Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1318
Cronica Vãii Jiului Marti, 11 Aprilie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Sindicatele doar de formã la consultãri? Trenuri anulate, cãlãtori transbordaþi Ministerul Energiei entrul INFOTRAFIC din C vrea închiderea minelor din Inspectoratul General al Poliþiei Române informeazã cã în judeþul Hunedoara, traficul feroviar este întrerupt pe magistrala 202, pe raza comunei Meriºor, între Petroºani ºi Haþeg, din cauza accidentului feroviar.
Urmare evenimentului de cale feratã din data de 08 aprilie de pe Valea Jiului, circulaþia feroviarã este închisã în zona staþiilor Baniþa - Meriºor. Pasagerii vor fi transbordaþi cu mijloace auto între Petroºani - Pui ºi retur, iar trenurile InterRegio de lung parcurs vor circula pe rutã alternativã prin Filiaºi Orºova- Caransebeº, astfel: Trenurile IR 1835 si IR 1836, Bucureºti Nord – Petroºani – Pui – Cluj Napoca ºi retur, vor circula la/de la Petroºani, asigurându-se transbordare cu mijloace auto între Petroºani - Pui ºi retur de unde pasagerii vor putea
circula la/de la Cluj Napoca cu trenurile IR 12391 respectiv IR 12394. Trenul IR 1829, Simeria - Deva, va fi anulat. Trenul IR 1824, Deva Pui – Petroºani – Bucureºti Nord, va circula de la Petroºani. De la Deva la Pui va circula trenul IR 12994, pentru destinaþia Bucureºti asigurându-se transbordare între Pui ºi Petroºani la trenul IR 1824. Trenurile IR 1821 ºi IR 1822, Constanþa – Filiaºi – Petroºani – Pui – Arad ºi retur, vor circula pânã la/de la Filiaºi, iar de aici vor circula pe rutã alternativã ca trenuri IR 12991 ºi IR 12990, Filiaºi – Caransebeº – Timiºoara Nord – Arad ºi retur. Pentru trenurile Regio afectate, se va asigura transbordare auto cu mijloace auto, urmând ca din staþiile Pui, respectiv Petroºani, pasagerii sã-ºi continue cãlãtoria cu trenurile cãtre destinaþii. Diana MITRACHE
Valea Jiului, sindicatele luptã sã le schimbe decizia
S
indicatele încearcã sã schimbe o decizie a Ministerului Energiei care vizeazã închiderea a douã unitãþi miniere din cadrul CEH. Anul trecut, la Ministerul Energiei au avut loc mai multe consultãri cu sindicatele privind strategia pentru Complexul Energetic Hunedoara. Acum oficialii ministerului subliniazã cã sindicatele nu au niciun rol. >>> PAGINA A 3-A
Mintia se aprovizioneazã din stocuri, dupã accidentul feroviar
A
ccidentul feroviar de la Meriºor nu afecteazã deocamdatã buna funcþionare a Termocentralei de la Mintia. Acum sunt stocuri suficiente de huilã la aceastã termocentralã ºi, chiar dacã infrastructura feroviarã a fost distrusã în zona Meriºor de trenul marfar care a deraiat, cãrbunele este suficient pentru necesarul din urmãtoarea perioadã. „Din discuþiile avute cu directorul general ºi cu factorii din CFR, aceastã
problemã se va remedia în maxim 10 zile. Ceea ce vreau sã vã spun este cã, la Mintia, stocurile de cãrbune sunt suficiente. Avem peste 45.000 de tone de huilã în stoc, lucru care permite o funcþionare normalã, în
urmãtoarele 10 zile, fãrã nicio problemã. Dacã acest lucru nu se prelungeºte cu mai mult de 10 zile, chiar nu ne afecteazã deloc în momentul de faþã”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului
Muntele din cadrul CEH. “O sãptãmânã nu ar fi mare problemã. Sper sã se rezolve sãptãmâna asta cu transportul. Nu e o problemã de stocuri la termocentrale. 82 de mii de tone sunt la termocentrale, la Mintia erau 48.000 de tone de cãrbune, e suficient la cum funcþionãm acum. Azi oprim un cazan acolo, iar mai mult de 2000 de tone/zi nu consumãm. E suficient. Nu sunt probleme de stocuri, e doar o problemã de depozitare a cãrbunelui. La Paroºeni nu prea avem capacitãþi de stocare ºi ne cam încurcã
puþin. Azi am pornit Paroºeniul”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Accidentul feroviar a oprit total circulaþia între Petroºani ºi Simeria, iar reparaþiile la infrastructurã cãii ferate ar putea sã dureze zile bune. Deocamdatã, însã, CEH nu are probleme cu stocul de la Mintia, iar dacã va trece de sãrbãtori ºi nu va fi reparatã calea feratã, minerii iau în calcul transportul cãrbunelui spre Mintia cu maºinile. Diana MITRACHE Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 11 Aprilie 2017
Stamin Purcaru, optimist în privinþa CEH Prime EH se zbate între a fi sau a nu fi, de Paºte între intrarea ºi ieºirea din C insolvenþã ºi conturi blocate. În tot acest pentru timp, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, Stamin Purcaru, este optimist mineri în privinþa societãþii. Acesta este însã nemulþumit de activitatea financiarã. Potrivit lui Purcaru, balanþa pe luna februarie indicã o pierdere de 8 milioane, lucru care nu i se pare normal la o societate. “Pe partea financiarã am constatat pe luna februarie o pierdere de 8 milioane de lei. Normal nu e nimic când faci pierdere. O societate nu a normal sã lucreze cu pierderi. Noi am dat în lucru un material ca sã analizeze. Am convenit ca în data de 13 aprilie sã fie un
nou Consiliu de Administraþie la care sã analizãm ºi sã dãm un rãspuns ºi la aceastã întrebare”, a declarat Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Apelul CEH cu privire la intrarea în insolvenþã se judecã în data de 13 aprilie la Curtea de Apel Alba. Purcaru susþine cã indiferent care va fi decizia instanþei trebuie luate mãsuri. “Noi trebuie sã fim optimiºti în perma-
M
nenþã ºi dacã se judecã ºi dacã nu se judecã, ºi dacã se pierde ºi dacã se câºtigã. Fiecare zi e o nouã zi. Nu se poate retrage cererea. Aºteptãm cu interes ce se întâmplã ºi fiecare decizie, fiecare acþiune o luãm ca atare”, a mai spus sursa citatã. Stamin Purcaru este familiarizat cu activitatea de la Complexul Energetic Hunedoara. acesta a fost preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH în perioada august 2013 – februarie
2015. În cei doi ani, rapoartele financiare arãtau o balanþã dezechilibratã. Astfel, situaþia financiarã pe anul 2013 arãta o pierdere de 147.644.355 lei. Pierderile au crescut în anul 2014, ajungând la suma de 352.308.913 lei. În perioada februarie 2016 – ianuarie 2016 (prima intrare în insolvenþã a CEH), Stamin Purcaru a fost membru al Consiliului de Administraþie. Monika BACIU
inerii ºi energeticienii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au primit deja primele pentru Paºte. Sindicaliºtii spun cã acestea au fost distribuite angajaþilor, încã de la finele sãptãmânii trecute, iar situaþia financiarã a CEH pare cã s-a îmbunãtãþit, odatã ce conducerea reuºeºte sã onoreze prevederile Constractului Colectiv de Muncã. „Sãptãmâna trecutã, s-au încãrcat miercuri, cardurile pentru tichetele de masã, iar
vineri am reuºit sã acordãm prima de Paºte, în valoare de 200 de lei, tichete cadou, pentru fiecare angajat”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. ªi angajaþii de la Societatea de Închideri de Mine primesc prime de Paºte, iar cuantumul este acelaºi cu cel al angajaþilor de la minele viabile. Diana MITRACHE
Firma cãreia îi aparþine trenul deraiat a vrut contract la CEH
S
ocietatea cãreia îi aparþine garniturã de tren care a deraiat, sâmbãtã, în zona Bãniþa a vrut sã punã mâna pe un contract al Complexului Energetic Hunedoara. Unicom Tranzit îi aparþine unui fost ministru al Energiei din Republica Moldova, Constantin Iavorski. Compania, care activeazã pe piaþa transportului feroviar de mãrfuri din anul 1994, este controlatã de Larisa Iavorski (soþia omului de afaceri), Olga Iavorski, Irina Iavorski (fiicele acestuia) ºi Constantin C. Iavorski, fiecare cu câte 21% din titluri. Acþionariatul este completat de Constantin Iavorski - 5%, Ion Bucur (directorul general al companiei) - 6% ºi Victoraº Florian Bucureanu - 5%, potrivit datelor publice.
