CVJ Nr 1292, luni 6 martie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1292

Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Martie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Creºterea salariului minim afecteazã CEH

M

ajorarea salariului minim de la 1250 de lei la 1450 de lei afecteazã toate palierele. ªi Complexul Energetic Hunedoara resimte acestã creºtere.

Sporul pe periculozitate se calculeazã în funcþie de salariul minim. Sporul de periculozitate reprezintã 10% din valoarea salariului minim. În acelaºi timp, CEH a acordat ºi ajutorul pentru încãlzire, în valoare de 400 de lei din noiembrie pânã în martie pentru fiecare salariat.

“Noi trebuie sã fim foarte chibzuiþi cu ce bani mai avem ca sã putem supravieþui. Supravieþuirea rãmâne prioritatea maximã. La fiecare lunã de iarnã am dat ºi ajutorul de încãlzire, 400 de lei/persoanã. E un efort. A mai crescut ºi salariul minim care ne-a tras în jos, a creat ºi probleme între angajaþi”, a declarat

Mihael Melczer, director general al CEH. Luna trecutã, conducerea CEH a acordat salariaþilor tichetele de masã pentru lunile noiembrie ºi decembrie.

Angajaþii vor mai primi aceste bonusuri, prevãzute în contractul colectiv de muncã, în funcþie de posibilitãþile financiare ale societãþii.

“Când vor fi posibilitãþi vom da ºi mai departe.

Aºa cum vor rãspunde ºi cei care lucreazã, în primul rând în minã, aºa vom rãspunde ºi noi pe piaþã cu tichetele ºi altele”, a mai spus sursa citatã.

Monika BACIU

Anchete la cei care deverseazã latrinele în apele Petroºaniului

P

oluarea de pe râurile ce coboarã din munte la Petroºani a ajuns în atenþia Biroului de Mediu din Cadrul Primãriei Petroºani, iar proprietarii de case din zonã sunt verificaþi. Deocamdatã, au primit somaþii, însã, vor fi chiar amendaþi, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care afirmã cã echipe din primãrie ºi de la Apa Serv au demarat cercetãrile de-a lungul apelor, acolo unde au fost descoperite scurgeri care deverseazã WC-urile direct în pârâul Slãtinioara. >>> PAGINA A 3-A

Poliþia ºi DNA, la uºile CEH

P

oliþia ºi DNA bat la uºile Complexului Energetic Hunedoara.

Mihael Melczer, directorul general al CEH, spune cã a fãcut câteva plângeri împotriva unor persoane care au îngreunat desfãºurarea activitãþii. În acelaºi timp, poliþiºtii fac ºi alte anchete la CEH.

“Am fãcut câteva plângeri, dar au fost legate de activitatea noastrã curentã.

Erau îndreptate împotriva celor care ne-au pus probleme în desfãºurarea activitãþii. Nu e vorba de angajaþi. De exemplu, nu ni s-a pãrut legal ceea ce s-a întâmplat cu poprirea conturilor. În 20 de zile unii s-au îndestulat cu peste 16 milioane de lei.

Este în cercetare plângerea respectivã”, a declarat Mihael Melczer, director general al Complexului Energetic Hunedoara.

Mihael Melczer susþine cã situaþia actualã a

Complexului Energetic Hunedoara este rezultatul anilor de neglijenþã.

“Situaþia noastrã de acum e rezultatul a multor ani de neglijenþã. Sunt plângeri fãcute, se cerceteazã anumite lucruri.

Punem la dispoziþie orice documente care existã în firma asta pentru a lãmuri niºte lucruri, pentru a îndrepta niºte lucruri ºi pentru a preveni întâmplarea altor lucruri asemãnãtoare”, a mai spus sursa citatã.

În urmã cu doi ani, DNA-ul a venit la CEH, iar de atunci dosarul este tot în cercetare. Pânã acum, nicio persoanã nu a fost

trasã la rãspundere pentru cele întâmplate la Complexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Martie 2017

Sãnãtatea condiþionatã de CALAMITÃÞI P

entru cã nu este în situaþie de calamitate sau de extremã urgenþã, Consiliul Judeþean Hunedoara nu va sprijini cea mai mare unitate medicalã din Valea Jiului.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, s-a adresat oficialilor Consiliului Judeþean Hunedoara solicitându-le sprijin pentru cea mai mare unitate medicalã din Valea Jiului care deserveºte zeci de mii de pacienþi anual.

Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara nu considerã întemeiatã solicitarea edilului. “În urma solicitãrii dumneavoastrã (…), înregistratã la Consiliul Judeþean Hunedoara (...) vã comunicãm urmãtoarele: art. 15, alin. 1, “prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitãþilor administrativ-teritoriale, precum ºi a persoanelor fizice aflate în situaþie de extremã dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezervã bugetarã constituit în bugetul local; din fondul de rezervã bugetarã constituit în bugetul local consiliile locale, judeþene sau Consiliul General al municipiului Bucureºþi, dupã caz, pot aproba acordarea de ajutoare cãtre unitãþile administrativ-teritoriale aflate în situaþii de extremã dificultate, la cererea publicã a primarilor acestor unitãþi administrativ-teritoriale sau din proprie iniþiativã”, aratã rãspunsul CJ Hunedoara cu privire la solicitarea primarului municipiului Petroºani.

Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara mai motiveazã în

baza unei legi refuzul de a da curs solicitãrii.

“Art. 36, alin.

1 – în bugetele locale se înscrie fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia consiliului local, judeþean ºi a Consiliului General al municipiului Bucureºþi, precum ºi a sectoarelor municipiului Bucureºþi, dupã caz,în cotã de pânã la 5% din totalul cheltuielilor. Aceasta se utilizeazã la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bazã de hotãrâri ale consiliilor respective”, pentru finanþarea unor cheltuieli urgenþe sau neprevãzute apãrute în cursul exerciþiului bugetar, pentru înlãturarea efectelor unor calamitãþi naturale, precum ºi pentru acordarea unor ajutoare cãtre alte unitãþi administrativ-teritoriale în situaþii de extremã dificultate, la cererea publicã a primarilor acestor unitãþi ori din iniþiativã proprie, din legea nr.

273/2006, privind finanþele publice locale”, mai aratã rãspunsul.

Concluzia celor de la Consiliul Judeþean Hunedoara este cã “având în vedere prevederile legale menþionate, nu putem da curs solicitãrii dumneavoastrã”.

Sevil Shhaideh, vicepremierul României, a declarat la Deva cã Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu poate beneficia de finanþare din partea Consiliului Judeþean Hunedoara.

“Consiliul Judeþean nu poate finanþa o instituþie a unei alte autoritãþi. Astfel, Spitalul de Urgenþã din Petroºani nefiind în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara nu poate primi fonduri de la CJH. Spitalul Petroºani are un contract de prestãri-servicii cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, deci nu are o finanþare de 100% din bugetul Primãriei Petroºani. Pentru acele aspecte care þin de partea de utilitãþi

sau funcþionare este în bugetul municipiului Petroºani”, a declarat, la Deva, Sevil Shhaideh, vicepremierul României.

Vicepremierul României a declarat cã trebuie analizatã situaþia de la spitalul din Petroºani.

“Dacã municipiul Petroºani are dificultãþi în a administra acest spital trebuie sã identificãm împreunã aceste soluþii.

Municipiul Petroºani poate depune un memoriu cu problemele care le are, sã le analizãm împreunã, sã vedem ce nu este decontat în totalitate ºi atunci sã înþelegem de ce, poate din bugetul propriu municipiul Petroºani nu alocã suficient pentru anumite secþiuni de funcþionare ale spitalului, dacã municipiul Petroºani nu mai are capacitatea, sã analizãm împreunã cum putem face. Ori facem un parteneriat ºi cu CJH ºi în acest sens sã existe posibilitatea de a transfera ºi din partea CJH sume cãtre spital, iar ultimul element, sã putem analiza pe zona de echipamente, vã oferã zilnic, prin magazinul acolo unde nu existã aceastã lipsã de alimentar Nr 16, Piaþa Centralã investiþii de la Ministerul Sãnãtãþii ºi CELE MAI IEFTINE lipsa de echipaSORTIMENTE mente”, a mai spus ministrul Dezvoltãrii.

DE CARNE DE PORC 60% din pacienþii internaþi la Spitalul de - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei Urgenþã Petroºani - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei

Autostrada Deva – Orãºtie rãmâne fãrã nod rutier

A

utostrada Deva – Orãºtie nu va avea un nod rutier, în viitorul apropiat. Hunedoara va rãmâne un judeþ izolat în lipsa noului de autostradã.

