Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1311
Cronica Vãii Jiului Vineri, 31 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Razboiul gulerelor albe de la CEH
Pronunþare în litigiul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva
Scuze ºi acuze între Consiliul de Administraþie ºi executivul CEH
de la IAlbanstanþa Curtea de Apel urmeazã sã se
pronunþe în litigiul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva în cazul scoaterii din fondul forestier a celor 46 de hectare de teren. Pronunþarea în dosar va avea loc sãptãmâna viitoare, însã pânã atunci pãrþile pot depune concluziile scrise. Procesul dintre cele douã pãrþi a debutat în anul 2012 la Curtea de Apel Alba Iulia. La judecarea cauzei pe fond, dupã ºase înfãþiºãri, instanþa a dat câºtig de cauzã municipalitãþii de la Petroºani. În 30 septembrie 2013, litigiul a ajuns la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Romsilva a atacat decizia Curþii de Apel Alba Iulia la Curtea Supremã. O soluþie în dosar a fost datã în 8 octombrie 2014. La acel moment, Curtea Supremã a casat soluþia instanþei de
la Alba ºi a trimis dosarul spre rejudecare. O lunã mai târziu, în data de 29 noiembrie 2014, dosarul s-a reîntors la Curtea de Apel Alba Iulia pentru rejudecare. A fost nevoie de încã trei ani pentru lãmurirea pãrþilor. S-au realizat expertize, contraexpertize, a fost suspendatã cauza ºi repusã pe rol. Pânã sãptãmâna aceasta s-au derulat actele dintre cele douã pãrþi, Romsilva ºi Primãria Petroºani. De scoaterea din fondul forestier a celor 46 de hectare de teren depinde continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Monika BACIU
C
onsiliul de Administraþie al CEH acuzã conducerea executivã de faptul cã nu a prezentat documentele cerute. De cealaltã parte, administraþia spune cã au fost trimise toate documentele, însã descrierea este una la obiect. CA-ul cere strategii clare, nu mãsuri pompieristice. Acelaºi lucru îl solicitã ºi conducerea CEH. >>> PAGINA A 3-A
Investiþii din fondurile proprii ale ApaServ
S
ocietatea de apã din Valea Jiului va realiza investiþii, din fonduri proprii, pentru a-i racorda pe abonaþii de pe strada Jupâneasa la sistemul de alimentare cu apã potabilã.
Este vorba de cei care locuiesc în zona Peºterii Bolii ºi pânã anul trecut erau alimentaþi cu apã de la reþeaua industrialã a minei Petrila. “Am discutat în aceastã dimineaþã cu
mai mulþi cetãþeni din zona Jupâneasa – Petroºani, care au venit în aceastã dimineaþã la sediul Apa Serv pentru a se plânge cã nu au apã potabilã. Cunosc problema acestor oameni ºi în acelaºi timp recunosc cã
situaþia de acolo e ceva mai complicatã. O bunã perioadã de timp gospodãriile din Jupâneasa erau racordate la sistemul de apã industrialã al EM Petrila. Anul trecut, pentru câteva voturi în plus operatorul de apã a primit
sarcina de a gãsi o soluþie rapidã pentru racordarea oamenilor din Jupâneasa la reþeaua de apã potabilã a Apa Serv. Le-am spus atunci ºi oamenilor, dar ºi fostului preºedinte al Consiliului Judeþean, cã soluþia utilizãrii
vechii conducte a minei Petrila este una de avarie. Timpul ne-a dat dreptate nouã. Cu cheltuieli extrem de mari generate de pierderile suportate de Apa Serv am dus apa în Jupâneasa”, spune Costel Avram, directorul general al ApaServ. Conducta este înfundatã, iar oamenii din zonã nu au acces la apã. În acest sens, conducerea societãþii de apã va aloca fonduri proprii pentru realizarea investiþiei. “Nu voi lãsa lucrurile în voia sorþii,
mâine se va vota ºi bugetul Apa Serv, drept pentru care am luat decizia împreunã cu echipa tehnicã a Apa Serv de a face din fondurile proprii investiþiile necesare pentru cã aceºti oameni sã aibã acces la apã potabilã. Am decis ca aceastã investiþia sã fie „ o prioritate zero” astfel încât în cel mai scurt timp sã ne reîntâlnim cu oamenii de pe Jupâneasa la un pahar de apã rece de la robinetul din gospodãriile acestora”, mai spune Avram. Monika BACIU
2 Actualitate
Cristian Resmeriþã: “Pentru Valea Jiului, turismul reprezintã o alternativã la minerit”
Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 Martie 2017
ristian Resmeriþã, senator PSD, crede încã în turism ca alternativã la minerit. Deºi proiectele de dezvoltare turisticã din Valea Jiului stagneazã, senatorul C PSD încã sperã cã turismul poate salva Valea Jiului de la declinul economic cu care se confruntã în ultimii ani. Resmeriþã vrea sã afle care este viziunea premierului Sorin Grindeanu în legãturã cu drumul spre Herculane.
“Pentru Valea Jiului o zonã monoindustrialã, care în ultimii ani a cunoscut un real regres economic datoritã restrângerii activitãþii de minerit începând cu anul 1997 ºi restructurãrilor masive de personal, turismul reprezintã o alternativã la minerit ºi singura modalitate de atragere a banilor din exterior în aceastã zonã. Din aceste considerente, în momentul de faþã Valea Jiului a cunoscut o dezvoltare din punct de vedere turistic, prin investiþiile derulate în staþiunile Straja din Lupeni, Parâng din Petroºani ºi Pasul Vâlcan din Vulcan, staþiuni ce aparþin judeþului Hunedoara. Dar dezvoltarea turismului este strâns legatã de infrastructurã rutierã ºi menþionez faptul cã accesul în
Valea Jiului din partea sudicã se poate face doar prin Defileul Jiului, drum aflat de mai mulþi ani în reabilitare, lucrãrile derulate dând naºtere la un val de nemulþumiri pentru cei care tranziteazã zona ºi un eventual blocaj care ar apãrea aici va duce la închiderea Vãii Jiului”, aratã senatorul PSD, Cristian Resmeriþã, în interpelarea adresatã premierului Sorin Grindeanu. Construcþia DN 66A, ºoseaua ce leagã Câmpul lui Neag de Herculane a început în anul 1999. Asfaltul a ajuns pânã în zona denumitã Câmpuºel, la km 47+700 ºi strãbate douã parcuri naþionale. “Menþionez cã finalizarea DN 66A ar avea efecte benefice asupra dezvoltãrii Vãii Jiului în mod deosebit
pentru oraºul Uricani, care dupã închiderea minei Uricani, minã închisã într-un program de închidere pânã în anul 2018 nu va mai avea niciun agent economic important, care sã asigure locuri de muncã pentru locuitorii din zonã ºi respectiv resurse economice. Construcþia acestui drum reprezintã o poartã de access pre partea de vest a þãrii, care ar da posibilitatea atragerii investitorilor ºi dezvoltarea turismului, turiºtii vor fi impresionaþi de frumuseþea acestor locuri. Având în vedere cele prezentate, vã rog domnule prim-ministru sã îmi spune dacã aveþi în vedere continuarea finanþãrii investiþiilor la DN 66A, pe tronsonul Câmpu lui Neag – Herculane în acest an ºi vã solicitã, sã luaþi
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI - ANUNÞ Primãria municipiului Petroºani în colaborare cu Asociaþia Românã pentru Reciclare – RoRec- SLC vã aduce la cunoºtinþã cã în data de 1.04.2017 se va desfaºura o nouã campanie de colectare a deºeurilor de echipamente electrice ºi electronice.( DEEE ) cu denumirea “Râurile noastre sunt tomberoane de gunoi?” Dacã doriþi sã participaþi la aceastã acþiune vã invitãm sã depuneþi acest tip de deºeu la
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
punctele de colectare din localitate, amenajate: 1. În fata Casei de Culturã 2. În Piaþa Dacia 3. La maºina de colectare Acþiunea de colectare a DEEE se va desfãºura între orele 9 – 17 iar tombola cu premii (tragerea la sorþi a taloanelor completate) va avea loc la punctul de colectare din faþa Casei de Culturã începând cu orele 17.30. Pentru lãmuriri suplimentare legate de aceastã acþiune vã invitãm sã apelaþi Poliþia Localã Petroºani – Compartiment Protecþia Mediului (tel. 0254/5451114) sau SLCRoRec (Asociaþia Românã pentru reciclare – tel. 0756036206). Vã aºteptãm cu drag
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
toate mãsurile care se impun, ca acest drum sã fie finalizat în cel mai scurt timp, având în vedere cã aceastã nouã cale de acces ar asigura o deschidere a Vãii Jiului cãtre partea de vest a þãrii ºi ar avea o contribuþie determinantã la dezvoltarea economicã durabilã a zonei, grav afectatã de închiderea unitãþilor miniere”, mai aratã senatorul Cristian Resmeriþã. Lucrãri începute în 1999, neterminate nici în prezent. Aºa se prezintã situaþia drumului care ar trebui sã facã legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. Aceasta a fost prima investiþie majorã demaratã în Valea Jiului dupã anii comunismului ºi a rãmas la stadiul de incertitudine. Fie nu au existat fonduri, fie s-au
între Bãile Herculane ºi opus ecologiºtii, iar localitatea Uricani, drumul este tot nefãcut. De-a lungul timpu- are o istorie în spate. De aproape 20 de ani lui lucrãrile la acest se încearcã realizarea tronson de drum au legãturii între Valea fost întrerupte de mai multe ori. Ultima oarã, Jiului ºi Herculane. În fiind reluate în 2006 ºi anul 1999 drumul forestier a fost încadrat sistate în 2008, iar în în categoria drumurilor anul 2012 reprezennaþionale. Pe vremea tanþii Greenpeace au când Traian Bãsescu cerut în instanþã anuera ministrul larea avizului de mediu Transporturilor au ºi oprirea definitivã a început lucrãrile. Au lucrãrilor, solicitând fost construiþi circa 20 totodatã înfiinþarea de kilometri, din unei noi categorii de Uricani pânã în arie naturalã protejatã Câmpuºel. cu nivel de protecþie Monika BACIU strictã “peisaj forestier intact. DN 66A, cunoscut drept ‘Drumul lui Bãsescu’, vã oferã zilnic, prin magazinul care face alimentar Nr 16, Piaþa Centralã legãtura
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 Martie 2017
Razboiul gulerelor albe de la CEH
Scuze ºi acuze între Consiliul de Administraþie ºi executivul CEH C
onsiliul de Administraþie al CEH acuzã conducerea executivã de faptul cã nu a prezentat documentele cerute. De cealaltã parte, administraþia spune cã au fost trimise toate documentele, însã descrierea este una la obiect. CA-ul cere strategii clare, nu mãsuri pompieristice. Acelaºi lucru îl solicitã ºi conducerea CEH. Numitorul comun pare a face parte dintr-o ecuaþie cu mulþi termeni necunoscuþi, la acest moment.
Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara nu a fost mulþumit de rãspunsurile administraþiei societãþii vizavi de strategia unitarã ºi structura organizatoricã. Stamin Purcaru, preºedintele CA al CEH susþine cã fundamentarea celor douã puncte a fost incompletã. “Trebuia sã fie un program ca o strategie generalã a Complexului cu identificarea riscurilor ºi probleme de rezolvat ºi al doilea punct era vizavi de o structurã organizatoricã dispusã spre modificare. Ambele puncte, Consiliu de Administraþie le-a apreciat ca fiind incomplete ºi insuficient fundamentate ºi au fost amânate pentru o ºedinþã a CA cu convingerea cã în data de 6 venim pentru primul punct sã facem o analizã ºi o fixare a acestei strategii. Fãrã o strategie ºi fãrã þinte strategice nu putem sã luãm decizii ºi e pãcat sã lucrãm pompieristic. Una este când ai un program ºi îl urmãreºti ºi alta este când nu ai ºi lucrezi pompieristic. Ne afecteazã dacã nu avem programul. Când o sã îl facem
sigur vom ºti cum sã acþionãm”, a declarat Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH. Mihael Melczer, directorul general al CEH, susþine cã s-a prezentat strategia pentru Complexul Energetic Hunedoara, însã aceasta prevede menþinerea minei Lonea. “O strategie a fost prezentatã de la primul CA, este strategia mea, nu numai pe parte minierã, ci ºi pe parte energeticã. Aceastã strategie a fost prezentatã cât se poate de explicit, dar succint pentru a înþelege elementele esenþiale. Nu e un biblioraft în care sã studieze cifre, ci e o prezentare care aratã direcþiile de acþiune, ce trebuie fãcut, de unde sunt sursele de finanþare, cum putem rezolva lucrurile. Consiliul de Administraþie are o altã strategie. CA a solicitat tot felul de calcule pe o variantã propusã de preºedintele Purcaru. Acea variantã de calcul s-a prezentat ieri (miercurin.r.). e vorba de închiderea a porþiuni din mine. Au fost foarte multe materiale prezentate la CA. au fost prezentate 19 materiale. Unele sunt fãcute de Direcþia Financiarã, altele de Direcþia Minierã. Ele au fost prezentate. Eu am habar de ceea ce înseamnã o strategie, le-am învãþat de mai multã vreme ºi echipa mea de aici are habar de lucrurile astea. Sunt oameni cu foarte multã experienþã ºi extrem de variatã. Diferenþe de opinie pot sã fie”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Una din solicitãrile CA-ului este un mod de lucru eficient.
Conducerea CEH militeazã pentru acest sistem de lucru, fapt dovedit ºi de cifrele din luna ianuarie. “De eficienþã nu ºtiu cine mi-ar putea da mie lecþii, pe porþiunea pe care am activat, ieºiþi din insolvenþã, cu conturile blocate, cu iarnã grea, cu instalaþiile în stare deplorabilã. Cu ajutorul Divinitãþii am scos-o la capãt. Sunt de acord cã trebuie sã fim eficienþi. Chiar asta încerc sã fac. De la toþi directorii generali dinaintea mea nu aºtept prea multe lecþii, cã nu am de la cine sã le primesc”, a mai subliniat directorul general. Orice zi întârziere afecteazã Complexul Energetic Hunedoara. “Noi tot vorbim, tot ne învârtim în jurul cozii ºi nu luãm decizii. Ne afecteazã teribil orice zi pierdutã”, a mai spus Melczer. Urmãtoarea întâlnire a Consiliului de Administraþie va avea loc în data de 6 aprilie, la Petroºani. Pentru atunci ºi sindicaliºtii sperã ca factorii decizionali sã prezinte o strategie unitarã pentru Complexul Energetic Hunedoara. “Ca idee principalã care s-a desprins este cã în data de 6 aprilie va avea loc o întâlnire în Valea Jiului cu conducerea executivã pentru a se stabili o viziune integratã pentru perioada urmãtoare. Noi am venit cu o variantã, conducerea nu zice nimic, Consiliul de Administraþie nu ºtie ce sã ia de bun. Atunci va avea loc o întâlnire care sper cã se va solda cu o viziune de ansamblu la care sã punem umãrul toþi, dacã este de acceptat pentru sindicate. Noi nu vom accepta prea uºor închideri rapide de
mine. Sper ca întâlnirea din 6 sã se soldeze cu o variantã la care sã achiesãm toþi”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Conducerea CEH spunea sãptãmâna trecutã cã închiderea pãrþilor neviabile din cadrul unitãþilor miniere nu poate fi pusã în practicã, iar varianta agreatã este cea a închiderii minei Lupeni ºi menþinerea minei Lonea.