un contract A udevrut 60 de milioane de lei
ne de lei. Contractul a fost câºtigat de CFR Marfã. Contractul viza “atribuirea contractului de transport cãrbune energetic pe calea feratã între punctele de expediþie ale furnizorilor ºi staþia CFR Mintia, respectiv antestaþia Triaj ºi a serviciilor de transport cãrbune brut de la staþiile CFR Paroºeni, Livezeni ºi Lupeni la Haltã Vulcan, respectiv a serviciilor de manevrã feroviarã pe liniile ferate industriale proprietate S.C.E.H. SA Petroºani”. Cei de la CFR arãtau într-un comunicat de presã cã s-au poziþionat peste asocierea de firme. “Contractul de transport va fi
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Cei la Unicom Tranzit în asociere cu SC Grup Feroviar SA au vrut sã punã mâna pe un contract al Complexului Energetic Hunedoara de 60 de milioa-
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
încheiat pe o perioadã de 1 an, iar cantitatea transportatã va fi de 2,7 milioane de tone de cãrbune, respectiv 1,1 mil. tone pentru servicii de manevrã. La licitaþiei au participat alãturi de CFR Marfã, care a avut o ofertã independentã, ºi asocierea dintre SC Grup Feroviar SA ºi SC Unicom Tranzit SA”, arãta un comunicat al CFR Marfã din anul 2014. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
- Pulpã porc cu os - 10.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.80 lei - Fleicã porc - 13.50 lei - Carne tocatã - 12.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.90 lei - Ceafã porc cu os - 15.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,50 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Marti 11 Aprilie 2017
SINDICATELE DOAR DE FORMÃ LA CONSULTÃRI?
Ministerul Energiei vrea închiderea minelor din Valea Jiului, sindicatele luptã sã le schimbe decizia
S
indicatele încearcã sã schimbe o decizie a Ministerului Energiei care vizeazã închiderea a douã unitãþi miniere din cadrul CEH. Anul trecut, la Ministerul Energiei au avut loc mai multe consultãri cu sindicatele privind strategia pentru Complexul Energetic Hunedoara.
Acum oficialii ministerul subliniazã cã sindicatele nu au niciun rol. Ajutorul de stat acordat Complexului Energetic Hunedoara pentru închiderea minelor sau a pãrþilor neviabile va fi acordat de statul român abia dupã definitivarea planului. Ministerul Energiei aratã modul în care s-a stabilit faptul cã douã unitãþi miniere din cadrul CEH sunt neviabile. “Practic, CEH va putea beneficia de cei 200.000 mii lei destinaþi închiderii celor douã mine necompetitive de huilã numai dupã aprobarea, prin HG, a modalitãþii concrete de acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor din cadrul CEH”, aratã un document al Ministerului Energiei.
S
indicatele, fãrã drept de apel
Potrivit ministerului, sindicatele nu au avut nicio putere decizionalã la momentul la care s-a stabilit în cadrul comitetului de coordonare a activitãþii miniere faptul cã douã unitãþi miniere din cadrul CEH ar trebui sã îºi înceteze activitatea. “Subliniem faptul cã decizia de închidere a celor douã mine a fost ºi este o decizie strategicã, asumatã atât de Ministerul Economiei în cadrul politicilor sale, cât ºi de instituþiile statului implicate: Consiliul Concurenþei, Ministerul Finanþelor Publice, reprezentanþa României la Comisia Europeanã,
Comisia Interministerialã în domeniul Ajutoarelor de Stat, un acord al sindicatelor nefiind necesar ºi nici prevãzut de legislaþia în materie de ajutor de stat pentru cuprinderea celor douã mine în Programul de închidere a minelor necompetitive”, mai aratã ministerul. La fiecare dintre întâlnirile de la Bucureºti au fost prezenþi ºi reprezentanþii sindicatelor.
C
um s-a ajuns la decizia închiderii a douã mine?
Reprezentanþii Ministerului Energiei aratã cum s-a ajuns la concluzia cã douã mine din cadrul CEH sunt neviabile.
O nouã tranºã plãtitã pentru desulfurarea de la Paroºeni omplexul Energetic C Hunedoara a achitat încã o tranºã din TVA-ul
restant pentru desulfurarea de la Paroºeni. 6 milioane a plãtit societatea pentru lucrãrile de mediu efectuate la termocentralã. În urmã cu trei sãptãmâni, CEH a mai plãtit aproape 4 milioane. “Am plãtit azi (luni-n.r.) 6 milioane la CNIM, TVA restant ºi restul urmeazã sã îi plãtim. Mai sunt 11 milioane de plãtit. Încercãm sã rezolvãm problema”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Peste 20 de milioane erau
restanþele Complexului Energetic Hunedoara la TVA-ul aferent lucrãrilor. Lucrãrile la Paroºeni au început în urmã cu câþiva ani, însã investiþia s-a blocat la 96% ºi asta din cauza problemelor financiare ale
“În conformitate cu prevederile memorandului cu tema “Demersurile autoritãþilor române privind cazurile sensibile de ajutor de stat aflate în analiza Comisiei Europene ºi propunerile de mãsuri pentru soluþionarea acestora, în contextul parteriatului bilateral propus României de Comisia Europeanã”, aprobat în ºedinþa Guvernului din data de 16 iunie 2016, semnat de primul-ministru al României, Dacian Julien Cioloº, care a avut ca subiect ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, s-a considerat necesar constituirea unui comitet interministerial la nivelul Guvernului, în cadrul cãruia sã fie analizatã situaþia regiunii Valea
Complexului Energetic Hunedoara. Garda de Mediu a dispus, în anul 2015, sistarea activitãþii la termocentrala Paroºeni pentru neconformarea la cerinþele de mediu. Procesul dintre CEH ºi Garda de Mediu, se judecã pe fond la Judecãtoria Petroºani, acesta fiind amânat pentru data de 12 mai. Monika BACIU
Jiului ºi identificarea posibilitãþilor de combatere a efectelor procesului de restrângere a activitãþii miniere, inclusive prin accesarea de fonduri europene disponibile pentru astfel de situaþii”, mai aratã ministerul de resort. S-au avut în vedere mai multe mãsuri pentru aplicarea memorandumului. “Constituirea unui comitet interministerial la nivelul Guvernului pentru detalierea paºilor ce urmeazã a fi luaþi pentru implementarea celor douã scenarii ºi pentru a putea identifica ºi avantajele ºi dezavantajele celor douã scenarii pentru a putea propune ulterior Guvernului un plan de acþiuni. Includerea a douã active miniere, considerate neviabile, în programul de închidere în conformitate du prevederile Deciziei 787/2010/UA. Transferul reþelelor de termoficare care deservesc municipiul Deva ºi oraºele din Valea Jiului cãtre autoritãþile publice locale. Notificarea unui plan de lichidare pentru CEH, în vederea valorificãrii activelor rãmase. Acest comitet interministerial elaboreazã rapoarte trimestriale cãtre Primul Ministru, în vederea stabilirii unor direcþii de acþiune ºi implementarea de mãsuri ºi programe realiste ºi eficiente care sã faciliteze reorientarea economicã a regiunii înspre domenii de piaþã viabile ºi sustenabile”, mai aratã documentul ministerului.
Î
ncearcã sã schimbe parcursul CEH
Toþi factorii de decizie încearcã sã schimbe o decizie luatã anul trecut. În data de 08.09.2016 a fost prenotificatã Comisiei Europene intenþia de modificare a ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din
Actualitate 3
cadrul Societãþii Naþionale de Închideri MineValea Jiului, aprobatã prin decizia CE C(2012) 1020 final – Ajutor de stat SA 33033 România, Compania Naþionalã a Huilei Sà Petroºani. “Solicitarea de modificare a Deciziei vizeazã introducerea în programul de închidere a încã douã mine de huilã necompetitive, Lonea ºi Lupeni din cadrul CEH ºi reactualizarea unor elemente din cadrul Planului de închidere ºi a schemei de ajutor de stat de care beneficiazã SNIM. Comisia Europeanã a autorizat în data de 24 noiembrie 2016 sprijinul în valoare de 447,8 milioane RON acordat de România pentru închiderea unor mine de cãrbune necompetitive. Din evaluarea Comisiei a reieºit, cã în conformitate cu Decizia Consiliului, ajutorul vizeazã facilitarea procesului de închidere, urmând ca un sprijin financiar în valoare totalã de 233,7 milioane RON (aproximativ 52 de milioane de EUR) sã fie acordat lucrãtorilor care îºi vor pierde locul de muncã ca urmare a închiderii minelor”, mai aratã ministerul. Raportul comitetului întocmit anul trecut, mai aratã cã „rezervã industrialã, grad de asigurare cu rezerve deschise, producþie actualã valorificatã ºi sustenabilitatea acesteia, calitatea producþiei puterea calorificã, cost unitar realizat ºi realizabil, total personal existent, productivitate fizicã (Gcal /pers. an), grad de mecanizare al producþiei existent ºi de perspectivã, se constatã cã douã unitãþi miniere, Livezeni ºi Vulcan, pot obþine preþuri competitive de valorificare a cãrbunelui, în condiþiile alocãrii unor sume minime pentru investiþii”.
