CVJ Nr 1295, joi 9 martie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1295

Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Martie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Fostul viceprimar CORNEL LUNGAN

A murit înecat în 20 de centimetri de apã

B

ãrbatul de 57 de ani care a fost gãsit în apele pârâului Maleia, la doi paºi de centrul municipiului Petroºani, a murit din cauzã cã s-a înecat. Acesta este rezultatul necropsiei, iar poliþiºtii au reuºit sã îl identifice. Din pãcate, omul suferise recent un preinfarct ºi pânã în 6 martie a fost internat în Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dovadã fiind branula care i-a fost gãsitã la mânã. El se numeºte Valentin Humer, de 57 de ani, din municipiul Petroºani, ºi de mai multã vreme trãia pe strãzi. Era un obiºnuit al

canalelor, deºi avea familie ºi o casã în zona Coloniei. Îi pãrãsise, dupã ce a cãzut în patima alcoolului. Asta i-a ºi adus sfârºitul, în apa pârâului ce traverseazã centrul oraºului, foarte aproape de canalul de termoficare în care s-a adãpostit. A fost gãsit de niºte copii, care au alertat poliþia. „Din primele cercetãri efectuate în cauzã, am stabilit cã este un cetãþean din Petroºani, în vârstã de 57 de ani. Nu sunt date cu privire la o moarte violentã. Ceea ce cunoaºtem este cã avea afecþiuni cardiace ºi fusese internat la Spitalul din Petroºani pentru aºa ceva”, a spus Aurel Buruianã, comandantul Poliþiei Municipiului Petroºani, care a confirmat cã între 3 ºi 6 martie, omul a fost internat la cardiologie. Potrivit medicului legist Elena Lechinþan, de la Cabinetul de medicinã legalã din Petroºani, bãrbatul a murit prin asfixiere mecanicã, adicã s-a înecat pur ºi simplu în pârâul care, în locul în care a fost gãsit, mãsoarã nu mai mult de 20 de cm. Diana MITRACHE

a snopit un elev la orã

U

n copil de 13 ani a ajuns acasã cu urme vizibile pe corp, dupã ce a fost lovit, de mai multe ori, de profesorul de matematicã, nimeni altul decât fostul viceprimar al municipiului Lupeni, Cornel Lungan. Pãrinþii sãi sunt pur ºi simplu uluiþi de ceea ce li se întâmplã ºi acum, dupã ce au discutat cu cei doi bãieþi ai lor, au aflat cã Lungan nu este la prima abatere. >>> PAGINA A 5-A

3,2 milioane pentru Valea Jiului onsiliul Judeþean Hunedoara a aprobat repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale C a cotei de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor la împrumuturile contractate în baza OUG nr. 2/2015. Vãii Jiuluii i-a revenit suma de 3,2 milioane din totalul de 21.293.000 de lei. Municipalitatea de la Petroºani primeºte cea mai mare sumã, respectiv 600 de mii de lei, în timp ce localitãþile Vulcan, Lupeni ºi Uricani primesc câte 550.000 de lei. Petrila

beneficiazã de 500.000 de lei, în timp ce Aninoasa va primi 450.000 de lei. Cele mai mari sume, câte 700.000 de lei le revin localitãþilor Haþeg ºi Orãºtie. Din cei 600 de mii de lei alocaþi Primãriei Petroºani, 240.000 sunt sume defalcate din

TVA pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor la împrumuturile contractate, ori pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi

pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã. Diferenþa de 360.000 de lei o reprezintã sume din cota de 18,5% din impozitul pe venit, pentru achitarea arieratelor provenite din neplatata cheltuielilor de funcþionare

ºi/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor la împrumuturile contractate în baza Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea ºi com-

pletarea unor acte normative, precum ºi pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã. Monika BACIU

2 Actualitate

Universitatea din Petroºani, tot mai atractivã pentru viitorii studenþi uantumul burselor acordate studenþilor C s-a majorat considerabil. Valoarea acestora s-a dublat. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani anunþã studenþii cã în perioada 7 martie – 28 martie se pot depune la secretariatele facultãþilor dosarele pentru bursã socialã ºi bursa de ajutor social ocazional.

