Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1293
Cronica Vãii Jiului Marti, 7 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
CEH, vara sanie ºi iarna car
V
ara sanie ºi iarna cãruþã. Pe principiul acesta pare a se ghida conducerea Complexului Enegetic Hunedoara, care a dat dispoziþie ca stocurile de cãrbune sã fie constuituite încã de pe acum.
Mihael Melczer susþine cã este atribuþia directorului general sã dea o astfel de dispoziþie, nefiind necesarã o hotãrâre de guvern în acest sens. “Lucrãm la stocul de cãrbune. Am dat o dispoziþie pentru a constitui, de acum, stocuri de cãrbune pentru iarnã. Nu vreau sã critic Guvernul trecut, dar acesta a dat o hotãrâre
pentru constituirea stocurilor de huilã în noiembrie. E absurd, când noi deja începeam sã funcþionãm la un regim mai înalt. E un program de constituire a stocurilor pentru iarnã. Iarna ar fi ideal sã funcþionezi cu toate motoarele, iarna când e preþul mare ºi vara termocentralele trebuie sã îºi facã întreþinerea, trebuie sã îºi facã reviziile, lucruri care nu s-au fãcut”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Anul trecut în luna noiembrie, executivul a aprobat proiectul privind constituirea stocurilor de cãrbune. CEH avea previzionatã o cantitate de peste 160 de mii de tone pentru perioada noiembrie 2016-martie 2017. Monika BACIU
Minerii cer amânarea subvenþiei pentru închiderea minelor
M
inerii din Valea Jiului cer ca subvenþia pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea sã fie amânatã. Asta, pentru cã, spun ei, mineritul trebuie sã fie luat în calcul ca fiind o rezervã strategicã naþionalã, datã fiind criza energeticã din aceastã iarnã, dar ºi pentru cã minele mai au rezerve pentru vreo doi ani. >>> PAGINA A 7-A
Vin vremuri grele pentru mineri, cu pierderi uriaºe
roduc energie de 4 ori mai scumpã P decât au reuºit sã o
vândã. Aºa stau lucrurile acum la Complexul Energetic Hunedoara, iar ce urmeazã va fi la fel, pentru o bunã perioadã de timp. O spun sindicaliºtii, care cer acum ca huila sã fie consideratã rezervã strategicã ºi sã fie subvenþionatã corespunzãtor activitatea de extracþie a huilei.
Minerii din Valea Jiului au înregistrat pierderi mari, în ultima vreme, dupã ce pe piaþa zilei urmãtoare au vândut energie la un minim–record. Încep ploile, începe sã batã ºi vântul, iar energia pe cãrbune va fi pusã la colþ, tocmai de aici venind ºi îngrijorarea sindicatelor. „Noi vindem energie, iar preþul de cost este undeva la 320 de lei pe Mwatt, foarte mare, în condiþiile în care, pe piaþa zilei urmãtoare, sâmbãta
trecutã, a fost un preþ de 75 de lei pe MWatt. Vã daþi seama ce pierdere
s-a produs sâmbãtã. Va veni o perioadã care pe noi ne dezavantajeazã,
când încep ploile, bat vânturile...”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicaliºtii vor sã cearã ca unul dintre grupurile de la Mintia sã funcþioneze pe huilã ºi nu pe gaz, aºa cum se preconizeazã. Mineritul din Oltenia ºi din Hunedoara a stabilizat întreg sistemul energetic, în perioadele de ger cumplit ºi, bazându-se pe acest raþionament, minerii sperã sã primeascã ceea ce cer acum, respectiv subvenþie. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Martie 2017
Drumul lui Bãsescu, la loc comanda cu documentaþia în 1999, drumul ce trece prin ÎValeanceput Jiului ºi denumit Drumul lui Bãsescu, pentru cã fostul preºedinte al României era atunci ministrul Transporturilor, are nevoie din nou de bani. ªi nu este vorba despre banii de construcþie, dupã ce asociaþiile ecologiste au pierdut procesul, ci chiar de bani pentru o nouã documentaþie. Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani, spune cã banii ar putea veni doar de la bugetul
statului ºi vorbeºte despre sume uriaºe, pentru doar câþiva km de drum câþi ar mai fi de construit, însã, se bazeazã pe sprijinul politic de care beneficiazã acum.
Val de incendii de vegetaþie uscatã în judeþul Hunedoara
Î
n ultimele 3 zile, angajaþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã al judeþului Hunedoara au intervenit pentru stingerea a 73 de arderi necontrolate de vegetaþie uscatã. Una dintre arderi, produsã în localitatea Almaºul Sec, s-a propagat ºi la o locuinþã, fiind afectat acoperiºul din lemn pe o suprafaþã de 40 mp ºi 2 mc de lemn de foc depozitat în proximitatea casei. Focul deschis în spaþii deschise a produs un alt incendiu la anexele unei gospodãrii din Fizeºti. În ambele cazuri
pompierii au acþionat la timp stopând propagarea arderilor. Vârful acestui fenomen a fost atins în cursul zilei de sâmbãtã, când pompierii au acþionat pentru stingerea a 35 de arderi de vegetaþie uscatã. Suprafaþa totalã afectatã de
„Nu avem nicio certitudine, ºi atâta timp cât nu am nicio certitudine, decât cã eu mã zbat în continuare ºi înþeleg cã voi sprijinit ºi de Laurenþiu Nistor, sper sã convingem de arderi, în aceste zile, depãºeºte 840 de hectare de teren, pãºune sau litierã de pãdure, suprafaþã care este echivalentã, spre exemplificare, cu 1.326 de terenuri de fotbal. Doar în localitatea Râu Alb, pompierii Gãrzii de Intervenþie Baru au intervenit pentru stingerea unui incendiu de vegetaþie uscatã ce a cuprins peste 300 de hectare de teren. Cel mai probabil , incendiile au fost generate de utilizarea focului deschis în spaþii deschise în scopul igienizãrii terenurilor. Pompierii au identificat cinci dintre proprietarii de terenuri care au utilizat focul deschis în spaþii deschise urmând ca aceºtia sã fie sancþionaþi cu amenzi cuprinse între 1.000 ºi 2.500 lei.