Monika BACIU
4 Actualitate
Bursele de merit pot fi cumulate cu cele sociale
OBICEIURI DIN SÃPTÃMÂNA MARE
Sute de studenþi de la Petroºani vor beneficia de burse majorate S
“Crãciunul este sãtul, iar Paºtele este fudul”
ostul Paºtelui se P încheie cu Sãptãmâna Mare, a
ute de studenþi ai Universitãþii Petroºani vor beneficia de burse majorate. Conform hotãrârii Guvernului, fondul destinat burselor s-a triplat. O reglementare prevede cã bursele sociale se acordã tuturor studenþilor care au probleme sociale, aceºtia nemai fiind nevoiþi sã fie integraliºti.
“Din acest an, Guvernul a hotãrât sã sprijine mai mult activitatea studenþeascã ºi participarea studenþilor la cursuri. Este mai mult decât o dublare a fondului de burse la nivel de an universitar ºi în aceste condiþii am reuºit sã ne încadrãm într-o lunã ºi am recalculat bursele, mai ales cele sociale pentru cã reglementarea modifica fundamental acordarea de burse sociale. Înainte se acordau doar pentru studenþii integraliºti, acum se acordã studenþilor promovaþi, iar suma minimã este de 587
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 11 Aprilie 2017
de lei/lunã care sã acopere cheltuieli de masã ºi cazare. Sunt peste 200 de beneficiari ai burselor sociale, situaþia Vãii Jiului e dificilã, iar astfel ºi studenþii au o situaþie dificilã. La bursele de merit limita inferioarã este de 600 de lei faþã de 300 cât era anterior. Beneficiarii burselor de merit sunt peste 100 de studenþi în fiecare facultate a Universitãþii. Avem circa 300 de studenþi care vor primi burse de merit pentru rezultate bune la învãþãturã. Vor primi între 600 ºi 700 de lei. Pânã în
acest moment, bursele sociale se acordau într-un cuantum de 10%, acum se merge pânã la 30%. Este mai mult decât o triplare a burselor. Avem pânã acum un numãr de pânã în 50 de burse sociale, iar acum avem 200”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Studenþii care beneficiazã de burse sociale, dar au ºi rezultate bune la învãþãturã pot beneficia, din acest an, ºi de burse de merit. “Acum se poate acorda atât bursã socialã cât ºi bursã de
Lecþii de japonezã, la Petroºani D
upã cursurile de chinezã oferite de Institutul Confucius la Petroºani, a venit rândul ca aici sã învãþãm ºi japoneza. Cursurile vor începe în scrut timp ºi la ore va participa un vorbitor nativ de japonezã, acestea fiind susþinute la Universitatea din Petroºani. Cei interesaþi pot afla câte ceva despre dialectele acestei limbi ºi despre cultura þãrii, trainerul având o vastã experienþã în predarea limbii japoneze. „Ideea este mai veche, deoarece noi organizãm tabere ºi cursuri de limbi strãine cu vorbitori nativi ºi limba japonezã este inclusã în portofoliul pe care noi vrem sã îl promovãm, pe lângã germanã, spaniolã, francezã ºi englezã. Dar, cel mai important motiv este legat de interesul adolescenþilor ºi al copiilor
merit. Se pot cumula cele douã burse dacã sunt îndeplinite condiþiile atât la venituri cât ºi la învãþãturã. Avem ºi studenþii doctoranzi care ºi aceºtia au burse mãrite. Erau între 1000-1200 de lei, iar acum avem alocaþi 1600 de lei pe lunã. Avem foarte puþini studenþi doctoranzi cu burse, circa 5-6/an. La studenþii basarabeni bursele nu s-au modificat ºi avem peste 150 de studenþi care au burse, dar
pentru cultura japonezã, prin intermediul animaþiilor japoneze”, a spus Ana Maria Mãlãeºtean, reprezentanta organizaþiei „Tolba cu educaþie”. Aºadar, desenele animate japoneze sunt cele care i-au determinat pe mulþi sã îºi punã problema cã pot învãþa ºi limba, iar tinerii sunt captivaþi de cultura ºi civilizaþia acestei þãri. „În Petroºani, cursurile încep în luna mai, dar noi oferim posibilitatea on line, pe parcursul a aproximativ 3 luni, de sãptãmâna aceasta, din aprilie, pânã în iunie. Cursurile ce se vor desfãºura prin intermediul Universitãþii din Petroºani, unde vom avea o salã, costã 40 de lei o orã ºi jumãtate, de douã ori pe sãptãmânã, în funcþie de varianta aleasã, one-toone, sau de douã, pânã la maxim 5, persoane”, mai spune Ana Maria. Trainerii spun cã limba japonezã este grea, dar cei interesaþi trebuie sã ºtie cã îi aºteaptã lecþii fascinante. Japonezii au 3 tipuri de alfabet, plus transcrierea cu caractere latine a semnelor, dar în trei luni, comunicarea cu un vorbitor nativ te duce la un alt nivel. Dacã sunteþi interesaþi, amãnunte le gãsiþi aici: http://www.tolbacueducatie.ro/nou-cursuride-limba-japoneza/ Diana MITRACHE
al cãror cuantum este de 65-75 de euro”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani susþin cã s-a mãrit considerabil fondul de burse de la nivelul instituþiei de învãþãmânt superior. Dacã pânã acum cuantumul bursei era puþin peste 80 de lei, acum, dupã majorãrile aprobate de Guvern, valoarea burselor va ajunge pânã la 1000 de lei. Monika BACIU
Cetatea Deva - punct de atracþie pentru turiºti
P
rintre vizitatori au fost ºi turiºti strãini iar autoritãþile locale spun cã au o creºtere cu 3.000 de persoane faþã de totalul vizitatorilor înregistraþi în primele douã luni ale acestui an ºi dublu comparativ cu lunã martie a anului trecut. Peste jumãtate dintre vizitatori au fost adulþi (51%), alþi 44% copii, iar 5% pensionari ºi persoane cu dizabilitãþi.
