Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1294
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 8 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Mintia închisã pentru a importa energie din Ungaria?
Î
nchiderea termocentralei de la Mintia ar însemna ca România sã importe energie electricã din Ungaria. Comisia Europeanã a dat undã verde realizãrii centralei nucleare de la Paks, din Ungaria. CE a aprobat investiþiile din Ungaria, cu sprijinul Rusiei. Astfel, vor fi realizate încã douã reactoare nucleare la Paks, în apropiere de Budapesta. Cele mai sumbre scenarii prevãd cã România ºi-ar putea pierde independenþa energeticã odatã cu realizarea reactoarelor nucleare din Ungaria, iar cel mai afectat producãtor de energie ar fi chiar Complexul Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A
Gândurile mele cele mai curate ºi urãrile sincere de sãnãtate, fericire ºi tot binele din lume, se îndreaptã astãzi spre cele care sunteþi comorile cele mai de preþ ale familiei. Fie cã aveþi rolul de mamã, soþie, fiicã, sorã sau bunicã, calitatea dumneavoastrã în viaþa familiei este unicã, iar prin tot ceea ce reprezentaþi pentru noi, ne faceþi zilele mai frumoase, mai luminoase, mai fericite. Pentru toate acestea, vã doresc, stimate doamne ºi domniºoare, sã vã bucuraþi de o zi de 8 Martie plinã de farmec ºi iubire, alãturi de cei dragi.
LAMULÞI ANI!
Cu drag, Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani
8 Martie este o zi plinã de Doamnelor ºi Domniºoarelor, feminitate, Astãzi sunteþi mai mult decât în alte zile ale anului în atenþia noastrã, a tuturor celor ce zâmbete ºi cãlînþelegem cât de importantã este Femeia în familie ºi durã sufleteascã. în societate. Cu certitudine mai mult decât în În aceastã zi, deceniile anterioare, femeia zilelor noastre se sãrbãtorim cu remarcã prin contribuþia din ce în ce mai mare în viaþa noastrã a tuturor. Indiferent cã vorbim despre deosebitã bucurie Femeia mamã, prietenã, colegã sau partenerã de sensibilitatea, proiecte, vorbim despre o fiinþã foarte complexã pe tandreþea ºi care noi bãrbaþii (fiecare dupã prieceperea ºi înþelepciunea sa) cãutãm nu doar sã o apreciem, frumuseþea celor cãrora le datorãm viaþa. dar mai ales sã ne lãsãm inspiraþi de toate calitãþile Cu aceastã ocazie îmi exprim întreaga stimã ºi pe care Femeia le poate aduce înspre noi, înspre admiraþia pentru toate femeile cãrora le doresc sã binele nostru. Doresc fiecãrei femei sã-ºi cultive cât mai bine calitãþile de care noi toþi avem aibã parte de bunãstare, sãnãtate ºi prosperitate. nevoie pentru ca astfel viaþa noastrã sã fie Vã adresez, cu respect ºi preþuire, cele mai alese mai bunã, mai plinã de blândeþe, de urãri de fericire ºi realizarea tuturor dorinþelor bucurie, de frumuseþe ºi de iubire. Vã doresc tuturor o zi minunatã de Ziua alãturi de cei dragi.
DE ZIUA FEMEII
Femeii, sãnãtate ºi viaþã plinã de bucurii!
LA MULÞI ANI FEMEIE!
Ing. Gheorghe ILE, Primarul Municipiului Vulcan
LA MULÞI ANI!
Vasile Jurca, Primarul oraºului Petrila
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Martie 2017
Condamnatã la singurãtate de copii ºi stat
A
re 73 de ani ºi este condamnatã la singurãtate de propriile fete, dar ºi de stat. Povestea de viaþã a doamnei Maria ªtefan este demnã de un roman. S-a cãsãtorit la 15 ani, a avut un o fatã ºi apoi a mai înfiat un copil. La 35 de ani a divorþat, iar fetele nu i-au fost ajutor. A lucrat la minã unde a avut un accident care i-a afectat coloana. Ajunsã la bãtrâneþe, tanti Morico, cum îi spun apropiaþii, se luptã cu singurãtatea ºi cu bãtrâneþea. Fetele au uitat-o ºi au condamnat-o la singurãtate. La fel a fãcut ºi statul. Femeia ar vrea sã meargã la azil, dar nu este primitã pentru cã nu are niciun handicap dovedit prin acte. Tanti Morico a lucrat la minã, iar în urmã cu zeci de ani a suferit un accident care i-a afectat coloana. Nu are acte care sã dovedeascã acest lucru. A ajuns la 73 de ani ºi trãieºte dintr-o pensie de 400 de lei. Mai face curãþenie la patru scãri de bloc ºi ne spune cã uneori mai îngrijeºte ºi câte o bãtrânã. “Eu mi-am luat viaþa singurã, am lucrat pe unde am putut. Am vorbit cu preotul Bulf ºi aici nu avea loc. Am patru milioane pensie (400 RON), dar acum o sã mai îmi dea. Mãcar iarna, douã-trei luni dacã aº putea sta la azil. Am 73 de ani, ce sã fac. Eu mã mai duc la cumpãrãturi,
când mãnânc mai bine, când mã odihnesc. Femeile de la alimentarã mã cunosc, ºi când mi-e greu iau câte o pulpã, douã”, ne-a spus doamna Maria ªtefan. Din puþinul pe care îl are, femeia reuºeºte sã îºi plãteascã toate datoriile. Se gândeºte chiar ºi la înmormântare. Pentru a nu depãºi cheltuielile, conºtiincioasã îºi noteazã, în fiecare zi, indexul de la contorul de curent. Chiar ºi aºa, în casa ei este mai frig decât afarã. Îi este fricã sã porneascã caloriferul electric pentru a nu consuma prea mult curent, dar de teamã de a nu provoca un incendiu. Instalaþia electricã este veche ºi frecvent au loc incendii, ne spune femeia. “Fac ºi patru scãri, cu alea reuºesc sã îmi plãtesc datoriile. Plãtesc cotizaþia de înmormântare, la pensionari,
asistenþã socialã a persoanelor adulte cu dizabilitãþi. Unitatea are in componenþã un numãr de 3 clãdiri, unde, pe lângã dormitoare, camere de zi, club, bucãtãrie, sãli de mese, grupuri sanitare, se mai gãsesc ºi cabinete de specialitate ºi un corp administrativ. Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Petrila oferã urmãtoarele servicii: cazare, hranã, cazarmament; asistenþa medicalã de Monika BACIU specialitate, activitãþi de ergoterapie, recuperare, îngrijire ºi supraveghere permanentã a persoanelor asistate; activitãþi cultural – educative ºi de socializare atât în interiorul centrului cât ºi în comunitate; consiliere ºi informare asistaþilor ºi familiilor acestora; acordã sprijin ºi asistenþã de specialitate în vederea prevenirii situaþiilor ce pun în pericol siguranþa persoanelor asistate; intervine în sensibilizarea comunitãþii la nevoile specifice ale persoanelor asistate, colaborare cu biserica, ºcoala, comunitatea. Beneficiari, persoane adulte cu dizabilitãþi, aflate în dificultate, de pe raza judeþului vã oferã zilnic, prin magazinul Hunedoara”, aratã pe site-ul DGASPC alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Hunedoara. Tanti Morico are CELE MAI IEFTINE
plãtesc asigurarea la casã. E tare frig în casã, nu se încãlzeºte, când mã trezesc dimineaþa, hainele sunt umede. A venit cineva de la Caritas ºi mi-au zis când am nevoie sã spun cã vin ºi mã ajutã”, ne mai povesteºte tanti Morico. Femeia ar vrea la azil. Dar condiþiile în care funcþioneazã centrele de acest tip nu îi permit sã fie integratã aici. Spre exemplu, la Petrila, una din condiþiile principale este ca persoanele internate sã fie cu handicap ºi sã nu aibã pe nimeni. “Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Petrila are o capacitate de 50 de locuri si este o unitate rezidenþialã de asistenþã socialã care are rolul de a asigura aplicarea politicilor ºi strategiilor de Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Petroºani, Telefon 0728890014
Încã un bazin didactic în Valea Jiului
B
azinul de înot didactic de la Petroºani s-a dovedit a fi o investiþie de succes. Baza atrage mii de persoane anual.
realizarea unui cinematograf pe raza localitãþii. Spre exemplu, bazinul didactic de la Petroºani a costat 1,5 milioane de euro.