Beneficiarii burselor sociale sunt studenþii bugetaþi cu vârsta mai micã de 35 de ani: studenþii orfani de unul sau ambii pãrinþi, respectiv pentru care s-a dispus ca mãsurã de protecþie plasamentul ºi care nu realizeazã venituri peste plafonul pentru acordarea bursei sociale; studenþii bolnavi de TBC care se aflã în evidenþa unitãþilor medicale, celor care suferã de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbþie grave, insuficienþã renalã cronicã, astm bronºic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatitã cronicã, glaucom, miopie gravã, boli imunologice, boli rare, tulburãri din spectrul autist, boli

hematologice (hemofilie, talasemie), surditate, fibrozã chisticã, cei infestaþi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei cu handicap locomotor, spondilozã anchilozantã sau reumatism articular ºi cu orice alte boli cronice pe care senatele universitare le pot lua în considerare. Studenþii a cãror familie nu a realizat în cele trei luni de începerea semestrului/anului universitar un venit lunar net mediu per membru de familie mai mare decât salariul de bazã minim net pe economie (1017 lei) sunt printre beneficiarii burselor. Studenþii pot beneficia ºi de burse pentru achiziþionarea de îmbrãcãminte sau încãlþãminte.

Locuri de muncã în Spania pentru hunedoreni

H

unedorenii care cautã un loc de muncã se pot angaja, în Spania. Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã prin Serviciul de Ocupare EURES România oferã 200 locuri de muncã vacante pentru munca sezonierã, ambalat fructe ºi verdeþuri, în regiunea Lérida. Potrivit AJOFM Hunedoara, sunt solicitate persoane apte pentru muncã, cu sau fãrã experienþã la ambalat fructe ºi verdeþuri, cunoºtinþe de limbã românã ºi/sau spaniolã.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

“Bursã pentru ajutor social ocazional pentru îmbrãcãminte ºi încãlþãminte, care se poate acorda studenþilor bugetaþi cu vârsta mai micã de 35 de ani, cu unul sau ambii pãrinþi decedaþi, respectiv pentru care s-a dispus ca mãsurã de protecþie plasamentul, studenþilor defa-

“Durata contractului de munca este de patru luni, data începerii contractului este 1 iunie 2017. Timpul de lucru este de opt ore pe zi, în douã schimburi: dimineaþa, de la orele 06:00 – 14:00 ºi dupã masa, între orele 15:00 – 23:00. Salariul oferit este de 900 – 1200 euro/lunã. Cazarea este oferitã de angajator contra unei sume de 5 euro/zi (se plãtesc doar zilele lucrãtoare). Transportul ºi masa nu sunt incluse”, aratã AJOFM Hunedoara. Persoanele interesate vor depune un dosar cu urmãtoarele documente, copie CI, adeverinþã medicalã „apt pentru muncã”, copie act studii, CV la compartimentul EURES din cadrul AJOFM Hunedoara. Locaþia ºi data selecþiei vor fi comunicate la o datã ulterioarã, anunþã AJOFM Hunedoara. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Martie 2017 vorizaþi din punct de vedere Petroºani susþin cã s-a mãrit considerabil fondul de burse socioeconomic, a cãror de la nivelul instituþiei de familie nu a realizat în cele învãþãmânt superior. Dacã trei luni dinaintea depunerii pânã acum cuantumul burcererii pentru acordarea sei era puþin peste 80 de acestui tip de bursã, un lei, acum, dupã majorãrile venit lunar mediu pe memaprobate de Guvern, bru de familie din salariul valoarea burselor va ajunge minim net la nivel naþional pânã la 1000 de lei. (1017 lei). Studenþii care se “A fost rezolvatã ºi încadreazã la ambele cateproblema burselor pentru gorii de burse vor depune sportive. Pânã acum, legea douã dosare: unul cu docunu era clarã, iar acum se mentele în original ºi unul specificã faptul cã se pot cu documentele în copii xerox (cererea tip în original acorda burse speciale pentru sportivi. În ceea ce pentru ambele dosare”, priveºte bursele sociale informarea reprezentanþii acestea pot fi 30% din Universitãþii Petroºani. totalul burselor. Vom avea ºi Determinarea venitului patru studenþi cu burse de lunar mediu net al familiei performanþã. Aceºti 4 stustudentului se realizeazã: pânã la împlinirea vârstei de denþi au media 10 ºi au participat ºi la activitãþi 26 de ani, luând în calcul extracurriculare”, a declarat veniturile pãrinþilor ºi ale prof.univ.dr.habil.ing.dr.ec. copiilor aflaþi în grija lor, respectiv al membrilor fami- Eduard Edelhauser, prorecliei aflate în grija studentului torul Universitãþii Petroºani. O altã modificare soþie, copii dacã este cazul. importantã prevede cã Pentru studenþii cu vârsta pot beneficia de burse între 26 ºi 35 de ani, sociale ºi studenþii care nu venitul lunar mediu net al acestuia se va calcula þinând sunt integraliºti. cont doar de veniturile perMonika BACIU sonale ale acestuia ºi al persoanelor pe care le are în grijã, precum copii, soþie, în conformitate cu prevederile legale în vã oferã zilnic, prin magazinul vigoare. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Reprezentanþii Universitãþii din