Concurs pentru tinerii cercetãtori A sociaþia Absolvenþilor Universitãþii din Petroºani organizeazã cea de-a V-a ediþia a ConTC, Concursul Tinerilor Cercetãtori.
La data de 1 martie s-a dat startul celei de-a V-a ediþii, iar în perioada 3 -14 aprilie are loc depunerea dosarelor din partea participanþilor. În scopul stimulãrii creaþiei tinerilor cercetãtori, Asociaþia Absolvenþilor Universitãþii din Petroºani organizeazã anual un concurs cu premii la care pot participa membri cu vârsta pânã la 35 ani împliniþi în anul
desfãºurãrii concursului. “ALUMNI invitã toþi membrii cu vârsta de pânã la 35 de ani sã participe la cea de-a V-a ediþie a Concursului Tinerilor Cercetãtori, care se va desfãºura începând cu 1 martie 2017”, aratã cei de la UPET. În data de 28 aprilie 2017 va avea loc anunþarea rezultatelor, 2-5 mai 2017 - depunerea
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
contestaþiilor, iar în data de 15 mai 2017 vor fi anunþate rezultatele finale. Premiile ALUMNI reprezintã recompense morale ºi financiare pentru activitatea ºi lucrãrile ºtiinþifice excedentare fiºei postului finalizate, realizate individual sau colectiv, în anul precedent celui în care are loc participarea. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
cu privire la începerea lucrãrilor la acest drum, deºi aceastã arterã a fost luatã în discuþii sãptãmâna trecutã, la vizita din Deva a vice-premierului Sevil Shhaideh, care, la rândul sãu, a promis sprijin pentru construirea acestuia. În 2014 s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost prinºi în buget ulterior, pentru cã exista acest proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu au vrut continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. De asemenea, pentru protejarea faunei, sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Iar acum, dupã atâþia ani, avizele ºi studiile de fezabilitate, spune edilul din Uricani, sunt expirate ºi trebuie refãcute cu bani de la bugetul statului. Diana MITRACHE
nevoia acestui drum. Iar trebuie reluate avizele, unele au expirat ºi trebuie refãcut totul, studii de fezabilitate, avize, tot ce înseamnã documente pentru drumuri. Noi vorbim de partea din DN 66, pânã la km 66, iar ultima evaluare a fost la 58 de milioane de euro, cã de acolo spre Herculane este drum judeþean. Sunt 19,7 km din DN A 66, este zona cea mai grea, de prãpastie ºi de aceea este aºa de scumpã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Acest drum ar deschide, spune Buhãescu, noi orizonturi de dezvoltare pentru Uricani, Valea Jiului, dar ºi pentru judeþul Hunedoara, în ansamblu. „În primul rând, este deschiderea Vãii Jiului spre sud-vestul þãrii. Avem, pe de o parte, pentru zona de turism, ºi cred cã Valea Jiului trebuie sã aibã dreptul sã îºi punã în valoare potenþialul turistic. Avem, pe de altã parte, bãile termale de la Herculane, la mijloc, Parcul Naþional Retezat, zona cea mai valoroasã, iar înspre Lupeni, domeniul schiabil. Avem ºi portul de la Dunãre, Orºova, al doilea ca mãrime, care ºi pe zona de schimburi economice vã oferã zilnic, prin magazinul e bun”, a adãugat edilul din Uricani, alimentar Nr 16, Piaþa Centralã care, însã, este sceptic
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan revine asupra anunþului publicat în data de 27.02.2017 ºi informeazã cetãþenii municipiului Vulcan cã dezbaterea publicã a proiectului de buget pe anul 2017 va avea loc în data 14.03.2017 ora 11.00 în sala de ºedinþe a Primãriei municipiului Vulcan, iar contestaþiile privind proiectul de buget pe anul 2017 se vor putea depune pânã în data de 13.03.2017 ora 16.00. Primarul municipiului Vulcan Ing. GHEORGHE ILE
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Martie 2017
Mihael Melczer: “Mulþi cred cã aici se scoate cãrbunele cu grebla” C omplexul Energetic Hunedoara a traversat, în iarna acestui an, cea mai grea perioadã din toatã existenþa sa. Cu toate conturile blocate, cu minerii în stradã, cu cereri pe piaþa de energie, cu ieºiri ºi intrãri din insolvenþã, CEH a reuºit sã reziste.
Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Mihael Melczer, susþine cã timp de o lunã, societatea a funcþionat pe bazã de aer, asta în contextul în care conturile au fost goale. Plãþile efectuate de CEH în perioada 25.05.2016-25.11.2016, în suma de 156.496.140.24 lei a constituit motivul pentru care instanþa nu a considerat oportunã intrarea în insolvenþã a societãþii. Conducerea CEH susþine cã plãþile au fost absolut necesare. “O lunã ºi ceva am trãit cu aer. Este un colos, sunt douã termocentrale, sunt patru exploatãri miniere subterane. Mulþi cred cã aici sunt cariere ºi aici se scoate cãrbunele cu grebla. Nu ai cum sã funcþionezi fãrã a face plãþi, nu existã aºa ceva. Judecãtorul e la mare depãrtare de Complexul Energetic Hunedoara. Acele plãþi au fost absolut necesare,
existã documente care dovedesc acest lucru, nu le ascunde nimeni. Plãþile sunt în evidenþele financiar-contabile. Se vede unde s-au dus banii”, a declarat Mihael Melczer, director general al CEH. Insolvenþa reprezintã încã un ajutor pentru continuarea activitãþii Complexului Energetic Hunedoara. “Insolvenþa este un alt ajutor pentru noi. Avem sume consistente indisponibilizate în OPCOM ºi Transelectrica care ne vor fi accesibile odatã ce intrãm în insolvenþã. Suntem ca o fatã mare. În iarna asta, cãrbunele este extrem de important pentru România ºi va fi important în continuare. Noi ne-am pierdut în lupte pe aici ºi nu ne-am vãzut interesul comun, dar cãrbunele, în opinia mea, rãmâne de mare valoare pe termen mediu. La minister, în aceastã iarnã, s-a vãzut importanþa cãrbunelui”, a mai subliniat sursa citatã. În contextul în care CEH ºi-
a dovedit, pe deplin, importanþa în peisajul energetic naþional, ministerul aratã cã nevoia de huilã scade, iar un rol important în joacã energia regenerabilã. “Având în vedere prevederile Deciziei CE nr. 787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7719/final, în urma analizei situaþiei tehnico-economice a minelor din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara- S.A., denumitã în continuare CEH S.A. s-a stabilit cã din cele patru exploatãri miniere aflate în structura sa este necesar sã intre în program de închidere, douã unitãþi miniere ºi anume Exploatarea Minierã Lonea ºi Exploatarea Minierã Lupeni. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CEH S.A. a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele douã exploatãri miniere. Aceste documentaþii au fãcut obiectul notificãrii transmise Comisiei Uniunii Europene. Decizia s-a luat ca urmare a faptului cã a scãzut cererea de cãrbune ca urmare a dezvoltãrii producþiei de energie electricã regenerabilã situaþie constatatã în
perioada 2011-2016; a scãzut considerabil preþul de vânzare al cãrbunelui pe piaþa internaþionalã ºi implicit în România; calculul indicatorilor tehnico-economici pentru cele douã unitãþi miniere constând în: rezervele de cãrbune, rezervele deschise ºi ponderea acestora în totalul rezervelor de cãrbune calitatea cãrbunelui extras productivitatea muncii costul unitar de producþie au demonstrat cã acestea nu sunt viabile”, aratã documentul publicat pe site-ul Ministerului Energiei. “Regenerabilele nu sunt chiar aºa ieftine. Acestea sunt ieftine pentru cã au fost subvenþionate de noi toþi. Costurile pe energie eolianã sunt sensibil apropiate de cele pe cãrbune, dar cã nu spune nimeni. Au fost momente în iarna aceasta când nu a fost debit pe hidro, nuclearul ºi-a redus puterea cu un grup la jumãtate, vântul nu a bãtut, soarele era departe, iar gazul avea presiune scãzutã din cauza temperaturilor foarte joase. A mai rãmas cãrbunele ºi pe el a fost toatã presiunea timp de douã luni, în fiecare
zi”, a mai spus directorul general al CEH. Una din prioritãþile celor de la Complexul Energetic Hunedoara este asigurarea funcþionãrii ºi în acest an. “Este foarte important sã supravieþuim anul acesta. Trebuie sã ne gospodãrim cu ce am fãcut pânã acum. În cea mai grea perioadã din existenþa CEH, iarna 2016-2017, produsã de ieºirea din insolvenþã, de blocarea tuturor conturilor, de subtehnologizare, culmea în aceastã perioadã extrem de grea am avut ºi rezultate foarte bune. Preþurile mari de la energia electricã nu ne încãlzeau dacã instalaþiile nu le puteam menþine în funcþiune. E greu de imaginat cum au lucrat unii oameni sã menþinã grupurile în funcþiune ºi alþii cum sã sape dupã cãrbune. Funcþionam ºi cu douã grupuri la Mintia ºi cu unul la Paroºeni, duduia CEH”, a mai spus Melczer. În data de 8 martie, la Tribunalul Hunedoara, se judecã cererea creditorilor privind insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU
Cu piesele în curtea altuia,
Mintia a ratat o investiþie de zeci de milioane de dolari T ermocentrala de la Mintia a fost îngropatã cu bunã ºtiinþã. Unitatea ar fi putut fi retehnologizatã, existând ºi echipamentele necesare, dar investiþia s-a blocat înainte de a începe. 21 de milioane de euro au costat echipamentele pentru retehnologizarea termocentralei Mintia, iar acestea au fost cumpãrate pe vremea când Adrian Nãstase era premier. Echipamentele ruseºti au fost cumpãrate ºi depozitate pe un teren privat. Pânã ºi depozitarea echipamentelor nefolositoare, în prezent, costa. ªi costa mult, mii de euro pe lunã. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a decis sã mute echipa-
mentele din curtea operatorului privat, în curtea proprie. “La Mintia sunt utilaje depozitate în curtea altuia. Cei de acolo au la dispoziþie douã sãptãmâni sã le care pe toate pe terenurile Mintiei. Pe terenul unei anumite firme existã ºi turbina nemontatã de 16 ani. A fost adusã ºi nu a fost montatã. Acolo sunt echipamente pentru a cãror staþionare se plãteau mii de euro pe lunã, de mulþi ani încoace”, a
declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH.
C
umpãrate de dragul cumpãrãturilor
Atât la unitãþile miniere cât ºi la termocentrale au fost cumpãrate de-a lungul timpului piese care nu au fost folosite. Indiferent de formula în care au funcþionat entitãþile miniere sau cele energetice acestea au fost o sursã de venit pentru unii.
În urmã cu doi ani, stocurile cu miºcare lentã ale Complexului Energetic Hunedoara au fost estimate la aproape 50 de milioane de lei. La data de 31 octombrie 2015, CEH avea pe stoc bunuri de aproape 50 de milioane de lei, cele mai multe fiind pe partea de energie. Potrivit unui raport care dateazã din 30 iunie 2015, termocentrala de la Mintia avea stocuri fãrã miºcare în valoare de peste 27 de milioane de lei. Numai piesele de schimb aveau o valoare de 18.146.555,55 de lei. “Valoarea stocurilor fãrã miºcare (duratã de stocare mai mare de 1 an, luând ca referinþã data de 30.06.2015) este de 27.279.212,95 lei ce reprezintã 96,24% din valoarea totalã a stocurilor
la data de 30.06.2015. Din valoarea totalã a stocului fãrã miºcare, ponderea cea mai mare o au piesele de schimb (64,02%), urmatã de: materiale (31,53%), obiecte de inventar (0,68%) ºi ambalaje (0,01%)”, arãta un raport din anul 2015. Acelaºi raport preciza cã “pentru diminuarea stocurilor cu miºcare lentã
ºi a stocurilor fãrã miºcare echipa de control considerã cã este necesarã, în continuare, o aplicare a unei politici judicioase de eficientizare în zona achiziþiilor/aprovizionãrii corelatã cu necesitãþile, efectuarea unei analize a posibilitãþilor utilizãrii acestora la nivelul întregii societãþi cât ºi identificarea unor soluþii de valorificare ºi/sau scoatere din evidenþã a stocurilor care nu-ºi gãsesc utilitatea”. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Martie 2017
“Unde ni sînt visãtorii?” Aici, aici, se rãzvrãtesc!