Monika BACIU
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
Acelaºi model vor sã îl aplice ºi edilii de la Petrila. Aceºtia vor sã depunã un proiect pentru realizarea unui bazin didactic pe raza localitãþii. “Vrem sã depunem un proiect pentru a obþine finanþare în vederea realizãrii unui bazin didactic”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. O altã cerere depusã de edilii de la Petrila face referire la
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
handicap, dar nu poate dovedi acest lucru cu acte. Are ºi douã fete cãrora nu le pasã de ea. Una este la Timiºoara, iar cealaltã locuieºte la un bloc distanþã de cea care i-a dat viaþã. Femeia este condamnatã la singurãtate atât de propriile fete cât ºi de stat. Oameni cu suflet mare o cautã ºi îi mai aduc de mâncare femeii. Lavinia Grigoriu, Mariana Popa ºi Anca Stoica au vizitat-o pe bãtrânicã pentru a-i duce îmbrãcãminte, dar ºi mâncare.
SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Martie 2017
Mintia închisã pentru a importa energie din Ungaria? Î
nchiderea termocentralei de la Mintia ar însemna ca România sã importe energie electricã din Ungaria. Comisia Europeanã a dat undã verde realizãrii centralei nucleare de la Paks, din Ungaria. CE a aprobat investiþiile din Ungaria, cu sprijinul Rusiei. Astfel, vor fi realizate încã douã reactoare nucleare la Paks, în apropiere de Budapesta. Cele mai sumbre scenarii prevãd cã România ºi-ar putea pierde independenþa energeticã odatã cu realizarea reactoarelor nucleare din Ungaria, iar cel mai afectat producãtor de energie ar fi chiar Complexul Energetic Hunedoara. Energia electricã produsã de termocentrala Mintia este livratã în sistemul naþional într-o staþie de interconexiune Mintia de 110kV220 kV ºi 400 kV. Centralã a fost pusã în funcþiune în 3 etape: 1969 - 1971 (etapa 4x210 MW), 1977 - grupul 5 ºi 1980 - grupul 6 de câte 210 MW fiecare. Grupul 3 a fost retehnologizat în anul 2009 la 235 MW.
„Noile reactoare nucleare de la Paks, din Ungaria, nu vor fi gata mai devreme de 2023 – 2024, dar, dacã stãm sã ne gândim cã Transelectrica a anunþat cã va construi o linie de transport de mare capacitate pe relaþia
tract pentru servicii de sistem (este plãtitã sã fie pregãtitã pentru a interveni oricând i se cere, pentru a acoperi eventuale cãderi ale sistemului) în valoare de 70 – 80 de milioane de lei pânã în 2017 sau 2018. Unii nu mai au rãbdare
3 ºi 4 la Cernavodã 6 miliarde euro cu finanþare INTEGRALÃ din China. În 9 noiembrie 2015, ministrul Energiei, Andrei Gerea, finaliza ºi parafa memorandumul cu firmã din China! Dupã care au venit tehnocraþii ºi ºi-au
Debrecen – Oradea – Tarniþa, putem sã ne gândim ºi cã vom ajunge sã cumpãrãm curent adus din Ungaria. Mai mult, Mintia este singurã unitate de mare capacitate din Transilvania ºi asigurã energia necesarã pentru toatã zona de Vest a Þãrii. În plus, noi avem marii producãtori într-o parte a þãrii (în Sud ºi în Est) dar marii consumatori, cu excepþia Bucureºtiului, sunt la Timiºoara, Arad, Oradea, Cluj… Existã ºi un interes de moment, legat de Mintia: termocentrala are con-
pânã atunci.”, scria Glasul Hunedoarei în anul 2015.
bãtut joc de proiect iar acum sincer nu am speranþe mai mari pe Energie cu noul Guvern. Aºa ca sã uitãm de noi grupuri la Cernavodã. Ungaria ºi-a negociat în acest timp proiectul nuclear de la Paks cu finanþare ºi tehnologie din Rusia (piei Satana)! ªi acum au primit acordul Comisiei Europene. Se vor apuca de treaba ºi vor produce energie ieftinã pe care o vor vinde... aþi ghicit: României! Noi am revenit în 2016 la planul din 2010-11 de dis-
M
intia închisã, energie din Ungaria În cel mai sumbru scenariu partea de vest a þãrii va importa energie electricã din Ungaria. Asta în condiþiile în care termocentrala Mintia va fi închisã din cauza neconformãrii la cerinþele de mediu. În timp ce centrala nuclearã de la Paks a fost catalogatã de Comisia Europeanã ca obiectiv energetic de interes european, CEH este lãsat sã se zbatã ca peºtele pe uscat. 200 de milioane de euro ar fi necesari pentru modernizarea termocentralei de la Mintia, astfel încât aceasta sã poatã funcþiona. Presa hunedoreanã scria cã existã un interes ascuns pentru termocentrala de la Mintia.
P
onta îi laudã pe unguri
Fostul premier Victor Ponta, susþine cã România va importa energie din Ungaria în detrimentul producãtorilor autohtoni de energie. “România a semnat încã din noiembrie 2013 (la nivel de prim-ministru) Acordul de principiu cu China General Nuclear Power Group pentru construirea reactoarelor
CJ Hunedoara repartizeazã bani primãriilor onsiliul Judeþean C Hunedoara va repartiza unitãþilor administrativ-teritoriale diferite sume de bani. ªedinþa în care se împart banii va avea loc mâine, 9 martie. Sunt supuse votului consilierilor douã proiecte de hotãtâre, unul care priveºte repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2017 ºi estimãrile pe anii 2018 – 2020. Al doilea proiect de hotãrâre vizeazã aprobarea
repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumurile judeþene ºi comunale, pe anul 2017 ºi estimãrile pentru anii 2018 – 2020. Rãmâne de vãzut ce sume de bani li se vor repartiza primãriilor din Valea Jiului. ªedinþa pentru echilibrarea bugetelor va avea loc mâine, iar apoi urmeazã ca administraþiile locale care vor primi bani sã îºi rectifice bugetele în cadrul ºedinþelor de consiliu local.