Cel mai mare aflux de turiºti se înregistreazã, în continuare, în ultimele zile ale sãptãmânii, când numãrul acestora depãºeºte 1.000 de persoane pe zi (duminica). Intervalul 24-26 martie a fost weekend-ul “de vârf” al lunii martie – cu 2.000 de turiºti care au vizitat monumentul-simbol al oraºului. Totodatã, Buna Vestire a adus în Cetate cel mai mare numãr de vizitatori din lunã înregistraþi într-o singurã zi – 1.006 de persoane, sâmbãtã, 25 martie. Majoritatea covârºitoare a turiºtilor care au vizitat Cetatea în lunã martie (93%) au folosit telecabina pentru cãlãtoria dus-întors ºi doar 7% au preferat sã urce sau sã coboare Dealul Cetãþii pe jos (dintre care
mai mult de jumãtate au fost copii). Aproape 18.000 de turiºti au vizitat Cetatea Deva de la începutul anului 2017, de 3 ori mai mulþi decât în aceeaºi perioadã a anilor 2016 ºi 2015. Statistica include doar vizitatorii care au folosit telecabina pentru cel puþin una dintre cãlãtorii. Preþul unui bilet pentru telecabinã este 10 lei (pentru o cãlãtorie dus-întors) ºi 6 lei (pentru o cãlãtorie dus sau întors). Copiii, studenþii ºi pensionarii plãtesc 5 lei pentru o cãlãtorie dus-întors ºi 3 lei pentru o cãlãtorie dus sau întors. Veteranii de rãzboi, persoanele cu dizabilitãþi ºi copiii instituþionalizaþi au acces gratuit. Maximilian GÂNJU
patimilor lui Hristos. Extraordinara bogãþie a obiceiurilor populare venite de peste timp aratã o preocupare majorã a românilor pentru credinþã ºi pentru a marca fiecare moment/sãrbãtoare cu atenþia cuvenitã. Comuniunea cu Dumnezeirea, cu natura ºi convingerea cã moartea nu existã, a fãcut cã tradiþiile sã retrãiascã, pânã la amãnunt, istoria…
Joimãriþa pedepseºte aspru leneºii În aceastã sãptãmânã, conform ”Creºtin Ortodoxie”, curþile sunt mãturate, ºurile sunt curãþate de gunoaie, gardurile sunt reparate, ºanþurile sunt curãþate de nãmol ºi adâncite. Casele trebuie sã strãluceascã de curãþenie pentru cã ele "te blestemã dacã Paºtile le prind necurãþate". În lunea Sãptãmânii
Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc ºi se vãruiesc casele iar mobilierul este spãlat ºi reparat. Pânã miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. Dupã aceastã zi bãrbaþii trebãluiesc pe lângã casã, ajutându-ºi nevestele la treburile gospodãreºti. În Joia Mare, data limitã slujbelor speciale dedicate morþilor, fiecare familie duce la bisericã colaci, prescuri, vin, miere de albine ºi fructe pentru a fi sfinþite ºi împãrþite, apoi, de sufletul morþilor, parte preotului, parte sãtenilor aflaþi la bisericã, în cimitir sau pe la casele lor. Pânã la Joia Mare, femeile se strãduiau sã termine torsul de frica Joimãriþei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfãþiºare fioroasã ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de mãritat. Uneltele de torturã ale Joimãriþei erau cãldura, oalã cu jãratec, vãtraiul sau cârligul pentru foc. Aceastã fiinþã mitologicã folosea mijloace cumplite de torturã: ardea degetele ºi mâinile fetelor ºi femeilor leneºe, le pârlea
Toma Coconea ”trage” pentru podiumul Red Bull X Alps
M
ai puþin de trei luni de zile îl desparte pe parapantistul hunedorean de startul competiþiei exclusiviste derulate în Alpi, unde Toma participã încã de la prima ediþie. Parângul este principalul „poligon” de atrenamente pentru parapantistul din Petroºani, iar în acest an sperã la un loc pe podium. Toma a revenit din Himalaya unde a reuºit sã stabileascã un record de distanþã la zborul cu parapanta, dupã ce a strãbãtut peste o sutã de kilometri în
pãrul ºi unghiile ºi incendia fuioarele de cânepã gãsite netoarse. De multe ori nici flãcãii leneºi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaþi de aceste pedepse. De fapt, Joimãriþa era, la origini, o zeitate a morþii care supraveghea focurile din Joia Mare ºi care, treptat, a devenit un personaj justiþiar ce pedepsea lenea ºi nemunca.
Focuri pentru întâmpinarea morþilor care vor sosi Conform tradiþiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaþa acestei zile se deschid mormintele ºi sufletele morþilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curþi, în faþa casei sau în cimitire, crezându-se cã, astfel, ei aveau posibilitatea sã se încãlzeascã. Focurile de JoiMari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toþi morþii din familie ºi reprezentau o replicã precreºtinã la înhumarea creºtinã din Vinerea Mare. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an focurile de Mucenici, de Lãsatul Secului, de Sân George sau de Sânziene. Ele se fãceau din plante considerate a avea virtuþi magice (alun, boz, tei) ce erau adunate de cãtre copii
aer, la o înãlþime de aproape 6.000 de metri. Parapantistul se pregãteºte intens atât în Parâng cât ºi în Retezat ºi este unul dintre favoriþii celor care urmãresc dura competiþie de cãþãrare, alergare ºi parapantã ce se deruleazã în Alpii Europei. Red Bull X Alps este visul oricãrui pasionat de sporturi extreme iar Toma a devenit unul dintre concurenþii care se confundã cu întrecerea mondialã. Maximilian GÂNJU
sau de cãtre tinerele necãsãtorite. Focurile se înconjurau cu tãmâie ºi agheasmã, în jurul lor se aºezau scaune "pentru morþii ce urmau sã soseascã" ºi se dãdea de pomanã copiilor, vecinilor ºi rudelor. Obiceiul se mai pãstreazã în unele sate din zona montanã purtând denumirea de "încãlzitul moºului" dar, de cele mai multe ori, semnificaþiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.
Joia – cozonacii ºi pascã Joia Mare este ziua în care, de regulã, se preparã cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac ºi nucã ºi babele coapte în forme speciale de ceramicã. Pasca, cea mai importantã copturã ritualã a Paºtelui, se face din fãinã de grâu de cea mai bunã
calitate, cernutã prin sitã deasã, ºi are, cel mai adesea, forma rotundã. Altã datã, cojile ouãlor folosite la pascã nu se aruncau ºi nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multã grijã într-un vas special ºi se aruncau în Sâmbãta Paºtelui pe o apã curgãtoare crezându-se cã, astfel, gãinile ºi puii aveau sã fie pãziþi de uliu peste varã. Se mai credea cã, în felul acesta, se dãdea de ºtire Blajinilor - popor mitic care trãia sub pãmânt - cã se apropie cea mai mare sãrbãtoare a creºtinilor.
Desculþi, prin rouã Ultima vineri din Postul Mare este numitã Vinerea Paºtilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagrã, Vinerea Seacã sau Vinerea Mare. Conform tradiþiei creºtine, este, ziua în care Iisus a fost rãstignit ºi a murit pe cruce
pentru rãscumpãrarea neamului omenesc de sub jugul pãcatului strãmoºesc. Din aceastã cauzã Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Existã credinþa cã dacã cineva se încumetã a coace în aceastã zi face mare pãcat, iar coptura nu este mâncata nici mãcar de peºti. În Vinerea Mare, dimineaþa, înainte de rãsãritul soarelui, oamenii alergau desculþi prin rouã sau se scãldau tainic în ape curgãtoare crezând cã, în felul acesta, vor fi sãnãtoºi pe tot parcursul anului. Seara, însã, întreaga suflare a satului mergea la bisericã pentru a participa la slujba de scoatere a aerului ºi pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.
Sacrificarea mielului ºi cãmaºã nouã Sâmbãta Mare este ultima zi de pregãtire a Paºtilor, când femeile trebuie sã pregãteascã marea majoritate a mâncãrurilor, sã deretice prin încãperi ºi sã facã ultimele retuºuri la hainele noi pe care urmau sã le îmbrace în zilele de Paºti. De obicei, în Sâmbãta Mare are loc ºi sacrificiul mielului, din carnea cãruia se pregãtesc mâncãruri tradiþionale. Spre deosebire de Crãciun, pentru Paºti nu se pregãtesc prea multe feluri de mâncare, de unde ºi zicerea: "Crãciunul este sãtul, iar Paºtele este fudul". Principala grijã a oamenilor, înaintea Paºtilor, este aceea de a-ºi primeni hainele, fiecare gospodinã trebuind sã aibã o cãmaºã nouã, cusutã în mod special, iar bãrbaþii mãcar o pãlãrie nouã. Sâmbãtã seara fiecare gospodinã îºi pregãteºte cu grijã coºul ce urmeazã a fi dus la Bisericã, pentru sfinþire. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Bursele de merit pot fi cumulate cu cele sociale
OBICEIURI DIN SÃPTÃMÂNA MARE
Sute de studenþi de la Petroºani vor beneficia de burse majorate S
“Crãciunul este sãtul, iar Paºtele este fudul”
ostul Paºtelui se P încheie cu Sãptãmâna Mare, a
ute de studenþi ai Universitãþii Petroºani vor beneficia de burse majorate. Conform hotãrârii Guvernului, fondul destinat burselor s-a triplat. O reglementare prevede cã bursele sociale se acordã tuturor studenþilor care au probleme sociale, aceºtia nemai fiind nevoiþi sã fie integraliºti.