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Martie 2017

Acordurile internaþionale, defavorabile Complexului Energetic Hunedoara

A

cordurile internaþionale pe care statul român le-a asumat îi sunt defavorabile Complexului Energetic Hunedoara. Acordul de la Paris legat de încãlzirea globalã a fost gândit pentru a reduce poluarea, însã în România nu existã încã reglementãri clare în acest sens. Producãtorii de energie regenerabilã sunt susþinuþi, în baza acordurilor internaþionale, în detrimentul producãtorilor de energie pe bazã de cãrbune. În România nu existã un regulament privind modul de tranzacþionare a energiei regenerabile.

P

rimesc cel puþin 40 de euro

Producãtorii de energie regenerabilã primesc undeva între 30-35 de euro subvenþie de la statul român. Subvenþia constã în alocarea de certificate verzi producãtorilor de energie regenerabilã. Numãrul de certificate verzi primite depinde de tipul de sursã regenerabilã. Pentru energia electricã produsã prin intermediul energiei solare se elibereazã 4 Certificate Verzi + 2 din 2017 pentru fiecare MWh. Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu data de 1 ianuarie 2017. Asta în timp ce CEH nu primeºte niciun certificat, ba mai mult se aflã în situaþia de a le cumpãra. “Nu e moral, dar este corect în baza tratatelor internaþionale la care România este parte. Tratatul de la Paris prevede creºterea gradului a energiei produse în instalaþiile regenerabile pânã în anul 2020. Astfel, trebuie sã ne aliniem la ce vrea Uniunea Europeanã”, spun specialiºti în

energie din cadrul CEH. În plus, în condiþiile în care existã producþie de energie regenerabilã aceasta trebuie injectatã, automat, în sistemul energetic naþional. În momentul în care eolinele sau turbinele nu produc energie nu riscã nicio sancþiune, asta în timp ce spre exemplu dacã CEH nu produce energie este sancþionat. “Ar trebui sã fie reglementate anumite lucruri, numai cã nu existã o reglementare în ceea ce priveºte modul de tranzacþionare a energiei. Sistemul energetic are obligaþia sã primeascã, în momentul în care se produce energie regenerabilã, ca ei sã intre automat în sistem. Dacã nu mai produc nu au nicio problemã, nu li se imputã nimic. Noi suntem penalizaþi dacã nu intrãm în sistem”, mai spun specialiºtii. Valoarea de piaþã a certificatului verde este de circa 40 euro, iar CEH trebuie sã le achiziþioneze. Problema este cã nu are banii necesari pentru cumpãrarea certificatelor verzi. În România legea 220/2008 prevede un sistem de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie pentru o perioadã de 15 ani. Operatorul de transport ºi sistem emite lunar certificate verzi producãtorilor, pentru cantitatea de energie electricã pro-

dusã din surse regenerabile de energie ºi livratã furnizorilor ºi/sau consumatorilor finali. Producãtorii de energie din surse regenerabile beneficiazã de un numãr de certificate verzi pentru energia electricã produsã ºi livratã”, aratã legislaþia. Un raport al administratorilor CEH din anul 2014 aratã cã societatea este afectatã de mediul concurenþial inechitabil de pe piaþa de energie. “Societatea îºi desfãºoarã activitatea într-un mediu concurenþial inechitabil, pe piaþa energiei electrice în care preþul de vânzare al energiei electrice este coborât artificial de cãtre sectoarele energiei regenerabile, care urmãresc în principal obþinerea profitului din certificate verzi ºi nu din preþul efectiv al energiei. Ca urmare a eliminãrii pieþei reglementate care asigura vânzarea energiei electrice la preþuri aprobate de ANRE la nivelul costurilor reale justificate, energia electricã produsã de societate se vinde la preþuri mici dictate de alþi producãtori favorizaþi de naturã (hidro, eolian, fotovoltaic). În prezent, situaþia economico-financiarã a societãþii este extrem de dificilã ºi este determinatã de faptul cã în mediul economic din România nu se pot identifica soluþii clare de creºtere a veniturilor. Din pãcate tendinþa re