Monika BACIU
trugere a producãtorilor de energie pe cãrbune: Hunedoara ºi Oltenia! Toatã Transilvania va fi obligatoriu alimentatã cu energie electricã produsã în Ungaria din tehnologia ruseascã! Super!”, scrie Victor Ponta, pe pagina sa de socializare. Doar cã fostul premier a uitat sã spunã cã proiectul privind retehnologizarea grupurilor de la Mintia a eºuat tocmai în mandatul sãu. 271 de milioane de euro ar fi fost investiþia de la Mintia. În septembrie 2014 se semna între România ºi statul asiatic un memorandum de 291 de milioane de dolari, referitor la retehnologizarea Termocentralei Mintia. Actul a fost semnat în cadrul vizitei din septembrie 2014 a premierului Victor Ponta în China, de cãtre directorul general al CEH de atunci, Aurel Niculescu, în prezent director general adjunct, ºi conducerea companiei chineze China Naþional Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Investiþia de aproape 300 de milioane de dolari, parafatã cu investitori chinezi anul trecut, a fost sistatã din cauza lipsei de perspectivã, dar ºi a problemelor financiare ºi a mai multor condiþii ce nu au fost îndeplinite de ambele pãrþi. Proiectul semnat cu chinezii prevedea
retehnologizarea grupului III ºi desulfurarea grupurilor III ºi IV, condiþii de mediu ce trebuiau implementate pentru ca CEH sã funcþioneze respectând normele de mediu impuse de Bruxelles. CEH ar fi trebuit sã ramburseze banii de la chinezi, adicã circa 260 de milioane de dolari, în circa 15 ani. În memorandum nu au fost stabilite detalii privind dobânda acestui împrumut sau alte tipuri de costuri. Investiþia din Ungaria are o valoare de 12,5 miliarde de euro, finanþatã în proporþie de 80% de un credit rusesc, este consideratã "un ajutor de stat" dar guvernul ungar "ºi-a asumat angajamente substanþiale" pentru a "limita potenþialele distorsiuni ale concurenþei". Lucrãrile ar urma sã înceapã în 2018 ºi primul reactor sã intre în funcþiune în 2023. Cele douã reactoare sunt destinate înlocuirii celor patru reactoare în funcþiune în prezent la Paks. Acestea au fost construite în anii 1980 ºi asigurã jumãtate din producþia de electricitate a Ungariei. În ediþiile viitoare vom detalia modul în care s-au purtat discuþiile cu chinezii pentru retehnologizarea grupurilor de la Mintia. Monika BACIU
4 Actualitate
Caravana „Poftã de carte” a ajuns la Aninoasa O
mânã de pãrinþi ºi câþiva copii aºteptau, marþi dimineaþã, în liniºte, într-o salã de clasã improvizatã într-un bloc din Aninoasa, sosirea unor oaspeþi. Li s-a spus cã le vin vizitatori, care le aduc cãrþi, pentru cã în judeþul Hunedoara a ajuns Caravana „Poftã de carte”, un imbold al Asociaþiei OvidiuRo de a veni la grãdiniþã. Au primit cãrþi ºi, ca prin minune, chiar dacã nu ºtiu încã sã citeascã, le-au cântãrit ºi parcã au ºi învãþat ce scrie în ele, sau mãcar au reuºit sã descifreze imaginile frumos colorate. La toatã aceastã lecþie deschisã au asistat ºi pãrinþii, la fel de curioºi ca ºi cei mici. Mario, un copilaº, ce e gata de clasa pregãtitoare, ne povesteºte despre vizitatorii de la grãdiniþa lui. „Este o activitate împreunã cu doamna educatoare ºi pãrinþii. Îmi place. Am citit, chiar dacã eu nu ºtiu sã citesc, dar doamna ne-a ajutat. Am citit o poveste despre capra cu cei 3 iezi ºi despre niºte animale pe o pajiºte”, a spus Mario, unul dintre copiii de la aceastã grãdiniþã, dar cãruia i-a ºoptit ce sã ne spunã, mama lui, o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Martie 2017
femeie care recunoaºte cã îºi creºte singurã cei trei copii, dar care ºtie cã doar dacã îi dã la grãdiniþã au o ºansã. Ei beneficiazã de tichetele sociale de 50 de lei, care le sunt oferite copiilor de grãdiniþã ce provin din familii sãrace, pentru a-i încuraja sã vinã
la ore. „Acest program mi se pare foarte bun pentru copii ºi pentru noi, ca pãrinþi. Am doi copii la grãdiniþã ºi o fetiþã la clasa a IV-a, iar lecþia de azi mi se pare foarte interesantã. Am simþit legãtura asta pãrinþi, copii ºi cadre
didactice. Au citit ºi învaþã despre o alimentaþie sãnãtoasã”, ne-a spus mama lui Mario. În sãptãmâna aceasta, Asociaþia OvidiuRo desfãºoarã, în judeþul Hunedoara, Caravana „Poftã de Carte”, un proiect ce implicã sesiuni de citit în grãdiniþele din comunitãþi sãrace, cu scopul de a creºte nivelul de conºtientizare a importanþei cititului interactiv, dar ºi a necesitãþii unei alimentaþii sãnãtoase pentru copii. Proiectul îºi propune sã încurajeze prezenþa la grãdiniþã a copiilor defavorizaþi ºi sã informeze pãrinþii ºi echipele locale cu privire la Legea „Fiecare Copil în Grãdiniþã” (prin care familiile cu venit mai mic de 284 de lei/membru de familie pot primi lunar un tichet social pentru grã-
diniþã în valoare de 50 de lei dacã îºi aduc zilnic la grãdiniþã copilul). „Obiectivul caravanei este sã ajungã în grãdiniþele din zone defavorizate, unde vin, sau încã nu vin la grãdiniþã, copiii de vârstã preºcolarã. Încercãm sã îi identificãm pe cei încã neînscriºi ºi sã stimulãm înscrierea lor cât mai grabnicã. Vrem sã promovãm cititul din cãrþile mari, uriaºe, interactiv, sã promovãm câteva principii de alimentaþie sãnãtoasã pentru preºcolari, pentru cã de multe ori absenþele sunt din cauza alimentaþiei deficitare ºi, poate, din cauza îmbolnãvirii celor mici. Vrem ºi sã vorbim cu cei care aplicã în Hunedoara programul „Fiecare copil în grãdiniþã”, legea tichetelor sociale, care intrã în anul II
de aplicare”, a spus Irina Dobriþã, manager de comunicare Asociaþia OvidiuRo. La Aninoasa sunt multe familii care beneficiazã de acest sprijin financiar ºi oamenii au înþeles cã trebuie sã îºi educe copiii, ori acest lucru este ºi cel mai important pentru viitoarea generaþie. La grãdiniþã li se formeazã limbajul, mult diferit de cel al unui copil care nu vine la ore, iar cei mici devin sociabili. „Sunt 28 de beneficiari în oraºul Aninoasa ai tichetelor sociale de 50 de lei, motiv pentru care pot spune cã a crescut foarte mult prezenþa preºcolarilor la orã ºi a crescut efectiv numãrul preºcolarilor noºtri. Þinem sã le mulþumim celor de la Asociaþia OvidiuRo, pentru cã susþin, în continuare pro-
gramul „Fiecare copil în grãdiniþã”, care pe noi ne-a ajutat foarte mult”, a declarat Ramona Inþa, director ªcoala Sfânta Varvara Aninoasa. La acþiune a ajuns chiar ºi Marta Mate, inspector în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean, care a recunoscut cã aºtepta revederea cu cei de la OvidiuRo. „Aceastã nouã acþiune are rolul de a conºtientiza comunitãþile cã educaþia este importantã de la vârste fragede ºi sã învãþãm cã, ceea ce se întâmplã cu copiii, de la vârste fragede ºi cu pãrinþii lor, sunt lucruri atât de fireºti ºi normale, care practic ar trebui sã se întâmple cu toþi copiii, chiar dacã sistemul românesc, deocamdatã, nu prevede obligativitatea grãdiniþei”, a afirmat Marta Mate, inspector ISJ Hunedoara. Caravana „Poftã de carte” ajunge miercuri la Vulcan, joi la Uricani ºi la Câmpu lui Neag, iar diseminarea se va face la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean, pentru cã membrii Asociaþiei OvidiuRo vor sã vadã ce lipsuri sunt în acest sistem în judeþul Hunedoara, pentru a încuraja pãrinþii sã-ºi trimitã copiii la grãdiniþã. Diana MITRACHE
Istoria din spatele Zilei Mamei ºi Zilei Internaþionale a Femeii – pâine ºi trandafiri P
ânã în anul 2009, România era printre puþinele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a Mamei, a marcat doar Ziua Femeii - 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificaþii, respectiv o sãrbãtoare a mamelor, prietenelor, iubitelor, a femeii în general. Din anul 2010, mama are o zi doar a ei – în prima duminicã a lunii mai. Elevii, din clasele dintr-a V-a pânã într-a VIII-a, cu care am stat de vorbã, habar nu aveau cã izvorul acestei Zile Internaþionale a Femeii este lupta pentru drepturile lor, lupta împotriva discriminãrii ºi violenþei… Originile Zilei Mamei dateazã încã din perioada Greciei antice, dar modul în care o sãrbãtorim cu toþii astãzi a luat naºtere în America, la începutul secolului 20. În Grecia anticã, oamenii dedicau un festival anual de primãvarã zeiþelor-mame, iar românii, de asemenea, sãrbãtoreau un festival de primãvarã numit Hilaria, care era dedicat unei zeiþe-mamã pe nume Cybele. Alte origini mai recente legate de Duminicã Mamei dateazã din anii 1600, în Anglia, când se sãrbãtorea ziua mamei în a patra duminicã a Postului Paºtelui. Unele poveºti spun cã oamenii se întorceau în aceastã zi la "mama" lor, biserica. Era vorba de bisericã în care au fost botezaþi când erau bebeluºi sau biserica la care participau la slujbã
Z
iua Mamei ºi Ziua Internaþionalã a Femeii, în România
când erau copii. Iar acest lucru - aceastã sãrbãtoare ineditã - reunea comunitãþile ºi aducea laolaltã oameni care nu se mai vãzuserã de multã vreme. Pânã în 1911, Ziua Mamei a fost sãrbãtoritã în aproape fiecare stat din America, iar pe data de 8 mai 1914, preºedintele american Woodrow Wilson a semnat un document sau o rezoluþie care confirmã cã fiecare a doua duminicã a lunii mai era
desemnatã Ziua Mamei. Ziua Mamei este, de regulã, sãrbãtoritã în a doua duminicã a lunii mai, de circa 70 de state ale lumii: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveþia, Turcia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, þãrile baltice, statele din America de Sud, þãrile nordice, conform feminis.ro
Spitalul din Uricani, preluat de Consiliul Judeþean Hunedoara Cum vor fi concesionate parcãrile din Petroºani? Cadavru descoperit necesare unt peste 11.000 de în centrul Petroºaniului Investiþiile S autovehicule în pentru ca unitatea Petroºani ºi numai medicalã de la Uricani vreo 3.000 de locuri de parcare amenajate. Aglomeraþia este mare ºi posesorii de maºini ºi-ar dori sã aibã locurile rezervate, însã, pentru asta vor fi nevoiþi sã plãteascã. În cel mult o lunã, situaþia va fi reglementatã, mãcar pentru locurile de parcare amenajate deja, iar cu banii
obþinuþi din taxa de parcare anualã vor fi amenajate parcãri noi în Petroºani.