“Din acest an, Guvernul a hotãrât sã sprijine mai mult activitatea studenþeascã ºi participarea studenþilor la cursuri. Este mai mult decât o dublare a fondului de burse la nivel de an universitar ºi în aceste condiþii am reuºit sã ne încadrãm într-o lunã ºi am recalculat bursele, mai ales cele sociale pentru cã reglementarea modifica fundamental acordarea de burse sociale. Înainte se acordau doar pentru studenþii integraliºti, acum se acordã studenþilor promovaþi, iar suma minimã este de 587
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 11 Aprilie 2017
de lei/lunã care sã acopere cheltuieli de masã ºi cazare. Sunt peste 200 de beneficiari ai burselor sociale, situaþia Vãii Jiului e dificilã, iar astfel ºi studenþii au o situaþie dificilã. La bursele de merit limita inferioarã este de 600 de lei faþã de 300 cât era anterior. Beneficiarii burselor de merit sunt peste 100 de studenþi în fiecare facultate a Universitãþii. Avem circa 300 de studenþi care vor primi burse de merit pentru rezultate bune la învãþãturã. Vor primi între 600 ºi 700 de lei. Pânã în
acest moment, bursele sociale se acordau într-un cuantum de 10%, acum se merge pânã la 30%. Este mai mult decât o triplare a burselor. Avem pânã acum un numãr de pânã în 50 de burse sociale, iar acum avem 200”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Studenþii care beneficiazã de burse sociale, dar au ºi rezultate bune la învãþãturã pot beneficia, din acest an, ºi de burse de merit. “Acum se poate acorda atât bursã socialã cât ºi bursã de
Lecþii de japonezã, la Petroºani D
upã cursurile de chinezã oferite de Institutul Confucius la Petroºani, a venit rândul ca aici sã învãþãm ºi japoneza. Cursurile vor începe în scrut timp ºi la ore va participa un vorbitor nativ de japonezã, acestea fiind susþinute la Universitatea din Petroºani. Cei interesaþi pot afla câte ceva despre dialectele acestei limbi ºi despre cultura þãrii, trainerul având o vastã experienþã în predarea limbii japoneze. „Ideea este mai veche, deoarece noi organizãm tabere ºi cursuri de limbi strãine cu vorbitori nativi ºi limba japonezã este inclusã în portofoliul pe care noi vrem sã îl promovãm, pe lângã germanã, spaniolã, francezã ºi englezã. Dar, cel mai important motiv este legat de interesul adolescenþilor ºi al copiilor
merit. Se pot cumula cele douã burse dacã sunt îndeplinite condiþiile atât la venituri cât ºi la învãþãturã. Avem ºi studenþii doctoranzi care ºi aceºtia au burse mãrite. Erau între 1000-1200 de lei, iar acum avem alocaþi 1600 de lei pe lunã. Avem foarte puþini studenþi doctoranzi cu burse, circa 5-6/an. La studenþii basarabeni bursele nu s-au modificat ºi avem peste 150 de studenþi care au burse, dar
pentru cultura japonezã, prin intermediul animaþiilor japoneze”, a spus Ana Maria Mãlãeºtean, reprezentanta organizaþiei „Tolba cu educaþie”. Aºadar, desenele animate japoneze sunt cele care i-au determinat pe mulþi sã îºi punã problema cã pot învãþa ºi limba, iar tinerii sunt captivaþi de cultura ºi civilizaþia acestei þãri. „În Petroºani, cursurile încep în luna mai, dar noi oferim posibilitatea on line, pe parcursul a aproximativ 3 luni, de sãptãmâna aceasta, din aprilie, pânã în iunie. Cursurile ce se vor desfãºura prin intermediul Universitãþii din Petroºani, unde vom avea o salã, costã 40 de lei o orã ºi jumãtate, de douã ori pe sãptãmânã, în funcþie de varianta aleasã, one-toone, sau de douã, pânã la maxim 5, persoane”, mai spune Ana Maria. Trainerii spun cã limba japonezã este grea, dar cei interesaþi trebuie sã ºtie cã îi aºteaptã lecþii fascinante. Japonezii au 3 tipuri de alfabet, plus transcrierea cu caractere latine a semnelor, dar în trei luni, comunicarea cu un vorbitor nativ te duce la un alt nivel. Dacã sunteþi interesaþi, amãnunte le gãsiþi aici: http://www.tolbacueducatie.ro/nou-cursuride-limba-japoneza/ Diana MITRACHE
al cãror cuantum este de 65-75 de euro”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani susþin cã s-a mãrit considerabil fondul de burse de la nivelul instituþiei de învãþãmânt superior. Dacã pânã acum cuantumul bursei era puþin peste 80 de lei, acum, dupã majorãrile aprobate de Guvern, valoarea burselor va ajunge pânã la 1000 de lei. Monika BACIU
Cetatea Deva - punct de atracþie pentru turiºti
P
rintre vizitatori au fost ºi turiºti strãini iar autoritãþile locale spun cã au o creºtere cu 3.000 de persoane faþã de totalul vizitatorilor înregistraþi în primele douã luni ale acestui an ºi dublu comparativ cu lunã martie a anului trecut. Peste jumãtate dintre vizitatori au fost adulþi (51%), alþi 44% copii, iar 5% pensionari ºi persoane cu dizabilitãþi.
Cel mai mare aflux de turiºti se înregistreazã, în continuare, în ultimele zile ale sãptãmânii, când numãrul acestora depãºeºte 1.000 de persoane pe zi (duminica). Intervalul 24-26 martie a fost weekend-ul “de vârf” al lunii martie – cu 2.000 de turiºti care au vizitat monumentul-simbol al oraºului. Totodatã, Buna Vestire a adus în Cetate cel mai mare numãr de vizitatori din lunã înregistraþi într-o singurã zi – 1.006 de persoane, sâmbãtã, 25 martie. Majoritatea covârºitoare a turiºtilor care au vizitat Cetatea în lunã martie (93%) au folosit telecabina pentru cãlãtoria dus-întors ºi doar 7% au preferat sã urce sau sã coboare Dealul Cetãþii pe jos (dintre care
mai mult de jumãtate au fost copii). Aproape 18.000 de turiºti au vizitat Cetatea Deva de la începutul anului 2017, de 3 ori mai mulþi decât în aceeaºi perioadã a anilor 2016 ºi 2015. Statistica include doar vizitatorii care au folosit telecabina pentru cel puþin una dintre cãlãtorii. Preþul unui bilet pentru telecabinã este 10 lei (pentru o cãlãtorie dus-întors) ºi 6 lei (pentru o cãlãtorie dus sau întors). Copiii, studenþii ºi pensionarii plãtesc 5 lei pentru o cãlãtorie dus-întors ºi 3 lei pentru o cãlãtorie dus sau întors. Veteranii de rãzboi, persoanele cu dizabilitãþi ºi copiii instituþionalizaþi au acces gratuit. Maximilian GÂNJU
patimilor lui Hristos. Extraordinara bogãþie a obiceiurilor populare venite de peste timp aratã o preocupare majorã a românilor pentru credinþã ºi pentru a marca fiecare moment/sãrbãtoare cu atenþia cuvenitã. Comuniunea cu Dumnezeirea, cu natura ºi convingerea cã moartea nu existã, a fãcut cã tradiþiile sã retrãiascã, pânã la amãnunt, istoria…
Joimãriþa pedepseºte aspru leneºii În aceastã sãptãmânã, conform ”Creºtin Ortodoxie”, curþile sunt mãturate, ºurile sunt curãþate de gunoaie, gardurile sunt reparate, ºanþurile sunt curãþate de nãmol ºi adâncite. Casele trebuie sã strãluceascã de curãþenie pentru cã ele "te blestemã dacã Paºtile le prind necurãþate". În lunea Sãptãmânii
Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc ºi se vãruiesc casele iar mobilierul este spãlat ºi reparat. Pânã miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. Dupã aceastã zi bãrbaþii trebãluiesc pe lângã casã, ajutându-ºi nevestele la treburile gospodãreºti. În Joia Mare, data limitã slujbelor speciale dedicate morþilor, fiecare familie duce la bisericã colaci, prescuri, vin, miere de albine ºi fructe pentru a fi sfinþite ºi împãrþite, apoi, de sufletul morþilor, parte preotului, parte sãtenilor aflaþi la bisericã, în cimitir sau pe la casele lor. Pânã la Joia Mare, femeile se strãduiau sã termine torsul de frica Joimãriþei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfãþiºare fioroasã ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de mãritat. Uneltele de torturã ale Joimãriþei erau cãldura, oalã cu jãratec, vãtraiul sau cârligul pentru foc. Aceastã fiinþã mitologicã folosea mijloace cumplite de torturã: ardea degetele ºi mâinile fetelor ºi femeilor leneºe, le pârlea
Toma Coconea ”trage” pentru podiumul Red Bull X Alps
M
ai puþin de trei luni de zile îl desparte pe parapantistul hunedorean de startul competiþiei exclusiviste derulate în Alpi, unde Toma participã încã de la prima ediþie. Parângul este principalul „poligon” de atrenamente pentru parapantistul din Petroºani, iar în acest an sperã la un loc pe podium. Toma a revenit din Himalaya unde a reuºit sã stabileascã un record de distanþã la zborul cu parapanta, dupã ce a strãbãtut peste o sutã de kilometri în
pãrul ºi unghiile ºi incendia fuioarele de cânepã gãsite netoarse. De multe ori nici flãcãii leneºi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaþi de aceste pedepse. De fapt, Joimãriþa era, la origini, o zeitate a morþii care supraveghea focurile din Joia Mare ºi care, treptat, a devenit un personaj justiþiar ce pedepsea lenea ºi nemunca.