Sportul susþinut de municipalitatea de la Petroºani
z Douã manifestãri culturale remarcabile – “Boema Redivivus” ºi Celebrarea scriitorilor -, care au avut loc la Petroºani, în douã zile diferite, cu abordãri diferite, din care s-au desprins sentimente comune – rãzvrãtirea ºi dorinþa de acþiune…
L
a sfârºitul sãptãmânii trecute au avut loc, la Petroºani, cu ocazia Zilei Mondiale a Scriitorilor, douã manifestãri culturale, care au fost catalogate extrem de importante pentru audienþã, dar ºi pentru cei implicaþi direct.
Gata cu „boemia clinicã”! Prima s-a desfãºurat într-un cadru de þinutã prin locaþie, atitudine ºi spiritualitate. În foaierul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, s-a reluat activitatea Cenaclului Literar „Boema”, dupã o „boemie clinicã”, vorba scriitorului Marian Boboc, un cenaclu care a dat scriitori, profesori universitari, oameni de culturã, în general, de talie naþionalã ºi internaþionalã. Poetul, filosoful ºi profesorul universitar Ion Hirghiduº a venit cu ideea, iar împreunã cu scriitorul ºi jurnalistul Marian Boboc au reînnodat firul Boemei, pentru cã „dacã ne vom þine de treabã – bineînþeles ºi prin activitatea pe care o vom desfãºura în numele culturii ºi nu neapãrat în nume personal, deoarece, pânã la urmã, noi nu însemnãm nimic, dar trebuie sã facem ceva pentru literatura Vãii Jiului – vom putea sã facem multe pe plan
cultural. Cel puþin sã cinstim memoria unui foarte mare scriitor care se cheamã I.D. Sîrbu, care sã fie mereu pentru mintea noastrã ca un reper”, a precizat Ion Hirghiduº. Printre versuri, aforisme ºi epigrame, scriitorii prezenþi, în majoritate membrii ai Uniunii Scriitorilor, au vorbit ºi despre situaþia Vãii, despre mineritul care este pe moarte, despre nepãsarea ºi delãsarea administraþiilor locale ºi judeþene, fãrã sã se pronunþe nume, ci doar stãri de fapt. Romancierul ºi dramaturgul prof.Gheorghe Truþã, ale cãrui piese de teatru se joacã pe scenele unor mari teatre din þarã ºi strãinãtate, are credinþa cã dacã ºi scriitorii, artiºtii dintre Jiuri s-ar fi fãcut auziþi/vãzuþi în plan naþional, poate Valea Jiului ar fi avut altã soartã. “Cum spunea Marian Boboc la început, Valea Jiului are
soarta pe care n-o meritã de fapt, pentru cã dacã ºi cultural am fi fost mult mai vânjoºi, eu cred cã eram respectaþi ºi în þarã ºi în strãinãtate, inclusiv din punct de vedere fizic. Dar faptul cã în acest moment Valea este aproape moartã ºi noi ne retrezim acum în plan cultural este totuºi… un cui bãtut într-un coºciug. Dar uneori e bine sã baþi ºi un singur cui într-un coºciug, decât sã pleci cu capacul desfãcut” – a spus Gheorghe Truþã. Preºedintele Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor, doctor în filosofie, poet ºi critic literar, Aurel Pantea, a fost, din nou, la Petroºani, cu ocazia “Boema redivivus”, dar ºi pentru a înmâna carnetele de membri ai filialei - cea mai activã din þarã - lui Ion Hirghiduº ºi Marian Boboc, scriitori care erau membri ai
Uniunii scriitorilor de mai multã vreme, dar care au cerut sã se transfere de la Filiala Craiova, la cea din Alba din motive de “de regãsire a identitãþii creatoare, culturale mai puternice”. Cu aceastã ocazie au fost lansate douã cãrþi, cea a lui Marian Boboc – “Valea Jiului allinclusive” ºi “Ieri a fost duminicã”, a romancierului, eseistului ºi publicistului Cornel Nistea. Tot actul de culturã a fost susþinut de cel care a devenit un adevãrat Mecena al Vãii Jiului, Costel Avram, în calitatea sa de preºedinte al Asociaþei Culturale “Rosa Multiflora” Petroºani, alãturi de un “nucleu de forþã” pe care ºi l-a constituit Dorel ªchiopu, vicepreºedintele Asociaþiei Rosa Multiflora, Daniel Preda, Daniel Moraru ºi
Alexandru Ioan Avram. Costel Avram a fãcut posibilã apariþia mai multor cãrþi cu ºi despre Valea Jiului, întâlniri cu scriitori ai României, cu diverse ocazii, cea mai însemnatã fiind “Colocviul Naþional Ion D. Sîrbu”, care a nãscut ºi un volum în coordonarea poetului, publicistului ºi traducãtorului Ioan Lascu, cadru universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din România ºi al Asociaþiei Române de Literaturã Comparatã.
Dureri pe muchie de cuþit A doua zi, consilierul local Costel Postolache, sub umbrela PSD
Petroºani, a continuat celebrarea scriitorilor, de ziua lor, care a devenit tradiþie. La manifestare au participat scriitori ai Boemei Redivivus, plus ceilalþi oameni ai condeiului, dar ºi ai penelului ºi artei fotografice din
Valea Jiului. Cu aceastã ocazie, Bujor Bogdan ºi-a lansat volumul “Cãrbunele – Ultima falie”, ce cuprinde viziunea din interior a istoriei neºtiute a acestei zone miniere. De aceastã datã, la întâlnirea culturalã, s-a recitat mai puþin ºi fiecare scriitor/artist s-a prezentat. De fapt ºi-au prezentat nemulþumirile, durerile conturate ºi cu o searã înainte la Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu”, dar acum mult mai apãsat, cu propuneri ºi soluþii pentru a revigora Valea Jiului pe latura culturalã, vorba lui Gheorghe Truþã – sã fie mai vânjoºi ºi la vedere. Cei mai aspri cu nepãsarea ºi lipsa de
viziune a autoritãþilor au fost Ioan Velica, Mihai Barbu – cel care conturase aceeaºi idee ºi la renaºterea Cenaclului Boema -, dar mai ales Ioan Lascu ºi Bujor Bogdan. Mihai Barbu a mulþumit organizatorilor cã a fãcut posibilã unirea în idei cu Ioan Velica, cã au meritul de a-i fi creat sentimentul de adeziune la pãrerile acestuia în ce priveºte marele nimic fãcut de autoritãþi. Se referea la faptul cã Petroºaniul are o casã de Culturã nefuncþionalã ºi prãfuitã, cã Muzeul Mineritului este prost organizat parcã fãcut sã alunge vizitatorii, cã nu existã o salã de expoziþii
P
atru asociaþii sportive din Petroºani au beneficiat de finanþare nerambursabilã.
în care artiºtii din Valea Jiului sã expunã, iar ca urmare a faptului cã locuitori ai Vãii Jiului îºi fac rost ca în ilegalitate de cãrþile scriitorilor noºtri, iar alþii nici nu ºtiu cã existã, a venit cu ideea unui magazin/librãrie unde scriitorii sã-ºi prezinte ºi comercializeze cãrþile etc. Poetul ºi publicistul Ioan Lascu pãrea cã este nãpãdit de o amãrãciune profundã. Acestuia nu-i venea sã creadã cã nici acum Petroºaniul ºi Petrila nu au un bust mãcar al marelui scriitor Ion D. Sîrbu. Acesta a precizat cã scriitorii, oamenii de culturã de aici s-au strãduit sã facã, pe partea lor, tot ce se putea face ºi a exemplificat. La Craiova, în anul 2009, când a fost celebrat scriitorul petrilean la împlinirea a 90 de ani de la naºtere, a trimis scrisori Primãriilor Petrila ºi Petroºani, cu propuneri pentru amplasarea a douã statui cu Ion D. Sîrbu – una la Petrila, locul naºterii ºi tinereþii sale, ºi o alta în faþa teatrului de la Petroºani, teatru care îi poartã numele. “Am ºi rãspunsurile. Amândouã au fost refuzuri” – a spus Ioan Lascu. Acesta s-a arãtat deschis în a se implica în orice proiect cultural, aici, în Valea Jiului, locul
sãu natal. Specialistul în minerit, scriitorul Bujor Bogdan, implicat pânã peste cap în viaþa cetãþii, în punerea în valoare a locurilor pentru turism, a subliniat la rândul sãu cã pare de necrezut lipsa totalã de simþ al datoriei, de simþ al valorii acestor locuri din partea administraþiilor locale. Unul dintre exemple a fost vestita de acum locomotivã de la intrarea în Petroºani, care aºa cum aratã acum este doar un fier vechi, în spatele cãruia este o latrinã. Aceastã locomotivã o poþi numi exponat, doar când o placã explicã istoria ei ºi este iluminatã corespunzãtor. Astfel de “detalii” fac marea diferenþã! Cu aceastã ocazie am aflat de la artistul fotograf Gigi Nicolau cel care este cunoscut în þarã ºi strãinãtate pentru expoziþiile sale cu locuri, obiceiuri ºi tradiþii româneºti, dar ºi prin implicarea sa în a promova Valea Jiului la nivel naþional prin albume ºi pliante de lux – cã la Târgul de Turism 2017, standul judeþului Hunedoara a fost unul extrem de apreciat, dar
Valea Jiului nu a avut nimic în prezentare. ªi totuºi, Gigi Nicolau a realizat un pliant de excepþie cu Petroºaniul, structurat pe domenii de activitate - economic, cultural ºi turism. Se pare cã a dãruit un exemplar ºi Primãriei Petroºani… La final, Bujor Bogdan a reuºit sã trezeascã un asemenea
Anul trecut, municipiul Petroºani a organizat o sesiune de selecþie de proiecte în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 2.12.2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general. “Sesiunea de proiecte a cuprins douã secþiuni ºi anume Secþiunea Servicii religioase/Culte ºi secþiunea Servicii sportive. Pentru servicii sportive Legea nr. 350 din 02.12.2005 a fost completatã cu Ordinul nr. 130 din 28.03.2006 privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti”, aratã raportul publicat pe site-ul Primãriei Petroºani. Cele patru asociaþii sportive au beneficiat de suma de 39.241,6 lei. Astfel, A.C.S. Universitatea Petroºani, Promovarea sportului de performanþã, calendar competiþional - combustibil transport campionat ºi turnee, indemnizaþie efort sportivi, taxe campionat,
barem competiþii, asistenþã medicalã ºi masã servitã, a primit o finanþare de 10.500 lei. Tot 10.500 de lei a fost finanþarea ºi pentru A.C.S. ªcoala de Fotbal Jiul Petroºani, Promovarea sportului de performanþã, calendar competiþional - echipament de joc, echipament portari, mingi fotbal ºi plase porþi. Clubul Sportiv ”Pantera Neagrã” Petroºani, pentru proiectul Promovarea sportului de performanþã, calendar competiþional - cazare ºi masã pentru ”Cupa Europei” ºi cazare ºi transport pentru ”Cupa României”, a avut o finanþare de 7.741,60 lei, în timp ce Clubul sportiv ”ªtiinþa” din Petroºani, Promovarea sportului de performanþã, calendar competiþional alocaþie de masã, a primit 10.500 lei. Monika BACIU
Lãsat fãrã agoniseala de-o viaþã
U
interes prin prezentarea fãcutã cãrþii sale “Cãrbunele – ultima falie”, sintetizând fiecare capitol, încât a fost bãtaie pe achiziþionarea volumului. Ceea ce se desprinde din cele douã manifestãri culturale, de la Petroºani, este cã Valea Jiului musteºte de talente, de oameni de valoare ale cãror frãmântãri contureazã hotãrârea ca fiecare, pe palierul sãu, sã acþioneze. Vorba unui hâtru scriitor care a participat la ambele întâlniri: “dupã astea douã zile, pot sã-i rãspund lui Vlahuþã la întrebarea ‘Unde ni sînt visãtorii?’. Aici, aici, se rãzvrãtesc!” Ileana FIRÞULESCU
Foto: Rolland Szedlacsek & Doina Todor
n pensionar din Deva a rãmas fãrã aproape un sfert de miliar de lei vechi pentru cã s-a lãcomit la o aºa zisã promoþie. ”Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã de un bãrbat de 81 ani, din municipiul Deva, despre faptul cã, în data de 02.03.2017, în intervalul orar 14:00-14:30, a permis accesul în locuinþã unei femei care susþinea cã este reprezentanta unui supermar-
ket din Deva ºi oferã pensionarilor produse gratuite. Persoana respectivã, pânã profitând de neatenþia persoanei vãtãmate ºi a soþiei acestuia, a sustras dintr-un sertar al mobilei din dormitor un plic cu 24.500 de lei, dupã care a pãrãsit locuinþa”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Oamenii legii au întocmit un dosar penal pentru comiterea infracþiunii de furt calificat ºi încearcã sã dea de urma femeii, dar ºi sã recupereze banii furaþi de la bãtrân. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Martie 2017
- CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr.19/2017
privind aprobarea repartizãrii locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, parter, ap. 3, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Vãzând proiectul de hotãrâre nr. 19/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 1975/ 16.02.2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni
repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, parter, ap. 3, Bulevardul Pãcii, locuinþã rãmasã liberã, conform propunerii fãcute de Comisia Socialã pentru analizarea cererilor de locuinþe pentru repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni; Având în vedere Raportul nr. 1986/ 16.02.2017 al Compartimentului Asociaþii de Proprietari;
HOTÃRÂREA nr.20/2017 privind aprobarea repartizãrii locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 1, et. 1, ap. 6, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Vãzând proiectul de hotãrâre nr. 20/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 1977/ 16.02.2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al
Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi
Municipiului Lupeni repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 1, et. 1, ap. 6, Bulevardul Pãcii, locuinþã rãmasã liberã, conform propunerii fãcute de Comisia Socialã pentru analizarea cererilor de locuinþe pentru repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni; Având în vedere Raportul nr. 1987/ 16.02.2017 al Compartimentului Asociaþii de Proprietari; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de
Ar putea fi obligat sã achite despãgubiri cãtre victime
R
udele celor douã victime sunt pãrþi civile în dosarul în care tânãrul din Hunedoara este judecat pentru omor din culpã. Nu mai puþin de zece pãrþi civile s-au constituit în dosarul aflat pe rolul Judecãtoriei Caransebeº, în care este judecat Alin Ciurcui, un ºofer din Hunedoara. Magistraþii le-au cerut urmaºilor victimelor sã precizeze, la termenul de astãzi-
marþi, ce pretenþii civile au. Dacã tânãrul va fi gãsit vinovat de ucidere din culpã ºi pretenþiile admise de instanþã, Ciurcui va fi obligat sã achite despãgubirile alãturi de societatea la care era asigurat. Tânãrul conducea o autotutilitarã pe D.N. 68, dinspre Oþelu Roºu spre Caransebeº, iar la intrarea în localitatea Iaz, într-o curbã la stânga, a pierdut controlul direcþiei de mers. Pentru cã avea vitezã foarte mare, a intrat în derapaj ºi a lovit douã persoane ºi un autotu-
rism care se aflau într-o parcare amenajatã pe marginea DN 68. Dupã impact, autoutilitara a revenit pe drum ºi s-a rãsturnat peste un autoturism care circula regulamentar din sens opus ºi care era condus de un bãrbat de 52 de ani, tot din Hunedoara. Doi nevinovaþi ºi-au pierdut viaþa, respectiv hunedoreanul de 52 de ani, dar ºi pietonul de 51 de ani, acroºat de dubiþa de pâine. Un al treilea pieton de 75 de ani, din Oþelu Roºu, a fost grav rãnit. M. GÂNJU
completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, parter, ap. 3, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, domnului Roºu Doru Claudiu, aflat pe prima poziþie a listei anuale de prioritãþi la categoria Apartament cu o camerã. Art. 2 Hotãrârea poate fi
disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 1, et. 1, ap. 6, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni,
Au ajuns la spital din cauza unui hunedorean uã persoane au fost rãnite ºi au ajuns pe patul de spiDo tal, iar trei autoturisme distruse,
totul din cauza unui ºofer care nu s-a asigurat corespunzãtor. Accidentul a avut loc pe DN 74, la intrarea în localitatea Valea Micã, iar ºoferul de 31 de ani, din judeþul Hunedoara, a nu s-a asigurat la schimbarea direcþiei de mers spre stânga ºi s-a tamponat cu un alt autoturism condus din sens opus de un bãrbat de 49 de ani, din Zlatna. ”În urma impactului, cel de-al doilea autoturism a fost proiectat într-un autoturism ce era condus
atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Viceprimarului Municipiului Lupeni, domnului Roºu Doru Claudiu, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 23 februarie 2017 Preºedinte de ºedinþã, ADRIAN BACIU Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI
judeþul Hunedoara, doamnei Buleu Andreea, aflatã pe a treia poziþie a listei anuale de prioritãþi la categoria Apartament cu o camerã. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Viceprimarului Municipiului Lupeni, doamnei Buleu Andreea, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 23 februarie 2017 Preºedinte de ºedinþã, ADRIAN BACIU Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI de o femeie de 59 de ani, din Zlatna, care circula, regulamentar, în spatele autoturismului condus de B.P.C. ªoferul celui de-al doilea autoturism ºi o femeie în vârstã de 31 de ani, pasagerã în acelaºi autoturism, au suferit leziuni corporale ºi au fost transportaþi la spitalul din Alba Iulia”, spun poliþiºtii. Hunedoreanul s-a ales cu dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Martie 2017
Minerii cer amânarea subvenþiei pentru închiderea minelor
M
inerii din Valea Jiului cer ca subvenþia pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea sã fie amânatã. Asta, pentru cã, spun ei, mineritul trebuie sã fie luat în calcul ca fiind o rezervã strategicã naþionalã, datã fiind criza energeticã din aceastã iarnã, dar ºi pentru cã minele mai au rezerve pentru vreo doi ani. Tocmai de aceea, liderii de la Sindicatul Muntele au trimis luni dimineaþã o notificare cãtre Minsiterul Energiei. „Luni, 6 martie 2017, am notificat Consiliul de Dialog Social, care avea loc la Ministerul Energiei, cã solicitãm amânarea discuþiilor privind accesarea ajutorului de stat pentru cele douã exploatãri, Lonea ºi Lupeni, conform vechiului program. Am solicitat amânarea discuþiilor pentru aceastã problemã, pânã ce vom avea întâlnirea la Comisia de Industrii din Parlament, cu
domnul Iulian Iancu, la care participã sindicatul Muntele, Confederaþia Meridian ºi Ministerul Energiei, Domnul Toma Petcu”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Toate minele, mai devreme sau mai târziu, vor intra pe închidere ºi toate vor avea nevoie de ajutor de stat, dar ceea ce cer sindicaliºtii acum este, însã, amânarea deciziei pentru aceste douã unitãþi, dintre care, cea de la Lupeni ar urma sã se închidã în luna octombrie a acestui an, cu toate cã mai are
rezerve. „Dorim, ca sindicat, ca exploatãrile miniere ce trebuiau sã beneficieze de ajutror de stat pe vechiul program sã îºi poatã duce activitatea, ambele, pânã la sfârºitul anului 2018, cu activitate de producþie, dupã care abia atunci sã înceapã închiderea, care poate dura între doi ºi 3 ani, în funcþie de mãrimea exploatãrii. Mina Lupeni, la ora actualã, poate da producþie încã doi ani, fãrã sã facã nicio investiþie, doar cu abatajele pe care le are în aceastã poziþie”, a mai adãugat liderul sindical din
Valea Jiului. La fundamentarea accesãrii ajutorului de stat a stat raþiunea economicã, pentru cã sunt pierderi mari la mina Lupeni. Dar totuºi, sindicaliºtii merg pe nevoia de cãrbune, atunci când sunt crize energetice pe timp de iarnã, sau vara, pe secetã. „La Lupeni, costurile sunt la 128 de lei pe Giga Calorie, faþã de EM Vulcan, unde costurile sunt de 90 de lei pe Giga Calorie ºi va primi 65
Valea Jiului în beznã
Sistemul energetic naþional a cedat! C Î
ntreaga Vale a Jiului a fost în beznã duminicã seara. Nu doar abonaþii casnici au fost afectaþi de pana de curent, ci ºi operatorii economici sau unitãþile medicale.
“Au fost probleme la reþeaua de înaltã tensiune, la Transelectrica. Toatã Valea Jiului s-a confruntat cu aceastã situaþie”, au declarat reprezentanþi ai ENEL Banat. Unitatea medicalã de la Petroºani a fost trecutã pe generatorul de curent.
EH ºi SNIM afectate de pana de curent
“Avem generator, eram în spital în momentul respectiv. A intrat generatorul în funcþiune în momentul panei de curent, dar acesta alimenteazã doar holurile, secþiile ATI, sala de operaþii ºi Urgenþa. Generatorul are o capacitate mare,
poate funcþiona chiar ºi o zi întreagã, acesta fiind alimentat cu motorinã”, a declarat directorul medical al SUP Petroºani, Nicolae Ciugulea. Potrivit celor de la unitatea medicalã, pana de curent a afectat un aparat de sterilizare.
Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au fost afectate de pana de curent. În subteranele unitãþilor miniere nu au mai funcþionat aparatele de ventilaþie. “Foarte mult nu ne-a afectat. Vor fi costuri crescute pentru repornirea CAF-ului de la Paroºeni. S-a restabilit destul de repede alimentarea cu energie electricã astfel cã au fost repornite aparatele de ventilat ºi la unitãþile miniere”, a declarat Mihael Melczer, direc-
torul general al CEH. ªi unitãþile miniere din cadrul SNIM au fost afectate. “A fost o situaþie delicatã din punct de vedere al siguranþei ºi sãnãtãþii în muncã. Din fericire pana de curent nu a þinut foarte mult, astfel cã instalaþiile de ventilaþie ºi aeraj au fost repornite. Când apare o astfel de avarie, oamenii sunt scoºi din subteran în rampa puþului acolo unde existã
- PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI anul 2017 ºi a Programului de la Registratura Primãriei ANUNÞ investiþii publice pe anul 2017 municipiului Lupeni.
Primãria Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile art. 39 al Legii nr. 273/2006 privind finanþele publice locale anunþã organizarea dezbaterii publice privind Proiectul de hotãrâre nr. 29/2017 privind aprobarea Bugetului local pe
Dezbaterea publicã va avea loc în data de 16.03.2017, ora 13,00 în Sala de ºedinþe din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni. Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente poate fi consultat la avizierul Primãriei Municipiului Lupeni (parter) ºi se poate obþine, în copie, pe bazã de cerere depusã
de lei, dacã se va accesa ajutorul de tip SIEG pe termocentrale, pentru cã aici este o problemã la care, în momentul de faþã nu sunt soluþii”, a conchis Darius Câmpean. Complexul Energetic Hunedoara se aflã într-o situaþie extrem de dificilã ºi sindicaliºtii spun cã în aceastã sãptãmânã se va lua în discuþie acest colos chiar ºi în Consiliul Superior de Apãrare al Þãrii. Diana MITRACHE
Precizãm cã propuneri, sugestii, recomandãri pe marginea proiectului de hotãrâre se primesc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni – Registraturã, pot fi transmise prin fax la numãrul 0254/560515 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de e-mail: lupeni@upcmail.ro, pânã în
un circuit de aer proaspãt, pânã la repornirea instalaþiilor”, a declarat Petre Drãgoescu, director tehnic din cadrul SNIMVJ. Nu este pentru prima datã când cei de la Transelectrica se confruntã cu astfel de probleme. În luna noiembrie, întreg judeþul Tulcea a rãmas fãrã curent electric din cauza unei probleme a Transelectrica. Monika BACIU
data de 14.03.2017. La ºedinþa publicã ce va avea loc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni pentru dezbaterea publicã a proiectului de act normativ sunt invitaþi sã participe toþi cei interesaþi: cetãþeni, persoane fizice ºi juridice, organizaþii ale societãþii civile, organizaþii neguvernamentale. Viceprimar, IACOB VIOREL MESAROª
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 7 Martie 2017
Henþ cu mâna
1977, ANUL ÎN CARE JIUL A „CUTREMURAT” CAMPIONATUL În ediþia 19761977, Jiul a fost mereu în preajma podiumului. Venise „garnitura bucureºteanã”, Cavai – Deleanu – Augustin – Bucurescu –
Dumitrache, plus „oltenii” Bãdin ºi Ciupitu, era o adevãratã selecþionatã divizionarã la Petroºani. Alãturi de ei mai vechii Stoichiþã, Traian Stoica, Puiu
Rusu, Gigi Mulþescu sau Sãlãgean. Talentaþi ºi bine închegaþi, jiuliºtii pornesc la asalt în toamna lui ’76. Turul îi gãseºte pe locul 4, cu victorii la Galaþi, Iaºi sau 2-1 cu Steaua ºi 1-0 cu „Craiova Maxima”. Vine cutremurul de pe 4 martie, campionatul se reia peste 12 zile. Jiul începe o serie de trei jocuri excelente (5-0 cu Rapid!) ºi se
înºurubeazã pe locul 3, un loc unde gãsim echipa din Petroºani ºi în etapa a 25-a (din 34). Lanþul se rupe în etapele 26 ºi 27 (2-5 la A.S.A. Tg. Mureº 0-0 cu Sportul Studenþesc) ºi mai ales în ultimele patru etape, fãrã victorie, doar cu 2-2 de orgoliu (15.000 de spectatori pe vechiul stadion de 8.000 de locuri!) cu Dinamo lui Cheran,
Cornel Dinu, Sãtmãreanu II sa Dudu Georgescu. Jiul a cutremurat campionatul, este pedepsitã în ultima etapã la Craiova ºi aruncatã pe locul 5, dar asta e o altã poveste. Oricum, din 1949 încoace, când terminase pe locu 3, nu mai declanºase un astfel de seism printre grangurii fotbalului. Reuºise în ’77.
Sporturi de iarnã. Sanie.
LOCURI BUNE PENTRU SPORTIVII DE LA CSS PETROªANI
T
imp de o sãptãmânã (25 febr. – martie a.c.), grupele de sportivi de la secþia de sanie a C.S.S. Petroºani
au fost prezente la douã competiþii de talie naþionalã, pe moderna pârtie de sanie din Parâng.
În cadrul campionatului naþional a Cluburilor Sportive ªcolare,
l Antrenoru ºi lescu Dragoº Mã secþia e la sportivii d urându-ºi v a s , P S S C sanie a mpionatele a c la ia r victo l Parâng din masivu sportivi din Petroºani au realizat urmãtoarele rezultate: la categoria copii, locul 1 Tony Alecsa (bãieþi) ºi Sabrina Borbely (fete) ºi locul 2 – Mihaela Forgacs (f). La categoria cadeþi, fetele au obþinut locurile 2- Petra Tolomei, 3 – Simina Floronescu, 4 - Daria
Cãciulea, 6 – Sabrina Borbely, echipa CSS Petroºani ocupãnd locul 1 pe echipe, la copii ºi locul 4 la cadeþi (D. Popa, T. Alecsa, P. Tolomei, S. Floronescu). La Campionatul naþional al F.R.S.B. (Federaþia Românã de Sanie – Bob), sportivii de la C.S.S.P., au reuºit la cat. copii,
FOTBALUL, ÎN ZIUA ÎN CARE S-A CUTREMURAT PÃMÂNTUL martie 1977. Acum 40 de ani. Era într4 o searã de vineri la ora
21:22, pãmântul se zgâlþâie timp de 55 de secunde. Cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, cu un epicentru în Vrancea, la adâncimea de 100 km. Sunt distruse 36.000 de clãdiri, numãrul vitmelor ridicându-se la 1.570 de morþi.
În Valea Jiului se resimte destul de serios, dar nu sunt pagube materiale ºi nici victime. Fotbalul era încã în hibernare, cu echipa Jiul Petroºani pe locul 4 la finalul turului în Divizia „A”, la numai patru puncte în spatele liderului Dinamo Bucureºti, doar cu Steaua ºi Universitatea Craiova în faþã. Incredibil, nu? Echipa Jiul, antrenatã de Gheorghe Ene, se afla în pregãtiri, fiind în aºteptarea returului care urma sã se reia pe 16 martie 1977. Pe data de 26 februarie, Jiul întâlnise într-un joc
amical la Petroºani pe Eloire Spartakus Bekescsaba din Ungaria, pe care o învingea cu 2-1 (goluri Dumitrache ºi Mulþescu). Campionatul urma sã se reia pe 6 martie, Jiul jucând acasã cu ultima clasatã, F.C.M. Galaþi. Duminicã 27 februarie, Jiul trebuia sã joace în optimile Cupei României, cu Universitatea Craiova. A pierdut cu 3-0. Dar adevãratul cutremur nu venise. Vreme de câteva zile, presa localã ºi central nu scrie decât despre cutremur. Jiuliºtii, care ar fi trebuit
sã joace meciul cu Galaþiul, au intrat vineri seara, 4 martie, în cantonament. „Eram în cantonament la
locurile 2, prin Sabrina Borbely ºi 6 prin Mihaela Forgacs, iar la cadeþi, Daria Cãciulea s-a clasat pe locul 3, iar Petra Tolomei pe locul 4. Antrenorul sportivilor C.S.S.P. este Dragoº Mãlescu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Liceul Industrial pe la ultimul etaj. Jucam rummy când am simþit cã se clatinã cu noi clãdirea. Unii au fugit pe scãri, eu am rãmas. Apoi ne-am dus pe-acolo, sã ne vedem familiile, dar am revenit ºi am rãmas cu toþii pânã a doua zi. ªtiu cã sâmbata a venit un comunicat de la F.R.F. cã se amânã startul returului ºi ne-am dus acasã” îºi aminteºte fostul atacant jiulist Cornel Sãlãgean. Returul a fost amânat pânã pe 16 martie 1977 când Jiul a jucat acasã – pe vechiul stadion cu F.C.M. Galaþi pe care a învins-o cu 4-2 (dupã 0-1!), actorii golurilor fiind Mulþescu, Augustin, Tr. Stoica ºi Sãlãgean, respectiv I. Constantinescu ºi Morohai.