„Intenþionãm sã discutãm, în aceastã lunã, în ºedinþa de Consiliu Local, o hotãrâre prin care sã stabilim exact procedura ºi caietul de sarcini. Parcãrile vor fi concesionate cu un preþ, pe an, iar la aceastã licitaþie vor putea sã participe toþi cei care îºi doresc sã aibã un astfel de loc de parcare concesionat ºi, prin grija serviciului de administrare a domeniului public ºi privat, vom
scoate, în urma solicitãrilor oamenilor, acele parcãri de cartier, care vor fi solicitate”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acolo unde vor fi mai mulþi doritori, se va proceda la o licitaþie publicã, taxa urmând sã fie achitatã o datã, pentru un an întreg. „Se lucreazã încã la acest caiet de sarcini, dar licitaþia, probabil, cã va porni de la 50 sau 60 de lei, pentru un loc. Va fi licitaþie cu strigare”, a mai adãugat primarul din Petroºani. Deocamdatã, primãria scoate la licitaþie doar parcãrile deja amenajate din zonele rezidenþiale, din jurul blocurilor, acolo unde vor fi solicitãri. Diana MITRACHE
sã funcþioneze vor fi preluate de Consiliul Judeþean. Asta spune primarul Dãnuþ Buhãescu, dupã ce a purtat mai multe discuþii ºi dã ca termen de finalizare a lucrãrilor anul 2018.
T
rupul fãrã viaþã al unui bãrbat, a cãrui identitate nu a fost încã stabilitã, a fost gãsit în apa pârâului Maleia, foarte aproape de zona centralã a municipiului Petroºani. Cadavrul a fost zãrit în apã, cu faþa în jos, de niºte copii, care se jucau în zonã. Pompierii ºi un echipaj SMURD au ajuns imediat la faþa locului ºi au constatat cã bãrbatul nu
mai miºca. Cadavrul era poziþionat cu faþa în jos ºi, cel mai probabil, stãtea în apã de mai multe ore. Criminaliºtii au fãcut cercetãri la faþa locului ºi urmeazã sã stabileascã ce s-a întâmplat. De altfel, trupul fãrã viaþã al bãrbatului a fost transportat la Serviciul de Medicinã Legalã din Petroºani, pentru ca legiºtii sã stabileascã cu exactitate cauza morþii. Diana MITRACHE
Atunci, populaþia din Uricani, spune Dãnuþ Buhãescu, nu va mai pleca pânã la Lupeni sau Petroºani, pentru urgenþe. „Corpul B, unde a fost înainte spitalul, va fi predat în maxim o lunã. Apoi într-o lunã ºi jumãtate, îl vor prelua, urmând ca acolo Consiliul Judeþean sã realizeze investiþiile necesare, astfel încât, de anul viitor cel mai târziu, spitalul sã funcþioneze”, spune cu optimism Dãnuþ
Buhãescu, primarul oraºului Uricani. În corpul A al clãdirii funcþioneazã mai multe cabinete cu medici de familie, ori cabinete de specialitate, însã, clãdirea nu a funcþionat ca spital de ani buni, nefiind construitã dupã strandardele necesare acestei activitãþi. În toþi aceºti ani, administraþia localã ºi primarii care s-au perindat la Uricani, au cãutat sã transforme unitatea, în spital, mai ales cã oamenii bolnavi care ar fi avut nevoie de acesta
veneau chiar ºi din Câmpu lui Neag. Spitalul din Uricani a fost închis în 2003, când a fost considerat mic ºi ineficient. De atunci, oamenii trebuie sã meargã la medic în localitãþile învecinate. În 2007, primãria Uricani ºi Ministerul Sãnãtãþii au început renovarea clãdirii, care a costat aproximativ 800.000 de lei, iar în corpul A sunt cabinete de medicinã internã, pediatrie, ORL, ginecologie ºi oftalmologie. Diana MITRACHE
La noi, Ziua Mamei se sãrbãtoreºte, în mod oficial, începând cu anul 2010, în prima duminicã a lunii mai. Ziua Mamei a fost instituitã prin Decretul 1468 pentru promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Mamei, semnat de preºedintele României de la acea vreme, Traian Bãsescu, la 13 octombrie 2009 ºi publicat în M.O. 694/15 octombrie 2009.
Prin acelaºi Decret, a fost promulgatã ºi Legea pentru instituirea Zilei Tatãlui, care se sãrbãtoreºte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminicã a lunii mai. Prin sãrbãtorirea Zilei Mamei este subliniatã importanþa acesteia în viaþa de familie ºi în universul copilului. Pânã în anul 2009, România era printre puþinele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a Mamei, a marcat doar Ziua Femeii - 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificaþii, respectiv o sãrbãtoare, în principal, a mamelor, dar ºi a prietenelor, iubitelor, a femeii în general. ªi astãzi, ca o obiºnuinþã a mulþilor ani ai comunismului ºi cei de dupã schimbarea regimului, 8 Martie o are în centrul sãrbãtorii Zilei Internaþionale a Femeii pe mama, cea mai importantã femeie din viaþa
8 martie, gratis la schi oamnele ºi domniºoarele care D sunt la munte, la Straja, de ziua femeii, vor avea parte de multe surprize.
Toate sunt gândite aºa încât femeile sã se simtã speciale în ziua de 8 martie, iar cei din munte fac tot posibilul sã le arate cât de mult conteazã ele. „Vor fi mai multe surprize ºi nu vi le voi spune toate, dar cert este cã de 8 martie toate femeile vor schia gratuit în Straja. Vor primi ºi flori ºi va fi un 8 martie pe schiuri”, a divulgat pentru moment Emil Pãrãu, cel care se va ocupa
de organizarea mai multor evenimente în Straja. Mai este zãpadã la munte ºi se mai poate schia, iar o parte dintre cabanele ºi pensiunile de la munte au venit ºi cu oferte pentru aceastã zi, aºa încât, dacã preferaþi zãpada, nu rataþi ocazia sã schiaþi de 8 martie. „Încã se schiazã pe Pârtia Constantinescu, Mutu, Lupului ºi Platoul
fiecãruia, iar copiii sunt educaþi în ºcoli exact în aceeaºi manierã. Elevi, din clasele dintr-a V-a pânã într-a VIII-a, cu care am stat de vorbã, habar nu aveau cã izvorul acestei Zile Internaþionale a Femeii este lupta pentru drepturile lor, lupta împotriva discriminãrii ºi violenþei, începând din 1908, în mare parte lupte câºtigate cu mari sacrificii. Sloganul marii revolte din 1908 a fost: “Pâine ºi Trandafiri”, pâinea simbolizând securitatea economicã, iar trandafirii - o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii lor. Ileana FIRÞULESCU
Soarelui”, a afirmat Emil Pãrãu. Programul competiþional din Straja continuã cu Cupa Bambi, dedicatã celor mici, în data de 11 martie ºi, la final, timp de trei zile, în Straja sunt aºteptaþi veteranii. Întrecerea pe schiuri ºi doage are lor între 17 ºi 19 martie, iar la start se aliniazã cei mai vârstnici schiori din Valea Jiului ºi din întreaga þarã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Caravana „Poftã de carte” a ajuns la Aninoasa O
mânã de pãrinþi ºi câþiva copii aºteptau, marþi dimineaþã, în liniºte, într-o salã de clasã improvizatã într-un bloc din Aninoasa, sosirea unor oaspeþi. Li s-a spus cã le vin vizitatori, care le aduc cãrþi, pentru cã în judeþul Hunedoara a ajuns Caravana „Poftã de carte”, un imbold al Asociaþiei OvidiuRo de a veni la grãdiniþã. Au primit cãrþi ºi, ca prin minune, chiar dacã nu ºtiu încã sã citeascã, le-au cântãrit ºi parcã au ºi învãþat ce scrie în ele, sau mãcar au reuºit sã descifreze imaginile frumos colorate. La toatã aceastã lecþie deschisã au asistat ºi pãrinþii, la fel de curioºi ca ºi cei mici. Mario, un copilaº, ce e gata de clasa pregãtitoare, ne povesteºte despre vizitatorii de la grãdiniþa lui. „Este o activitate împreunã cu doamna educatoare ºi pãrinþii. Îmi place. Am citit, chiar dacã eu nu ºtiu sã citesc, dar doamna ne-a ajutat. Am citit o poveste despre capra cu cei 3 iezi ºi despre niºte animale pe o pajiºte”, a spus Mario, unul dintre copiii de la aceastã grãdiniþã, dar cãruia i-a ºoptit ce sã ne spunã, mama lui, o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Martie 2017