Focuri pentru întâmpinarea morþilor care vor sosi Conform tradiþiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaþa acestei zile se deschid mormintele ºi sufletele morþilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curþi, în faþa casei sau în cimitire, crezându-se cã, astfel, ei aveau posibilitatea sã se încãlzeascã. Focurile de JoiMari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toþi morþii din familie ºi reprezentau o replicã precreºtinã la înhumarea creºtinã din Vinerea Mare. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an focurile de Mucenici, de Lãsatul Secului, de Sân George sau de Sânziene. Ele se fãceau din plante considerate a avea virtuþi magice (alun, boz, tei) ce erau adunate de cãtre copii
aer, la o înãlþime de aproape 6.000 de metri. Parapantistul se pregãteºte intens atât în Parâng cât ºi în Retezat ºi este unul dintre favoriþii celor care urmãresc dura competiþie de cãþãrare, alergare ºi parapantã ce se deruleazã în Alpii Europei. Red Bull X Alps este visul oricãrui pasionat de sporturi extreme iar Toma a devenit unul dintre concurenþii care se confundã cu întrecerea mondialã. Maximilian GÂNJU
sau de cãtre tinerele necãsãtorite. Focurile se înconjurau cu tãmâie ºi agheasmã, în jurul lor se aºezau scaune "pentru morþii ce urmau sã soseascã" ºi se dãdea de pomanã copiilor, vecinilor ºi rudelor. Obiceiul se mai pãstreazã în unele sate din zona montanã purtând denumirea de "încãlzitul moºului" dar, de cele mai multe ori, semnificaþiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.
Joia – cozonacii ºi pascã Joia Mare este ziua în care, de regulã, se preparã cele mai importante copturi pascale: pasca,cozonacii cu mac ºi nucã ºi babele coapte în forme speciale de ceramicã. Pasca, cea mai importantã copturã ritualã a Paºtelui, se face din fãinã de grâu de cea mai bunã
calitate, cernutã prin sitã deasã, ºi are, cel mai adesea, forma rotundã. Altã datã, cojile ouãlor folosite la pascã nu se aruncau ºi nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multã grijã într-un vas special ºi se aruncau în Sâmbãta Paºtelui pe o apã curgãtoare crezându-se cã, astfel, gãinile ºi puii aveau sã fie pãziþi de uliu peste varã. Se mai credea cã, în felul acesta, se dãdea de ºtire Blajinilor - popor mitic care trãia sub pãmânt - cã se apropie cea mai mare sãrbãtoare a creºtinilor.
Desculþi, prin rouã Ultima vineri din Postul Mare este numitã Vinerea Paºtilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagrã, Vinerea Seacã sau Vinerea Mare. Conform tradiþiei creºtine, este, ziua în care Iisus a fost rãstignit ºi a murit pe cruce
pentru rãscumpãrarea neamului omenesc de sub jugul pãcatului strãmoºesc. Din aceastã cauzã Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Existã credinþa cã dacã cineva se încumetã a coace în aceastã zi face mare pãcat, iar coptura nu este mâncata nici mãcar de peºti. În Vinerea Mare, dimineaþa, înainte de rãsãritul soarelui, oamenii alergau desculþi prin rouã sau se scãldau tainic în ape curgãtoare crezând cã, în felul acesta, vor fi sãnãtoºi pe tot parcursul anului. Seara, însã, întreaga suflare a satului mergea la bisericã pentru a participa la slujba de scoatere a aerului ºi pentru a trece pe sub acesta, în scopuri terapeutice.
Sacrificarea mielului ºi cãmaºã nouã Sâmbãta Mare este ultima zi de pregãtire a Paºtilor, când femeile trebuie sã pregãteascã marea majoritate a mâncãrurilor, sã deretice prin încãperi ºi sã facã ultimele retuºuri la hainele noi pe care urmau sã le îmbrace în zilele de Paºti. De obicei, în Sâmbãta Mare are loc ºi sacrificiul mielului, din carnea cãruia se pregãtesc mâncãruri tradiþionale. Spre deosebire de Crãciun, pentru Paºti nu se pregãtesc prea multe feluri de mâncare, de unde ºi zicerea: "Crãciunul este sãtul, iar Paºtele este fudul". Principala grijã a oamenilor, înaintea Paºtilor, este aceea de a-ºi primeni hainele, fiecare gospodinã trebuind sã aibã o cãmaºã nouã, cusutã în mod special, iar bãrbaþii mãcar o pãlãrie nouã. Sâmbãtã seara fiecare gospodinã îºi pregãteºte cu grijã coºul ce urmeazã a fi dus la Bisericã, pentru sfinþire. Ileana FIRÞULESCU
6 Administratie
Staþiile de tratare a apei ale Apa Serv au fost oprite peste 1.000 de ore ele patru staþii de tratare a apei de la ApaServ au fost oprite, pe parcursul anului 2016, peste 1000 de ore. Cumulate cele 1009 ore cât au fost oprite C staþiile de tratare a apei înseamnã aproape 43 de zile. Totodatã, staþiile de tratare a apei au funcþionat, în 2016, cu reactivi timp de 899 de ore. “Alimentarea cu apã potabilã a municipiul Petroºani se realizeazã din staþia de tratare apã Zãnoaga, staþia de tratare apã Taia, staþia de tratare apã Jieþ (partea de nord a municipiului) ºi staþia de tratare apã Valea de Peºti (suplimenteazã cu apa partea de sud a municipiului Petroºani). Datoritã uzurii morale ºi fizice a utilajelor ºi instalaþiilor în cursul anului 2016 staþia de tratare apã Zãnoaga a fost opritã un numãr de 467 ore ºi a lucrat cu reactivi 176 ore, reabilitarea acesteia urmând a se realiza începând cu anul 2017. În cursul anului 2016, dintr-un total de 8784 ore, staþia de tratare apã Taia, a fost opritã un numãr de 511 ore ºi a lucrat cu reactivi un numãr de 527 ore. Acest lucru s-a datorat uzurii morale ºi fizice a utilajelor ºi instalaþiilor din cadrul staþiei. Staþia de tratare apã Jieþ a beneficiat de lucrãri de reabilitare ºi retehnologizare în cadrul proiectului „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã potabilã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) – contractul VJCL03 Reabilitarea Staþiei de
tratare a apei Jieþ ºi sistemele de clorinare pentru localitãþile Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa” ceea ce a dus la faptul cã a funcþionat în regim normal, orele de oprire în cursul anului 2016 fiind 0 ºi a lucrat cu reactivi 1204 ore. Staþia de tratare Jieþ a putut asigura cantitatea de apã potabilã necesarã oraºului Petrila ºi pãrþii de nord a municipiului Petroºani ºi în perioada cât staþia de tratare apã Taia a fost opritã. Cu toate acestea s-a putut asigura populaþiei municipiului Petroºani cantitatea de apã potabilã la parametrii calitativi superiori fãrã oprire. În perioada opririi staþiilor de tratare ºi a lucrului cu reactivi s-a intensificat monitori-
zarea parametrilor de calitate a apei potabile (apã brutã, apã decantatã ºi apã reþea) prin metode ºi mijloace specifice activitãþii din cadrul staþiilor de tratare apã”, aratã raportul ApaServ Valea Jiului. Aceleaºi staþii alimenteazã cu apã potabilã ºi abonaþii ApaServ din Petrila. În Vestul Vãii Jiului, problemele nu au fost la fel de grave. “Oraºul Aninoasa este alimentat cu apã potabilã de staþia de tratare apã Valea de Peºti. În cadrul proiectului,, Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã potabilã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) – contractul VJCL02 – staþia de tratare apã Valea de Peºti a fost
reabilitatã ºi retehnologizatã. Cu toate cã în cursul anului 2016 s-au continuat lucrãrile de reabilitare a sursei principale de alimentare a staþiei de tratare a apei Valea de Peºti (lacul de acumulare Valea de Peºti) alimentarea cu apã a populaþiei pentru localitãþile Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi partea de sud a municipiului Petroºani s-a desfãºurat în bune condiþii. Staþia de tratare apã Valea de Peºti a avut un numãr de 31 ore oprire ºi 196 ore lucru cu reactivi. Orele de oprire a staþiei au fost datorate trecerii alimentãrii cu apã din sursa de suprafaþã ButaLazãru pe sursa de alimentare lac Valea de Peºti. Orele de lucru cu