renunþare a producerii energiei electrice pe bazã de cãrbune se manifestã puternicã ºi în mediul economic european. Considerãm cã fãrã asigurarea unui mix energetic la care sã fie parte ºi CEH SA alãturi de alþi producãtori de energie electricã regenerabilã societatea nu va mai putea face faþã pe piaþa producãtorilor de energie”, aratã raportul administratorilor CEH din anul 2014. Spre exemplu, producãtorii de energie regenerabilã vând un MWh la un preþ de 170 de lei primesc ºi un certificat verde în valoare de 40 de euro.

I

arna trecutã de cãrbune

Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia au asigurat trecerea în bune condiþii a sezonului de iarnã. Cele douã societãþi au produs energie record pe care au injectat-o în sistem. Nu au primit nimic în schimb. Ceh va primi, cel mai probabil, o amendã pentru neachiziþionarea certificatelor verzi ºi a certificatelor de carbon. Însã indiferent cã energia regenerabilã produsã a fost în perioada de iarnã de 1%, cu toþii, prin tratatele europene, am susþinut acest sector. “Prin Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizãrii energiei din surse regenerabile se face

o alocare pe statele membre ale UE a þintei comunitare de 20% pentru sursele regenerabile de energie, denumitã în continuare SRE. România ºi-a asumat sã realizeze în 2020, o pondere de 24% a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie. În vederea atingerii þintei naþionale în noiembrie 2008 a fost adoptatã Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care a fost modificatã ºi completatã pe parcursul monitorizãrii funcþionãrii acestui mecanism. Schema a fost iniþial aprobatã prin Decizia COM C(2011) 4938 final din 13 iulie 2011. În conformitate cu prevederile Deciziei, autoritãþile române ºi-au asumat obligaþia monitorizãrii costurilor ºi veniturilor producãtorilor beneficiari ai schemei de sprijin, în vederea diminuãrii supracompensãrii, dacã este cazul, pentru ca schema sã nu conducã la un avantaj competitiv necuvenit. Ulterior, la 20 martie 2014 România a notificat un set de mãsuri care au adus unele modificãri sistemului de promovare a producerii energiei din SRE, mãsuri care au primit aprobarea COM C(2015) 2886 din 04.05.2015”, aratã un proiect al Ministerului Energiei. Mai mult, producãtorii de energie regenerabilã primesc certificatele verzi, ca subvenþie de la stat, iar mai apoi o vând producãtorilor de energie clasicã.

“Producãtorii de energie electricã din surse regenerabile vând certificatele verzi cãtre furnizorii consumatorilor finali de energie electricã, aceºtia din urmã fiind obligaþi ca în fiecare an sã achiziþioneze un numãr de certificate verzi calculat în funcþie de cota stabilitã de ANRE aplicatã la energia electricã furnizatã.Ulterior, furnizorii includ în factura emisã consumatorilor finali contravaloarea certificatelor verzi conform cotei. Tranzacþionarea certificatelor verzi este independentã de tranzacþionarea energiei electrice, care se realizeazã prin mecanisme de piaþã, pe piaþa de energie electricã. Acest mecanism de sprijin a condus în câþiva ani la creºterea accentuatã a investiþiilor în capacitãþi noi de producere a energiei regenerabile. Schema de sprijin presupune, pe de o parte, stabilirea cotelor anuale obligatorii de achiziþie de certificate verzi, iar pe de altã parte, tranzacþionarea prin mecanisme de piaþã a certificatelor verzi emise producãtorilor de energie electricã din surse regenerabile de energie pentru fiecare MWh livrat în reþele. Mecanismele de piaþã constau în vânzarea certificatelor verzi, între o valoare minimã ºi una maximã, fie pe piaþa centralizatã a certificatelor verzi, fie prin contracte bilaterale de vânzare/cumpãrare a certificatelor verzi, realizate pe o platformã de tranzacþionare centralizatã”, mai aratã documentul. Monika BACIU

4 Actualitate

Scandal la adãpostul de câini din Petroºani C âinii de la adãpostul din Petroºani au sensibilizat pe toatã lumea, mai puþin pe cei care spun cã îi îngrijesc. Ei sunt þinuþi, spun cei care vin zilnic la adãpostul din Colonie, în condiþii nu tocmai bune ºi miercuri la prânz a izbucnit un nou scandal.