femeie care recunoaºte cã îºi creºte singurã cei trei copii, dar care ºtie cã doar dacã îi dã la grãdiniþã au o ºansã. Ei beneficiazã de tichetele sociale de 50 de lei, care le sunt oferite copiilor de grãdiniþã ce provin din familii sãrace, pentru a-i încuraja sã vinã
la ore. „Acest program mi se pare foarte bun pentru copii ºi pentru noi, ca pãrinþi. Am doi copii la grãdiniþã ºi o fetiþã la clasa a IV-a, iar lecþia de azi mi se pare foarte interesantã. Am simþit legãtura asta pãrinþi, copii ºi cadre
didactice. Au citit ºi învaþã despre o alimentaþie sãnãtoasã”, ne-a spus mama lui Mario. În sãptãmâna aceasta, Asociaþia OvidiuRo desfãºoarã, în judeþul Hunedoara, Caravana „Poftã de Carte”, un proiect ce implicã sesiuni de citit în grãdiniþele din comunitãþi sãrace, cu scopul de a creºte nivelul de conºtientizare a importanþei cititului interactiv, dar ºi a necesitãþii unei alimentaþii sãnãtoase pentru copii. Proiectul îºi propune sã încurajeze prezenþa la grãdiniþã a copiilor defavorizaþi ºi sã informeze pãrinþii ºi echipele locale cu privire la Legea „Fiecare Copil în Grãdiniþã” (prin care familiile cu venit mai mic de 284 de lei/membru de familie pot primi lunar un tichet social pentru grã-
diniþã în valoare de 50 de lei dacã îºi aduc zilnic la grãdiniþã copilul). „Obiectivul caravanei este sã ajungã în grãdiniþele din zone defavorizate, unde vin, sau încã nu vin la grãdiniþã, copiii de vârstã preºcolarã. Încercãm sã îi identificãm pe cei încã neînscriºi ºi sã stimulãm înscrierea lor cât mai grabnicã. Vrem sã promovãm cititul din cãrþile mari, uriaºe, interactiv, sã promovãm câteva principii de alimentaþie sãnãtoasã pentru preºcolari, pentru cã de multe ori absenþele sunt din cauza alimentaþiei deficitare ºi, poate, din cauza îmbolnãvirii celor mici. Vrem ºi sã vorbim cu cei care aplicã în Hunedoara programul „Fiecare copil în grãdiniþã”, legea tichetelor sociale, care intrã în anul II
de aplicare”, a spus Irina Dobriþã, manager de comunicare Asociaþia OvidiuRo. La Aninoasa sunt multe familii care beneficiazã de acest sprijin financiar ºi oamenii au înþeles cã trebuie sã îºi educe copiii, ori acest lucru este ºi cel mai important pentru viitoarea generaþie. La grãdiniþã li se formeazã limbajul, mult diferit de cel al unui copil care nu vine la ore, iar cei mici devin sociabili. „Sunt 28 de beneficiari în oraºul Aninoasa ai tichetelor sociale de 50 de lei, motiv pentru care pot spune cã a crescut foarte mult prezenþa preºcolarilor la orã ºi a crescut efectiv numãrul preºcolarilor noºtri. Þinem sã le mulþumim celor de la Asociaþia OvidiuRo, pentru cã susþin, în continuare pro-
gramul „Fiecare copil în grãdiniþã”, care pe noi ne-a ajutat foarte mult”, a declarat Ramona Inþa, director ªcoala Sfânta Varvara Aninoasa. La acþiune a ajuns chiar ºi Marta Mate, inspector în cadrul Inspectoratului ªcolar Judeþean, care a recunoscut cã aºtepta revederea cu cei de la OvidiuRo. „Aceastã nouã acþiune are rolul de a conºtientiza comunitãþile cã educaþia este importantã de la vârste fragede ºi sã învãþãm cã, ceea ce se întâmplã cu copiii, de la vârste fragede ºi cu pãrinþii lor, sunt lucruri atât de fireºti ºi normale, care practic ar trebui sã se întâmple cu toþi copiii, chiar dacã sistemul românesc, deocamdatã, nu prevede obligativitatea grãdiniþei”, a afirmat Marta Mate, inspector ISJ Hunedoara. Caravana „Poftã de carte” ajunge miercuri la Vulcan, joi la Uricani ºi la Câmpu lui Neag, iar diseminarea se va face la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean, pentru cã membrii Asociaþiei OvidiuRo vor sã vadã ce lipsuri sunt în acest sistem în judeþul Hunedoara, pentru a încuraja pãrinþii sã-ºi trimitã copiii la grãdiniþã. Diana MITRACHE
Istoria din spatele Zilei Mamei ºi Zilei Internaþionale a Femeii – pâine ºi trandafiri P
ânã în anul 2009, România era printre puþinele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a Mamei, a marcat doar Ziua Femeii - 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificaþii, respectiv o sãrbãtoare a mamelor, prietenelor, iubitelor, a femeii în general. Din anul 2010, mama are o zi doar a ei – în prima duminicã a lunii mai. Elevii, din clasele dintr-a V-a pânã într-a VIII-a, cu care am stat de vorbã, habar nu aveau cã izvorul acestei Zile Internaþionale a Femeii este lupta pentru drepturile lor, lupta împotriva discriminãrii ºi violenþei… Originile Zilei Mamei dateazã încã din perioada Greciei antice, dar modul în care o sãrbãtorim cu toþii astãzi a luat naºtere în America, la începutul secolului 20. În Grecia anticã, oamenii dedicau un festival anual de primãvarã zeiþelor-mame, iar românii, de asemenea, sãrbãtoreau un festival de primãvarã numit Hilaria, care era dedicat unei zeiþe-mamã pe nume Cybele. Alte origini mai recente legate de Duminicã Mamei dateazã din anii 1600, în Anglia, când se sãrbãtorea ziua mamei în a patra duminicã a Postului Paºtelui. Unele poveºti spun cã oamenii se întorceau în aceastã zi la "mama" lor, biserica. Era vorba de bisericã în care au fost botezaþi când erau bebeluºi sau biserica la care participau la slujbã
Z
iua Mamei ºi Ziua Internaþionalã a Femeii, în România
când erau copii. Iar acest lucru - aceastã sãrbãtoare ineditã - reunea comunitãþile ºi aducea laolaltã oameni care nu se mai vãzuserã de multã vreme. Pânã în 1911, Ziua Mamei a fost sãrbãtoritã în aproape fiecare stat din America, iar pe data de 8 mai 1914, preºedintele american Woodrow Wilson a semnat un document sau o rezoluþie care confirmã cã fiecare a doua duminicã a lunii mai era
desemnatã Ziua Mamei. Ziua Mamei este, de regulã, sãrbãtoritã în a doua duminicã a lunii mai, de circa 70 de state ale lumii: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveþia, Turcia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, þãrile baltice, statele din America de Sud, þãrile nordice, conform feminis.ro
Spitalul din Uricani, preluat de Consiliul Judeþean Hunedoara Cum vor fi concesionate parcãrile din Petroºani? Blocurile sociale necesare unt peste 11.000 de de la Vulcan, prioritate Investiþiile S autovehicule în pentru ca unitatea Petroºani ºi numai medicalã de la Uricani vreo 3.000 de locuri de sã funcþioneze vor fi pentru edili parcare amenajate. preluate de Consiliul area în folosinþã a Aglomeraþia este mare Judeþean. Asta spune Dblocurilor sociale de la ºi posesorii de maºini primarul Dãnuþ ºi-ar dori sã aibã locurile rezervate, însã, pentru asta vor fi nevoiþi sã plãteascã. În cel mult o lunã, situaþia va fi reglementatã, mãcar pentru locurile de parcare amenajate deja, iar cu banii
obþinuþi din taxa de parcare anualã vor fi amenajate parcãri noi în Petroºani.