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Cronica Vãii Jiului | Marti 11 Aprilie 2017 reactivi s-au datorat faptului cã alimentarea staþiei s-a realizat din sursele de suprafaþã Buta ºi Lazãru. Pe teritoriul oraºului Aninoasa se aflã cea mai modernã staþie de epurare a apelor uzate – staþia de epurare Dãnuþoni. Aceasta colecteazã ºi epureazã apa uzatã de pe teritoriul oraºului Petrila, municipiului Petroºani, oraºului Aninoasa, municipiului Vulcan ºi oraºului Lupeni. Pe parcursul anului 2016 limitele de încãrcare cu poluanþi a apelor uzate industriale ºi orãºeneºti epurate în cadrul staþiei de epurare Dãnuþoni la evacuarea în receptorii naturali s-au încadrat în limitele Normativului NTPA – 001. În perioada opririi staþiilor de tratare ºi a lucrului cu reactivi s-a intensificat monitorizarea parametrilor de calitate a apei potabile (apã brutã, apã decantatã ºi apã reþea) prin metode ºi mijloace specifice activitãþii din cadrul staþiilor de tratare apã”, mai aratã acelaºi raport. Nici cele mai vestice localitãþi ale Vãii Jiului nu au fost foarte afectate de problemele apãrute la staþiile de tratare a apei. “Alimentarea cu apã potabilã a oraºului Uricani se realizeazã din staþia de tratare apã Valea de Peºti, captarea Topliþa ºi captarea Pârâul Rece. În cadrul proiectului „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã potabilã ºi apã uzatã în judeþul
Hunedoara (Valea Jiului)” – staþia de tratare apã Valea de Peºti a fost reabilitatã ºi retehnologizatã. Cu toate cã în cursul anului 2016 s-au continuat lucrãrile de reabilitare a sursei principale de alimentare a staþiei de tratare a apei Valea de Peºti (lacul de acumulare Valea de Peºti) alimentarea cu apã a populaþiei pentru localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi partea de sud a municipiului Petroºani s-a desfãºurat în bune condiþii. Staþia de tratare apã Valea de Peºti a avut un numãr de 31 ore oprire ºi 196 ore lucru cu reactivi. Orele de oprire a staþiei au fost datorate trecerii alimentãrii cu apã din sursa de suprafaþã ButaLazãru pe sursa de alimentare lac Valea de Peºti. Orele de lucru cu reactivi s-au datorat faptului cã alimentarea staþiei s-a realizat din sursele de suprafaþã Buta ºi Lazãru. În perioada opririi staþiilor de tratare ºi a lucrului cu reactivi s-a intensificat monitorizarea parametrilor de calitate ai apei potabile (apã brutã, apã decantatã ºi apã reþea) prin metode ºi mijloace specifice activitãþii din cadrul staþiilor de tratare apã”, aratã bilanþul. Problemele s-au înregistrat din cauza precipitaþiilor abundente care au cãzut în Valea Jiului, în vara anului trecut. Totodatã, la creºterea turbiditãþii apei contribuie ºi þapinarii. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti 11 Aprilie 2017
Drumul contestaþiilor...
U
n proiect major pentru dezvoltarea turismului în Parâng este blocat de contestaþii. Contractul privind modernizarea drumului judeþean spre Parâng a fost scos la licitaþie de Consiliul Judeþean Hunedoara, administratorul carosabilului, însã este blocat de contestaþii. “Drumul de la Cabana Rusu în Parâng este licitat, existã contestaþii, cei de pe poziþia 2 ºi 3 se contestã unii pe alþii. Aºteptãm soluþionarea de cãtre Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor ºi
nutresc speranþa cã dupã ce aceastã decizie va fi datã nu va fi contestatã ºi ea în justiþie. E un stufãriº cu care mã obiºnuiesc extrem de greu”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Contractul privind „Modernizare DJ 709F: DN 7ACabana Rusu-Masivul Parâng, km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara” a fost estimatã la suma de 16.596.526 lei pentru cei 3.725 metri de drum. Existã însã o serie de criterii ce trebuie avute în vedere, þinând cont de faptul cã drumul se aflã într-o zonã specialã. Monika BACIU
Vulcan. Furturi de la minã, locuinþe sau societãþi comerciale
I
nfractorii vulcãneni sunt specializaþi în diferite domenii de activitate. aceºtia dau atacul la vagoanele cu cãrbune, locuinþe sau societãþi comerciale. 35 de fapte penale au fost identificate de reprezentanþii Poliþiei Locale de la Vulcan. “În ceea ce priveºte documentarea activitãþilor prevãzute de legea penalã, în perioada menþionatã, au fost depistate 35 fapte penale, ce întrunesc elementele constitutive ale unor infracþiuni, dupã cum urmeazã 20 furturi cu intrare prin efracþie; 15 infracþiuni de loviri ºi alte violenþe”, aratã raportul Poliþiei Locale Vulcan. Cele mai frecvente furturi s-au înregistrat în Colonia din Vulcan. Vagoanele cu cãrbune ºi încântã unitãþii miniere au fost în atenþia hoþilor. “Locurile în care s-au comis infracþiunile au fost: Cartier Colonia de Jos Vulcan - furturi de cãrbune, Cartierul
Actualitate 7
Cocoºvar, Cartier Micro 3 B - furturi din auto, furturi din locuinþe, loviri sau alte violenþe, furturi din societãþi comerciale (magazine) ºi garaje, B-dul M. Viteazu zona centralã a municipiului, furturi din auto, furturi din societãþi comerciale. Dintre societãþile comerciale cu capital de stat, s-au înregistrat furturi de la E.M. Vulcan, E.M. Paroºeni ºi E.P.C.V.J. Vulcan, majoritatea fiind furturi de materiale feroase ºi cãrbuni din garniturile de vagoane ce strãbat Cartierul Colonia de Jos Vulcan. Furturile de ºi din auto, au fost comise pe timpul nopþii, pe parcursul zilelor sãptãmânii, în Cartierul M3B, dar ºi în zona central a municipiului, majoritatea fiind comise prin efracþie. Au fost executate douã mandate de aducere, trimise de instanþa de judecatã, precum ºi pentru îndeplinirea procedurii de afiºare a 14 procese verbale de contravenþie refuzate a fi semnate de contravenienþi”, mai aratã raportul. Monika BACIU
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI
COMPARTIMENTUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ ªI PROTECÞIE CIVILÃ
COMPARTIMENTUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ ªI PROTECÞIE CIVILÃ
CETÃÞENI
RESPECTAÞI REGULILE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA ARDEREA RESTURILOR VEGETALE DIN CURÞI, GRÃDINI, MIRIªTI, PAJIªTI ªI FÂNEÞE
Lucrãrile de ardere a resturilor vegetale sunt interzise în urmãtoarele situaþii: - pe timp de vânt puternic; - fãrã supraveghere; - în vecinãtatea locuinþelor ºi anexelor acestora; - în apropierea staþiilor de reglare ºi a conductelor de transport de gaz metan supraterane; - în apropierea instalaþiilor de automatizare ºi control CF; - în vecinãtatea staþiilor de distribuire a carburanþilor; - în apropierea depozitelor de material lemnos ºi a atelierelor de prelucrare a lemnului; Pe timpul arderii resturilor vegetale sunteþi obligaþi: - sã menþineþi focul în perimetrul aprobat ºi asigurat; - sã supravegheaþi permanent zona în care efectuaþi arderea resturilor vegetale; - sã asiguraþi dotarea minimã cu mijloace de primã intervenþie; - sã anunþaþi imediat Primãria Municipiului Lupeni ºi Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã al Judeþului Hunedoara (Garda de intervenþie Lupeni), în situa-
þia în care existã pericolul extinderii focului în afara perimetrului aprobat; Primãria Municipiului LUPENI: 0254-560504 Apel de urgenþã: 112 Premergãtor începerii acþiunii de ardere a resturilor vegetale sunteþi obligaþi sã solicitaþi de la Agenþia pentru Protecþia Mediului Aviz ºi de Primãrie eliberarea “Permisului pentru arderea deºeurilor combustibile, resturilor menajere ºi vegetale”, conform legii. Sancþiunile pentru nerespectarea regulilor la arderea miriºtilor ºi resturilor vegetale: Potrivit art.1, pct 3 lit.( r) ºi (s ) din HGR NR.537 /2007:se sancþioneazã cu amendã de la 1.000 - 2.500 lei, „ arderea resturilor vegetale, gunoaielor ºi a altor materiale combustibile fãrã obþinerea “Permisului de lucru cu foc deschis”ºi fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãþi”; 1000 – 2500 lei „amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis ºi la distanþe care favorizeazã propagarea focului la construcþii, depozite, pãduri , culturi agricole, plantaþii ºi alte vecinãtãþi”.