Marius Chira, membru al unui ONG important din România, a venit tocmai de la Bucureºti sã adopte un câine de la adãpostul din Petroºani, dupã ce a aflat cã aici animalele stau în condiþii groaznice. „Am venit, ca un simplu cetãþean, sã adopt un câine în timpul programului. Am

„Am ridicat, acum o s ãptãmânã, de aici o cãþeluºã cu 4 pui. A fost pur ºi simplu un film horror, pentru cã doamna doctor de aici a lãsat o cãþeluºã bolnavã de jigodie, care abia mai respira, cu 4 pui ºi nehrãnitã de zile bune. Cãþeluºa a murit la Bucureºti ºi toþi puii ei, existã

fãcut ºi un tur de adãpost, cã am dreptul acesta, dar majoritatea câinilor sunt într-o stare deplorabilã. Nu am gãsit mâncare, cu toate cã, la ora asta trebuia, sau poate cã au avut foarte puþin azi. Ideea este cã nu pot adopta un câine. Vreau sã îl iau de aici, sã îl duc la cabinetul veterinar din Bucureºti,

L

Informaþiile aratã cã în judeþele Alba, Argeº, Bistriþa, Cluj, Constanþa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Sibiu ºi

Timiº, situaþia este gravã în ceea ce priveºte stocurile de vaccin antihepatic B. Astfel, în judeþul Hunedoara, unde se nasc anual 3000-3200 de copii, existã o situaþie de avarie la nivelul vaccinurilor împotriva Hepatitei B, cele care intrã în categoria vaccinurilor obligatorii pentru nou-nãscuþi. „Avem vaccinuri împotriva Hepatitei B în toate maternitãþile din judeþul Hunedoara, dar

un raport medico-veterinar, din care rezultã cã nu mâncase de cel puþin 3 zile”, a mai adãugat Marius Chirca. Medicul mai spune cã va face acum ºi o adresã cãtre Colegiul Medicilor Veterinari, pentru a le cere sã îi retragã dreptul de a practica medicina, medicului veterinar de la adãpostul din Petroºani. Diana MITRACHE

sã îi fac o expertizã medicalã, sã vãd starea lui de sãnãtate”, spune Marius Chirca, preºedinte al Asociaþiei Kola – Kariola. Cei care l-au însoþit pe veterinarul de la Bucureºti i-au arãtat adãpostul, pentru cã omul a mai avut parte de un animal de aici, care s-a stins în chinuri ºi nu a mai putut fi salvat.

într-un numãr foarte scãzut. Nu avem cum sã ºtim câþi copii se nasc în fiecare zi ºi la fiecare maternitate, dar încã avem câteva vaccinuri. Existã ºi o situaþie alternativã, în cel mai rãu caz, dacã, pânã vin vaccinurile, rãmâne vreo maternitate fãrã doze nou-nãscuþii vor fi vaccinaþi de medicii de fami-

lie cu vaccine hexavalent. S-a mai întâmplat ºi în alþi ani”, a explicat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al Direcþiei pentru Sãnãtate Publicã Hunedoara. Ministerul Sãnãtãþii publica situaþia stocurilor de vaccinuri din Schema obligatorie de vaccinare existentã la data de 31 decembrie 2016. Dacã în

cazul a patru dintre cele cinci vaccinuri obligatorii stocurile fie erau suficiente, fie problemele fuseserã deja rezolvate sau urmau sã fie rezolvate, în cazul vaccinului hepatitic B stocul de doar 22.300 de doze, adicã insuficient. Deoarece lipsa numãrului necesar de vaccin antihepatic nu

este o noutate, în decembrie 2016, Ministerul Sãnãtãþii a aprobat o schemã de vaccinare alternativã pentru asigurarea protecþiei copiilor nãscuþi din mame cu hepatitã B. Medicul de familie urmând sã administreze vaccinul hexavalent, copiilor cu vârsta de 6 sãptãmâni. Maximilian GÂNJU

Femeile din Lupeni au primit flori de la PSD

U

n grup uriaº de membri PSD din Lupeni a ieºit la orele prânzului pe strãzile din Lupeni ºi au împãrþit lalele ºi felicitãri doamnelor pe care le-au întâlnit. A fost un gest de omenie, prin care le-au mulþumit cã existã ºi le-au urat sãnãtate ºi fericire. Femeile, însã, au fost extrem de încântate de gest. „Mi se pare foarte frumos. Domnul senator Cristian Resmeriþã mi-a oferit o

Fostul viceprimar Cornel Lungan A SNOPIT UN ELEV LA ORÃ U

n copil de 13 ani a ajuns acasã cu urme vizibile pe corp, dupã ce a fost lovit, de mai multe ori, de profesorul de matematicã, nimeni altul decât fostul viceprimar al municipiului Lupeni, Cornel Lungan.

Pãrinþii sãi sunt pur ºi simplu uluiþi de ceea ce li se întâmplã ºi acum, dupã ce au discutat cu cei doi bãieþi ai lor, au aflat cã Lungan nu este la prima abatere. Copilul de 13 ani, însã, s-a

Stoc insuficient de vaccin contra Hepatita B a sfârºitul lunii ianuarie, ministrul Sãnãtãþii, Florian Bodog declara cã încã de la instalarea în funcþie a gãsit o situaþie criticã în ceea ce priveºte stocurile de vaccinuri pentru bebeluºi la nivelul întregii þãri.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Martie 2017

lalea ºi o felicitare. Este ziua noastrã, a mamelor, cum sã nu ne bucurãm de aºa cadou!?”, a spus o doamnã din Lupeni. „Îmi plac foarte mult florile de primãvarã ºi lalelel în special. E o zi specialã ºi le mulþumesc pentru gest”, a completat o altã doamnã. Preºedintele PSD Lupeni, senatorul Cristian Resmeriþã a venit ºi acum la Lupeni, dupã ce de 1 martie a împãrþit mãrþiºoare ºi a vorbit despre cât de mult înseamnã femeile ºi mai ales mama.

S

Diana MITRACHE

Profesorul nu a vrut sã stea de vorbã cu noi ºi nici conducerea, deºi ne-au invitat sã aºteptãm minute bune, degeaba. Cornel Lungan, însã, s-a apãrat în faþa pãrinþilor copilului, recunoscând totodatã cã nu la matematicã au fost probleme ºi probabil, dupã 16 ani cât a fost viceprimar, a uitat cum e la catedrã ºi l-au lãsat nervii. Mama copilului ne explicã revoltatã acest lucru. „Ne-a spus cã fiul meu îi vorbeºte foarte urât. Ok. Dacã a înjurat, de ce a trebuit sã dea în el? De ce nu i-a scãzut nota la purtare? De ce nu l-a exmatriculat din ºcoalã? De ce nu am fost anunþatã? De trei zile

Pompierii ºi poliþiºtii au dãruit flori petroºãnencelor

alvatorii au þinut sã serbeze Ziua Internaþionalã a Femeii împãrþind flori doamnelor ºi domniºoarelor din Petroºani. La fel au procedat ºi poliþiºtii. „Doresc, din partea organizaþiei PSD Lupeni, sã urez „La mulþi ani!” tuturor doamnelor ºi domniºoarelor din Lupeni, sã le dea Dumnezeu sãnãtate, sã aibã parte de bucurii, de o familie frumoasã! Azi este, în primul rând, ziua mamei ºi le spun La mulþi ani, tuturor celor care încã au mame, sã aibã grijã de ele, cã nimic nu se comparã în viaþã cu faptul cã ai o mamã lângã tine”, a declarat Cristian Resmeriþã, senator PSD. Membrii PSD au organizat o acþiune în forþã, pe toate strãzile din oraº, cu braþe de lalele roºii, urându-le tuturor o primãvarã frumoasã ºi un La mulþi ani!

temut sã îi spunã mamei, care a aflat de la colegii lui. „A venit acasã ºi nu a vrut sã îmi spunã, dar am fost sunatã de altcineva. L-am întrebat ce a pãþit ºi mi-a ridicat tricoul, iar când l-am vãzut vânãt, m-am dus la ºcoalã. L-am prins pe domnul Lungan ºi mi-a zis cã doar l-a atins, cu palma ºi cã e imposibil sã se învineþeascã, deºi se vede bine ºi pe mânã ºi pe gâtul lui”, spune revoltatã mama copilului. De la ªcoala gimnazialã nr 1 din Lupeni nu am putut afla nimic.

Pompierii militari din cadrul Detaºamentului Petroºani s-au mobilizat în centrul localitãþii, astfel ca toate doamnele ºi domniºoarele sã primeascã o floare ºi un mesaj de felicitare. ”Am dorit sã aducem

un gând bun tuturor femeilor ºi o floare, sã fim în mijlocul comunitãþii ºi la astfel de ocazii. Încercãm sã fim în mijlocul oamenilor cât de des putem ºi nu doar la dezastre ci ºi la astfel de manifestãri, iar Ziua Internaþionalã a Femeii este cel mai bun”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Militarii au profitat de ocazie ºi pe lângã flori ºi felicitãri au împãrþit doamnelor ºi materiale

copilul meu era dubios. Era zgâriat pe faþã, dar am zis cã se joacã cu copiii la ºcoalã ºi nu am intervenit. Nu ºtim exact de la ce a plecat ºi cum a ajuns sã aibã vânãtãile acelea”, susþine femeia, cu lacrimi în ochi. Pãrinþii au depus o plângere la poliþie ºi au scos un certificat medicolegal pentru copilul lor.

Vor sã se facã dreptate ºi chiar ºi ei au încercat sã discute cu direcþiunea, care îl apãrã pe Lungan, cã nu pot sã ia mãsuri, cã omul e în pragul pensiei. „Ei nu pot sã îl dea afarã, cã mai are un pic ºi iese la pensie”, a adãugat Mihaela Bucur, mama copilului. Inspectoratul ªcolar Judeþean, însã, a aflat de acest incident ºi inspectorii vor face, la rândul lor, o anchetã la Lupeni. „Fapta este regretabilã ºi am fost anunþaþi de conducerea ºcolii. Urmeazã ca sã demareze cercetãrile disciplinare la adresa domnului profesor, ceea ce se va întâmpla curând, în aceastã sãptãmânã. Joi voi fi ºi eu în Valea Jiului ºi am sã iau detalii de la faþa locului, dar, repet, aceste cazuri ar trebui sã disparã de tot, pentru cã nu aºa se face educaþie”, a

Cele mai tinere mame din UE sunt în Bulgaria ºi România Vârsta medie a femeilor care au devenit mame anul trecut în Uniunea Europeanã a fost de 28,9 ani, iar cele mai tinere mame se aflã în Bulgaria ºi România, aratã datele prezentate miercuri de Oficiul European de Statisticã (Eurostat). Statisticile Eurostat, publicate cu ocazia Zilei Internaþionale a Femeii, aratã cã în 2015 vârsta medie a

informative cum ar fi cele legate de modul cum sã acþioneze ºi sã se protejeze în caz de cutremur ori ale dezastre. Tot în Petroºani, zeci de ºoferiþe au fost oprite de poliþiºti pentru ale dãrui o floare ºi un gând bun. Nici poliþiºtii n-au pierdut ocazia de a le recomanda doamnelor ºi domniºoarelor de la volan sã circule prudent. Maximilian GÂNJU

declarat Marta Mate, inspector general ISJ Hunedoara. Cornel Lungan, fostul viceprimar al municipiului Lupeni, reîntors la catedrã dupã o foarte lungã pauzã ºi în prag de pensie, riscã acum sã fie sancþionat de unitatea ºcolarã ºi inspectorii spun cã decizia va fi luatã la finalul anchetei. Asta, mai ales cã acum, mai mulþi pãrinþi au aflat de comportamentul profesorului de matematicã, la ore. Diana MITRACHE

femeilor care au devenit mame a fost sub 27 de ani în Bulgaria (26), România (26,3), Letonia (26,5) ºi Polonia (27) ºi de peste 30 de ani în Italia (30,8), Spania (30,7), Luxemburg ºi Grecia (ambele cu 30,2). Statele care au avut anul trecut cea mai mare creºtere a numãrului de nou-nãscuþi au fost Suedia (25,6%), Cehia (22,1%), Slovenia (18,1%) ºi Marea Britanie (16,1%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Portugalia (minus 24,2%), Olanda (minus 15,8%), Danemarca (minus 11,1%), România (minus 10,4%) ºi Grecia (minus 10,2%). AGERPRES