„Intenþionãm sã discutãm, în aceastã lunã, în ºedinþa de Consiliu Local, o hotãrâre prin care sã stabilim exact procedura ºi caietul de sarcini. Parcãrile vor fi concesionate cu un preþ, pe an, iar la aceastã licitaþie vor putea sã participe toþi cei care îºi doresc sã aibã un astfel de loc de parcare concesionat ºi, prin grija serviciului de administrare a domeniului public ºi privat, vom
scoate, în urma solicitãrilor oamenilor, acele parcãri de cartier, care vor fi solicitate”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acolo unde vor fi mai mulþi doritori, se va proceda la o licitaþie publicã, taxa urmând sã fie achitatã o datã, pentru un an întreg. „Se lucreazã încã la acest caiet de sarcini, dar licitaþia, probabil, cã va porni de la 50 sau 60 de lei, pentru un loc. Va fi licitaþie cu strigare”, a mai adãugat primarul din Petroºani. Deocamdatã, primãria scoate la licitaþie doar parcãrile deja amenajate din zonele rezidenþiale, din jurul blocurilor, acolo unde vor fi solicitãri. Diana MITRACHE
Vulcan reprezintã una din prioritãþile edililor. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, a cerut sprijin guvernamental pentru proiectele pe care vrea sã le implementeze.
“Vorbim despre necesitatea absorbþiei de fonduri europene ºi a altor fonduri, iar Vulcanul are multe proiecte de realizat în aceste condiþii. Personal am abordat la aceastã întâlnire tema finalizãrii locuinþelor sociale de la fosta unitate militarã ºi transformarea ºcolii nr.7, în grãdiniþã ºi creºã. Realizarea unei creºe în Vulcan este de mare importanþã pentru foarte multe familii din Vulcan dar ºi din Lupeni, conform numãrului
mare de solicitãri pe care le primim la Primãrie în ultima vreme”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Acesta a participat la întâlnirea cu vicepremierul Sevil Shhaideh, cãruia i-a expus problemele cu care localitatea se confruntã. Anul trecut, municipalitatea de la Vulcan a primit sume importante de bani de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale pentru realizarea blocurilor de locuinþe sociale. Darea lor în folosinþã depinde de realizarea branºamentelor la serviciile de utilitate publicã. Monika BACIU
Buhãescu, dupã ce a purtat mai multe discuþii ºi dã ca termen de finalizare a lucrãrilor anul 2018. Atunci, populaþia din Uricani, spune Dãnuþ Buhãescu, nu va mai pleca pânã la Lupeni sau Petroºani, pentru urgenþe. „Corpul B, unde a fost înainte spitalul, va fi predat în maxim o lunã. Apoi într-o lunã ºi jumãtate, îl vor prelua, urmând ca acolo Consiliul Judeþean sã realizeze investiþiile necesare, astfel încât, de anul viitor cel mai târziu, spitalul sã funcþioneze”, spune cu optimism Dãnuþ
Buhãescu, primarul oraºului Uricani. În corpul A al clãdirii funcþioneazã mai multe cabinete cu medici de familie, ori cabinete de specialitate, însã, clãdirea nu a funcþionat ca spital de ani buni, nefiind construitã dupã strandardele necesare acestei activitãþi. În toþi aceºti ani, administraþia localã ºi primarii care s-au perindat la Uricani, au cãutat sã transforme unitatea, în spital, mai ales cã oamenii bolnavi care ar fi avut nevoie de acesta
veneau chiar ºi din Câmpu lui Neag. Spitalul din Uricani a fost închis în 2003, când a fost considerat mic ºi ineficient. De atunci, oamenii trebuie sã meargã la medic în localitãþile învecinate. În 2007, primãria Uricani ºi Ministerul Sãnãtãþii au început renovarea clãdirii, care a costat aproximativ 800.000 de lei, iar în corpul A sunt cabinete de medicinã internã, pediatrie, ORL, ginecologie ºi oftalmologie. Diana MITRACHE
La noi, Ziua Mamei se sãrbãtoreºte, în mod oficial, începând cu anul 2010, în prima duminicã a lunii mai. Ziua Mamei a fost instituitã prin Decretul 1468 pentru promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Mamei, semnat de preºedintele României de la acea vreme, Traian Bãsescu, la 13 octombrie 2009 ºi publicat în M.O. 694/15 octombrie 2009.
Prin acelaºi Decret, a fost promulgatã ºi Legea pentru instituirea Zilei Tatãlui, care se sãrbãtoreºte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminicã a lunii mai. Prin sãrbãtorirea Zilei Mamei este subliniatã importanþa acesteia în viaþa de familie ºi în universul copilului. Pânã în anul 2009, România era printre puþinele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a Mamei, a marcat doar Ziua Femeii - 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificaþii, respectiv o sãrbãtoare, în principal, a mamelor, dar ºi a prietenelor, iubitelor, a femeii în general. ªi astãzi, ca o obiºnuinþã a mulþilor ani ai comunismului ºi cei de dupã schimbarea regimului, 8 Martie o are în centrul sãrbãtorii Zilei Internaþionale a Femeii pe mama, cea mai importantã femeie din viaþa
8 martie, gratis la schi oamnele ºi D domniºoarele care sunt la munte, la Straja, de ziua femeii, vor avea parte de multe surprize.
Toate sunt gândite aºa încât femeile sã se simtã speciale în ziua de 8 martie, iar cei din munte fac tot posibilul sã le arate cât de mult conteazã ele. „Vor fi mai multe surprize ºi nu vi le voi spune toate, dar cert este cã de 8 martie toate femeile vor schia gratuit în Straja. Vor primi ºi flori ºi va fi un 8 martie pe schiuri”, a divulgat pentru moment Emil Pãrãu, cel care se va ocupa
de organizarea mai multor evenimente în Straja. Mai este zãpadã la munte ºi se mai poate schia, iar o parte dintre cabanele ºi pensiunile de la munte au venit ºi cu oferte pentru aceastã zi, aºa încât, dacã preferaþi zãpada, nu rataþi ocazia sã schiaþi de 8 martie. „Încã se schiazã pe Pârtia Constantinescu, Mutu, Lupului ºi Platoul
fiecãruia, iar copiii sunt educaþi în ºcoli exact în aceeaºi manierã. Elevi, din clasele dintr-a V-a pânã într-a VIII-a, cu care am stat de vorbã, habar nu aveau cã izvorul acestei Zile Internaþionale a Femeii este lupta pentru drepturile lor, lupta împotriva discriminãrii ºi violenþei, începând din 1908, în mare parte lupte câºtigate cu mari sacrificii. Sloganul marii revolte din 1908 a fost: “Pâine ºi Trandafiri”, pâinea simbolizând securitatea economicã, iar trandafirii - o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii lor. Ileana FIRÞULESCU
Soarelui”, a afirmat Emil Pãrãu. Programul competiþional din Straja continuã cu Cupa Bambi, dedicatã celor mici, în data de 11 martie ºi, la final, timp de trei zile, în Straja sunt aºteptaþi veteranii. Întrecerea pe schiuri ºi doage are lor între 17 ºi 19 martie, iar la start se aliniazã cei mai vârstnici schiori din Valea Jiului ºi din întreaga þarã. Diana MITRACHE
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Martie 2017
- CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr.21/2017
HOTÃRÂREA nr. 23 / 2017
privind aprobarea repartizãrii locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, et. 3, ap. 15, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Vãzând proiectul de hotãrâre nr. 21/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 1976/ 16.02.2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, et. 3, ap. 15, Bulevardul Pãcii, locuinþã rãmasã liberã, conform propunerii fãcute de Comisia Socialã pentru analizarea cererilor de locuinþe pentru repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni; Având în vedere Raportul nr. 1987/ 16.02.2017 al Compartimentului Asociaþii de Proprietari; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii
nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, et. 3, ap. 15, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, doamnei Munteanu Ionela Cristina, aflat pe a doua poziþie a listei anuale de prioritãþi la categoria Apartament cu o camerã. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Viceprimarului Municipiului Lupeni, doamnei Munteanu Ionela Cristina, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 23 februarie 2017 Preºedinte de ºedinþã, ADRIAN BACIU Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI
privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al spectacolelor cu tema „Dragostea de mamã” ºi „Rolul femeii în Bisericã ºi societate” împreunã cu Biserica Penticostalã „Maranata” Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi
Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Vãzând proiectul de hotãrâre nr. 23/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 1992 / 16.02.2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni, prin care propune aprobarea participãrii Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al spectacolelor cu tema „Dragostea de mamã” ºi „Rolul femeii în Bisericã ºi societate” împreunã cu Biserica Penticostalã „Maranata” Lupeni; Având în vedere Raportul nr. 1993/ 16.02.2017 al Consilierului cultural; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În baza prevederilor art. 20 alin. (1) lit. „h”, „i” ºi „k” ale Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alin.