HRISTOS A ÎNVIAT! În fiecare an credincioºii din toate colþurile lumii serbeazã sfintele sãrbãtori de Paºti. Cu aceastã ocazie, lãcaºele de cult devin foarte aglomerate, cu persoane de diferite vârste, sexe, ºi categorii sociale. Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã al Municipiului Lupeni, îndeamnã toþi credincioºii sã respecte regulile de prevenire ºi stingere a incendiilor specifice, dupã cum urmeazã: - Accesul credincioºilor în incinta lãcaºului de cult se permite în limita capacitãþii bisericii, în scopul evitãrii producerii de accidente; - Uºile de acces / evacuare se menþin în poziþie deschisã, în mod obligatoriu, pe timpul slujbelor religioase cu public numeros. În condiþiile unui numãr foarte mare de participanþi se recomandã organizarea slujbelor religioase în aer liber; - Parcarea autoturismelor particulare ale persoanelor care participã la slujbele religioase cu public numeros ori a autocarelor ºi microbuzelor se face astfel încât sã nu se blocheze cãile de acces pentru autospecialele de intervenþie ale serviciilor profesioniste ori voluntare pentru situaþii de urgenþã, în situaþia producerii unui eventual incendiu; - Mijloacele de încãlzire se
amplaseazã la distanþe de siguranþã faþã de elementele de construcþie, decorurile sau elementele de mobilier combustibile; - Se asigurã amenajarea unor locuri speciale pentru depunerea lumânãrilor aprinse, în timpul slujbelor religioase în exteriorul lãcaºului de cult ºi la distanþe de siguranþã faþã de construcþii, vegetaþie, arbori etc., de preferinþã în tãvi metalice cu nisip; se supravegheazã pe toatã durata menþinerii aprinse a acestora; - Pe timpul desfãºurãrii slujbelor religioase cu public numeros se evacueazã din interiorul lãcaºului de cult, covoarele, mochetele, scaunele ºi bãncile nefixate ferm de pardosealã. De asemenea se recomandã manipularea atentã a lumânãrilor pe durata desfãºurãrii diferitelor ritualuri religioase, precum ºi aerisirea lãcaºelor de cult în vederea prevenirii leºinurilor datoritã faptului cã majoritatea enoriaºilor sunt la sfârºitul unei îndelungate perioade de post.
Totodatã, pe aceastã cale, Primãria municipiului Lupeni prin Compartimentul Protecþie Civilã ºi Situaþii de Urgenþã, ureazã tuturor colaboratorilor sãi precum ºi tuturor cetãþenilor municipiului, sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi ºi tradiþionalul “Hristos a înviat!”
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 11 Aprilie 2017
Henþ cu mâna
„UCIDEREA” PRUNCILOR 9-0. Înapoi la zero, ãsta-i scorul de maidan cu care s-a întors legendara Jiul Petroºani de pe meleagurile îndepãr-
tate ale Bãiþei, unde echipa localã ªoimul ºi-a devorat prada neputincioasã!!! Este clar, la imediat centenara echipã, s-a
pierdut controlul. Nimeni nu-i mai întreabã nimic, dacã jiuliºtii au vreo durere, au ba! Pare a fi o mare satisfacþie din partea tuturor celor care o prind ºi le dau câte o cãruþã de goluri. Unei echipe pe care antrenorii ei cu greu o mai pot aduna, aºa, ca sã fie... în felul
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
K.O. LA HAÞEG Liderul Inter Petrila (antrenor Vuþã Moldovan) a zdrobit Haþegul pe terenul acestora, stopând elanul Retezatului spre locul 1. Mareº (2), Drãgoescu, Adi Dolha (din foarfecã!) ºi Zavracu au zdrobit cu golurile lor frumoase o echipã Retezatul uluitã de propria neputinþã. Cu mai puþin de 9 juniori în teren propriu, 1-1 cu Victoria Cãlan (gol D. Scurtu), pãrãsind ultimul loc.
UNIV. PETROªANI – HERCULES LUPENI 1-5 (0-1)
SUFOCAÞI LA EI ACASÃ Galop de sãnãtate pentru Hercules Lupeni în „Dealul Institutului”, în faþa unei echipe gazdã impresionantã, care n-a avut decât o zvâcnire de orgoliu în minutul 83 când juniorul Horobãþ a marcat golul de onoare, când era 0-5... În rest, un meci la discreþia oaspeþilor, care au trimis un prim semnal în min. 14, când lovitura liberã executatã de la 30 m de Firan a fost cu greu respinsã de portarul Bg.
Dan Voicu, antrenorul Lupeniului sperã cã echipa sa va reuºi un al doilea titlu judeþean consecutiv
Stoica. Un portar care va gafa monumetal la urmãtoarele ... cinci goluri, e drept, cu o apãrare – varzã, incapabilã la vreo reacþie. Ciorâia ar fi putut marca ºi el (min. 59), dar ºutul sãu a fost parat de Bg. Stoica.
DECLARAÞII DUPÃ ETAPA A 14-A „Recunosc am întâlnit o echipã slabã azi, dar asta nu
acesta nu se poate continua la infinit. Dezinteresul total care pleacã de undeva de undeva de la vârf, a început sã-ºi arate rezultatele. Oricât s-ar strãdui antrenorii sã ascundã gunoiul sub preº, rezultatele sunt evidente. Dorinþa lor, pasiunea lor, interesul lor, nu poate þine loc
diminueazã cu nimic din meritele echipei noastre, care a jucat la turaþie bunã aproape tot meciul. Portarul lor a greºit flagrant la cãteva goluri, dar noi am ºtiut specula orice oportunitate” a declarat Dan Voicu, antrenorul de la Hercules Lupeni.
* * *
K.O. SUB RETEZAT „Am jucat sub orice criticã, mai ales în repriza a doua am încasat trei goluri. Au fost niºte greºeli individuale de neînþeles...” a spus Romulus Bobu, antrenorul de la Retezatul Haþeg.
la infinit de crudul adevãr. De aceea s-a ajuns aici. Haideþi sã lecturãm încã odatã masacrul din Sãptãmâna Mare: ªoimul Bãiþa – Jiul Petroºani, NOUÃ LA ZERO. Comentariile sunt de prisos. Vã aºtepãm la târgul de la stadion.
* * *
„MÃCAR „BINE CÃ MAI AM MARCAT EXISTÃM...” GOLUL NR. 10” Ce explicaþii sã mai poþi da dupã un 0-9!? Noi participãm ºi cam atât. Bine cã mai existãm... Mãcar suntem cei mai buni la juniori. La acest capitol sper sã fim, din nou în fazele superioare pe þarã” a spus Cosmin Kanduth, antrenorul echipei Jiul Petroºani.
* * *
Echipa noastrã este în plinã reconstrucþie. Jucãm mereu cu 8-10 juniori, încet- încet ne vom pune pe picioare. Acum campionatul este compromis, sã vedem la anul... Glumind puþin, mãcar am marcat golul cu numarul 10 în acest campionat”, a spus Vasile Scurtu, preºedintele echipei Minerul Uricani.
UNIV. PETROªANI – HERCULES LUPENI 1-5 Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu): Bg. Stoica – Chiruþã, Nuþu, Nistor (min. 51 Horobãþ), Plãcintã – Grigoraº, Ceru, Bulimej, Marton – Ciumac (min. 46 Albulescu), Pânzaru (min. 75 Bernic) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Kiorean – Ciorâia (min. 62 Vl. Negrea), Firan, Cismaºiu, Cipr. Pescar – Harangozo II, Ciocârlan, M. Pop, M. Filip – I. Roºian, R. Moldovan (min. 72 Samoilã) Au marcat: M. Filip (2), Harangozo II, R. Moldovan , I. Roºian pentru Hercules Lupeni iar pentru gazde Horobãþ. Obs. AJF: Sever Bogdan – Deva Arbitru: Leopold Herczeg – Bãcia / Spectatori: 30
RETEZATUL HAÞEG – INTER PETRILA 0-4 Retezatul Haþeg (antr. Romulus Bobu): Farcaº – Daj (Belei min. 58), Laslãu, Gavriluþi, Simoneac – Popesc (Pop min. 56), Dosan, Buzducea, Pîrvu - Viºan, Tãmãºiloni (Maier min. 56). Inter Petrila (antr. Aurel Moldovan): Haring – Mareº, Zavracu (Dolha min. 56), Duma ( Keszeg min. 81), Androne, Drãgoescu (Perºe min. 77), Agapi, Cîmpean, Horvath (Bocu min. 66), Kalai, Matei Au marcat: Mareº, Zavracu, Drãgoescu, Dolha. Arbitru: Thirt Daniel – Cãlan Obs. AJF: Radu Adrian – Deva
Cosmin Kanduth antrenorul Jiului din ce în ce mai greu încercat...
Vasile Scurtu, preºedintele Min. Uricani mizeazã doar pe tineri în acest retur
Paginã realizatã de Genu TUÞU