Judeþul ar putea pierde mult din aceastã cauzã, investitorii fiind alungaþi de acest inconvenient. Vicepremierul României, Sevil Shhaideh a precizat cã momentan nu este posibilã realizarea nodului de autostradã. „Aº vrea sã þineþi cont cã realizarea autostrãzii este un proiect pe fonduri europene. Modificãrile traseelor proiectului, în aceastã fazã,

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

înainte de finalizarea proiectului, pot conduce la pierderea întregii finanþãri. Descãrcãri sau alte lucrãri de artã pot fi realizate ºi dupã ce finalizãm proiectele. Din câte am vãzut, când am ieºit de pe autostradã prin nodul de la ªoimuº, Deva nu este izolatã de accesul la autostradã. În ce priveºte municipiul Hunedoara, hadeþi sã finalizãm autostrada ºi vom continua apoi ºi cu lucrãrile de artã”, a declarat la Deva, vicepremierul Sevil Shhaideh.

Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

sunt din alte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din aceste judeþe, iar municipalitatea de la Petroºani susþine financiar cheltuielile de funcþionare.

Numai 40% din petroºãneni au beneficiat, anul trecut, de serviciile medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în timp ce 60% din pacienþii internaþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din alte judeþe. Municipalitatea de la Petroºani nu mai poate sã susþinã singurã cheltuielile de funcþionare ale unitãþii medicale din Petroºani ºi astfel solicitã sprijin de la Consiliul Judeþean Hunedoara.

Din totalul de 17.039 de pacienþi care au fost internaþi anul trecut la ªUP, numai 6.397 au fost din Petroºani.

Ceilalþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului ºi din alte judeþe. Nici în ceea ce priveºte spitalizarea de zi situaþia nu este mai diferitã.

Anul trecut, numãrul pacienþilor din Petroºani care au fost internaþi o singurã zi la ªUP a fost de 4.183 dintr-un total de 10.436 de pacienþi. În acest sens, edilul a solicitat ajutorul oficialilor CJH, al cãror rãspuns a fost negativ.

Monika BACIU

- Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Martie 2017

Anchete la cei care deverseazã latrinele în apele Petroºaniului P

oluarea de pe râurile ce coboarã din munte la Petroºani a ajuns în atenþia Biroului de Mediu din Cadrul Primãriei Petroºani, iar proprietarii de case din zonã sunt verificaþi. Deocamdatã, au primit somaþii, însã, vor fi chiar amendaþi, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care afirmã cã echipe din primãrie ºi de al Apa Serv au demarat cercetãrile de-a lungul apelor, acolo unde au fost descoperite scurgeri care deverseazã WC-urile direct în pârâul Slãtinioara. „Sunt deja echipele de la Mediu în teren, în urma sesizãrilor din presã, împreunã cu cei de la Apã Serv. Identificãm toate aceste scurgeri pe râuri.

Proprietarii vor fi somaþi, amendaþi ºi li se va da termen, aºa încât aceastã situaþie sã fie remediatã de acum încolo”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Zeci de conducte pot fi observate de-a lungul apelor ce trec prin centrul oraºului, iar duhoarea este rezultatul clar al deversãrii WC-urilor direct în ape.

Mai mult, cei din primãrie spun cã vor

demara aceste verificãri, care au pornit de la Slãtinioara ºi pe pârâul Maleia, deoarece ºi acolo situaþia este similarã.

Ani de zile, oamenii care au trecut prin zona centralã a municipiului Petroºani au putut simþi duhoarea acestor pâraie, în care, fãrã niciun menajament, proprietarii locuinþelor riverane deverseazã latrinele, sau coteþele.

Cei de la Apele Române spun cã legea le permite amendarea celor care polueazã apele, însã, doar atunci când sunt prinºi în flagrant. Au fost cazuri, când, spre exemplu Apa

Serv a fost atenþionatã, cã refula câte un canal, însã, pânã acum, nimeni nu a suferit consecinþele poluãrii, deºi, aºa cum spuneau cei de la Apã Serv, în zonã nimeni nu este racordat la canalizare. Asta, deºi sistemul a fost prelungit în aceste zone, în condiþiile în care sunt case chiar în centrul municipiului Petroºani, fãrã canalizare, care au þevi ce se scurg direct în pâraie.

Nu este exclus ca, în perioada urmãtoare, toate aceste þevi sã fie blindate, pentru cã administraþia sã se asigure cã nu vor mai fi probleme.

Diana MITRACHE

CE SPUNE LEGEA?

Toate aceste nereguli sunt foarte bine stipulate în Ordinul Nr. 536 din 23 iunie 1997.

CAP. 4

NORME DE IGIENÃ REFERITOARE LA COLECTAREA ºI ÎNDEPÃRTAREA REZIDUURILOR LICHIDE

Art. 28 - Primãriile ºi agenþii economici vor asigura îndepãrtarea ºi epurarea apelor uzate menajere, apelor uzate industriale, altor ape uzate ºi apelor meteorice, astfel încât sã nu se creeze disconfort ºi îmbolnãvirea membrilor comunitãþii.

Instalaþii de epurare a apelor uzate vor fi prevãzute pentru toate comunitãþile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate în aºa fel încât, în avalul deversãrii, apele receptorului sã se încadreze conform normelor în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafaþã, dupã categoria de folosinþã.

La proiectarea ºi realizarea sistemelor de canalizare ºi epurare se va face ºi studiul de impact asupra sãnãtãþii publice.

Art. 29 - Îndepãrtarea apelor uzate menajere ºi industriale se face numai prin reþea de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilitãþii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitãþile sunt obligate sã-ºi prevadã instalaþii proprii pentru colectarea, tratarea ºi evacuarea apelor uzate, care se vor executa ºi exploata în aºa fel încât sã nu constituie un pericol pentru sãnãtate.

Art. 30 - Este interzisã rãspândirea neorganizatã, direct pe sol (curþi, grãdini, strãzi, locuri riverane s.a.) sau în bazinele naturale de apã, a apelor uzate menajere ºi industriale. Este interzisã deversarea apelor uzate în zona de protecþie sanitarã a surselor ºi a instalaþiilor centrale de alimentare cu apã.

Art. 32 - Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localitãþile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie întreþinute permanent în bunã stare de funcþionare, prin curãþarea ºi repararea defecþiunilor.

Art. 33 - În situaþia în care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta soluþii individuale de colectare ºi neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea mãsurilor de protejare a mediului ºi sãnãtãþii.

Art. 34 - Îndepãrtarea apelor uzate menajere provenite de la locuinþele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaþii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie sã fie proiectate ºi executate conform normelor în vigoare ºi amplasate la cel puþin 10 m faþã de cea mai apropiatã locuinþã; instalaþiile se întreþin în bunã stare de funcþionare; vidanjul se va descãrca în cea mai apropiatã staþie de epurare a apelor uzate.

Art. 35 - Unitãþilor sunt obligate sã-ºi asigure W.C.-uri cu un numãr de cabine corespunzãtor prevederile standardelor ºi normelor de proiectare.

Art. 36 - Irigarea culturilor agricole se poate face cu apã provenitã din râuri, lacuri, acumulãri, ape subterane etc., care îndeplineºte condiþiile de calitate din standardul în vigoare pentru apele de irigaþie; este interzisã folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, în alte condiþii decât cele prevãzute în standarde.

Noaptea, cel mai bun sfetnic

Consilierii liberali de la Petrila s-au rãzgândit. Vor investitori N

oaptea, sau în cazul consilierilor locali de la Petrila, nopþile, au fost cel mai bun sfetnic.

Dupã ce la începutul sãptãmânii trecute, consilierii liberali au respins douã proiecte de hotãrâre care vizau realizarea unor hale de producþie de cãtre investitori italieni ºi crearea unui centru de agrement ºi pescuit sportiv, vineri aceºtia

au aprobat proiectele de hotãrâre. Patru nopþi le-au fost necesare consilierilor pentru a reveni asupra proiectelor de hotãrâre. „În perioada urmãtoare vom demara procedurile de licitaþie publicã pentru proiectele respective prin care cei care au solicitat aceste terenuri sã intre în posesia lor ºi sperãm din tot sufletul sã investeascã, aºa cum au solicitat aceste

terenuri. În mare parte proiectul pentru zona de agrement va crea doar câteva locuri de muncã însã acesta se referã la dezvoltarea acelei zone pe activitãþi de recreere, împãtimiþii pescuitului vor avea aceastã posibilitate dacã acest investitor va face ceea ce ºi-a propus. Cealaltã investiþie este mult mai importantã pentru noi pentru cã se doreºte sã se investeascã într-o

fabricã de componente pentru corpuri de iluminat ºi acolo se vor crea undeva la 50 de locuri de muncã”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Dorin Curtean.

La ºedinþa ordinarã consilierii liberali au respins cele douã proiecte pe motiv cã niciunul dintre cei doi investitori nu s-a prezentat în consiliul local pentru a explica ce presupun investiþiile.

Monika BACIU

4 Actualitate

A mai apãrut un munte la Dâlja, DE GUNOI

L

a periferia municipiului Petroºani, în zona în care a fost cândva exploatarea minierã Dâlja, s-a mai înãlþat un munte. Din pãcate, este unul de gunoi, gunoiul fiind depozitat acolo, dupã ce se ridicã din toatã Valea Jiului.

Deºeurile au creat un adevãrat munte ºi locul poate fi uºor observat de departe, dupã ce nimeni nu a vrut ca astfel de mizerii sã ajungã în Valea Jiului. ªi aici, este vorba despre consilierii din Petrila, atunci când primar era Ilie Pãducel, care nu au agreat ca deponeul ecologic sã

fie construit în oraºul lor, departe de ochii trecãtorilor ºi în condiþii igienice total opuse.

Acum, muntele de deºeuri a ajuns sã fie vizibil de pe Drumul European ce strãbate municipiul Petroºani, pentru cã tone de gunoaie, mai mult sau mai puþin sortate, sunt duse zilnic din Valea Jiului, în acest loc.

Totul, pânã ce deponeul de la Bârcea Mare va fi operaþional.

Tariful de colectare, sortare, depozitare ºi transport la rampa Dâlja a deºeurilor menajere este de 317,02 lei/tonã, iar populaþia este arsã la buzunare, deºi priveliºtea este una îngrijorãtoare deja.

Cantitãþile de

Casa de Sãnãtate, punct de lucru permanent la Petroºani de persoane 150 la ghiºeul Casei de Sãnãtate de la Petroºani. În fiecare zi de joi, sute de persoane din întreaga Vale a Jiului se calcã în picioare pentru a ajunge la ghiºeul Casei de Sãnãtate de la Petroºani.

Oameni bolnavi, bãtrâni sau tineri stau la rând ore în ºir pentru a-ºi rezolva problemele.

Conform datelor Direcþiei Judeþeanã de Statisticã Hunedoara, la ghiºeul mobil de la Petroºani se prezintã în medie 130-150 de persoane, din care 30% pentru probleme privind

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Martie 2017

categoria de asigurat, 10% se prezintã pentru demersuri în urma pierderii cardului naþional de sãnãtate, 50% pentru depuneri de documente (card european, obþinere dispozitive medicale ºi comisii terapeutice) ºi 10% se prezintã pentru a obþine diferite informaþii. În acest context, deputatul Ilie Toma solicitã reprezentanþilor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate sã precizeze în ce mãsurã biroul de la Petroºani poate fi transformat în punct de lucru permanent.

“Problema deschiderii unui punct de lucru permanent al Casei de Asigurãri de Sãnãtate în

Valea Jiului a fost luatã în discuþie încã de la începutul iniþiativei autoritãþilor publice locale ºi judeþene, în scopul de a veni în sprijinul asiguraþilor din Valea Jiului în municipiul Petroºani. Acest demers nu a putut fi pus în practicã, întrucât nici la momentul iniþiativei – anul 2013 - ºi nici în prezent, nu existã cadrul legal care sã permitã înfiinþarea, autorizarea ºi funcþionarea unui punct de lucru permanent, motiv cunoscut de administraþia publicã de la nivelul judeþului Hunedoara. Înfiinþarea unui punct de lucru permanent al Casei de Asigurãri de Sãnãtate se poate realiza printr-o iniþiativã legislativã,

deºeuri, pe care populaþia le produce, sunt uriaºe. Statisticile aratã cã doar de la Vulcan pleacã aproximativ 260 de tone lunar, atunci când nu plouã sau ninge.

Dacã este umezealã, cantitatea de deºeuri ajunge ºi la 300 de tone pe lunã, în condiþiile în care de aici deºeurile sunt selectate. Celelalte respectiv promovarea unei hotãrâri de guvern în acest sens, demers care în anul 2015 a fost încercat, însã acesta nu a avut finalitate”, aratã deputatul Ilie Toma.

Ca soluþie de compromis, în anul 2013 a fost deschis ghiºeul de la Petroºani.

Acesta funcþioneazã în fiecare joi de la ora 10:00 la ora 15:00.

“Fãrã a neglija aspectele de naturã socialã din Valea Jiului, trebuie sã punem în discuþie în mod onest ºi transparent oportunitatea permanentizãrii activitãþii la acest ghiºeu mobil de lucru, pentru a facilita accesul la informaþii ºi servicii”, mai aratã deputatul hunedorean. În fiecare zi de joi, sute de persoane iau cu asalt ghiºeul Casei de Sãnãtate de la Petroºani.

Monika BACIU

oraºe, însã, produc ºi mai mult gunoi.

Uricaniul produce 80 de tone lunar, Lupeniul 400 chiar ºi 500 de tone de deºeuri lunar, însã diferenþa ar putea fi datã de selectarea materialelor reciclabile. Încã din ianuarie, Gheorghe Ile atrãgea atenþia cã este prea mare cantitatea de deºeuri ºi afirma cã va cautã sã ducã de aici gunoi, spre alte deponee. Deºeurile din Valea Jiului ajung la Petroºani ºi platforma este gestionatã de la Vulcan. Primarul Gheorghe Ile, însã, cautã soluþii ca sã mai încapã gunoiul pe care îl face populaþia din aceastã parte a judeþului. „Deja noi am încercat sã

luãm legãtura cu alte deponee, ca sã putem duce de la Petroºani deºeurile în altã parte.

Trebuie sã lucrãm la reducerea cantitãþii, prin trierea lor, cam cu 15 pânã la 20% anual, aºa încât sã menþinem aceastã groapã de la Petroºani, pânã va fi gata deponeul de la Bârcea Mare”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, însã, populaþia nu face nici acum trierea deºeurilor pe care le aruncã ºi operatorii nu colecteazã selectiv încã.

Muntele de gunoi de la Petroºani s-a format în doar 3 luni ºi, deocamdatã deponeul de la Bârcea Mare este neoperaþional, pentru cã licitaþia privind operatorul a fost contestatã.

Diana MITRACHE

Refugiaþii din zonele de rãzboi ar putea creºte numãrul elevilor din judeþ

C

ontextul politic global ar putea duce la creºterea numãrului de elevi din judeþul Hunedoara. Statisticile Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara aratã cã numãrul elevilor din judeþ este mai mic de la un an la altul.

Valea Jiului este cea mai afectatã de scãderea numãrului de elevi, asta din cauza condiþiilor de trai de aici. Mulþi aleg sã se mute în localitãþile mai dezvoltate ale þãrii sau chiar peste hotare, iar acest lucru se reflectã ºi în sistemul educaþional.

Reprezentanþii ISJ Hunedoara ºi cei ai Ministerului Educaþiei mizeazã pe contextul politic inter-

naþional. Migraþia populaþiei din zonele de rãzboi spre þãrile neafectate de acest fenomen ar putea duce, în anii urmãtori, la creºterea numãrului de elevi.

“Statistica spune cã demografia este în scãdere.

Noi ºtim ºi ne gândim în perspectivã, cã în situaþiile care se petrec în strãinãtate suntem pregãtiþi. Noi trebuie sã oferim servicii educaþionale pentru toþi cei care se aflã pe

teritoriul României. În mod natural, numãrul elevilor scade, dar existã ºi posibilitãþi de a ne diversifica”, a spus Marta Mate, inspector ºcolar ISJ Hunedoara. ªi numãrul absolvenþilor de liceu s-a redus în ultimii ani, iar nici situaþia de la nivelul învãþãmântului gimnazial nu este foarte liniºtitoare. Existã însã un trend ascendent la nivelul învãþãmântului primar. “În ceea ce priveºte numãrul de elevi, dacã ne uitãm la numãrul absolvenþilor de liceu care se înscriu la examenul de bacalaureat în ultimii ani, suntem în jurul cifrei de 3400-3600. Aici regãsim ºi o parte din candidaþii care nu au promovat examenul de bacalaureat în anii anteriori, însã în acelaºi timp se se

compenseazã cu numãrul de elevi care terminã învãþãmântul liceal SERAL ºi se înscriu la examenul de bacalaureat.

Ne situãm pe generaþie undeva la peste 3000 de elevi.

Dacã ne uitãm la clasa a VIIIa numãrul de elevi din judeþul Hunedoara pe care îl avem înregistrat este de 3261, clasa a VII-a – 3352, clasa a VI-a – 3495, clasa a V-a – 3609. Dacã ne uitãm la generaþia de clasa a IV-a, este generaþia care a început pentru prima datã clasa pregãtitoare ºi atunci nu toþi pãrinþii

Desfiiþarea UGAT-urilor naºte discuþii La 1 aprilie intrã în Unitãþilor Guvernamentale de Asistenþã Tehnicã din Petroºani, Roºia Montanã ºi vigoare noul contract Desfiinþarea Vaslui naºte discuþii. Ionel Dancã, cel care s-a ocupat de aceste proiecte a reacþionat dupã ce vicepremierul României, Sevil Shhaideh, a declarat la Deva cã aceste UGAT-uri au fost desfiinþate. între CNAS ºi “Încã un proiect Vaslui, au fost înfiinþate important lansat anul trei birouri locale ale furnizorii de servicii trecut de Dacian Cioloº UGAT la Petroºani

B

olnavii vor beneficia, de la 1 aprilie, de mai multe investigaþii gratuite, iar medicii de familie vor primi mai mulþi bani pentru tratarea pacienþilor, potrivit stiri.tvr.ro.

Vor fi gratuite investigaþiile pentru depistarea afecþiunilor tiroidiene în cazul copiilor mai mari de ºase ani care au indice de masã corporalã crescut. Iar pentru adulþi, analizele care determinã problemele cu colesterolul.

Elevii, ucenicii ºi studenþii care nu au

implinit 26 de ani vor beneficia de servicii stomatologice gratuite. Acum, statul deconteazã doar 60% din cost.

Cresc cu 50 de lei tarifele decontate pentru îngrijirile medicale ºi paliative la domiciliu.

Statul alocã mai mulþi bani ºi pentru pacienþii înscriºi pe listele medicilor de familie dar ºi pentru serviciile de care beneficiazã bolnavii.

Furnizorii de servicii medicale au la dispoziþie patru sãptãmâni pentru a încheia contractele cu Casa de Sãnãtate pentru anul în curs.

este desfiinþat de guvernarea PSD ALDE. D-na vicepremier Sevil Shhaideh, în vizitã la Deva, spune cã Unitatea de Asistenþã Tehnicã pentru sprijinirea comunitãþilor din Valea Jiului, Munþii Apuseni ºi judeþele Vaslui - Iaºi, nu existã pentru cã dacã ar fi existat, ar fi funcþionat, dupã principiul, ceea ce domnia sa nu vede, nu existã. În calitate de fost consilier de stat la premierului Dacian Ciolos, care a coordonat elaborarea, adoptarea ºi implementarea acestui proiect, îmi permit sã-i ofer câteva indicii d-nei Shhaideh unde ar trebui sã gãseascã stadiul ºi rezultatele activitãþii desfãºurate de Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã (UGAT) pentru regiunile mai puþin dezvoltate, în cazul în care chiar existã interes pentru

continuarea acestui proiect. Foarte pe scurt, dupã mai multe consultãri cu autoritãþile locale din zonele vizate, înfiinþarea UGAT a fost stabilitã printr-un Memorandum avizat de nu mai puþin de 16 ministere implicate în gestionarea programelor de finanþare ºi aprobat în ºedinþa de guvern de la finalul lunii septembrie 2016”, a scris Ionel Dancã, pe pagina sa de socializare. În baza acestui

Memorandum, prin Ordin al ªefului Cancelariei Primministrului, la începutul lunii octombrie a anului trecut, a fost înfiinþatã Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã în cadrul Direcþiei de Politici ºi Prioritãþi sub coordonare unui consilier de stat al Primministrului. Ulterior, în luna octombrie, prin colaborare cu instituþiile prefectului din judeþele Hunedoara, Alba ºi

pentru Valea Jiului, la Roºia Montana pentru Munþii Apuseni ºi la Vaslui pentru judeþele Vaslui-Iasi. “Începând din aceeaºi lunã au fost alocate persoanele responsabile pentru desfãºurarea activitãþilor de asistenþã tehnicã atât la nivel local cât ºi în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. ªi timp de câteva luni... pânã aþi venit dumneavoastrã la guvernare, d-nã Shhaideh, aceastã Unitate a funcþionat la intensitate maximã, oferind sprijin ºi asistenþa tehnicã pentru zeci de probleme ºi proiecte sesizate de autoritãþile locale din acele zone. ªi aceasta, fãrã alocarea de resurse bugetare suplimentare.

Poate, de fapt, aici e problema? Surprizã, însã, ºi aceastã chestiune a fost negociatã la Comisia

au optat pentru înscrierea copilului în clasa pregãtitoare ºi cifrele sunt undeva în jurul a 2900, însã generaþia de clasa a III-a are o creºtere considerabilã ºi ajunge undeva la 3400 de elevi”, a declarat Maria ªtefãnie, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara.

Potrivit informaþiilor centralizate la Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, la sfârºitul anului trecut, în judeþul Hunedoara nu a fost înregistrat niciun refugiat.

Monika BACIU

Europeanã astfel încât cheltuielile cu aceastã activitate sã fie finanþate prin Programul de Asistenþã Tehnicã.

Aºadar, pot fi alocate ºi resurse financiare în acest scop pentru dezvoltarea proiectului.

Poate aºa vor fi unii mai interesaþi, sunt convins.

Prin urmare, dacã am trezit interesul pentru a continua acest proiect, dupã desfiinþarea Cancelariei Prim-minis-

trului, d-na vicepremier trebuie sã întrebe la Secretariatul General al Guvernului, unde înþeleg cã existã în continuare aceastã Unitate, iar domnul Mihai Busuioc chiar cunoaºte bine proiectul, fiind unul dintre cei a contribuit la realizarea lui”, a mai scris Ionel Dancã.

Biroul de la Petroºani nu a mai funcþionat de la începutul acestui an.

Monika BACIU

4 Actualitate

A mai apãrut un munte la Dâlja, DE GUNOI

L

a periferia municipiului Petroºani, în zona în care a fost cândva exploatarea minierã Dâlja, s-a mai înãlþat un munte. Din pãcate, este unul de gunoi, gunoiul fiind depozitat acolo, dupã ce se ridicã din toatã Valea Jiului.

Deºeurile au creat un adevãrat munte ºi locul poate fi uºor observat de departe, dupã ce nimeni nu a vrut ca astfel de mizerii sã ajungã în Valea Jiului. ªi aici, este vorba despre consilierii din Petrila, atunci când primar era Ilie Pãducel, care nu au agreat ca deponeul ecologic sã

fie construit în oraºul lor, departe de ochii trecãtorilor ºi în condiþii igienice total opuse.

Acum, muntele de deºeuri a ajuns sã fie vizibil de pe Drumul European ce strãbate municipiul Petroºani, pentru cã tone de gunoaie, mai mult sau mai puþin sortate, sunt duse zilnic din Valea Jiului, în acest loc.

Totul, pânã ce deponeul de la Bârcea Mare va fi operaþional.

Tariful de colectare, sortare, depozitare ºi transport la rampa Dâlja a deºeurilor menajere este de 317,02 lei/tonã, iar populaþia este arsã la buzunare, deºi priveliºtea este una îngrijorãtoare deja.

Cantitãþile de

Casa de Sãnãtate, punct de lucru permanent la Petroºani de persoane 150 la ghiºeul Casei de Sãnãtate de la Petroºani. În fiecare zi de joi, sute de persoane din întreaga Vale a Jiului se calcã în picioare pentru a ajunge la ghiºeul Casei de Sãnãtate de la Petroºani.

Oameni bolnavi, bãtrâni sau tineri stau la rând ore în ºir pentru a-ºi rezolva problemele.

Conform datelor Direcþiei Judeþeanã de Statisticã Hunedoara, la ghiºeul mobil de la Petroºani se prezintã în medie 130-150 de persoane, din care 30% pentru probleme privind

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Martie 2017

categoria de asigurat, 10% se prezintã pentru demersuri în urma pierderii cardului naþional de sãnãtate, 50% pentru depuneri de documente (card european, obþinere dispozitive medicale ºi comisii terapeutice) ºi 10% se prezintã pentru a obþine diferite informaþii. În acest context, deputatul Ilie Toma solicitã reprezentanþilor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate sã precizeze în ce mãsurã biroul de la Petroºani poate fi transformat în punct de lucru permanent.

“Problema deschiderii unui punct de lucru permanent al Casei de Asigurãri de Sãnãtate în

Valea Jiului a fost luatã în discuþie încã de la începutul iniþiativei autoritãþilor publice locale ºi judeþene, în scopul de a veni în sprijinul asiguraþilor din Valea Jiului în municipiul Petroºani. Acest demers nu a putut fi pus în practicã, întrucât nici la momentul iniþiativei – anul 2013 - ºi nici în prezent, nu existã cadrul legal care sã permitã înfiinþarea, autorizarea ºi funcþionarea unui punct de lucru permanent, motiv cunoscut de administraþia publicã de la nivelul judeþului Hunedoara. Înfiinþarea unui punct de lucru permanent al Casei de Asigurãri de Sãnãtate se poate realiza printr-o iniþiativã legislativã,

deºeuri, pe care populaþia le produce, sunt uriaºe. Statisticile aratã cã doar de la Vulcan pleacã aproximativ 260 de tone lunar, atunci când nu plouã sau ninge.

Dacã este umezealã, cantitatea de deºeuri ajunge ºi la 300 de tone pe lunã, în condiþiile în care de aici deºeurile sunt selectate. Celelalte respectiv promovarea unei hotãrâri de guvern în acest sens, demers care în anul 2015 a fost încercat, însã acesta nu a avut finalitate”, aratã deputatul Ilie Toma.

Ca soluþie de compromis, în anul 2013 a fost deschis ghiºeul de la Petroºani.

Acesta funcþioneazã în fiecare joi de la ora 10:00 la ora 15:00.

“Fãrã a neglija aspectele de naturã socialã din Valea Jiului, trebuie sã punem în discuþie în mod onest ºi transparent oportunitatea permanentizãrii activitãþii la acest ghiºeu mobil de lucru, pentru a facilita accesul la informaþii ºi servicii”, mai aratã deputatul hunedorean. În fiecare zi de joi, sute de persoane iau cu asalt ghiºeul Casei de Sãnãtate de la Petroºani.

Monika BACIU

oraºe, însã, produc ºi mai mult gunoi.

Uricaniul produce 80 de tone lunar, Lupeniul 400 chiar ºi 500 de tone de deºeuri lunar, însã diferenþa ar putea fi datã de selectarea materialelor reciclabile. Încã din ianuarie, Gheorghe Ile atrãgea atenþia cã este prea mare cantitatea de deºeuri ºi afirma cã va cautã sã ducã de aici gunoi, spre alte deponee. Deºeurile din Valea Jiului ajung la Petroºani ºi platforma este gestionatã de la Vulcan. Primarul Gheorghe Ile, însã, cautã soluþii ca sã mai încapã gunoiul pe care îl face populaþia din aceastã parte a judeþului. „Deja noi am încercat sã

luãm legãtura cu alte deponee, ca sã putem duce de la Petroºani deºeurile în altã parte.

Trebuie sã lucrãm la reducerea cantitãþii, prin trierea lor, cam cu 15 pânã la 20% anual, aºa încât sã menþinem aceastã groapã de la Petroºani, pânã va fi gata deponeul de la Bârcea Mare”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, însã, populaþia nu face nici acum trierea deºeurilor pe care le aruncã ºi operatorii nu colecteazã selectiv încã.

Muntele de gunoi de la Petroºani s-a format în doar 3 luni ºi, deocamdatã deponeul de la Bârcea Mare este neoperaþional, pentru cã licitaþia privind operatorul a fost contestatã.

Diana MITRACHE

Refugiaþii din zonele de rãzboi ar putea creºte numãrul elevilor din judeþ

C

ontextul politic global ar putea duce la creºterea numãrului de elevi din judeþul Hunedoara. Statisticile Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara aratã cã numãrul elevilor din judeþ este mai mic de la un an la altul.

Valea Jiului este cea mai afectatã de scãderea numãrului de elevi, asta din cauza condiþiilor de trai de aici. Mulþi aleg sã se mute în localitãþile mai dezvoltate ale þãrii sau chiar peste hotare, iar acest lucru se reflectã ºi în sistemul educaþional.

Reprezentanþii ISJ Hunedoara ºi cei ai Ministerului Educaþiei mizeazã pe contextul politic inter-

naþional. Migraþia populaþiei din zonele de rãzboi spre þãrile neafectate de acest fenomen ar putea duce, în anii urmãtori, la creºterea numãrului de elevi.

“Statistica spune cã demografia este în scãdere.

Noi ºtim ºi ne gândim în perspectivã, cã în situaþiile care se petrec în strãinãtate suntem pregãtiþi. Noi trebuie sã oferim servicii educaþionale pentru toþi cei care se aflã pe

teritoriul României. În mod natural, numãrul elevilor scade, dar existã ºi posibilitãþi de a ne diversifica”, a spus Marta Mate, inspector ºcolar ISJ Hunedoara. ªi numãrul absolvenþilor de liceu s-a redus în ultimii ani, iar nici situaþia de la nivelul învãþãmântului gimnazial nu este foarte liniºtitoare. Existã însã un trend ascendent la nivelul învãþãmântului primar. “În ceea ce priveºte numãrul de elevi, dacã ne uitãm la numãrul absolvenþilor de liceu care se înscriu la examenul de bacalaureat în ultimii ani, suntem în jurul cifrei de 3400-3600. Aici regãsim ºi o parte din candidaþii care nu au promovat examenul de bacalaureat în anii anteriori, însã în acelaºi timp se se

compenseazã cu numãrul de elevi care terminã învãþãmântul liceal SERAL ºi se înscriu la examenul de bacalaureat.

Ne situãm pe generaþie undeva la peste 3000 de elevi.

Dacã ne uitãm la clasa a VIIIa numãrul de elevi din judeþul Hunedoara pe care îl avem înregistrat este de 3261, clasa a VII-a – 3352, clasa a VI-a – 3495, clasa a V-a – 3609. Dacã ne uitãm la generaþia de clasa a IV-a, este generaþia care a început pentru prima datã clasa pregãtitoare ºi atunci nu toþi pãrinþii

Desfiiþarea UGAT-urilor naºte discuþii La 1 aprilie intrã în Unitãþilor Guvernamentale de Asistenþã Tehnicã din Petroºani, Roºia Montanã ºi vigoare noul contract Desfiinþarea Vaslui naºte discuþii. Ionel Dancã, cel care s-a ocupat de aceste proiecte a reacþionat dupã ce vicepremierul României, Sevil Shhaideh, a declarat la Deva cã aceste UGAT-uri au fost desfiinþate. între CNAS ºi “Încã un proiect Vaslui, au fost înfiinþate important lansat anul trei birouri locale ale furnizorii de servicii trecut de Dacian Cioloº UGAT la Petroºani

B

olnavii vor beneficia, de la 1 aprilie, de mai multe investigaþii gratuite, iar medicii de familie vor primi mai mulþi bani pentru tratarea pacienþilor, potrivit stiri.tvr.ro.

Vor fi gratuite investigaþiile pentru depistarea afecþiunilor tiroidiene în cazul copiilor mai mari de ºase ani care au indice de masã corporalã crescut. Iar pentru adulþi, analizele care determinã problemele cu colesterolul.

Elevii, ucenicii ºi studenþii care nu au

implinit 26 de ani vor beneficia de servicii stomatologice gratuite. Acum, statul deconteazã doar 60% din cost.

Cresc cu 50 de lei tarifele decontate pentru îngrijirile medicale ºi paliative la domiciliu.

Statul alocã mai mulþi bani ºi pentru pacienþii înscriºi pe listele medicilor de familie dar ºi pentru serviciile de care beneficiazã bolnavii.

Furnizorii de servicii medicale au la dispoziþie patru sãptãmâni pentru a încheia contractele cu Casa de Sãnãtate pentru anul în curs.

este desfiinþat de guvernarea PSD ALDE. D-na vicepremier Sevil Shhaideh, în vizitã la Deva, spune cã Unitatea de Asistenþã Tehnicã pentru sprijinirea comunitãþilor din Valea Jiului, Munþii Apuseni ºi judeþele Vaslui - Iaºi, nu existã pentru cã dacã ar fi existat, ar fi funcþionat, dupã principiul, ceea ce domnia sa nu vede, nu existã. În calitate de fost consilier de stat la premierului Dacian Ciolos, care a coordonat elaborarea, adoptarea ºi implementarea acestui proiect, îmi permit sã-i ofer câteva indicii d-nei Shhaideh unde ar trebui sã gãseascã stadiul ºi rezultatele activitãþii desfãºurate de Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã (UGAT) pentru regiunile mai puþin dezvoltate, în cazul în care chiar existã interes pentru

continuarea acestui proiect. Foarte pe scurt, dupã mai multe consultãri cu autoritãþile locale din zonele vizate, înfiinþarea UGAT a fost stabilitã printr-un Memorandum avizat de nu mai puþin de 16 ministere implicate în gestionarea programelor de finanþare ºi aprobat în ºedinþa de guvern de la finalul lunii septembrie 2016”, a scris Ionel Dancã, pe pagina sa de socializare. În baza acestui

Memorandum, prin Ordin al ªefului Cancelariei Primministrului, la începutul lunii octombrie a anului trecut, a fost înfiinþatã Unitatea Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã în cadrul Direcþiei de Politici ºi Prioritãþi sub coordonare unui consilier de stat al Primministrului. Ulterior, în luna octombrie, prin colaborare cu instituþiile prefectului din judeþele Hunedoara, Alba ºi

pentru Valea Jiului, la Roºia Montana pentru Munþii Apuseni ºi la Vaslui pentru judeþele Vaslui-Iasi. “Începând din aceeaºi lunã au fost alocate persoanele responsabile pentru desfãºurarea activitãþilor de asistenþã tehnicã atât la nivel local cât ºi în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. ªi timp de câteva luni... pânã aþi venit dumneavoastrã la guvernare, d-nã Shhaideh, aceastã Unitate a funcþionat la intensitate maximã, oferind sprijin ºi asistenþa tehnicã pentru zeci de probleme ºi proiecte sesizate de autoritãþile locale din acele zone. ªi aceasta, fãrã alocarea de resurse bugetare suplimentare.

Poate, de fapt, aici e problema? Surprizã, însã, ºi aceastã chestiune a fost negociatã la Comisia

au optat pentru înscrierea copilului în clasa pregãtitoare ºi cifrele sunt undeva în jurul a 2900, însã generaþia de clasa a III-a are o creºtere considerabilã ºi ajunge undeva la 3400 de elevi”, a declarat Maria ªtefãnie, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara.

Potrivit informaþiilor centralizate la Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, la sfârºitul anului trecut, în judeþul Hunedoara nu a fost înregistrat niciun refugiat.

Monika BACIU

Europeanã astfel încât cheltuielile cu aceastã activitate sã fie finanþate prin Programul de Asistenþã Tehnicã.

Aºadar, pot fi alocate ºi resurse financiare în acest scop pentru dezvoltarea proiectului.

Poate aºa vor fi unii mai interesaþi, sunt convins.

Prin urmare, dacã am trezit interesul pentru a continua acest proiect, dupã desfiinþarea Cancelariei Prim-minis-

trului, d-na vicepremier trebuie sã întrebe la Secretariatul General al Guvernului, unde înþeleg cã existã în continuare aceastã Unitate, iar domnul Mihai Busuioc chiar cunoaºte bine proiectul, fiind unul dintre cei a contribuit la realizarea lui”, a mai scris Ionel Dancã.

Biroul de la Petroºani nu a mai funcþionat de la începutul acestui an.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Martie 2017

Termocentrala de la Mintia, situaþie criticã!

T

ermocentrala de la Mintia este într-o situaþie criticã. Aceasta riscã sã fie opritã, printr-o sentinþã a instanþei de judecatã. Termocentrala nu s-a conformat cerinþelor de mediu, iar pentru a putea trece peste acest obstacol, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a gãsit o soluþie tranzitorie.

“Mintia este o mare problemã, pentru cã nu ne vom putea permite ca aceastã termocentralã sã fie închisã. Din pãcate, ceea ce nu s-a fãcut pânã acum la Mintia este criminal. Mintia este într-o stare deplorabilã, nu s-a fãcut absolut nimic acolo, iar noi încercãm sã

facem, în primã fazã, ca soluþie tranzitorie, sã trecem un grup care acum este în rezervã pe gaz, pentru a depãºi momentul 2017 care ar putea însemna închiderea Mintiei prin hotãrâre a instanþei. Noi avem nevoie de o soluþie tranzitorie sã evitãm un dezastru economic ºi social. Asta este singura variantã sã trecem pe gaz cu fonduri proprii”, a declarat

Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.

Din resursele proprii ale Complexului Energetic Hunedoara se va realiza o centralã electricã de pornire.

Aceasta va contribui la scãderea costurilor, dar va asigura, pe perioada verii, ºi agentul termic pentru abonaþii serviciului de termoficare din Deva.

“La Mintia vom face ºi o centralã electricã de pornire.

La Paroºeni existã aºa ceva, dar la Mintia fiind mai multe grupuri, un grup se pornea cu ajutorul altui arzãtor. Asta va însemna o scãdere de costuri la orice pornire a grupurilor de la Mintia ºi anul acesta vom face revizia grupului 3, grup pe cãrbune. Între timp fãcând lucrurile astea ºi dovedind instanþei bunele noastre intenþii sã putem accesa ajutorul de tip SIEG pentru a face un grup funcþional complet la Mintia pentru a merge pe termen lung înainte pe cãrbune. La Mintia nu mai avem timp.

Deja am demarat studiile pentru a realiza aceste lucruri. Revizia grupului 3 se va face în septembrieoctombrie, dar apreciem cã

o trecere a grupului 2 pe gaz ar dura vreo 6-7 luni, dacã toate merg bine.

Grupul 3 de la Mintia, principalul grup cu care noi funcþionãm are depãºitã durata de reparaþii capitale de câteva ori. Se poate strica oricând. Construind acea centralã termicã de pornire, la Deva, pe timpul verii se va putea asigura apa caldã doar cu respectiva centralã. Ar fi costuri reduse”, a mai subliniat sursa citatã.

Garda de Mediu a dispus sistarea activitãþii termocentralei Mintia în anul 2015, pentru neconformarea acesteia la cerinþele de mediu. La judecarea cauzei pe fond, CEH a pierdut procesul. Apelul a fost înregistrat, însã deocamdatã nu a fost stabilit un termen de judecatã.

Probleme la CEH. Sindicaliºtii reacþioneazã L

iderul minerilor din Valea Jiului, Darius Câmpean spune cã afirmaþiile directorului general Mihael Melczer, potrivit cãrora CEH ar urma sã acceseze un ajutor de stat pentru mina Lupeni, care ar urma sã se închidã, pentru a putea pãstra în exploatare mina Lonea, sunt pripite. Mai mult, au apãrut probleme de mediu la Mintia, iar acum termocentrala de la Deva s-ar putea închide, lucru care ar genera probleme mari în sistemul energetic naþional. „Din pãcate, vineri, am aflat de la domnul Viºan (n.r. Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei), cã apar probleme foarte grave pe mediu, cã existã riscul ca Mintia sã piardã autorizaþia de funcþionare.

Comunicarea directorului general Mihael Melczer a fost una repezitã ºi trebuia fãcutã, dupã ce se lua o decizie. Luni, 6 martie, este din nou Comisia de dialog social la nivelul ministerului, unde se discutã ajutorul de stat, pentru închideri ºi pentru noi, iar noi cerem ca aceste lucruri sã fie tratate separat ºi ideea pe care noi mergem este sã aducem CEH ca element de siguranþã a Sistemului Energetic Naþional. Dacã nu o sã reuºim, atunci vom

trece la a discuta vechile variante ”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Sindicaliºtii au reiterat ideea de a pãstra în funcþiune ambele unitãþi miniere luate în discuþie, Lupeni ºi Lonea ºi, tocmai de aceea, luni vor fi negocieri la Bucureºti, la Ministerul Energiei.

Asta, dupã ce directorul general al CEH a afirmat cã va fi accesat un ajutor de stat pentru mina Lupeni, care sã mai funcþioneze pânã la finele anului 2018.

Motivul invocat de directorul CEH, Mihael Melczer a fost calitatea cãrbunelui, în principal, lucru cu care sindicaliºtii nu sunt, din nou, de acord. „Trebuie sã comentãm afirmaþiile domnului director gene-

ral, afirmaþii, care sunt personale. Noi, ca organizaþie sindicalã, militãm pentru aducerea în CEH a elementelor de siguranþã pentru sistemul energetic, iar asta ar implica o schimbare a abordãrii în ceea ce priveºte închiderea minelor.

Existã ºi varianta sã nu fie agreatã aceastã idee ºi atunci putem trece la alte variante de discuþii, inclusiv ajutorul de stat, modul în care se va acorda ºi aºa mai departe. Varianta cu ajutorul de stat genereazã o grãmadã de probleme ºi anume: minele ce rãmân au o mare problemã în ceea ce priveºte preþul pe care îl pot plãti termocentralele, pentru cãrbunele extras de acolo.

Dacã va rãmâne Mintia ºi Paroºeni ºi cele douã mine, Termocentrala

Paroºeni nu va putea sã plãteascã minei Vulcan, un preþ mai mare decât cel de piaþã, care, în momentul de faþã este 65 de lei ºi nu ar acoperi nici salariile”, a mai adãugat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a declarat, în cadrul unei conferinþe de presã, cã va notifica în scurt timp Comisia Europeanã ºi Consiliul Concurentei pentru a pãstra mina Lonea. Astfel, singura unitate minierã care va fi închisã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara este mina Lupeni.

Pentru cã nu s-a finalizat investiþia la sistemul de desulfurare de la Termocentrala Paroºeni ºi pentru cã la Mintia nu s-a întâmplat acelaºi lucru, Agenþia de Mediu a decis

sistarea activitãþii celor douã termocentrale, încã de acum un an.

Decizia a fost atacatã, tot atunci, în instanþã, dar nu mai este mult pânã acolo. Liderii minerilor spun cã acum, mai mult ca oricând, este nevoie de o decizie la nivelul Guvernului.

Instalaþia de desulfurare de la Paroºeni a fost realizatã în proporþie de 96%, dar nemþii ameninþau cã denunþã contractul din lipsa fondurilor.

Proiectul de la

Monika BACIU Termocentrala Paroºeni are o valoare de 65.300.000 de euro, acesta cuprinzând realizarea a douã investiþii „instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere” ºi „schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii”. La începutul lunii februarie, în acest an, sindicaliºtii anunþau cã s-au gãsit fonduri pentru finanþarea investiþiei, pentru care mai este necesar un rest de 4 milioane, pentru cã, dacã nu se finalizeazã lucrarea, cei de la Mediu vor opri definitiv funcþionarea termocentralei din Valea Jiului.

La Termocentrala Mintia, în schimb, nu s-a fãcut nimic ºi se estimeazã cã investiþia va fi finalizatã undeva în vara anului 2020.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Martie 2017

Pãrinþii criminali rãmân dupã gratii C

ei doi tineri din municipiul Lupeni au cerut sã fie lãsaþi în libertate pe durata cercetãrilor sau mãcar în arest la domiciliu.

Aceºtia ºi-au ucis în bãtaie fetiþa de 3 ani, pentru cã plângea de foame.

Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au cerut instanþei de judecatã prelungirea arestului preventiv în dosarul celor doi tineri din Lupeni, iar Tribunalul Hunedoara a constatat cã propunerea procurorilor este pe deplin justificatã.

Astfel, Vãduva Vijai-Silvian ºi iubita acestuia, Halasz LuciaEugenia, vor rãmâne în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al Poliþiei Municipiului Deva, ce puþin pânã la data de 03 aprilie 2017. Cei doi sunt acuzaþi de

comiterea infracþiunii de loviri cauzatoare de moarte dupã ce ºi-au ºi-au bãtut fetiþa de numai trei ani pânã a intrat în comã ºi apoi a decedat. Halasz Lucia Eugenia (20 de ani) mai are doi copilaºi, aceºtia fiind luaþi în grijã de cei de la protecþia copilului. Reamintim cã micuþii au avut o soartã cumplitã fiind neglijaþi constant de cãtre pãrinþi, înfometaþi ºi lãsaþi aproape sã degere. Totul a ieºit la

ivealã dupã ce fetiþa de trei ani, a ajuns la Spitalul Lupeni în stare extrem de gravã cu mai multe rãni pe corp. Medicii au încercat din rãsputeri sã o salveze dar, în cele din urmã, au pierdut-o.

Legiºti au stabilit în urma necropsiei cã minora a pierit din cauza unor ”lovituri cauzatoare de moarte”, iar procurorii au aflat la ce chinuri a fost supusã copila.

Cei doi indivizi au bãtut-o pentru cã plângea de foame. În braþele medicilor au ajuns ºi ceilalþi doi copii ai familiei, un bãieþel de un an ºi o fetiþã de doi ani. Pruncii erau într-o stare deplorabilã, plini de pãduchi ºi nu mai mâncaserã de cel puþin 24 de ore. Mama copiilor este din Târnãveni ºi a ajuns în Valea Jiului, dupã ce ºi-a cunoscut concubinul pe Facebook.

Accident pe trecerea de pietoni

O

femeie din Petroºani a fost lovitã de o ºoferiþã pe trecerea de pietoni din zona magazinului Billa din Petroºani.

„Joi, 02.03.2017, în jurul orei 16:05, o femeie în vârstã de 48 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un

autoturism strada 1 Decembrie 1918, din municipiul Petroºani, din direcþia Piaþa Victoriei spre Cartierul

Femeia de la volan a susþinut cã nu a vãzut pietonul, iar când a acoroºat-o pe femeie, a oprit imediat ºi a dus-o la spital. Poliþiºtii au demarat cercetãrile în acest caz.

Gorbunov a sperat cã va scãpa de puºcãrie C ondamnat la 16 ani de închisoare pentru cã l-a tâlhãrit pe patronul unui case de schimb valutar din Deva, moldoveanul va rãmâne, în continuare, dupã gratii, dupã ce o instanþã a Judecãtoriei Deva a respins cererea de liberare condiþionatã formulatã de condamnat.

Serghei Gorbunov a fost condamnat în anul

2010 de instanþa Judecãtoriei Deva la 13 ani de închisoare, cu executare, pentru tâlhãrie. Pedeapsa a fost contopitã cu altele concurente ºi a ajuns la 16 ani de detenþie.

Moldoveanul suspectat de implicare în jaful armat de la Braºov, din 2009, la finalul condamnãrii, va fi expulzat din România.

Serghei Gorbunov nu a recunoscut nici o clipã

jaful, însã judecãtorii hunedoreni au decis cã sunt suficiente probe care-l incrimineazã.

Moldoveanul a jefuit patronul unei case de schimb valutar din Deva, în data de 8 aprilie 2003, împreunã cu un complice au arãtat procurorii în rechizitoriu.

Acesta l-a aºteptat pe omul de afaceri Sorin Dumitreasã în scara blocului în care locuia, iar l-a adãpostul întunericului, l-a lovit în cap cu un levier din metal, dupã care i-a luat borseta în care se aflau aproape 70.000 de lei ºi a fugit. Moldoveanul este încarcerat în Penitenciarul de Maximã Siguranþã de la Aiud.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 7

160 de sancþiuni în douã zile

P

oliþiºtii rutieri, cu sprijinul specialiºtilor R.A.R. au desfãºurat, în perioada 2-3 martie mai multe acþiuni, pe principalele artere din judeþ, vizând Maximilian GÂNJU controlul stãrii tehnice a autovehiculelor Aeroport, nu a acordat depistate în trafic. prioritate de trecere unei femei de 49 de ani, care traversa artera rutierã prin loc marcat ºi semnalizat corespunzãtor, accidentând-o uºor”, a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu.

Ambele femei au ajuns la poliþia din Petroºani, unde au dat explicaþii, iar ºoferiþa riscã sã rãmânã o vreme fãrã permisul de conducere.

Diana MITRACHE

În cele douã zile au fost supuse controlului peste 320 de autovehicule, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 160 de sancþiuni contravenþionale, cele mai multe (128 amenzi) pentru încãlcarea unor norme rutiere prevãzute de O.U.G. 195/2002, privind circulaþia pe drumurile publice, dar ºi pentru defecþiuni la instalaþia de iluminare a autovehiculelor (20 de amenzi),

existenþa unor folii neomologate (4 amenzi ) sau lipsã I.T.P. (4 sancþiuni).

Complementar sancþiunilor contravenþionale aplicate, poliþiºtii au ridicat 16 certificate de înmatriculare (12 pentru defecþiuni tehnice ºi 4 pentru lipsã ITP) ºi au ridicat în vederea suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice 9 permise de conducere, pentru diferite abateri de la normele rutiere.

Scopul acestor controale l-a constituit reducerea numãrului de evenimente rutiere ºi, implicit, reducerea numãrului de victime ale unor accidente produse pe drumurile publice, prin prevenirea ºi sancþionarea cauzelor principale generatoare de evenimente rutiere grave.

Vin zile grele pentru pompieri I ncendiile de vegetaþie s-au întins de la Pui ºi pânã în apropiere de Haþeg, focul fiind întreþinut de vântul puternic care a bãtut pe tot parcursul zilei de sâmbãtã.

Au prins câteva zile cu soare în care pãmântul s-a uscat ºi au trecut la incendierea miriºtilor.

Proprietarii de pãºuni sau cei care le arendeazã aleg aceastã soluþie de a le curãþa, pentru cã este ieftinã ºi fãrã efort, în ciuda pericolului. Deºi metoda este ilegalã, oamenii nu renunþã la obiceiul lor, iar de cele mai multe ori focul scãpat de sub control ajunge sã distrugã ºi pãdurile din apropierea terenurilor.

Astfel, ieri, zeci de pompieri ºi voluntari se luptau sã stingã incendiile de

vegetaþie uscatã de pe raza comunei Pui. Mai multe hectare de pãºune din zona Pui ºi pânã aproape de Haþeg, au fost

mistuite de focul care s-a extins cu repeziciune din cauza vântului puternic.

Deoarece zona este inaccesibilã autospecialelor pompierilor, pentru stingerea focului echipele de intervenþie au folosit sape, mãturi ºi lopeþi. ªi în anii trecuþi, în aceeaºi zonã, hectare întregi au fost mistuite de flãcãri dupã ce localnicii au pus foc pentru a le curãþa de vegetaþia uscatã.

Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Martie 2017

Aproape 200 de mii de lei pentru biserici P rimãriile ºi consiliile judeþene pot finanþa activitãþile non-profit de interes general. În baza unei legi din anul 2005 reactualizatã în anul 2015, administraþiile publice pot finanþa organizaþiile non-profit.

La Petroºani, în cursul anului 2016, 11 biserici au primit finanþare nerambursabilã de aproape 200.000 de lei.

“Municipiul Petroºani a organizat pe parcursul anului 2016 o sesiune de selecþie de proiecte în conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 2.12.2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general. Sesiunea de proiecte a cuprins douã secþiuni ºi anume Secþiunea Servicii religioase/Culte ºi secþiunea Servicii sportive.

Pentru servicii sportive Legea nr. 350 din 02.12.2005 a fost completatã cu Ordinul nr. 130 din

28.03.2006 privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti”, aratã raportul publicat pe site-ul Primãriei Petroºani.

11 culte religioase au primit finanþare nerambursabilã. Cea mai mare sumã i-a revenit Parohiei Ortodoxe Românã Petroºani II, Biserica ”Sfânta Treime” Petroºani, proiect ”Tinerii ºi biserica de Rusalii”, executare pardoseli

Obþin gratuit permisul de conducere

C

ei doi tineri au luat parte la programul demarat de Fundaþia pentru Comunitate ºi susþinut de MOL România, proiect care sprijinã 40 de tineri din medii defavorizate în obþinerea permisului de conducere auto.

Fondurile alocate de MOL România pentru aceastã ediþie a Programului sunt de 75.000 lei. Cei doi hunedoreni care au primit finanþare sunt din Deva, respectiv Costa Arpad ºi Nedelca Maria. În cadrul acestei ediþii, MOL România

va suporta costurile obþinerii permisului de conducere (cursurile ºcolii de ºoferi ºi a taxelor adiacente) pentru 40 de tineri proveniþi din medii defavorizate. Sprijinul se acordã tinerilor fãrã posibilitãþi materiale, pentru care deþinerea

din marmurã, valoarea finanþãrii 40.000 lei.

Parohia Ortodoxã Românã Livezeni II, Biserica ”Sf. Împ. Constantin ºi Elena” Petroºani, proiect ”Resfinþirea bisericii parohiale Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena”, vopsirea exterioarã a bisericii, valoarea finanþãrii 18.000 lei. Parohia Romano-catolicã „Sfânta Varvara”, Petroºani, proiect ”Continuitatea tradiþiilor pentru tinerii catolici din Municipiul Petroºani”, schimbarea podelelor mucegãite ºi deteriorate ºi

permisului reprezintã o condiþie sau un avantaj în obþinerea unui loc de muncã, sau poate constitui un instrument benefic în îndeplinirea atribuþiilor de serviciu în cazul celor deja angajaþi.

La ediþia a 2-a a programului s-au înscris 90 de tineri din 20 de judeþe, care au solicitat finanþare pentru acoperirea cheltuielilor permisului de conducere categoria B, C ºi tractoare agricole.

Beneficiarii au fost selectaþi în urma jurizãrii proiectelor depuse, þinând cont de situaþia materialã, de scrisoarea de motivare personalã ºi de recomandãrile prezentate. În unele cazuri s-au realizat interviuri atât cu candidaþii cât ºi cu persoanele sau reprezentanþii instituþiilor ºi organizaþiilor care i-au recomandat pentru obþinerea finanþãrii.

M. GÂNJU

montarea de pardoseli din gresie ceramicã, a primit finanþare în valoare de 14.800 lei. Parohia Reformatã Petroºani, proiect ”Serbarea Reformaþiei la Biserica Reformatã”, izolarea termicã a tavanului ºi zugrãveli interioare, valoarea finanþãrii 9.000 lei. Biserica Creºtinã dupã Evanghelie Petroºani, proiect ”Noi în comunitate”, hidroizolaþie exterioarã cu brâu protector din gresie ºi zugrãvealã exterioarã, valoarea finanþãrii 5.000 lei. Biserica Românã Unitã cu Roma Grecocatolicã Petroºani, proiect ”Pelerinaj împreunã cu Sfânta Fecioarã la Biserica Greco-Catolicã din Petroºani”, reparaþii pardoseli, valoarea finanþãrii 7.253 lei. Biserica Creºtinã Baptistã „Golgota”, proiect ”60 de ani de prezenþã baptistã”, renovarea grupurilor sociale, reamenajare sala ”mama ºi copilul” ºi înlocuire pupitru ºi masã, valoarea finanþãrii 22.500 lei. Parohia Ortodoxã Românã Livezeni I, Biserica „Sfânta Mare Muceniþã Varvara” Petroºani, proiect

”Veºnicia începe aici”, edificarea capelei situatã sub altarul de varã al Bisericii, valoarea finanþãrii 38.000 lei. Biserica Penticostalã „Filadelfia”, Petroºani, proiect ”Aniversarea a 20 de ani de la deschiderea locaºului de cult”, reabilitarea clãdirii de cult, valoarea finanþãrii 27.000 lei.

Biserica Evanghelicã C.A. Petroºani, proiect ”Iar voi sunteþi trupul lui Hristos”, reparaþii în vederea eliminãrii ciupercii care afecteazã peretele ºi plafonul sanctuarului bisericii, valoarea finanþãrii 6.300 lei.

Biserica Adventistã de ziua a ºaptea Petroºani, proiect ”Ziua libertãþii religioase”, anveloparea clãdirii bisericii ºi zugrãvirea exterioarã, valoarea finanþãrii 11.700 lei.

Legea spune cã “orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã fãrã scop patrimonial care desfãºoarã activitãþi nonprofit menite sã sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local are dreptul de a participa, în condiþiile prezentei legi, la procedura pentru atribuirea contractului de finanþare nerambursabilã”.

Monika BACIU

32 de localitãþi din România, fãrã primar

D

ouã localitãþi din judeþul Hunedoara au rãmas fãrã primar. Municipiul Lupeni ºi comuna Sãlaºu de Sus sunt conduse de primari interimari dupã ce foºtii primari au candidat la alegerile parlamentare ºi au optat pentru mandatele de parlamentari.

Potrivit România TV, 32 de localitãþi din România sunt conduse de primari interimari. În cele 32 de

localitãþi din þarã trebuie organizate alegeri parþiale la mai puþin de un an de la alegerile locale din iunie 2016.

Potrivit legii alegerilor locale, „în cazul unor alegeri parþiale, data desfãºurãrii acestora se stabileºte cu cel puþin 35 de zile înaintea votãrii". Guvernul nu a stabilit o datã pentru organizarea acestora, astfel cã localitãþile sunt conduse în continuare de cei care au preluat sarcinile primarului, viceprimarii.

Monika BACIU