(1), alin. (2) lit. “b” ºi “d” alin. (4) lit. “a”, alin. (6) lit. “a” pct. 4 precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare HOTÃRêTE: Art. 1 – Se aprobã participarea Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al spectacolelor cu tema „Dragostea de mamã” ºi „Rolul femeii în Bisericã ºi societate” împreunã cu Biserica Penticostalã „Maranata” Lupeni. Art. 2 – Spectacolele se vor organiza la Palatul Cultural Minerul Lupeni la datele de 11 martie 2017 ºi respectiv 12 martie 2017. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 4 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni ºi Biserica Penticostalã „Maranata” Lupeni fiind adusã la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 23 februarie 2017 Preºedinte de ºedinþã, ADRIAN BACIU Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI
- ANUNÞ PRIMÃRIA ORAªULUI PETRILA ORGANIZEAZÃ LICITAÞIE PUBLICÃ ÎN DATA DE 29.03.2017, ORA 10.00 1. Informaþii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact: Consiliul Local al Oraºului Petrila – Serviciul Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu Finanþare Internaþionalã, Managementul Calitãþii cu sediul în oraºul Petrila, str. Republicii nr.196, judeþul Hunedoara, tel./fax. 0254/550760, cod fiscal 4375097, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo. com Persoana de contact Ing.Jr. Lang Mihaela.
2.Informaþii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea ºi identificarea bunului care urmeazã sã fie concesionat: Obiectul licitaþiei publice îl constituie concesionarea terenului în suprafaþa de 20 mp, evidenþiat în CF nr. 63483-Petrila, situat în Petrila strada Republicii în vederea desfãºurãrii de activitãþi comerciale. 3. Informaþii privind documentaþia de atribuire: 3.1. Modalitatea sau modalitãþile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire: Documentaþia de atribuire se va obþine contra-cost, de la Serviciul Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu Finanþare Internaþionalã, Managementul Calitãþii, camera 7. 3.2. Denumirea ºi
adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obþine un exemplar din documentaþia de atribuire: Documentaþia de atribuire se va obþine contra-cost, de la sediul Primãriei oraºului Petrila, str. Republicii, nr. 196, Serviciul Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu Finanþare Internaþionalã, Managementul Calitãþii, camera 7. 3.3. Costul ºi condiþiile de platã pentru obþinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2006: Valoarea documentaþiei este 10 lei, se va achita la caseria unitãþii. 3.4. Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor: 23.03.2017, ora 1500 4. Informaþii privind
ofertele: 4.1. Data limitã de depunere a ofertelor: 29.03.2017, ora 0900 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primãria Petrila cu sediul în oraºul Petrila, str. Republicii nr.196, judeþul Hunedoara, Serviciul Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu Finanþare Internaþionalã, Managementul Calitãþii, camera 7. 4.3. Numãrul de exemplare în care trebuie depusã fiecare ofertã: 1 exemplar 5. Data ºi locul la care se va desfãºura ºedinþa publicã de deschidere a ofertelor: 29.03.2017 ora 1000
Primãria Petrila str. Republicii nr.196, jud. Hunedoara, Serviciul Achiziþii, Investiþii, Proiecte cu Finanþare Internaþionalã, Managementul Calitãþii, camera 7. 6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail a instanþei competente în soluþionarea litigiilor apãrute ºi termenele pentru sesizarea instanþei: Tribunalul Deva , B-dul 1 Decembrie nr.35, judeþul Hunedoara, cod poºtal 330005, telefon 0254/234755 sau 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail: iniciu@just.ro. Termenele pentru sesizarea instanþei sunt menþionate în documentaþia de atribuire. 7. Data transmiterii anunþului de licitaþie cãtre instituþiile abilitate, în vederea publicãrii: 07.03.2017. PRIMAR, JURCA VASILE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Martie 2017
Transelectrica despre întreruperea de curent din Valea Jiului T
ranselectrica îºi recunoaºte avaria care a lãsat întreaga Vale a Jiului fãrã curent, duminicã seara. Operatorul de transport ºi de sistem din România, cu un rol cheie pe piaþa de energie electricã din România susþine cã în data de 5 martie a avut loc o avarie la staþia Hãºdat din Hunedoara. Numai cã cei de la Transelectrica susþin cã Termocentrala de la Paroºeni nu era în funcþiune în momentul avariei. “În data de 05.03.2017, la ora 18:39, ca urmare a defectãrii unui echipament (întreruptor) din staþia 220/110 kV Hãºdat, au avut loc mai multe declanºãri la echipamente aparþinând CNTEE Transelectrica SA din zona Valea Jiului (în staþiile 220/110 kV Hãºdat, 220/110 kV Baru Mare ºi 220 kV Paroºeni), care au condus la rãmânerea fãrã tensiune a unei pãrþi a judeþului Hunedoara, zona de unde sunt alimentate cu energie electricã minele de cãrbune (huilã) aparþinând Complexului Energetic Hunedoara. Realimentarea tuturor consumatorilor s-a realizat foarte rapid, la ora 18:50”, aratã un rãspuns
remis de Transelectrica cotidianului Cronica Vãii Jiului. Staþia de la Hãºdat a fost pusã în funcþiune în urmã cu aproape 50 de ani, iar oficialii Transelectrica susþin cã “la ultima revizie tehnicã a echipamentului, efectuatã în perioada 20-24 noiembrie 2016, conform Programului Anual de Mentenanþã, nu au fost constatate elemente care sã indice eventuale disfuncþionalitãþi ale acestuia”. 11 minute a durat pana de curent care a lãsat Valea Jiului în beznã, iar cei de la Transelectrica subliniazã cã nu au existat deteriorãri ale echipamentelor, iar minerii nu se aflau în subteran. “În urma acestui incident nu
s-au înregistrat deteriorãri de echipamente sau disfuncþionalitãþi la consumatorii a cãror alimentare cu energie electricã a fost întreruptã timp de 11 minute, inclusiv la minele de cãrbune Paroºeni, Uricani, Vulcan, Lupeni, Lonea ºi Livezeni. Fiind zi de duminicã, activitatea minierã era întreruptã. Consumul total întrerupt a fost de 47 MW, energia nelivratã consumatorilor reprezentând 8,6 MWh. În CET Paroºeni ºi în CHE aferente amenajãrii Aval Râul Mare, racordate la Sistemul Electroenergetic Naþional în zona de reþea afectatã nu erau grupuri generatoare în funcþiune”, mai aratã rãspunsul de la Transelectrica. “Specificul activitãþii de
Taxã de drum la Aninoasa
S
e împlinesc 31 de ani de la o tragedie care avea sã îndolieze Valea Jiului ºi sã rãpeascã mai mulþi specialiºti din cadrul Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INCD-INSEMEX). Sacrificiul celor cinci cercetãtori n-a fost în zadar ºi a dus la salvarea a zeci sau poate sute de vieþi.