N
Ringo Dãmureanu este noul membru al Consiliului de Administraþie al CEH. Dupã decesul lui Ioan Albu, a fost numit un nou membru în CA. Acesta acuzã conducerea CEH cã nu a reuºit sã formuleze o strategie de eficientizare ºi redresare a societãþii. “Am participat la ºedinþa Consiliului de administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, întreprindere publicã de interes naþional în domeniul energiei, care cuprinde douã centrale termoelectrice: Paroºeni (Vulcan) ºi Mintia (Deva), precum ºi
Posturi desfiinþate, directori în funcþie C onsiliul de Administraþie al CEH a desfiinþat, în urmã cu douã sãptãmâni, posturile de director general de la Complexul Energetic Hunedoara. Cu toate acestea, cei doi directori general adjuncþi sunt încã în funcþie. Mihael Melczer, directorul general al CEH, clarificã problema. “Legat de partea organizatoricã, la un Consiliul de Administraþie s-a vorbit despre reorganizare,
sã reducã cele douã posturi de director general adjunct, sã refacã director Divizie Minierã, director Divizie Energeticã. Sunt de acord cu chestia asta, pentru cã funcþia asta este redundantã. Normal cã trebuie reduse, aºa cred ºi eu, dar acestea au
fost discuþii în Consiliul de Administraþie. Consiliul de Administraþie nu a furnizat niciun document, nici hotãrâre, nici extras din procesul verbal în care sã se indice detalii despre viziunea Consiliului de Administraþie pentru
ou membru în CA
modificarea organigramei. Formarea organigramei este atributul Consiliului de Administraþie”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Potrivit lui Melczer este tot atributul Consiliului de Administraþie sã precizeze ce posturi pot ocupa cei doi directori generali adjuncþi. “Desfiinþarea postului se poate face ºi se propune o altã slujbã respectivului care a activat în postul acela ºi este ºi un termen de preaviz. Acum la acest moment nu
ultimele patru mine în funcþiune din Valea Jiului: Lupeni, Vulcan, Livezeni ºi Lonea. Chestiunea prezintã un interes economic deosebit, dar ºi o potenþialã mare problemã socialã, cel puþin pentru zona Vãii Jiului, dat fiind caracterul sãu monoindustrial, iminenta închidere a unor mine în anul 2018 ºi lipsa de perspectivã din punct de vedere economic ºi profesional. Sindicatele cer reaºezarea grilei salariale în partea inferioarã, dupã creºterea salariului minim pe economie. Având în vedere cã societatea se aflã în pragul insolvenþei, iar directorul general actual al societãþii nu s-a prezentat la ºedinþã ºi nu a reuºit sã formuleze ºi sã propunã un proiect de strategie de redresare ºi eficientizare a complexului, Consiliul de Administraþie al hotãrât sã revinã cu aceste solicitãri cãtre conducerea executivã ºi sã se întruneascã din nou, joia viitoare, la Petroºani, acolo unde este sediul Complexului Energetic Hunedoara”, a scris pe pagina sa de socializare Ringo Dãmureanu.
existã niciun document oficial de desfiinþare a acestor posturi. Organigrama este atributul Consiliului de Administraþie. Ei trebuie sã zicã ce vor”, a mai subliniat sursa citatã. Petre Nica ºi Horia Giurgiu sunt cei doi directori adjuncþi cãrora CA-ul
Monika BACIU le-a desfiinþat posturile. “Dacã Consiliul de Administraþie vrea sã îºi asume atributul organigramei trebuie sã dea detalii, dacã vor altceva sã zicã ce vor. Eu fac ce vor ei, numai sã precizeze exact”, a mai spus Melczer. Monika BACIU
4 Actualitate
Se dau tichetele sociale pentru Paºti Z
eci de oameni au stat la cozi la Petroºani ca sã primeascã tichetele sociale de Paºti, oferite de primãrie. Sunt peste 3.000 de beneficiari, care se încadreazã în plafonul necesar, iar oamenii au fost împãrþiþi pe categorii, ca sã se evite, cât de cât, aglomeraþia, la împãrþirea tichetelor. Potrivit statisticilor, sunt 124 de beneficiari din rândul persoanelor cu handicap, asistaþi social sunt 185, alþi 220 sunt beneficiari ai venitului minim garantat, 2.450 de pensionari ºi aproape 100 de ºomeri. „Noi am început de marþi sã le dis-
tribuim. Aici în spate, la sediul asistenþei sociale distribuim la pensionari ºi persoanele cu handicap, pentru cã sunt pe lista apropiate ºi este mai bine împreunã sã le
distribuim pachetele. La ºomeri le distribuim prin casierie. Am avut marþi cei cu handicap ºi pensionari, miercuri cei de la vmg ºi alocaþia de susþinere a familiei,
joi, pensionari ºi handicap ºi vineri din nou vmg ºi alocaþia”, a declarat Cristina Mraz, director DPLAS. Distribuþia se face în douã locaþii apropiate, tocmai pentru a evita aglomeraþia. Nu mai puþin de 7 tichete, a 10 lei fiecare, primesc locuitorii din Petroºani, cadou, de Paºti de la primãrie. Beneficiazã de aceste tichete cei care primesc venitul minim garantat, care primesc alocaþia de susþinere a familiei, cei care primesc cantinã socialã, dar în condiþiile în care nu beneficiazã ºi de ajutor social, pentru cã lor li se dã un singur tichet. Mai primesc tichete pensionarii ale cãror venituri
cumulate sunt de pânã la 900 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat, în condiþiile în care nu realizeazã alte venituri ºi au doar acea indemnizaþie de însoþitor, lunarã, dar ºi ºomerii, care au indemnizaþia de ºomaj egalã cu suma de 800 de lei. Diana MITRACHE
Proiect pentru Valea Jiului
Transport gratuit pentru Autismul, cum îl identificãm ºi ce facem? mai mulþi petrileni
C
um identificãm un copil cu autism, ce face ºi ce nu ºtie sã facã, dar mai ales ce terapii îi sunt necesare. Asta vrea sã facã un ONG, care a gândit un eveniment la Petroºani, sâmbãtã, 1 aprilie, de la ora 12,00 în Parcul Carol Schreter. „Vrem sã promovãm problemele cu care confruntã copiii cu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 Martie 2017
autism ºi sã facem oamenii sã înþeleagã de ce trebuie acceptaþi, de e trebuie integraþi, de ce avem nevoie. Sperãm sã vinã cât mai multe persoane, cât mai mulþi copii, cât mai mulþi pãrinþi, ca sã poatã fi infirmaþi despre sprijinul pe care vrem sã îl acordãm copiilor de aici”, a spus Alexandra Ioana Bogdan, preºedinta Asociaþiei „Helping Hands”, organizaþia
care ne cheamã sã le fim alãturi, dacã putem sã îi ajutãm pe aceºti copii. În Valea Jiului sunt de zeci de copii diagnosticaþi cu autism, dar lipsurile sistemului sunt uºor de identificat. Nu existã centre de terapie specializatã, iar pãrinþii îi depisteazã, uneori târziu. Cei care au în grijã astfel de copii, ne explicã ºi care ar fi primele semne. „În momentul în care observã cã micuþul dezvoltã comportamente nefireºti, nu vorbeºte la 2 ani, doi ani ºi jumãtate ºi nu verbalizeazã, nu dezvoltã nicio formã de limbaj verbal, pãrinþii trebuie sã se prezinte la un neuropsihiatru infantil, cât mai degrabã. În cazul în care copilul nu evalueazã pericolul, adicã din instinctul lui de conservare, acesta nu întinde mânuþele pentru a se apãra de eventuale pericole din jurul lui, trebuie sã se adreseze medicului neuropsihiatru. Dacã nu trateazã, în manierã diferitã, persoanele apropiate, de cele strãine, cã reacþia lui comportamentalã, faþã de orice persoanã, este una liniarã, fãrã nicio însoþire de formã
afectivã, de asemenea, el trebuie sã se adreseze unui medic”, explicã Florentina Presecan, director Casa Pollicino, acolo unde ajung ºi copiii cu autism sã fie îngrijiþi. În Valea Jiului sunt zeci de copii diagnosticaþi cu autism ºi ei ar avea nevoie de programe speciale de tratament ºi terapie. Aceasta, însã, este o mare problemã, iar Asociaþia Helping Hands tocmai acest lucru are în vedere. Realitatea, însã, este mult prea îndepãrtatã de necesitãþi. „În zona noastrã, eu nu cunosc sã existe un serviciu specializat de ordin medical, privind recuperarea copilului cu autism. Existã terapeuþi, însã, în ºcoli cum este I.G Duca, dar serviciu de recuperare de ordin medical, nu existã”, mai afirmã Florentina Presecan. Ziua de 2 aprilie este Ziua Internaþionalã de Conºtientizare a Autismului, iar la Petroºani, sâmbãtã, de la ora 12,00, în data de 1 aprilie, în Parcul Carol Schreter sunt invitaþi toþi cei care ar putea sã le fie de folos. Diana MITRACHE
Toma Coconea ºi atuurile din Red Bull X Alps 2017
C
u un optimism debordant, recent întors din Himalaya, unde a doborât recordul de zbor pe distanþã, Toma Coconea promite un loc pe podium la ediþia din acest an a Red Bull X Alps. Pentru asta va avea o întreagã echipã, echipamente performante ºi va pleca mult mai devreme, iar traseul este cel care îl încântã cel mai mult. „De la ediþie, la ediþie, este din ce în ce mai dur ºi complex. Anul acesta este un traseu foarte complex. Nu o sã plecãm ca ºi pânã acum,
de la Salzburg, la Monaco, direct spre Vest. Acum ne întoarcem spre Slovenia, venim spre Est, de la Salzburg, apoi ne întoarcem în Germania, apoi intrãm în capãtul Dolomiþilor, apoi Matterhorn ºi Monaco. O sã fie o competiþie, cu siguranþã, ºi un spectacol de duratã mai lungã, dar, în acelaºi timp, dacã ne permite vremea, toþi avem partea tehnicã mult mai pregãtitã”, a spus Toma Coconea, parapantistul care a reprezentat România la toate ediþiile Red Bull X Alps. Toma deja a început sã zboare ºi, din aceastã sãptãmânã, o face cu noul
sãu echipament. A zburat la Clopotiva, în Retezat, pentru cã se antreneazã pentru distanþe mari ºi sperã sã vinã acasã pe podium. „Am schimbat foarte mult la tehnica mea. Sunt atent la detalii, la echipamente, la pãrþile tehnice. Nu mai stau pânã pe ultima sutã de metri, ca sã fiu obosit ºi stresat. Pregãtesc din aprilie, la sfârºit, sã plec în Alpi. O sã stau acolo ºi în luna mai o sã fac o parte din traseu, sã studiez, sã pregãtesc echipa, sã vorbim toþi aceeaºi limbã ºi sã fie totul numai legat de dozarea efortului ºi sã lucrãm doar din semne, fãrã sã pierd plutonul
M
ai multe categorii de persoane din oraºul Petrila vor beneficia de tichete de cãlãtorie. Este vorba de persoanele care au împlinit 70 de ani ºi au venituri de pânã la 850 lei/lunã.
din faþã, ca sã mã lupt la podium, aºa cum am fãcut-o pânã acum. Vreau sã termin pe podium”, ne promite Toma. Tomi nu a avut echipe mari, iar performanþa lui a fost mereu notabilã, în condiþiile în care câºtigãtorii aveau cu ei inclusiv meteorologi. La el totul s-a bazat pe instinctul sãu de om al munþilor, însã, anul acesta va avea ºi echipã tehnicã.
H
imalaya - ca un antrenament
Tocmai a venit din Himalaya, unde spune cã antrenamentul i-a prins foarte bine. A bãtut un record de zbor pe distanþã, dar la minus 30 C ºi o climã umedã, recordul de înãlþime nu a putut fi atins. Asta, însã, l-a motivat sã se antreneze ºi mai mult. „Am de gând sã fac o competiþie în Parâng, pe verticalã ºi m-am testat sã vãd dacã merg cu aceeaºi vitezã a telescaunului. Se pare cã sunt într-o formã
fizicã bunã”, glumeºte parapantistul. Nimic nu îi stã în cale. Are echipament, echipã competitivã, antrenament ºi spune cã podiumul va avea ºi numele lui în 2017. Asta, în ciuda faptului cã acum doi ani s-a accidentat grav. „Chiar din spital, acum 2 ani, eram foarte pornit ºi motivat ºi mã gândeam la cursa din 2017 ºi asta mã face sã fiu mai moþat. Poate ºi mai precaut, dar, cu siguranþã nu am niciun fel de barierã psihicã ºi sunt acolo”, a conchis sportivul din Petroºani. Diana MITRACHE
Blocare de drum ºi intimidãri ca-n filme la Certej R eþeaua Mining Watch România condamnã agresivitatea angajaþilor Deva Gold care au blocat cu maºina drumul activiºtilor la Certej ºi i-au agresat verbal. Activiºtii documentau, pe drumul comunal DC 24A, panourile de ºantier a douã noi autorizaþii eliberate în beneficiul companiei miniere. Totodatã de tichete de cãlãtorie vor beneficia ºi veteranii de rãzboi, deportaþii, prizonierii de rãzboi ºi deþinuþii politici. “Aprobã acordarea unui numãr de 6 tichete de transport lunar, echivalentul a 4 transporturi gratuite dusîntors lunar, pensionarilor din oraºul Petrila, care au împlinit vârsta de 70 de ani ºi au un
venit de pânã la 850 lei/lunã, începând cu luna aprilie 2017. Aprobã acordarea unui numãr de 8 tichete de transport lunar, echivalentul a 4 transporturi gratuite dus-întors lunar veteranilor de rãzboi, deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi, deþinuþilor politici, în baza legitimaþiilor, începând cu luna aprilie 2017”, aratã edilii petrileni. Transportul persoanelor beneficiare se va face pe bazã de tichete emise de Primãria oraºului Petrila, în baza contractelor încheiate de administraþia localã ºi agenþii economici transportatori. Monika BACIU
Eldorado Gold (ELD), o companie canadianã de aur low cost, intenþioneazã sã deschidã în România prima minã de suprafaþã unde se vor utiliza cianuri pentru prelucrarea aurului. Depozitul de la Certej este deþinut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) ºi compania de stat Minvest Deva (~20%). Propunerea se confruntã cu o opoziþie puternicã, atât naþionalã cât ºi internaþionalã. Activiºtii Mining Watch s-au aflat marþi, 28 martie, la Certej pentru a verifica legalitatea lucrãrilor de ºantier care se desfãºoarã pentru
construirea a douã bazine necesare exploatãrii. În acest sens, activiºtii s-au deplasat pentru a vizualiza panourile de ºantier care potrivit legislaþiei în vigoare trebuie sã fie afiºte într-un loc vizibil ºi accesibil publicului. În momentul când
activiºtii au dorit sã plece, maºina lor a fost blocatã de un autovehicol alb, ce a oprit brusc, perpendicular pe drum. Maºina aparþinea pazei companiei miniere. Din cauza refuzului de a elibera drumul ºi a agresivitãþii verbale a reprezentanþilor companiei, activiºtii au apelat serviciul 112.Tensiunile au continuat pânã la venirea poliþiei, culminând cu intervenþia unui muncitor al ºantierului Deva Gold care a smuls agresiv
telefonul cu care se documenta întreaga situaþie. Filmul privind acþiunea violentã a angajaþilor poate fi vizualizat aici: https://goo.gl/nqOy0U “O companie care nu are nimic de ascuns, nu blocheazã calea activiºtilor. Cu acest gen de atitudine de bãtãuº din curtea ºcolii, compania minierã vrea sã intimideze cetãþenii români care nu sunt de acord cu exploatarea cu cianuri a aurului.
Compania uitã, în mod clar, cã Certej nu e un stat în stat ºi cã trebuie sã respecte legile democratice ale þãrii noastre”, a declarat Roxana Pencea, unul din activiºtii prezenþi la Certej. Deva Gold nu este la prima ilegalitate comisã. În 2014, Mining Watch a surprins lucrãri în ºantier care s-au dovedit a fi ilegale. Anul trecut le-au fost oprite din nou lucrãrile, de data aceas-
ta prin sentinþã judecãtoreascã În urma incidentelor activiºtii prezenþi au depus plângere penalã împotriva agresorilor.
4 Actualitate
Se dau tichetele sociale pentru Paºti Z
eci de oameni au stat la cozi la Petroºani ca sã primeascã tichetele sociale de Paºti, oferite de primãrie. Sunt peste 3.000 de beneficiari, care se încadreazã în plafonul necesar, iar oamenii au fost împãrþiþi pe categorii, ca sã se evite, cât de cât, aglomeraþia, la împãrþirea tichetelor. Potrivit statisticilor, sunt 124 de beneficiari din rândul persoanelor cu handicap, asistaþi social sunt 185, alþi 220 sunt beneficiari ai venitului minim garantat, 2.450 de pensionari ºi aproape 100 de ºomeri. „Noi am început de marþi sã le dis-
tribuim. Aici în spate, la sediul asistenþei sociale distribuim la pensionari ºi persoanele cu handicap, pentru cã sunt pe lista apropiate ºi este mai bine împreunã sã le
distribuim pachetele. La ºomeri le distribuim prin casierie. Am avut marþi cei cu handicap ºi pensionari, miercuri cei de la vmg ºi alocaþia de susþinere a familiei,
joi, pensionari ºi handicap ºi vineri din nou vmg ºi alocaþia”, a declarat Cristina Mraz, director DPLAS. Distribuþia se face în douã locaþii apropiate, tocmai pentru a evita aglomeraþia. Nu mai puþin de 7 tichete, a 10 lei fiecare, primesc locuitorii din Petroºani, cadou, de Paºti de la primãrie. Beneficiazã de aceste tichete cei care primesc venitul minim garantat, care primesc alocaþia de susþinere a familiei, cei care primesc cantinã socialã, dar în condiþiile în care nu beneficiazã ºi de ajutor social, pentru cã lor li se dã un singur tichet. Mai primesc tichete pensionarii ale cãror venituri
cumulate sunt de pânã la 900 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat, în condiþiile în care nu realizeazã alte venituri ºi au doar acea indemnizaþie de însoþitor, lunarã, dar ºi ºomerii, care au indemnizaþia de ºomaj egalã cu suma de 800 de lei. Diana MITRACHE
Proiect pentru Valea Jiului
Transport gratuit pentru Autismul, cum îl identificãm ºi ce facem? mai mulþi petrileni
C
um identificãm un copil cu autism, ce face ºi ce nu ºtie sã facã, dar mai ales ce terapii îi sunt necesare. Asta vrea sã facã un ONG, care a gândit un eveniment la Petroºani, sâmbãtã, 1 aprilie, de la ora 12,00 în Parcul Carol Schreter. „Vrem sã promovãm problemele cu care confruntã copiii cu
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 Martie 2017
autism ºi sã facem oamenii sã înþeleagã de ce trebuie acceptaþi, de e trebuie integraþi, de ce avem nevoie. Sperãm sã vinã cât mai multe persoane, cât mai mulþi copii, cât mai mulþi pãrinþi, ca sã poatã fi infirmaþi despre sprijinul pe care vrem sã îl acordãm copiilor de aici”, a spus Alexandra Ioana Bogdan, preºedinta Asociaþiei „Helping Hands”, organizaþia
care ne cheamã sã le fim alãturi, dacã putem sã îi ajutãm pe aceºti copii. În Valea Jiului sunt de zeci de copii diagnosticaþi cu autism, dar lipsurile sistemului sunt uºor de identificat. Nu existã centre de terapie specializatã, iar pãrinþii îi depisteazã, uneori târziu. Cei care au în grijã astfel de copii, ne explicã ºi care ar fi primele semne. „În momentul în care observã cã micuþul dezvoltã comportamente nefireºti, nu vorbeºte la 2 ani, doi ani ºi jumãtate ºi nu verbalizeazã, nu dezvoltã nicio formã de limbaj verbal, pãrinþii trebuie sã se prezinte la un neuropsihiatru infantil, cât mai degrabã. În cazul în care copilul nu evalueazã pericolul, adicã din instinctul lui de conservare, acesta nu întinde mânuþele pentru a se apãra de eventuale pericole din jurul lui, trebuie sã se adreseze medicului neuropsihiatru. Dacã nu trateazã, în manierã diferitã, persoanele apropiate, de cele strãine, cã reacþia lui comportamentalã, faþã de orice persoanã, este una liniarã, fãrã nicio însoþire de formã
afectivã, de asemenea, el trebuie sã se adreseze unui medic”, explicã Florentina Presecan, director Casa Pollicino, acolo unde ajung ºi copiii cu autism sã fie îngrijiþi. În Valea Jiului sunt zeci de copii diagnosticaþi cu autism ºi ei ar avea nevoie de programe speciale de tratament ºi terapie. Aceasta, însã, este o mare problemã, iar Asociaþia Helping Hands tocmai acest lucru are în vedere. Realitatea, însã, este mult prea îndepãrtatã de necesitãþi. „În zona noastrã, eu nu cunosc sã existe un serviciu specializat de ordin medical, privind recuperarea copilului cu autism. Existã terapeuþi, însã, în ºcoli cum este I.G Duca, dar serviciu de recuperare de ordin medical, nu existã”, mai afirmã Florentina Presecan. Ziua de 2 aprilie este Ziua Internaþionalã de Conºtientizare a Autismului, iar la Petroºani, sâmbãtã, de la ora 12,00, în data de 1 aprilie, în Parcul Carol Schreter sunt invitaþi toþi cei care ar putea sã le fie de folos. Diana MITRACHE
Toma Coconea ºi atuurile din Red Bull X Alps 2017
C
u un optimism debordant, recent întors din Himalaya, unde a doborât recordul de zbor pe distanþã, Toma Coconea promite un loc pe podium la ediþia din acest an a Red Bull X Alps. Pentru asta va avea o întreagã echipã, echipamente performante ºi va pleca mult mai devreme, iar traseul este cel care îl încântã cel mai mult. „De la ediþie, la ediþie, este din ce în ce mai dur ºi complex. Anul acesta este un traseu foarte complex. Nu o sã plecãm ca ºi pânã acum,
de la Salzburg, la Monaco, direct spre Vest. Acum ne întoarcem spre Slovenia, venim spre Est, de la Salzburg, apoi ne întoarcem în Germania, apoi intrãm în capãtul Dolomiþilor, apoi Matterhorn ºi Monaco. O sã fie o competiþie, cu siguranþã, ºi un spectacol de duratã mai lungã, dar, în acelaºi timp, dacã ne permite vremea, toþi avem partea tehnicã mult mai pregãtitã”, a spus Toma Coconea, parapantistul care a reprezentat România la toate ediþiile Red Bull X Alps. Toma deja a început sã zboare ºi, din aceastã sãptãmânã, o face cu noul
sãu echipament. A zburat la Clopotiva, în Retezat, pentru cã se antreneazã pentru distanþe mari ºi sperã sã vinã acasã pe podium. „Am schimbat foarte mult la tehnica mea. Sunt atent la detalii, la echipamente, la pãrþile tehnice. Nu mai stau pânã pe ultima sutã de metri, ca sã fiu obosit ºi stresat. Pregãtesc din aprilie, la sfârºit, sã plec în Alpi. O sã stau acolo ºi în luna mai o sã fac o parte din traseu, sã studiez, sã pregãtesc echipa, sã vorbim toþi aceeaºi limbã ºi sã fie totul numai legat de dozarea efortului ºi sã lucrãm doar din semne, fãrã sã pierd plutonul
M
ai multe categorii de persoane din oraºul Petrila vor beneficia de tichete de cãlãtorie. Este vorba de persoanele care au împlinit 70 de ani ºi au venituri de pânã la 850 lei/lunã.
din faþã, ca sã mã lupt la podium, aºa cum am fãcut-o pânã acum. Vreau sã termin pe podium”, ne promite Toma. Tomi nu a avut echipe mari, iar performanþa lui a fost mereu notabilã, în condiþiile în care câºtigãtorii aveau cu ei inclusiv meteorologi. La el totul s-a bazat pe instinctul sãu de om al munþilor, însã, anul acesta va avea ºi echipã tehnicã.
H
imalaya - ca un antrenament
Tocmai a venit din Himalaya, unde spune cã antrenamentul i-a prins foarte bine. A bãtut un record de zbor pe distanþã, dar la minus 30 C ºi o climã umedã, recordul de înãlþime nu a putut fi atins. Asta, însã, l-a motivat sã se antreneze ºi mai mult. „Am de gând sã fac o competiþie în Parâng, pe verticalã ºi m-am testat sã vãd dacã merg cu aceeaºi vitezã a telescaunului. Se pare cã sunt într-o formã
fizicã bunã”, glumeºte parapantistul. Nimic nu îi stã în cale. Are echipament, echipã competitivã, antrenament ºi spune cã podiumul va avea ºi numele lui în 2017. Asta, în ciuda faptului cã acum doi ani s-a accidentat grav. „Chiar din spital, acum 2 ani, eram foarte pornit ºi motivat ºi mã gândeam la cursa din 2017 ºi asta mã face sã fiu mai moþat. Poate ºi mai precaut, dar, cu siguranþã nu am niciun fel de barierã psihicã ºi sunt acolo”, a conchis sportivul din Petroºani. Diana MITRACHE
Blocare de drum ºi intimidãri ca-n filme la Certej R eþeaua Mining Watch România condamnã agresivitatea angajaþilor Deva Gold care au blocat cu maºina drumul activiºtilor la Certej ºi i-au agresat verbal. Activiºtii documentau, pe drumul comunal DC 24A, panourile de ºantier a douã noi autorizaþii eliberate în beneficiul companiei miniere. Totodatã de tichete de cãlãtorie vor beneficia ºi veteranii de rãzboi, deportaþii, prizonierii de rãzboi ºi deþinuþii politici. “Aprobã acordarea unui numãr de 6 tichete de transport lunar, echivalentul a 4 transporturi gratuite dusîntors lunar, pensionarilor din oraºul Petrila, care au împlinit vârsta de 70 de ani ºi au un
venit de pânã la 850 lei/lunã, începând cu luna aprilie 2017. Aprobã acordarea unui numãr de 8 tichete de transport lunar, echivalentul a 4 transporturi gratuite dus-întors lunar veteranilor de rãzboi, deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi, deþinuþilor politici, în baza legitimaþiilor, începând cu luna aprilie 2017”, aratã edilii petrileni. Transportul persoanelor beneficiare se va face pe bazã de tichete emise de Primãria oraºului Petrila, în baza contractelor încheiate de administraþia localã ºi agenþii economici transportatori. Monika BACIU
Eldorado Gold (ELD), o companie canadianã de aur low cost, intenþioneazã sã deschidã în România prima minã de suprafaþã unde se vor utiliza cianuri pentru prelucrarea aurului. Depozitul de la Certej este deþinut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) ºi compania de stat Minvest Deva (~20%). Propunerea se confruntã cu o opoziþie puternicã, atât naþionalã cât ºi internaþionalã. Activiºtii Mining Watch s-au aflat marþi, 28 martie, la Certej pentru a verifica legalitatea lucrãrilor de ºantier care se desfãºoarã pentru
construirea a douã bazine necesare exploatãrii. În acest sens, activiºtii s-au deplasat pentru a vizualiza panourile de ºantier care potrivit legislaþiei în vigoare trebuie sã fie afiºte într-un loc vizibil ºi accesibil publicului. În momentul când
activiºtii au dorit sã plece, maºina lor a fost blocatã de un autovehicol alb, ce a oprit brusc, perpendicular pe drum. Maºina aparþinea pazei companiei miniere. Din cauza refuzului de a elibera drumul ºi a agresivitãþii verbale a reprezentanþilor companiei, activiºtii au apelat serviciul 112.Tensiunile au continuat pânã la venirea poliþiei, culminând cu intervenþia unui muncitor al ºantierului Deva Gold care a smuls agresiv
telefonul cu care se documenta întreaga situaþie. Filmul privind acþiunea violentã a angajaþilor poate fi vizualizat aici: https://goo.gl/nqOy0U “O companie care nu are nimic de ascuns, nu blocheazã calea activiºtilor. Cu acest gen de atitudine de bãtãuº din curtea ºcolii, compania minierã vrea sã intimideze cetãþenii români care nu sunt de acord cu exploatarea cu cianuri a aurului.
Compania uitã, în mod clar, cã Certej nu e un stat în stat ºi cã trebuie sã respecte legile democratice ale þãrii noastre”, a declarat Roxana Pencea, unul din activiºtii prezenþi la Certej. Deva Gold nu este la prima ilegalitate comisã. În 2014, Mining Watch a surprins lucrãri în ºantier care s-au dovedit a fi ilegale. Anul trecut le-au fost oprite din nou lucrãrile, de data aceas-
ta prin sentinþã judecãtoreascã În urma incidentelor activiºtii prezenþi au depus plângere penalã împotriva agresorilor.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 Martie 2017
7 incendii în Valea Jiului. Brãdetul în flãcãri! B rãdetul a fost în flãcãri ºi pompierii s-au luptat cu flãcãrile la Petroºani, Aninoasa, Vulcan sau Petrila, acolo unde gospodarii s-au gândit sã îºi cureþe proprietãþile.
Numai cã nu au fãcut-o legal ºi în mod judicios, aºa încât focul s-a extins cu repeziciune ºi a cuprins suprafeþe apreciabile. Din pãcate, nimeni nu înþelege cã trebuie sã procedeze legal ºi sã supravegheze atent zona
pe care o incendiazã ºi de aici, pompierii ajung maxim sã limiteze efectele dezastrelor.„Faþã de anul trecut, a crescut foarte, foarte mult numãrul incendiilor. Suntem
mobilizaþi ºi intervenim aproape zilnic la stingerea incendiilor de vegetaþie, produse de oameni care încearcã sã îºi cureþe terenurile prin ardere”, a spus
Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani Legile spun cã orice foc ar trebui supravegheat, iar echipele de pompieri anunþate, prin serviciile administraþiei locale. Asta, însã, nu se întâmplã în realitate. „Cei care recurg la acest mod de curãþire al terenurilor, trebuie sã aibã permis de lucru cu focul de la primãria pe raza cãreia îºi au domiciliul, trebuie sã respecte niºte reguli, dar, din pãcate, foarte puþini apeleazã la cadrul legal.
Cei care sunt depistaþi sunt sancþionaþi conform legii”, a mai adãugat Adrian Avram. Permisul de lucru cu focul se elibereazã în baza unui Ordin privind normele generale de apãrare împotriva incendiilor ºi este valabil o singurã zi. Arderea gunoaielor, a resturilor menajere ºi a miriºtilor se face cu luarea mãsurilor ce se impun pentru limitarea propagãrii focului, asigurându-se supravegherea permanentã a flãcãrilor, pânã la stingerea definitivã a jarului. Nerespectarea acestor norme impun sancþiuni între 1.000 ºi 2.500 de lei. Diana MITRACHE
Vremea nefavorabilã ºi depopulãrile familiilor de albine vor afecta anul apicol 2017
A
nul 2017 a început "cu stângul" pentru apicultori din cauza depopulãrii masive a familiilor de albine la nivelul întregii þari, situaþie estimatã la circa 20-25% din septembrie anul trecut ºi pânã în prezent, iar prognoza meteo pentru urmãtoarea perioadã, cu ploi ºi vânt, nu poate fi decât una sumbrã pentru sector, susþin reprezentanþii apicultorilor. "Nu prea avem albine din cauza bolilor, a lipsei nectarului, dar ºi pentru cã nu s-au fãcut tratamente corespunzãtoare deoarece nu au fost bani ºi am avut ºi condiþii meteo nefavorabile. Practic, mai mulþi factori au influenþat depopulãrile ºi mortalitãþile familiilor de albine, care au început din septem-
brie, dar care sunt ºi acum în primãvarã. Situaþia diferã de la un judeþ la altul, însã o medie pe toatã þara este undeva la 2025%. Acum noi trebuie sã dezvoltãm familiile de albine, trebuie sã le dãm mâncare pentru cã vremea permite ºi în rest...sã aºteptãm ca bunul Dumnezeu sã ne ajute cu vreme bunã sã
putem valorifica în primãvarã culesul de rapiþã ºi de salcâm. Din pãcate prognoza meteo este una destul de sumbrã, cu ploi ºi cu vânt", a declarat pentru AGERPRES preºedintele Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România (ACA). Acesta a precizat cã în ultimii doi ani importurile de miere s-au intensificat, peste 30%
provenind din þãri precum Argentina, Mexic ºi China, dar la o calitate îndoielnicã. În 2016, producþia de miere s-a înjumãtãþit faþã de media ultimilor ani, din cauza vremii nefavorabile care a afectat efectivele de albine, apicultorii solicitând un ajutor de minimis pentru reducerea pierderilor. Deºi le-a fost promis un ajutor
Adulþii, educaþi pentru viitorul copiilor
A
dulþii din Petrila sunt educaþi pentru viitorul copiilor lor. Edilii din Petrila încearcã sã îi sensibilizeze pe adulþi folosindu-se de viitorul copiilor. În acest sens, Primãria Petrila ºi Edil Sal Prest Petrila îi invitã pe cetãþeni sã colecteze selectiv. Valea Jiului este încã în urmã în ceea ce priveºte colectarea selectivã a deºeurilor, iar acest lucru creºte taxele pentru depunerea gunoiului în gropile autorizate. Autoritãþile petrilene susþin cã prin colectarea selectivã se protejeazã ºi mediul înconjurãtor. “Protejarea mediului înconjurãtor constituie astãzi una din problemele cele mai importante ale umanitãþii deoarece are implicaþii majore asupra sãnãtãþii. Este foarte important
sã þinem cont cã dupã consumul unui produs sã depozitãm corect ambalajul acestuia. În acest fel acesta ajunge sã fie reciclat ºi se evita poluarea mediului. Una dintre principalele surse de poluare o constituie ambalajele produselor, care la finalul ciclului de viaþã, ajung sã polueze mediul înconjurãtor”, aratã reprezentanþii Edil Sal Prest Petrila. Campania demaratã de autoritãþile locale de la Petrila are un rol educativ, dar în acelaºi timp îºi propune sã îi
sensibilizeze pe cetãþeni. “Pentru a încuraja obiceiul de a colecta selectiv, lunar EDIL SAL PREST SA vã dona 15% din profitul obþinut în urma valorificãrii deºeurilor reciclate pentru dotarea ºcolilor ºi grãdiniþelor de pe raza Oraºului Petrila”, mai spun cei de la Edil Sal Prest. Autoritãþile locale din Valea Jiului încearcã sã îi determine pe adulþi sã colecteze selectiv deºeurile menajere. Astfel, aceºtia apeleazã la copii. Monika BACIU
de 15 lei pe stup, sprijinul nu a mai venit pentru cã aceºtia nu au venit cu date contabile comparative prin care sã justifice cã au înregistrat pagube. România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naþional, sunt înregistraþi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceºtia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. Potrivit ACA, în
ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creºtere de 15%, pânã la 550 de grame pe locuitor pe an, însã ºi în aceste condiþii România se aflã tot în sfârºitul clasamentului, la nivel european. Datele statistice aratã cã românii consumã, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creºtere faþã de acum 10 ani, dar de 34 ori mai puþin comparativ cu cele douã kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda ºi Belgia. AGERPRES
Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 Martie 2017
Serviciul Judeþean de Ocrotire a Animalelor fãrã Stãpân Hunedoara s-a ales cu sesizare la UE
Actualitate 7
R
eprezentanþi ai unor organizaþii internaþionale au trimis o petiþie la Bruxelles prin care reclamã problemele din adãposturile publice din Valea Jiului. Militanþii pentru drepturile animalelor reclamã ºi modul ”netransparent ºi necooperant” al autoritãþilor. În reclamaþia trimisã cãtre Uniunea Europeanã se invocã faptul cã patrupedele fãrã stãpân sunt supuse unor rele tratamente, nu beneficiazã de îngrijire corespunzãtoare ºi ajung sã sfârºeascã în chinuri. Se aminteºte ºi de focarele de boli (n.r. parvovirozã ºi jigodie confirmate de DSVSA Hunedoara) apãrute în adãpostul public, deºi SJOAS Hunedoara primeºte fonduri pen-
tru a combate îmbolnãvirile în centre. Petiþia a fost trimisã cãtre UE de cãtre un cetãþean francez, Joanna Geerts, aceasta mai semnalând faptul cã autoritãþile române, în speþã cele hunedorene, nu coopereazã cu ONG-urile. Centrele de ecarisaj din Valea Jiului sunt în centrul mai multor scandaluri, iar voluntarii acuzã conducerea SJOAS Hunedoara cã a închis orice dialog ºi
colaborare cu ONG-urile. ”Voluntarii sunt limitaþi la 20 de minute de staþionare în adãpost. Drepturile noastre sunt încãlcate, banii publici sunt cheltuiþi ºi nu ºtim în ce scopuri întrucat câinii trebuie sã fie castraþi, cipaþi, vaccinaþi ºi daþi spre adopþie iar acest lucru nu se întâmplã”, sunt doar câteva din acuzaþiile voluntarilor. Împotriva celor de la SJOAS Hunedoara,
Drumul din Defileul Jiului ar trebui finalizat în varã
C
ontractul prevede ca lucrãrile sã fie finalizate în iulie 2017, însã ºefii de la drumurile naþionale sperã sã recepþioneze lucrarea în acest an.
Termenele de finalizare a lucrãrilor la DN 66 PetroºaniTg. Jiu au tot fost rostogolite astfel cã n-ar fi o surprizã dacã se va mai întâmpla o datã. Conform contractului încheiat de autoritãþi cu firma spaniolã,
inclusiv împotriva lui Adrian Cioran, au fost fãcute mai multe plângeri la Parchet. ”În luna martie au fost înregistrate 5 dosare ºi unul în februarie venite din partea unor persoane vãtãmate, pentru Articolul 25 al. 1 lit. E din Legea 205/2004” a declarat, procurorul Darius Roman, purtãtorul de cuvânt al
care a câºtigat licitaþia, recepþia lucrãrilor ar trebui fãcutã peste patru luni de zile. Situaþia din teren aratã cã constructorul mai are lucruri de rezolvat pe cei circa 33 de kilometri. La limita judeþului Hunedoara cu Gorj, în zona Polatiºte, o porþiune însemnatã din DN 66 încã nu are turnat covor asfaltic. Lucrãrile pe Defileul Jiului vor fi reluate începând cu data de 1 aprilie a.c., iar traficul va fi deschis în prima fazã, urmând ca pe mãsurã ce lucrãrile vor avansa sã fie restricþionat. Valoarea proiectului de reabilitare a DN 66 se ridicã la 149.705.919,89 de lei fãrã TVA. Maximilian GÂNJU
Bresle ºi meºteºuguri din provinciile româneºti
C
astelul Corvinilor gãzduieºte în acest sfârºit de sãptãmânã evenimentul "Bresle ºi meºteºuguri din provinciile româneºti", organizat de Primãria Municipiului Hunedoara ºi Muzeul Casa Breslelor. Evenimentul se va desfãºura sâmbãtã, de 1 aprilie 2017, ora 11:00, în Sufrageria Bethlen din Muzeul Castelul Corvinilor, iar duminicã, 2 aprilie 2017, ora
13:00, în Curtea Husarilor. Potrivit organizatorilor în prima zi va fi o masã rotundã ºi un simpozion la care vor participa opt experþi în domenii relevante: doi istorici, doi sociologi, doi etnografi ºi doi muzeografi. De asemenea, se va organiza ºi o expoziþie foto, cu tematicã specificã breslelor ºi meºteºugurilor tradiþionale. Cea de-a doua zi din cadrul acestui eveniment va fi dedicatã unui spectacol cu tradiþii ºi obiceiuri specifice, care va cuprinde momente de prezentare audio/video, recitaluri live, dansuri ºi tradiþii populare. Spectacolul va începe la ora 13:00.
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Sesizãrile cãtre procurori vizeazã articolul de lege referitor la rãnirea sau schingiuirea animalelor. Încercãrile repetate de a lua legãtura cu medicul veterinar Adrian
Cioran pentru a-ºi exprima punctul de vedere au fost sortite eºecului. Acesta a blocat numerele de telefon ale unor voluntari ori jurnaliºti ºi astfel a închis orice formã de comunicare. Maximilian GÂNJU
Se cautã doctori pentru elevii petrileni
D
ouã posturi de medici sunt scoase la concurs de administraþia localã de la Petrila. Se cautã doctori pentru cele douã cabinetele medicale ºcolare.
“Consiliul Local Petrila – Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petrila scoate la concurs, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sãnãtãþii Publice nr. 869/2015, urmãtoarele posturi vacante: 2 posturi medic – medicinã generalã/medicinã de familie pentru cabinetul medical ºcolar situat la ªcoala generalã ID Sîrbu Petrila ºi Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi”, aratã anunþul administraþiei locale de la Petrila. Dosarele de înscriere se depun la sediul SPLAS Petrila pânã în data de 10 aprilie. Cabinetele medicale ºcolare de la Petrila au fost înfiinþate de acum doi ani. Cabinetul medical din subordinea liceului a fost conceput ca fiind ºi de stomatologie. (Monika BACIU)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 Martie 2017
Henþ cu mâna
MAI SLABI CA NICIODATÃ Primul trimestru al anului se încheie oribil pentru fotbalul românesc: nicio echipã în primãvara europeanã, nici un succes la nivel de Naþionalã. Am ajuns de râsul curcilor în Europa, patru meciuri fãrã gol marcat (0-0 cu
Kazahstan, 0-3 cu Polonia 0-1 cu Rusia, 0-0 cu Danemarca), la fel ca-n ’47 – 48’, undeva la nivelul Gibraltarului, Maltei sau San Marino. Stai sã vedeþi pe 10 iunie, batem un record mondial (chiar ar trebui sã se
strãduiascã impotenþii lui Christoph Daum), dacã nu vom marca în Polonia, ceea ce este absolut realizabil. Este evident cã nu mai avem nicio treabã cu ideea de a ne mai
califica, totul este o pãcãlealã, o farsã ordinarã pe care ne-o trag Herr Daum cu Don Rãzvan Burleanu. Dar mãcar de n-ar mai clama toatã ziua prostia cu speranþe ºi resurse.
Totul s-a prãbuºit. Este cea mai slabã echipã Naþionalã din ultimii 50-60 sau 70 de ani, fãrã nicio perspectivã. Nici mãcar la marginea prãpastiei, ci direct în ea. P.S. Beþivanii de la Dinamo, care erau sã rãstoarne avionul spre Spania au fost reprimiþi la echipã. Ãsta da rezultat!
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
NE ÎNTOARCEM LA AI NOªTRI... Ne-am lãmurit cu fotbalul Naþionalei, sã revenim pe potecile campionatului judeþean al Ligii a IV-a. A doua etapã a returului aduce faþã în faþã un joc ªoimul Bãiþa – Inter Petrila care ar putea fi decisiv pentru stabilirea campioanei. „Mergem la Bãiþa sã învingem! A fost un duº Cosmin Negoi, preºedintele rece pentru noi înfrânsecþiei de fotbal de la gerea cu Certejul, dar ne Inter Petrila crede în vom reveni. Avem douã victoria echipei sale la Baiþa absenþe, Keszeg suspendat ºi I. Androne incert, dar vom gãsi formula pentru un joc bun, a declarat Cosmin Negoi, preºedintele secþiei de fotbal de la Inter Petrila.
VULCANUL VA TRECE PE BORNA 10?
Echipa C.S.M. Vulcan nu a mai pierdut din 23 oct. 2016 (etapa a 9), atunci 2-3 acasã cu Mãgura Pui, având în ultimele 8 etape numai victorii! (ultima etapã din tur, cu C.S. Ghelari a fost reprogramatã pe 15 aprilie a.c.) „Avem meci greu cu liderul de la Orãºtie. Am pierdut doi jucãtori, Viºa ºi Vass, care nu au mai venit la echipã, dar mizãm pe restul echipei, care s-a maturizat foarte mult faþã de primele etape din campionat. Eu zic cã putem obþine Doru Mârºava, victoria” a spus Doru antrenorul care a redresat Mârºava, antrenor C.S.M. Vulcan CSM Vulcan.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
VINE LUMEA LA DERBY! Aproape 700 de spectatori au fost la derby-ul etapei a 17-a a Seriei a 4-a, Liga a III-a, Cetate Deva – Naþional Sebiº. Gazdele au câºtigat greu, cu 1-0, dintr-un penalty transformat în min. 63 de Tecsi, în urma unui henþ în careu comis de Siminic, cãpitanul echipei din Sebiº. La gazde au evoluat ºi doi foºti jucãtori ai Jiului M. Ionicã ºi Nogo, ºi unul care a evoluat la Minerul Lupeni, Robert Cristian. Cu aceastã victorie, Cetate Deva s-a apropiat la un punct de liderul CSM ªcolar Reºiþa.
Ionicã, Nogo, ºi R. Cristian, foºti jucãtori în Valea Jiului în prezent la Cetate Deva
Paginã realizatã de Genu TUÞU