rimãria vrea sã permitã accesul autovehiculelor contra unei taxe lunare care poate ajunge ºi la 1200 de lei. hiculele destinate transportului de mãrfuri ºi a utilajelor cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3,5 tone, vor putea circula cu o autorizaþie emisã de Primãria Aninoasa ºi contra unei taxe. În funcþie de tonaj, taxa pleacã de la 350 de lei pe lunã ºi poate ajunge pânã la 1200 de lei. Va exista ºi posibilitatea ca transportatorul sã cumpere ”vinieta” doar pentru o singurã zi. Dacã va fi adoptat în forma prezentatã, proiectul ar urma sã intre în vigoare cel mai probabil din aceastã varã. Maximilian GÂNJU
În ziua de 21 martie 1986, în nici 24 de ore, în urma a douã explozii consecutive de metan, la E.M. Vulcan au fost accidentate 36 de persoane, dintre care 25 au decedat. Printre cei 25 de mineri morþi în goana comunistã dupã cât mai mult cãrbune s-au aflat ºi 5 specialiºti de renume de la Centrul de Cercetare ºi Securitate
DSVSA Hunedoara - focare de boli care afecteazã câinii
D
irecþia Sanitar Vetrinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a identificat mai multe focare de prvovirozã, jigodie ori tuse de canisã. Maladiile afecteazã câinii ºi pot fi mortale. Bolile nu se transmit la om ºi nu sunt necesare mãsuri speciale spun specialiºtii. În mai multe localitãþi ale judeþului Hunedoara sunt înregistrate focare de jigodie ºi parvovirozã, afecþiuni care sunt extrem de greu de tratat ºi de cele mai multe ori duc la moartea animalu-
05.03.2016 nu a pus probleme deosebite în activitatea minierã curentã, remedierea avariei fiind realizatã operativ., se aratã în comunicatul CEH. Staþia 220/110 kV Hãºdat este o staþie în proces de retehnologizare, în prezent sunt pregãtite toate documentele necesare demarãrii procedurii de achiziþie pentru execuþia lucrãrilor de retehnologizare. “Conform estimãrilor noastre, la jumãtatea acestui an sunt create condiþiile procedurale pentru semnarea contractului de retehnologizare a staþiei. Realizarea lucrãrilor de retehnologizare va conduce la creºterea fiabilitãþii echipamentelor”, încheie oficialii operatorului de transport ºi de sistem din România. Monika BACIU
Tragedia care a îndoliat INSEMEX
P
Un proiect de hotãrâre iniþiat de edilii localitãþii Aninoasa, a fost lansat în dezbatere publicã ºi urmãreºte sã interzicã autovehiculelor de peste 3,5 tone sã circule pe strada Libertãþii, principala arterã a oraºului. Unul dintre motive ar fi legat de stricãciunile la drum provocate de maºinile de tonaj, în special cele care vin de la exploatãrile forestiere. Mãsura a fost cerutã chiar de cãtre locuitorii oraºului, oamenii fiind nemulþumiþi în primul rând de zgomotul produs de autocamioane. În proiect se prevede cã autove-
extracþie din subteran a huilei presupune funcþionarea continuã a instalaþiilor de aeraj general, de aeraj parþial, de evacuare a apelor ºi a celor de producere a aerului comprimat din necesitatea combaterii riscului de producere a acumulãrilor de gaz metan peste limitele admise. Totodatã, în zilele nelucrãtoare, în subteranul exploatãrilor miniere din Valea Jiului existã un minim de personal care asigurã inspecþia locurilor de muncã, evacuarea apelor ºi mentenanþa echipamentelor ºi a cãror activitate este condiþionatã de alimentarea cu energie electricã. În contextul susmenþionat, orice întrerupere a alimentãrii cu energie electrice poate conduce la producerea unor evenimente nedorite. Incidentul din data de
lui bolnav. Unul dintre focarele de jigodie este chiar în adãpostul public din Petroºani, unde mai mulþi câini adunaþi de pe strãzi au fost gãsiþi cu aceastã afecþiune, iar unii dintre ei au murit. ”Sunt peste tot în judeþ, mai ales în acestã perioadã. Sunt focare de parvovirozã ºi tusã de canisã, mai ales la câinii tineri ºi nevaccinaþi. Sunt focare ºi la câinii care au stãpân nu doar în adãpostul public. Sunt boli date de niºte virusuri ºi ele se trateazã, dar depinde de perioada în care se începe tratamentul ºi de imunitatea cãþelului”, a declarat directorul DSVSA Hunedoara, Radu
Iordache. Medicii veterinari spun cã imunizarea câinilor cu vaccinuri este cea mai la îndemânã soluþie pentru ca patrupedele sã nu contacteze aceste boli. Pe de altã parte, un tratament contra parvovirozei este extrem de scump ºi ºansele de supravieþuire ale animalului bolnav sunt destul mici. Maximilian GÂNJU
minierã Petroºani (azi INSEMEX). Sacrificarea celor 5 specialiºti în minerit, care au fost obligaþi de cãtre autoritãþile comuniste ale statului sã intre în subteran, a dus dupã aceea la adoptarea unei mãsuri care este valabilã ºi în ziua de astãzi. Astfel, în urma celor douã accidente colective de muncã de la E.M. Vulcan din primãvara anului 1986, în afara
salvatorilor minieri, nimeni nu mai are voie sã intre în perimetrul subteran în care a fost înregistratã o explozie de metan în termen de minim 24 de ore de la producerea acesteia. În memoria cercetãtorilor care au plãtit cu viaþa lor pentru a salva vieþi, la troiþa din curtea INSEMEX Petroºani, sunt aprinse candele în fiecare an, pe 21 martie. (M. GÂNJU) GÂNJU)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Martie 2017
Henþ cu mâna
ANA MARIA ªI BEÞIA AU OMORÂT ªI GALERIA! Ceea ce se întâmplã acum la Steaua Bucureºti (sau FCSB) este momentul dinaintea dezastrului total. O mânã de zurbagii post-revoluþionari, MM Stoica – Laurenþiu Reghecampf – Ana
Maria Prodan, ºi-au dat mâna „toghether” sã-l distrugã pe prostul de Gigi Becali, bãtându-ºi joc în ultimul hal de brandul fotbalistic nr.1 al României. Scoasã din toate competiþiile, e
pe cale sã devinã de-acum ºi de râsul play-off-ului. Ana Maria Prodan, nevasta lui Reghecampf (aþi vãzut ce faþã de machitor are?) a
întors istoria Stelei cu fundu’ în sus: Steaua nu mai are galerie, o are în schimb pe Mãrie ºi pe ãia care o þin toatã ziua-ntr-o beþie. Becali a pierdut
Fotbal Liga I
Fotbal, Liga a II-a
z Emoþii mari ºi încãrcãturã la ultimele partide ce au trimis în play-off pe cei mai buni, lãsându-i în play-out pe cei mai puþin pregãtiþi. z Universitatea Craiova (1-0 cu Gaz Metan Mediaº) s-a calificat cu cele mai mari emoþii, în luptã directã cu echipa lui Cristi Pusztai. z Ultimele trei clasat, Pandurii Tg. Jiu, Poli. Timiºoara ºi A.S.A Tg. Mureº se pare cã nu mai au nicio ºansã în timp ce lupta este mult mai echilibratã la vârf. z Singurii supravieþuitori ai „momentului Jiul” au rãmas Gigi Mulþescu, antrenor la Universitatea Craiova ºi Mihai Pintilii, component al echipei la Steaua Bucureºti.
z Judeþul Harghita nu a avut niciodatã echipã în prima divizie, dar acum Sepsi Sf. Gheorghe este o adevãratã revelaþie, fiind în cãrþile promovãrii de pe locul 2. z Liderul Juventus Bucureºti, 2-1 cu Luceafãrul Oradea, continuã sã þinã sus steagul, având un avantaj considerat o lupta pentru locul 1. z În ciuda unor mari probleme financiare F.C. Braºov (1-1 la Cãlãraºi) se strãduieºte sã facã faþã unei competiþii din care pânã la aceastã orã sau retras patru echipe. z U.T.A. renaºte din propria-i cenuºã, încercând sã revinã la momentele de glorie de odinioarã.
controlul, a rãmas la mâna unor zevzeci care-i conduc echipa, o echipã de fotbaliºti doar pânã la ora meciului. Reghecampf ºi nevastã-sa au dat peste cap toatã ordinea falnicei echipe de altãdatã, trecând la ºantaje ºi ºmecherii. Oare ãºtia doi, plus MM Stoica de Galaþi nu pregãtesc vreun puci?
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
SITA A CERNUT REVELAÞIA DIN ªAPTE GOLURI LA DERBY HARGHITA z Derby-ul etapei, Naþional Sebiº - Ripensia Timiºoara (4-3) a revenit gazdelor – deºi timiºorenii au condus cu 1-0, liderul detaºându-se acum la cinci puncte. z Unirea reprezentantã a judeþului Hunedoara în sistemul divizionar naþional, Cetate Deva, a clasat la Galda de Jos, pierzând meciul cu Salif Nogo (Cetate Deva), echipa localã în urma fost component la Jiul Petroºani unui penalty. z La deveni au evoluat doi foºti jucãtori din Valea Jiului, robert Cristian (ex. minerul Lupeni) ºi Salif Nogo, fost la Jiul petroºani, acesta din urmã de origine Burkina Faso (fosta Rep. Volta Superioarã) având în prezent 30 de ani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU