Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1310
Cronica Vãii Jiului Joi, 30 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
PETRILA se înfrumuseþeazã
Spectacol de Florii la Palatul din Lupeni
CU PLANTE EXOTICE N
u doar Drumul Crucii ne poartã paºii în aceastã primãvarã la Lupeni, ci chiar un spectacol dedicat sãrbãtorilor de acum. Organizatorii spun cã suntem invitaþi la Palatul Cultural din localitate, acolo unde deja am fost obiºnuiþi cu evenimente de acest gen, la fiecare sãrbãtoare. Emil Pãrãu este cel care face acum invitaþia pentru acest eveniment. „Pentru noi, în acest an, pregãtirile de Paºti încep de la Florii. La Palatul Minerul din Lupeni, va avea loc un spectacol cu Rori Manolache - „Pricesne”.
În Sãptãmâna Mare îi aºteptãm pe toþi sã vinã la Drumul Crucii, o tradiþie pentru Lupeni”, spune Emil Pãrãu, cel care organizeazã an de an acest pelerinaj pascal. Drumul Crucii va aduce credincioºii din tot judeþul ºi nu numai, procesiunea urmând sã aibã loc pe drumul sinuos ce duce spre Straja, la schitul cu acelaºi nume. Nu uitaþi, însã, cã de Florii aveþi un spectacol de excepþie la Lupeni. Pe Rori Manolache l-aþi putut vedea ºi la concertele din Peºtera Bolii, acolo unde a fost catalogat de auditoriu ca având o voce de aur. Diana MITRACHE
G
ingo Biloba, arbore de Mãtase, arþar roºu, castani comestibili sau arborii prinþesei vor înfrumuseþa oraºul Petrila. Autoritãþile locale de la Petrila cumpãrã plante exotice pe care le planteazã pe raza localitãþii. Aproape 500 de plante vor fi plantate pe raza localitãþii. Unele dintre plante sunt originare din Japonia, America de Sud, Africa tropicalã sau Asia >>> PAGINA A 5-A
Împãdurire cu bani din PET-uri
M
ai mulþi oameni de afaceri din Valea Jiului vor sã demareze marea curãþenie de primãvarã.
Acþiunea se va desfãºura în toate localitãþile, dar ºi în staþiunile de munte ºi toþi cei care fac parte din Clubul Rotary au gândit asta acþiunea cu scopul de a împãduri o zonã din Valea Jiului. Cum se întâmplã totul, ne explicã Emil Pãrãu.
„Ne-am gândit sã facem curãþenie în Valea Jiului. Vom face mai multe acþiuni, cu prieteni ºi colegi de ai noºtri ºi sperãm sã strângem cât mai multe deºeuri. Noi am vrea
sã nu fie, dar sunt, cã le vedem cu toþii. Vom acþiona în Straja, Parâng sau chiar prin localitãþi. Inedit va fi, însã, faptul cã tot ce este deºeu plastic îl vom selecta, îl vom valori-
fica ºi, a doua sãptãmânã, dupã Paºti, plantãm un hectar de pãdure în zona Câmpu lui Neag”, a spus Emil Pãrãu, om de afaceri din Lupeni. Este nevoie de
pãduri ºi acþiunile de plantare vin sã contracareze cumva rapoartele ecologiºtilor. Exploatãrile forestiere din ultimii ani din munþii Retezat, Godeanu, Þarcu ºi Vâlcan au condus la dispariþia ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climã temperatã a Europei”, se aratã într-un comunicat al organizaþiei Agent Green. “Conform criteriilor ºtiinþifice, un PFI mãsoarã cel puþin 50.000 ha de sãlbãticie ºi are lãþimea de cel puþin
10 km. În zona de climã temperatã a Europei nu mai existã niciunul. PFI Retezat mãsura 101.000 hectare în anul 2006. De atunci el a fost sistematic ciopârþit. Nu înseamnã cã Retezatul este complet distrus. Înseamnã cã mai pãstreazã încã zone naturale valoroase, chiar ºi pãduri virgine, dar ca acestea nu mai au continuitate fiind întrerupte de exploatãri forestiere ºi construcþii de infrastructurã”, spun cei de la Agent Green. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 Martie 2017
Istoria anticã, la doi paºi storia anticã “I este încã foarte aproape de noi. Vã prezentãm o sugestie pentru un traseu tematic daco-roman”. Aºa încearcã sã promoveze Ministerul Turismului zonele dacice din judeþul Hunedoara.
Cei de la ministerul de resort aratã de unde a plecat ideea promovãrii zonelor dacice din judeþul Hunedoara. “Când am planificat participarea la Întrunirea Moto de la Nãdrag 2012, am zis cã este pãcat sã batem atâta drum din Bucureºti, fãrã sã nu
facem din aceastã ieºire un motiv de a vedea cea are mai frumos de oferit aceastã zonã. Aºa cã am ales sã facem un traseu “tematic” – vizitarea cât mai multor vestigii dacoromane, în special ruinele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa ºi Sarmizegetusa
În curtea Inspectoratului Judeþean de Poliþie au rãsãrit arbori
P
oliþiºtii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice din cadrul I.P.J. Hunedoara au participat ieri, pentru al ºaptelea an consecutiv, la programul naþional „Luna plantãrii arborilor, 15 martie – 15 aprilie” desfãºurat, în judeþul Hunedoara, de reprezentanþii Regia. În traseul nostru Direcþiei Silvice. am inclus obiective turistice din zona defileului Dunãrii – regiunea Porþile de Fier Turnu-Severin, obiective turistice din Tara Hategului ºi din zona Orãºtie”, aratã www.traseeromania.ro. ªapte obiective turistice din judeþul sunt incluse în traseul dacic. Este vorba de Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Râu de Mori-Castelul Colþ, Sântãmãrie OrleaCastelul Kendeffy, Biserica Strei, Cetatea Dacicã Costeºti, Sarmisegetusa Regia ºi Orãºtie. Toate aceste locuri au o istorie ºi o frumuseþe aparte.
Astfel, în curtea Inspectoratului de Poliþie Judeþean au fost plantaþi 10 arbori din speciile paltin, tei ºi gorun, la acþiune participând, alãturi de poliþiºti, ºi reprezentanþi ai Direcþiei Silvice Hunedoara. "Prin acþiunea lor, poliþiºtii au rãspuns solicitãrii partenerilor instituþionali din cadrul Direcþiei Silvice Hunedoara de a participa la campania naþionalã „Luna Pãdurii”, ce urmãreºte responsabilizarea opiniei publice cu privire la importanþa pãdurilor în menþinerea echilibrului
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
Monika BACIU
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan, cu sediul în Vulcan, str. Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 24 - 27 aprilie 2017 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a unui post contractual de conducere vacant din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel: 1. ªef serviciu – Serviciul public de pazã – 1 post - condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; - vechime în specialitatea studiilor – minim 3 ani. Concursul se organizeazã astfel:
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Proba scrisã: 24 aprilie 2017 - orele 11.00 în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan. Interviul: 27 aprilie 2017 orele 1100 în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan. Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Bibliografia ºi actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan. Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 13.04.2017, orele 16.00. Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
ecologic", spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. La sfârºitul sãptãmânii trecute, poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Cãlan au rãspuns solicitãrii de a participa, alãturi de reprezentanþi ai altor instituþii ºi organizaþii locale, la ediþia a IV-a acþiunii ecocivice „UN PUI DE OM ªI-UN PUI DE POM!”. Evenimentul a avut loc la iniþiativa Asociaþiei Cãlan 1387, în colaborare cu Primãria oraºului Cãlan ºi Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA – Direcþia Silvicã Hunedoara ºi a constat în plantarea a peste 250 de puieþi de paltin, într-o zonã aflatã la intrarea în Oraºului Nou Cãlan.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 Martie 2017
Ministerul Energiei despre asigurarea securitãþii energetice a României inisterul Energiei percepe securitatea energeticã a României ca fiind bazatã pe energie curatã. Oficialii ministerului de resort subliniazã cã securitatea energeticã reprezintã capaM citatea statului de a-ºi asigura necesarul de energie în mod neîntrerupt ºi la preþuri accesibile. “Prin prisma strategiei energetice, securitatea energeticã reprezintã capacitatea unui stat de a-ºi asigura necesarul de energie în mod neîntrerupt ºi la preþuri accesibile. În prezent, România are un nivel de securitate energeticã superior mediei ICDE ºi totodatã, al þãrilor vecine. Însã, independenþa energeticã concept înþeles cã aspiraþie cãtre autosuficienþã ºi insularizare, a început sã fie influenþatã de volatilitatea ºi incertitudinea pieþelor de energie în contextul actual, respectiv al integrãrii acestora pe plan European”, aratã oficialii Ministerului Energiei.
Cei de la Ministerul Energiei mai susþin cã România trebuie sã se alinieze la politicile climatice ºi de mediu bazate de diminuarea efectelor de serã. “Abordarea europeanã a politicilor de securitate energeticã este bazatã pe reguli de cooperare intra ºi extracomunitarã, pe norme ºi instituþii. Politicile climatice ºi de mediu centrate pe diminuarea emisiilor de gaze cu efect de serã ºi schimbarea atitudinilor publicului în favorarea energiilor curate, influenþeazã comportamentul investiþional ºi tiparele de consum energetic, iar evoluþia tehnologiilor poate avea efecte disruptive
Bonusuri pentru angajaþii de la SNIM
A
ngajaþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor primi bonusuri cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Încã nu a fost stabilit forma sub care se vor acorda aceste bonusuri ºi nici valoarea. “Prima de Paºte este prevãzutã în contractul colectiv de muncã. Încã nu s-a
pe pieþele de energie”, mai aratã cei de la minister. România trebuie sã îºi apere interesele strategice, dar în acelaºi timp trebuie sã respecte ºi angajamentele asumate la nivel global. “`România trebuie sã îºi dezvolte politica energeticã sub imperativele asigurãrii intereselor sale strategice, dar
stabilit care este valoarea pentru cã nu avem nici bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat ºi nici subvenþia. Teoretic aceste bonusuri se acordã sub forma unor tichete cadou”, a declarat Pavel Dreghici, directorul general al SNIMVJ. În schimb, la Complexul Energetic Hunedoara a fost stabilitã valoarea primelor. Angajaþii CEH vor beneficia de prime în valoare de 200 de lei, sumele urmând a fi virate pe cardurile aferente tichetelor de masã. Monika BACIU
minelor din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului nu a ajuns încã în conturile societãþii.
Pavel Dreghici, directorul general al SNIMVJ. Proiectul prevede peste 44 de milioane de lei ca subvenþie pentru huila energeticã ºi 39 de milioane pentru cheltuielile excepþionale. Obiectivul ajutorului îl consti-
pentru a le spori eficienþa ºi a realiza tranziþia cãtre reþele inteligente sunt alte prioritãþi ale ministerului. Totodatã se are în vedere producerea energiei verzi. “Sistemul de promovare instituit prin Legea nr. 220/2008 a dus la creºteri accentuate de investiþii în domeniul producþiei de energiei electricã din surse regenerabile, cu precãdere eoliene ºi fotovoltaice, în prezent puterea instalatã a acestora fiind de 3025 MW eolian ºi 1370 MW solar. România ºi-a îndeplinit angajamentul european pentru 2020, respectiv pentru a creºte ponderea energiei din surse regenerabile la 24% din consumul brut de energie finalã, acest indicator atingând un nivel de 26,3% în anul 2015”, mai aratã oficialii ministerului Energiei. Monika BACIU
Ion Pisc, preºedintele Federaþiei Energetica, gãsit mort
T
rupul fãrã viaþã al sindicalistului Ion Pisc a fost gãsit în apartamentul din Bucureºti. Descoperirea a fost fãcutã de un alt sindicalist, care a observat sã acesta nu s-a prezentat la muncã.
Potrivit gds.ro „Preºedintele Federaþiei „Energetica” ºi prim vicepreºedintele Blocului tuie facilitarea închiderii Naþional Sindical, unitãþilor de producþie gorjeanul Ion Pisc Paroºeni ºi Uricani. Pentru Scrãdeanu, de fiecare dintre aceste unitãþi de aproximativ 60 de producþie care urmeazã sã fie ani, a fost gãsit închise , au fost întocmite decedat miercuri, la planuri pentru încetarea activ- locuinþa de serviciu, itãþii care conþin datele exacte din Bucureºti. la care va înceta activitatea de Liderul de exploatare. Ministerul sindicat a fost Energiei monitorizeazã nivelul descoperit de un lider de sindicat din de acordare al ajutorului de Oradea, care a stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile pro- mers la apartament, întrucât Pisc ducãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie Scrãdeanu nu a mai ajuns de mai mic decât preþurile cãrdimineaþã la servibunelui de o calitate similarã ciu”. Liderul de provenit din terþe state. Monika BACIU sindicat are doi
Subvenþia pentru închiderea minelor nu a ajuns la SNIM ubvenþia acordatã S de statul român pentru închiderea
Proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului Energiei, dar potrivit directorului societãþii, acesta are încã de parcurs niºte etape. “Proiectul a trecut de Ministerul de Finanþe, urmeazã sã fie avizat de Ministerul Justiþiei, iar apoi sã fie aprobat prin hotãrâre de Guvern”, a declarat
ºi a respectãrii angajamentelor asumate la nivel regional, european ºi global. Poziþia geograficã ºi potenþialul sãu îi oferã României posibilitatea de a deþine un rol important în matricea energeticã regionalã, atât prin valorificarea resurselor proprii, cât ºi prin diversificarea surselor ºi rutelor de transport
energetic prin România. Ministerul Energiei are o preocupare constatã în ceea ce priveºte menþinerea ºi eficientizarea securitãþii energetice. În acest sens, principalele obiective ºi direcþii prioritare identificate pentru România în domeniul securitãþii energetice au la baza urmãtoarele mãsuri cu relevanþã atât pe plan intern, precum ºi pentru politica externã: crearea de surse ºi rute alternative pentru importuri, cooperarea ºi utilizarea unor mecanisme de solidaritate la nivel regional, crearea de stocuri strategice de combustibili fosili ºi rezerve suficiente de capacitate, asigurarea adecvenþei Sistemului Electroenergetic Naþional, a sistemelor de echilibrare, rezervã ºi stocare”, mai aratã ministerul de resort. Menþinerea unui mix energetic echilibrat ºi diversificat, finanþarea investiþiilor în reþelele de transport ºi distribuþie
copii ºi o casã în cartierul Primãverii din Târgu Jiu. Ion Pisc Scrãdeanu
avea de mai mulþi ani probleme cu inima. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Petrila se înfrumuseþeazã CU PLANTE EXOTICE
Copiii din Vulcan, învãþaþi sã colecteze selectiv C
opiii de la ªcoala Gimnazialã nr 4 din Vulcan au demarat cea de a VII- a ediþie a programului de colectare selectivã „Ne învaþã ºcoala sã colectãm selectiv”.
Acþiunea a strâns copiii din clasele mici, tocmai pentru cã organizatorii evenimentului, cei care gestioneazã la Vulcan sistemul de colectare al gunoiului, din conducerea Pregoterm, sunt de pãrere cã educaþia timpurie este
esenþialã pentru conºtientizarea problemei deºeurilor. „Trebuie sã gestionãm cât mai bine deºeurile. ªtim cã avem o problemã în gestionarea acestora, atât la nivel judeþean, cât ºi naþional. Începând cu ziua de azi ºi pânã în 31 mai, veþi avea ocazia sã vedeþi ºi în staþia de sortare, cum se desfãºoarã efectiv aceastã selecþie a deºeurilor menajere, care provin din gospodãriile tuturor. Pe parcursul acestui program, doamnele învãþãtoare vã vor prezenta modul în care
trebuie sã realizãm colectarea selectivã a ambalajelor. Vom selecta cele mai bune lucrãri ale voastre, din materiale reciclabile, pe care le faceþi la ºcoalã ºi le vom premia”, a spus Marius Danci, directorul Pregoterm, care a lansat astfel un concurs pe tema reciclãrii materialelor folosite, între elevii acestei ºcoli partenere. Copiii vor avea o mare misiune, prima din viaþa lor, dar pe care o vor lua ca pe o lecþie pentru tot restul vieþii. Colectarea selectivã va trebui sã devinã un mod
G
inkgo Biloba, arbore de Mãtase, arþar roºu, castani comestibili sau arborii prinþesei vor înfrumuseþa oraºul Petrila. Autoritãþile locale de la Petrila cumpãrã plante exotice pe care le planteazã pe raza localitãþii. Aproape 500 de plante vor fi plantate pe raza localitãþii. Unele dintre plante sunt originare din Japonia, America de Sud, Africa tropicalã sau Asia de viaþã, iar asta se învaþã din ºcoalã. „Suntem la cea de a VII-a ediþie. Este o iniþiativã foarte bunã, care a ajuns la copiii din Vulcan ºi din Aninoasa, care sunt în clasele a III-a. Primii care au participat la acest eveniment sunt deja în clasa a IX-a, adolescenþi ºi trebuie cu toþii sã învãþaþi ce este bine ºi ce e rãu. Veþi învãþa la ºcoalã cum trebuie selec-
tate ºi de ce trebuie sã avem astfel grijã de mediul înconjurãtor în care trãim cu toþii. Aº vrea sã o consideraþi primul vostru mare proiect pe care îl faceþi la ºcoalã, un proiect în care sã învãþaþi lucruri noi ºi utile. Mulþi poate duceþi gunoiul la container ºi e important sã ºtiþi exact unde se pun PET-urile sau cartonul, ori hârtia”, a spus Cristian Meriºanu,
viceprimarul municipiului Vulcan, la întâlnirea cu cei mici. La eveniment au participat ºi cei de la Gardã Naþionalã de Mediu, care le-au cerut copiilor sprijinul pentru a colecta selectiv deºeurile. Mai mult, copiii au fost încurajaþi sã ia atitudine, atunci când observã oameni care aruncã gunoiul pe unde apucã. Diana MITRACHE
Cuplurile longevive ºi persoanele care Copii evacuaþi din Clubul au 100 de ani, premiate la Petrila Copiilor de la Petroºani utoritãþile locale n puternic incendiu a izbucnit la mansarda Clubului A de la Petrila îi vor U Copiilor din Petroºani, un loc în care erau mai mulþi copii premia pe cetãþenii ce urmeazã cursurile opþionale de aici. Cei mici au fost scoºi imediat din clãdirea cuprinsã de un fum gros ºi a fost nevoie de mai multe echipaje de pompieri care au intervenit. Totul a fãcut parte dintr-un scenariu pus la punct împreunã cu Detaºamentul de Pompieri de la Petroºani, care a executat un exerciþiu demonstrativ de salvare ºi evacuare în cazului unui eveniment nedorit.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 Martie 2017
Cosmin Kis, directorul instituþiei spune cã scenariul a fost unul ce poate fi oricând probabil, motiv pentru care a antrenat întreg efectivul în acþiunea demonstrativã. Cinci echipaje ale pompierilor au acþionat,
afarã ºi în interiorul clãdirii. La faþa locului s-au deplasat 2 autospeciale de stingere a incendiilor, unul de evacuare cu scarã ºi douã echipaje SMURD, care au acordat ajutor tuturor victimelor.”Exerciþiul s-a desfãºurat la Clubul Elevilor Petroºani ºi au fost implicate mai multe echipaje de pompieri, autospecialele de intervenþie precum ºi elevii ºi dascãlii din unitate. La finalul exerciþiului, pompierii au mai petrecut un timp în mijlocul copiilor ºi le-au explicat cum se folosesc echipamentele de intervenþie la dezastre ori le-au prezentat autospecialele”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. La fel ca ºi anul trecut, militarii au programate ºi pentru acest an mai multe simulãri la obiective publice din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
care au împlinit vârsta de 100 de ani.
Totodatã, vor fi premiate ºi cuplurile care anul acesta aniverseazã 50, respectiv 60 de ani de cãsnicie. Consiliul Local a aprobat proiectul de hotãrâre. “Având în vedere faptul cã în oraºul nostru avem numeroase familii care pe parcursul acestui an vor împlini 50, respectiv 60 ani de la cãsãtorie, precum ºi a faptului cã în ultimii doi ani consiliul local a avut în vedere sãrbãtorirea acestor familii, propun ca pentru marcarea acestor
evenimente, pe lângã tradiþionala sãrbãtorire sã se aloce o sumã din capitolul bugetar culturã, recreere, religie care sã vinã în ajutorul acestor familii”, aratã edilii petrileni. Sumele oferite cuplurilor diferã. În plus, persoanelor care au împlinit vârsta de 100 de ani li se vor oferi
câte 1000 de lei. “Dat fiind faptul cã prin hotãrârile consiliului local din anii trecuþi, au fost alocaþi 500 lei pentru familiile care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, consider cã se împlinesc condiþiile de oportunitate ºi legalitate pentru a oferi mãcar aceeaºi sumã acestor familii, respectiv suma de 600 de celor celor care au împlinit 60 de ani de cãsãtorie ºi 1000 de lei persoanelor care au împlinit vârsta de 100 de ani”, mai spun edilii. Cuplurile longevive ºi dar persoanele care aniverseazã 100 de ani de viaþã vor fi premiate într-un cadrul festiv. Monika BACIU
Campanie de împãdurire în Godeanu
irca 25.000 de puieþi de molid urmeazã sã fie plantaþi pe C vârful Godeanu, muntele care strãjuieºte Sarmizegetusa Regia.
Voluntarii ºi cei care iubesc pãdurea au misiunea de a reîmpãduri versantul, dupã ce în 2012 un incendiu devastator a mistuit 70 de hectare de pãdure. ”Campania de împãdurire este iniþiatã de cãtre iubitorii acestei zone
sacre, sub coordonarea Direcþiei Silvice Hunedoara ºi Ocolului Silvic Grãdiºte. În urma incendiului, au fost replantaþi 300.000 de arbori, dar nu toþi au supravieþuit, astfel cã este nevoie de aceastã nouã campanie de plantare”, spun organizatorii. Acþiunea are loc luni, 03 aprilie 2017. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Berberis sau Drãcilã Una din plantele cumpãrate este Berberisul sau Drãcilã. 50 de astfel de exemplare sunt achiziþionate de Primãria oraºului Petrila. Potrivit site-urilor de specialitate, plantã este originarã din zonele boreale. “Genul cuprinde circa 450 specii, cu aspect arbustiv spinoase, cu frunze mereu verzi sau cãzãtoare, originar din zonele boreale, din Asia, Africa de nord ºi tropicalã ºi din America de sud. Prefera soluri stâncoase, în zonele montane. Frunzele sunt lineare, ovate sau subovate ºi sunt reunite în mici grupuri sub formã de rozete. Florile sunt sferice sau în formã de cupã ºi au petalele ºi sepalele galbene. Speciile mereu verzi sunt apreciate pentru frunziº iar cele cu frunze cãzãtoare pentru aspectul multicolor al frunzelor în timpul toamnei ºi pentru ciorchinii de bace viu coloraþi care deseori rezista pe ramuri pânã iarna. Unele specii ºi hibrizii rezultaþi din ele pot forma garduri vii cu aspect frumos fiind folosite ºi pentru spaþii reduse”, aratã site-urile de specialitate. O parte din speciile acestei plante pot creºte oriunde. “Cu excepþia unor specii sud-americane sunt plante uºor de cultivat putând creºte în orice fel de sol bine drenat, însorit sau parþial umbrit. Plantarea speciilor cu frunze permanente se va face în lunile septembrieoctombrie sau în martieaprilie, iar a celor cu frunze cãzãtoare din octombrie pânã în martie. La realizarea gardurilor vii se folosesc
plante înalte de 30-40 cm ce vor fi aºezate la o distanþã de 45-60 cm. Pentru obþinerea unui aspect compact se va tãia partea superioarã a tuturor lãstarilor. Acesta operaþie se repeta odatã pe an la speciile cu frunziº permanent verde, dupã ce au înflorit, ºi în august-septembrie, în cazul speciilor cu frunze cãzãtoare. Dacã este cultivata izolat nu sunt necesare tunderile cu excepþie tulpinilor îmbãtrânite ce se vor tãia de la nivelul solului sãu ale unei ramuri noi”,
3 m. Ritmul de creºtere este lent. Preferã locurile cu umbrã ºi semiumbrã deoarece soarele abundent o opãreºte”, aratã descrierea arborelui. 10 arþari roºii sunt cumpãraþi de primãrie. Un alt exemplar care va fi plantat pe raza oraºului Petrila este arborele de mãtase. ºi acesta provine din Asia. “Albizia julibrissin este un arbore cunoscut sub denumirea popularã de Arborele de Mãtase. Este un arbore tropical originar din Asia. Scoarþa trunchiului este
mai aratã site-urile de specialitate.
în nuanþe de gri, striaþiile sunt mai accentuate la arborii maturi. Frunzele sunt mari cu aspect penat în nuanþe de verde închis. Frunzele se aseamãnã foarte bine cu frunzele de feriga”, aratã site-urile de specialitate. Arborele de mãtase este plantat ca arbore de decor, datoritã aspectului minunat al florilor ºi al frunzelor sale. Coroana sã densã este foarte atrãgãtoare. Se poate planta în orice tip de grãdinã.
Arþar roºu orginar din Japonia O altã plantã consideratã exoticã este arþarul roºu. Arborele pitic îºi are originile în Japonia. “Arþarul japonez roºu este un arbust de parc pitic foarte decorativ cu frunzele de culoare roºubordo. La maturitate dezvolta o coroanã bogatã. Frunzele reprezintã principala atracþie a arþarului japonez, acestea sunt cãzãtoare, palmate, cu lungimea intre 4-10 cm. Culoarea frunzelor este roºie pe faþã ºi verzui pe spate iar toamna toate nuanþele se transformã în ruginiu intens. Este un arbore de talie micã ajunge la înãlþime de 2-
Arborele Prinþesei din China Arborele Prinþesei, cu origini de peste 2000 de ani din China va fi ºi el plantat în Petrila. Planta de o frumuseþe rarã a fost importatã în
Europa în urmã cu 200 de ani. “Paulownia este un arbore decorativ, originar din China unde se cultivã de circa 2000 de ani pentru producþia de lemn, avnd o creºtere foare rapidã, o specie
introdusã în Europa ca arbore de grãdina cu circa 200 de ani n urmã. Denumirea ºtiinþificã este Paulownia Tomentosa dar în multe cazuri este denumit ºi Paulownia imperialis. Numele a fost dedicat în onoarea prinþesei Anna Paulowna, fiica þarului
Paul I, principesa Olandei”, se prezintã în materialele de horticulturã. Arborele Prinþesei este unic în lume datoritã creºterii rapide. “Este unic în lume, fiind singurã specie de arbori cu o capacitate de creºtere atât de rapidã, oferind în acelaºi timp un lemn superior! Viteza de creºtere a acestui arbore este impresionantã, o plantã achiziþionatã de la pepinierã poate creºte în primul an ºi mai mult de 2 metri. În anii urmãtori trunchiul poate creºte în diametru undeva la 4- 5 cm pe an, iar dupã 10 ani de exemplu planta poate fi consideratã adultã, înãlþimea este în jur de 10 metri cu o coroanã impresionantã. La vârsta de 25 de ani planta atinge dimensiunile ºi forma maximã. În locurile de origine sunt întâlnite specii de paulownia ce au vârsta de peste 300 de ani. Pentru a susþine
o creºtere bunã paulownia are nevoie de un sol bogat în nutrienþi, planta trebuie hrãnitã puternic în perioada vegetativã, ºi în special cu îngrãºãminte bogate în azot. Paulownia poate fi cultivatã în poziþii însorite, calde, ferite de vânt puternic”, mai prezintã informaþiile. Tot o plantã originarã din China este ºi Ginkgo Biloba. ªi aceasta îºi va gãsi locul pe raza oraºului Petrila. “Este un arbore exotic originar din China, care face tranziþia cãtre conifere, cunoscut ºi sub numele de Arborele pagodelor. La noi în þarã are o talie mai micã în general, cu un habitus piramidal (exemplarele mascule) sau larg (exemplarele femele). Are douã tipuri de lujeri: lungi, cu mugurii dispuºi spiralat ºi cei scurþi, care sunt brãzdaþi inelar ºi sunt prevãzuþi cu un mugure terminal. Frunzele sunt deosebit de frumoase, în formã de evantai, de 12 cm lungime ºi cu 6-8 cm lãþime, bilobate, pieloase, lung peþiolate, grupate câte 3-5, de culoare verde deschis, toamna galbene”, prezintã site-urile. Alte plante care vor fi plantate pe raza oraºului Petrila sunt puieþii de tuia, castani comestibili, arbori de lalalea, puieþi de magnolie, tei sau iasomie. 475 de plante sunt achiziþionate de Primãria Petrila. Monika BACIU
4 Actualitate
Petrila se înfrumuseþeazã CU PLANTE EXOTICE
Copiii din Vulcan, învãþaþi sã colecteze selectiv C
opiii de la ªcoala Gimnazialã nr 4 din Vulcan au demarat cea de a VII- a ediþie a programului de colectare selectivã „Ne învaþã ºcoala sã colectãm selectiv”.
Acþiunea a strâns copiii din clasele mici, tocmai pentru cã organizatorii evenimentului, cei care gestioneazã la Vulcan sistemul de colectare al gunoiului, din conducerea Pregoterm, sunt de pãrere cã educaþia timpurie este
esenþialã pentru conºtientizarea problemei deºeurilor. „Trebuie sã gestionãm cât mai bine deºeurile. ªtim cã avem o problemã în gestionarea acestora, atât la nivel judeþean, cât ºi naþional. Începând cu ziua de azi ºi pânã în 31 mai, veþi avea ocazia sã vedeþi ºi în staþia de sortare, cum se desfãºoarã efectiv aceastã selecþie a deºeurilor menajere, care provin din gospodãriile tuturor. Pe parcursul acestui program, doamnele învãþãtoare vã vor prezenta modul în care
trebuie sã realizãm colectarea selectivã a ambalajelor. Vom selecta cele mai bune lucrãri ale voastre, din materiale reciclabile, pe care le faceþi la ºcoalã ºi le vom premia”, a spus Marius Danci, directorul Pregoterm, care a lansat astfel un concurs pe tema reciclãrii materialelor folosite, între elevii acestei ºcoli partenere. Copiii vor avea o mare misiune, prima din viaþa lor, dar pe care o vor lua ca pe o lecþie pentru tot restul vieþii. Colectarea selectivã va trebui sã devinã un mod
G
inkgo Biloba, arbore de Mãtase, arþar roºu, castani comestibili sau arborii prinþesei vor înfrumuseþa oraºul Petrila. Autoritãþile locale de la Petrila cumpãrã plante exotice pe care le planteazã pe raza localitãþii. Aproape 500 de plante vor fi plantate pe raza localitãþii. Unele dintre plante sunt originare din Japonia, America de Sud, Africa tropicalã sau Asia de viaþã, iar asta se învaþã din ºcoalã. „Suntem la cea de a VII-a ediþie. Este o iniþiativã foarte bunã, care a ajuns la copiii din Vulcan ºi din Aninoasa, care sunt în clasele a III-a. Primii care au participat la acest eveniment sunt deja în clasa a IX-a, adolescenþi ºi trebuie cu toþii sã învãþaþi ce este bine ºi ce e rãu. Veþi învãþa la ºcoalã cum trebuie selec-
tate ºi de ce trebuie sã avem astfel grijã de mediul înconjurãtor în care trãim cu toþii. Aº vrea sã o consideraþi primul vostru mare proiect pe care îl faceþi la ºcoalã, un proiect în care sã învãþaþi lucruri noi ºi utile. Mulþi poate duceþi gunoiul la container ºi e important sã ºtiþi exact unde se pun PET-urile sau cartonul, ori hârtia”, a spus Cristian Meriºanu,
viceprimarul municipiului Vulcan, la întâlnirea cu cei mici. La eveniment au participat ºi cei de la Gardã Naþionalã de Mediu, care le-au cerut copiilor sprijinul pentru a colecta selectiv deºeurile. Mai mult, copiii au fost încurajaþi sã ia atitudine, atunci când observã oameni care aruncã gunoiul pe unde apucã. Diana MITRACHE
Cuplurile longevive ºi persoanele care Copii evacuaþi din Clubul au 100 de ani, premiate la Petrila Copiilor de la Petroºani utoritãþile locale n puternic incendiu a izbucnit la mansarda Clubului A de la Petrila îi vor U Copiilor din Petroºani, un loc în care erau mai mulþi copii premia pe cetãþenii ce urmeazã cursurile opþionale de aici. Cei mici au fost scoºi imediat din clãdirea cuprinsã de un fum gros ºi a fost nevoie de mai multe echipaje de pompieri care au intervenit. Totul a fãcut parte dintr-un scenariu pus la punct împreunã cu Detaºamentul de Pompieri de la Petroºani, care a executat un exerciþiu demonstrativ de salvare ºi evacuare în cazului unui eveniment nedorit.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 Martie 2017
Cosmin Kis, directorul instituþiei spune cã scenariul a fost unul ce poate fi oricând probabil, motiv pentru care a antrenat întreg efectivul în acþiunea demonstrativã. Cinci echipaje ale pompierilor au acþionat,
afarã ºi în interiorul clãdirii. La faþa locului s-au deplasat 2 autospeciale de stingere a incendiilor, unul de evacuare cu scarã ºi douã echipaje SMURD, care au acordat ajutor tuturor victimelor.”Exerciþiul s-a desfãºurat la Clubul Elevilor Petroºani ºi au fost implicate mai multe echipaje de pompieri, autospecialele de intervenþie precum ºi elevii ºi dascãlii din unitate. La finalul exerciþiului, pompierii au mai petrecut un timp în mijlocul copiilor ºi le-au explicat cum se folosesc echipamentele de intervenþie la dezastre ori le-au prezentat autospecialele”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. La fel ca ºi anul trecut, militarii au programate ºi pentru acest an mai multe simulãri la obiective publice din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
care au împlinit vârsta de 100 de ani.
Totodatã, vor fi premiate ºi cuplurile care anul acesta aniverseazã 50, respectiv 60 de ani de cãsnicie. Consiliul Local a aprobat proiectul de hotãrâre. “Având în vedere faptul cã în oraºul nostru avem numeroase familii care pe parcursul acestui an vor împlini 50, respectiv 60 ani de la cãsãtorie, precum ºi a faptului cã în ultimii doi ani consiliul local a avut în vedere sãrbãtorirea acestor familii, propun ca pentru marcarea acestor
evenimente, pe lângã tradiþionala sãrbãtorire sã se aloce o sumã din capitolul bugetar culturã, recreere, religie care sã vinã în ajutorul acestor familii”, aratã edilii petrileni. Sumele oferite cuplurilor diferã. În plus, persoanelor care au împlinit vârsta de 100 de ani li se vor oferi
câte 1000 de lei. “Dat fiind faptul cã prin hotãrârile consiliului local din anii trecuþi, au fost alocaþi 500 lei pentru familiile care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, consider cã se împlinesc condiþiile de oportunitate ºi legalitate pentru a oferi mãcar aceeaºi sumã acestor familii, respectiv suma de 600 de celor celor care au împlinit 60 de ani de cãsãtorie ºi 1000 de lei persoanelor care au împlinit vârsta de 100 de ani”, mai spun edilii. Cuplurile longevive ºi dar persoanele care aniverseazã 100 de ani de viaþã vor fi premiate într-un cadrul festiv. Monika BACIU
Campanie de împãdurire în Godeanu
irca 25.000 de puieþi de molid urmeazã sã fie plantaþi pe C vârful Godeanu, muntele care strãjuieºte Sarmizegetusa Regia.
Voluntarii ºi cei care iubesc pãdurea au misiunea de a reîmpãduri versantul, dupã ce în 2012 un incendiu devastator a mistuit 70 de hectare de pãdure. ”Campania de împãdurire este iniþiatã de cãtre iubitorii acestei zone
sacre, sub coordonarea Direcþiei Silvice Hunedoara ºi Ocolului Silvic Grãdiºte. În urma incendiului, au fost replantaþi 300.000 de arbori, dar nu toþi au supravieþuit, astfel cã este nevoie de aceastã nouã campanie de plantare”, spun organizatorii. Acþiunea are loc luni, 03 aprilie 2017. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Berberis sau Drãcilã Una din plantele cumpãrate este Berberisul sau Drãcilã. 50 de astfel de exemplare sunt achiziþionate de Primãria oraºului Petrila. Potrivit site-urilor de specialitate, plantã este originarã din zonele boreale. “Genul cuprinde circa 450 specii, cu aspect arbustiv spinoase, cu frunze mereu verzi sau cãzãtoare, originar din zonele boreale, din Asia, Africa de nord ºi tropicalã ºi din America de sud. Prefera soluri stâncoase, în zonele montane. Frunzele sunt lineare, ovate sau subovate ºi sunt reunite în mici grupuri sub formã de rozete. Florile sunt sferice sau în formã de cupã ºi au petalele ºi sepalele galbene. Speciile mereu verzi sunt apreciate pentru frunziº iar cele cu frunze cãzãtoare pentru aspectul multicolor al frunzelor în timpul toamnei ºi pentru ciorchinii de bace viu coloraþi care deseori rezista pe ramuri pânã iarna. Unele specii ºi hibrizii rezultaþi din ele pot forma garduri vii cu aspect frumos fiind folosite ºi pentru spaþii reduse”, aratã site-urile de specialitate. O parte din speciile acestei plante pot creºte oriunde. “Cu excepþia unor specii sud-americane sunt plante uºor de cultivat putând creºte în orice fel de sol bine drenat, însorit sau parþial umbrit. Plantarea speciilor cu frunze permanente se va face în lunile septembrieoctombrie sau în martieaprilie, iar a celor cu frunze cãzãtoare din octombrie pânã în martie. La realizarea gardurilor vii se folosesc
plante înalte de 30-40 cm ce vor fi aºezate la o distanþã de 45-60 cm. Pentru obþinerea unui aspect compact se va tãia partea superioarã a tuturor lãstarilor. Acesta operaþie se repeta odatã pe an la speciile cu frunziº permanent verde, dupã ce au înflorit, ºi în august-septembrie, în cazul speciilor cu frunze cãzãtoare. Dacã este cultivata izolat nu sunt necesare tunderile cu excepþie tulpinilor îmbãtrânite ce se vor tãia de la nivelul solului sãu ale unei ramuri noi”,
3 m. Ritmul de creºtere este lent. Preferã locurile cu umbrã ºi semiumbrã deoarece soarele abundent o opãreºte”, aratã descrierea arborelui. 10 arþari roºii sunt cumpãraþi de primãrie. Un alt exemplar care va fi plantat pe raza oraºului Petrila este arborele de mãtase. ºi acesta provine din Asia. “Albizia julibrissin este un arbore cunoscut sub denumirea popularã de Arborele de Mãtase. Este un arbore tropical originar din Asia. Scoarþa trunchiului este
mai aratã site-urile de specialitate.
în nuanþe de gri, striaþiile sunt mai accentuate la arborii maturi. Frunzele sunt mari cu aspect penat în nuanþe de verde închis. Frunzele se aseamãnã foarte bine cu frunzele de feriga”, aratã site-urile de specialitate. Arborele de mãtase este plantat ca arbore de decor, datoritã aspectului minunat al florilor ºi al frunzelor sale. Coroana sã densã este foarte atrãgãtoare. Se poate planta în orice tip de grãdinã.
Arþar roºu orginar din Japonia O altã plantã consideratã exoticã este arþarul roºu. Arborele pitic îºi are originile în Japonia. “Arþarul japonez roºu este un arbust de parc pitic foarte decorativ cu frunzele de culoare roºubordo. La maturitate dezvolta o coroanã bogatã. Frunzele reprezintã principala atracþie a arþarului japonez, acestea sunt cãzãtoare, palmate, cu lungimea intre 4-10 cm. Culoarea frunzelor este roºie pe faþã ºi verzui pe spate iar toamna toate nuanþele se transformã în ruginiu intens. Este un arbore de talie micã ajunge la înãlþime de 2-
Arborele Prinþesei din China Arborele Prinþesei, cu origini de peste 2000 de ani din China va fi ºi el plantat în Petrila. Planta de o frumuseþe rarã a fost importatã în
Europa în urmã cu 200 de ani. “Paulownia este un arbore decorativ, originar din China unde se cultivã de circa 2000 de ani pentru producþia de lemn, avnd o creºtere foare rapidã, o specie
introdusã în Europa ca arbore de grãdina cu circa 200 de ani n urmã. Denumirea ºtiinþificã este Paulownia Tomentosa dar în multe cazuri este denumit ºi Paulownia imperialis. Numele a fost dedicat în onoarea prinþesei Anna Paulowna, fiica þarului
Paul I, principesa Olandei”, se prezintã în materialele de horticulturã. Arborele Prinþesei este unic în lume datoritã creºterii rapide. “Este unic în lume, fiind singurã specie de arbori cu o capacitate de creºtere atât de rapidã, oferind în acelaºi timp un lemn superior! Viteza de creºtere a acestui arbore este impresionantã, o plantã achiziþionatã de la pepinierã poate creºte în primul an ºi mai mult de 2 metri. În anii urmãtori trunchiul poate creºte în diametru undeva la 4- 5 cm pe an, iar dupã 10 ani de exemplu planta poate fi consideratã adultã, înãlþimea este în jur de 10 metri cu o coroanã impresionantã. La vârsta de 25 de ani planta atinge dimensiunile ºi forma maximã. În locurile de origine sunt întâlnite specii de paulownia ce au vârsta de peste 300 de ani. Pentru a susþine
o creºtere bunã paulownia are nevoie de un sol bogat în nutrienþi, planta trebuie hrãnitã puternic în perioada vegetativã, ºi în special cu îngrãºãminte bogate în azot. Paulownia poate fi cultivatã în poziþii însorite, calde, ferite de vânt puternic”, mai prezintã informaþiile. Tot o plantã originarã din China este ºi Ginkgo Biloba. ªi aceasta îºi va gãsi locul pe raza oraºului Petrila. “Este un arbore exotic originar din China, care face tranziþia cãtre conifere, cunoscut ºi sub numele de Arborele pagodelor. La noi în þarã are o talie mai micã în general, cu un habitus piramidal (exemplarele mascule) sau larg (exemplarele femele). Are douã tipuri de lujeri: lungi, cu mugurii dispuºi spiralat ºi cei scurþi, care sunt brãzdaþi inelar ºi sunt prevãzuþi cu un mugure terminal. Frunzele sunt deosebit de frumoase, în formã de evantai, de 12 cm lungime ºi cu 6-8 cm lãþime, bilobate, pieloase, lung peþiolate, grupate câte 3-5, de culoare verde deschis, toamna galbene”, prezintã site-urile. Alte plante care vor fi plantate pe raza oraºului Petrila sunt puieþii de tuia, castani comestibili, arbori de lalalea, puieþi de magnolie, tei sau iasomie. 475 de plante sunt achiziþionate de Primãria Petrila. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 Martie 2017
O posibilã probã încã n-a fost cerutã de poliþiºti
I
maginile surprinse de camerele de supraveghere n-au fost cerute de anchetatorii accidentului rutier în urma cãruia medicul Lucian Preda ºi-a pierdut viaþa.
La aproape douã zile de la tragicul accident rutier petrecut în zona centralã a municipiului Petroºani, poliþiºtii care investigheazã dosarul penal încã nu ceruserã imaginile surprinse de sistemul video de monitorizare. Filmul tragicului eveniment se aflã în continuare la Poliþia
Fermierii îi pun pe jar pe pompierii hunedoreni Aproape 50 de pompieri ai Detaºamentelor Deva, Hunedoara ºi Petroºani, ai Secþiei Ilia, staþiei Brad ºi Gãrzii de intervenþie Baru au intervenit în ultimele 24 de ore pentru stingerea a 11 incendii de vegetaþie uscatã ce s-au întins pe aproximativ 40 de hectare de terenuri ºi pãºuni de pe raza localitãþilor Cinciº, Câmpuri de Sus, Dobroþ, Veþel, Caraci, Ponor, Zam, Vaþa de Sus, Petroºani ºi pe 10 hectare de lizierã de pãdure în localitatea Caraci.
Pompierii reamintesc fermierilor cã igienizarea terenurilor se poate realiza doar dupã obþinerea prealabilã a permisului de lucru cu foc, de la primãria pe raza cãreia are loc arderea, ºi acceptului scris al Agenþiei pentru Protecþia Mediului. Mai mult, resturile trebuie arse în afara zonei care intrã sub incidenþa subvenþiilor.
S -au jucat cu focul...
O locuinþã ºi mai multe anexe învecinate au fost distruse de un incendiu izbucnit în
localitatea Cãstãu, iar pompierii militari din Orãºtie au stabilit cã dezastrul a fost provocat de câþiva copii care s-au jucat cu focul. Trei echipaje ale Detaºamentului Orãºtie au intervenit, în localitatea Cãstãu, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o casã ºi anexele din lemn ale acesteia. Deºi pompierii s-au deplasat de urgentã ºi au intervenit prompt arderea s-a extins, pãnã la sosirea echipajelor, ºi la mai multe anexe aflate în 2 curþi vecine. Incendiul a distrus acoperiºul locuinþei pe o suprafaþã de 70 mp precum ºi 5 uºi, 4 geamuri, un pat, 3 dulapuri ºi o anexã din lemn cu o suprafaþã de 50 mp. Alte anexe, bucãtãrie de varã ºi un coteþ de porci, însumând o suprafaþã totalã de aproximativ 80 mp, toate aflate în douã curþi vecine au fost mistuite de foc. Echipele de pompieri au intervenit cu autospeciale cu rezervoare de apã cu capacitate de 5.000 ºi 9.000 litri, reuºind stoparea propagãrii incendiului la casele învecinate. Dupã stingerea incendiului, pompierii au concluzionat cã, cel mai probabil, acesta a fost generat de jocul copiilor cu focul.
Accidentele mortale din România, în creºtere în anul 2016 tatisticile privind siguranþa rutierã din S România pentru 2016, publicate de Comisia Europeanã, indicã o creºtere uºoarã a numãrului de accidente faþã de anul 2015. Datele aratã cã numãrul persoanelor care au murit în accidente, raportat la un milion de locuitori, a crescut cu 97. Potrivit Comisiei Europene, România continuã sã fie printre þãrile cu cele mai multe decese cauzate de accidente rutiere, raportat la un milion de locuitori. "Cu nu mai puþin de 97 de decese la fiecare milion de cetãþeni, România este surclasatã doar de Bulgaria, unde anul trecut au murit 99 de persoane în urma accidentelor rutiere, la fiecare milion de locuitori. La polul opus se aflã Suedia ºi Marea Britanie, unde în 2016, doar 27, respectiv 28 de
persoane ºi-au pierdut viaþa astfel, la fiecare milion de locuitori", se aratã în comunicatul Comisiei Europene. Cu toate acestea, România a înregistrat o scãdere de 19% a acestor decese în comparaþie cu anul 2010. La nivel european, în 2016, 25 500 de persoane ºi-au pierdut viaþa în accidente rutiere, cu 600 mai puþine decât în 2015 ºi cu 6 000 mai puþine decât în 2010. Alte 135 000 de persoane au suferit accidente grave, conform estimãrilor Comisiei.
Localã Petroºani ºi va fi pãstrat în baza de date timp de 30 de zile, perioadã în care procurorii ºi poliþiºtii îl vor putea ridica în baza unei cereri, a explicat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþie Localã Petroºani. Sistemul integrat de monitorizare video, realizat pe fonduri europene, cuprinde ºi zona trecerii de pietoni din Piaþa Victoria Petroºani, acolo unde s-a produs tragicul. Medicul a fost lovit în plin de o dubiþã
condusã de un ºofer de 63 de ani, din Petrila, iar martorii spun cã vehiculul rula cu vitezã mai mare decât cea permisã de lege. Poliþiºtii au de audiat o serie de martori iar în funcþie de concluzii ºi rezultatul expertizelor, procurorii vor putea decide vina ºoferului dubiþei cât ºi a victimei. Medicul Lucian Preda era un renumit specialist în recuperare ºi activa la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Maximilian GÂNJU
Angajãri la Primãria Petrila
dministraþia localã de la A Petrila face angajãri. Se cautã cinci muncitori calificaþi în diferite domenii.
Astfel, conform anunþului Primãriei Petrila este nevoie de un paznic în cadrul Compartimentului de Dispecerat, Monitorizare ºi Pazã Bunuri, doi muncitori calificaþi în meseria de zidar, instalator reþele termice ºi sanitare, lãcãtuº mecanic de întreþinere ºi reparaþii universale sau sudor din cadrul Compartimentului Tehnic. Totodatã mai este nevoie de doi muncitori necalificaþi în cadrul Compartimentului Tehnic.
“Concursul va fi organizat în data de 20.04.2017 proba scrisã ºi 24.04.2017 interviul. Cele douã probe se vor desfãºura începând cu ora 10:00 la sediul Primãriei oraºului Petrila”, aratã edilii de la Petrila. Candidaþii îºi pot depune dosarele pânã în data de 11 aprilie 2017. De precizat este faptul cã pentru postul de paznic este necesar un atestat profesional pentru executarea activitãþilor de pazã a obiectivelor, bunurilor ºi valorilor. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 Martie 2017
Autorizaþiile ISU, termen la toamnã
N
u i-a speriat cazul Colectiv, Bamboo nici atât, iar la noi, pe plan local, incendiul de al Keops parcã a ºi fost uitat, pentru cã deputaþii au amânat termenul pentru obþinerea avizelor ISU. Potrivit unui comunicat remis presei de deputatul Florin Roman, care a reprezentat ºi judeþul Hunedoara în campania electoralã din ultimele alegeri, „termenul pânã la care poate fi obþinutã autorizaþia de securitate la incendiu prelungit pânã la 30 septembrie 2017”.
„Comisia pentru administraþie publicã din Camera Deputaþilor a adoptat un amendament prin care termenul pentru obþinerea autorizaþiei de securitate la incendiu prevãzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006 privind apãrarea împotriva
incendiilor, se prorogã pânã la data de 30 septembrie 2017. Alãturi de colegul meu, deputatul PNL Cristian Buican, am depus un amendament suplimentar, prin care beneficiarii care au depus, pânã la data de 30 septembrie 2017, documentaþia pentru obþinerea
Fermierii petrileni învãþaþi cum sã beneficieze de bani
F
ermierii din Petrila au fost instruiþi asupra modului de accesare a fondurilor pentru dezvoltarea agriculturii. Circa 20 de persoane s-au întâlnit cu reprezentanþii administraþiei locale ºi cu cei de la Agenþia pentru Finanþarea Investiþiilor Rurale. Astfel, cei care deþin terenuri sau 4000 de animale pot obþine finanþare în valoare de 15.000 de euro pentru implementarea unor programe în domeniul agriculturii. “Am avut o întâlnire cu fermierii de pe raza oraºului Petrila, împreunã cu cei de la AFIR care se ocupã de implementarea fondurilor europene pe mãsurile 6.3 ºi 6.1. Discuþiile purtate au fost referitoare la modificãrile care survenit pe mãsura 6.3, faptul cã s-a diminuat modul de implementare a
ESO de la 8000 la 4000 ºi pot accesa cât mai mulþi fermieri fonduri pe acest proiect. Sunt 15.000 de euro pe care îi primesc. 75% îi primesc la semnarea contractului, 25% dupã ce se implementeazã o parte din proiect ºi respectã criteriile pe care ghidul de finanþare îl cere. Sunt unii fermieri care au beneficiat de aceste fonduri ºi deja au implementat o parte din proiect”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Fermierii care vor sã benefi-
Vor schimb de terenuri
dministraþia localã vrea sã construiascã douã A blocuri de locuinþe pentru
tineri ºi poartã negocieri cu reprezentanþi ai Ministerului Apãrãrii Naþionale, pentru schimbul unui teren cu suprafaþa de 28 de hectare, din zona Archia, aflat în
administrarea armatei. “Municipalitatea este interesatã sã preia acestui teren în perspectiva construirii de locuinþe pentru tineri”, a expli-
autorizaþiei de securitate la incendiu sau au proiecte în avizare pentru finanþare, sunt exceptaþi de la aplicarea amenzilor, dacã termenul de conformare nu depãºeºte 31 decembrie 2017. Acest amendament propus de noi vine în sprijinul celor care doresc sã intre în legalitate, sã respecte prevederile legate de securitatea la incendiu dar, din diferite motive, au depus documentaþia cu întârziere”, scrie deputatul de Alba Florin Roman. Roman susþine cã a luat aceastã deciziei, din cauzã cã Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã sunt supraa-
cieze de fonduri, trebuie sã întruneascã mai multe condiþii. “Trebuie sã îndeplineascã punctajul, sã deþinã animale, minim 4000, maxim 12.000 de animale ºi terenuri ºi apoi sã depunã proiectul respectiv ºi sã îl ducã la bun sfârºit. Perioada de implementare ºi monitorizare este de 6 ani de zile. 550 de fermieri din Petrila au depus cereri la APIA. Nu se pot încadra alþi fermieri care nu depun cereri la APIA. Trebuie sã se coreleze cererea de la APIA cu registrul agricol ºi doar aºa pot implementa proiectul”, a mai spus sursa citatã. Cei care nu respectã prevederile pot fi puºi sã returneze fondurile. Monika BACIU
cat viceprimarul Rãzvan Mareº. Primãria oferã Ministerului Apãrãrii Naþionale douã terenuri cu o suprafaþã totalã de 24 de hectare, situate în localitãþile Deva ºi Bârcea Micã. “Terenul de la Bârcea Micã va fi folosit de Armatã cu destinaþia de poligon de instrucþie, iar cel de-al doilea teren a fost identificat la ieºirea din Deva spre Arad, în zona haldei de steril”, a mai spus edilul. M. GÂNJU
glomerate, iar acolo ar fi ajuns „munþi de documente ºi personalul însãrcinat cu verificare lor este prea puþin, comparativ cu nevoile”.
umãtate J din cluburi nu sunt autorizate
„Din datele statistice colectate la nivelul Inspecþiei de prevenire din cadrul ISU Hunedoara, reiese faptul cã, în zona Vãii Jiului, funcþioneazã 6 locaþii incluse în categoria cluburi, pub-uri sau discoteci. Dintre acestea, 3 au obþinut autorizaþia de securitate la incendiu, iar cealaltã jumãtate funcþioneazã fãrã aceastã autorizaþie”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara, statistica
Vino la Agenþia de fapte bune Caritas!
in sãrbãtorile V de Paºti, iar cei de la Caritas
ºtiu cã nu toþi vor avea ce sã punã pe masã. În atenþia voluntarilor sunt acum 20 de oameni, pe care ºi noi îi putem ajuta. Acþiunea poartã denumirea „Agenþia de fapte bune” ºi la aceastã agenþie poate veni oricine. „Agenþia de fapte bune a apãrut din dorinþa de a sprijini persoanele în viaþa cãrora sãrãcia este ca un membru al familiei. Împreunã cu tinerii voluntari Caritas ºi
Actualitate 7
fiind valabilã la nivelul lunii februarie 2017, în condiþiile în care, iniþial, termenul limitã era în luna iulie. În 2015, dupã incendiul de la Colectiv, inspectorii ISU Hunedoara au aplicat 50 avertismente ºi 36 amenzi contravenþionale, în cuantum de 332.000 lei, iar în cazul a patru operatori economici a fost atunci dispusã mãsura complementarã de oprire a funcþionãrii. Douã sãli de spectacole din Deva ºi Hunedoara care au primit doar sancþiuni sau avertismente au fost închise atunci de administratorii acestora, pânã la remedierea deficienþelor. Diana MITRACHE comunitatea din Petroºani, dorim sã sprijinim 20 de persoane care se strãduiesc cu greu sã îºi asigure necesarul zilnic. Pe parcursul anului, am reuºit sã vizitãm aceste persoane, ducându-le pachete cu alimente, îmbrãcãminte, încãlþãminte, jucãrii ºi rechizite. Vom fi alãturi de ei ºi cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale! Puteþi contribui donând alimente (cozonaci, conserve de carne, conserve de legume, zahãr, ulei, fainã, paste, iepuraºi de ciocolatã, fructe proaspete) ce vor compune masa de Paºte pentru fiecare din cele 20 de persoane pe care le vom ajuta”, spun voluntarii de la Caritas Petroºani. . Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 Martie 2017
Henþ cu mâna
PE CÂND VIITORUL ”RECORD”? Suntem, cred, cei mai tari din lume la recorduri negative. Recentul 0-0 la fotbal România- Danemarca ne-a plasat iarãºi într-o zonã a recordurilor nedorite. În urmã cu 70 de ani am prins o „linie„
ca ºi acum: patru meciuri fãrã sã dãm gol, cu un golaveraj de 0-13!? Se întâmplã în intervalul 12 oct. 1947 – 6 iunie 1948, cu scorurile: 0-3 acasã cu Ungaria (cu jiulistul Costicã Marinescu în echipã) 0-0 cu Polonia
ºi 0-1 cu Albania, ambele la Bucureºti ºi 0-9 la Budapesta, cu Ungaria lui Bozsik, Kocsis sau Ferenc Puskas.
O umilinþã ce pãrea cã nu se va mai repeta. Ei, bine, iatã generaþia 2017 reînnoadã firul dezastrului de acum 70 de ani, cu
Handbal
C.S.S. PETROªANI (JUNIOARE III) CAMPIOANELE SERIEI F!
Sfaturi de la antrenorul Daniel Brânzãu înainte de meci
CAMP. NAÞ. JUN III (GR. 2002) Etapa a 12 –a, 23 mart. 2017 Victoria Nãdlac CSS D.T. Severin LPS Sebeº LPS Banatul Timiº CSS Sibiu Unirea Sânnic. Mare CSS Petroºani a stat. 1 2 3 4 5 6 7
CLASAMENT
CSS Petroºani LPS Sebeº LPS Banatul Timiº Unirea Sânnic. Mare CSS D.T. Severin Victoria Nãdlac CSS Sibiu
15 16 17 16 15 16 15
13 0 12 1 10 2 10 1 5 2 2 0 2 0
2 3 5 5 8 16 13
20-26 35-27 15-35
470-286 440-313 488-420 422-361 346-376 255-446 217-438
41p. 38p. 37p. 36p. 26p. 13p. 4p.
Etapa a 13-a, 5 apr. 2017 LPS Banatul Timiº CSS Petroºani Unirea Sânnic. Mare Victoria Nãdlac CSS D.T. Severin LPS Sebeº CSS Sibiu stã.
Dacã în etapa trecutã, la junioare II echipa din Petroºani a stat (rãmânând însã tot pe locul 1), echipa de junioare III ºi-a încheiat misiunea în campionatul regular, cu o victorie la o diferenþã de 14 goluri, la Handbal Star Craiova, demonstrând astfel cã rãmâne cea mai redutabilã echipã din serie. Urmeazã Turneul semifinal 1, cu participarea primelor patru echipe din Seria F (CSSP, HC FEFS Craiova, HCM Craiova, CSS Drobeta Tr. Severin),
ele urmând a fi repartizate în 8 grupe a câte ºase echipe fiecare, jucându-se sistem turneu, fiecare cu fiecare. În urmãtoarea fazã se vor califica, pentru Turneul 2, un numãr de 16 echipe, pentru Turneul semifinal 2, un numãr de 16 echipe, (ocupantele primelor douã locuri din cele opt grupe ale Turneului semifinal 1) care vor fi împãrþite în 4 grupe a câte patru echipe fiecare. Cele douã turnee semifinale vor avea loc în cursul lunii aprilie a.c.
15 15 15 15 15 15
13 12 10 6 2 0
0 0 1 1 1 1
2 3 4 8 12 14
410-324 436-386 442-376 423-382 303-433 319-432
Î
(martie 2007)
n returul fotbalistic de acum zece ani, defilam prin toate treptele fotbalului divizionar, A, B, ºi C. Acum, ne-au rãmas doar amintirile...
JIUL PETROªANI
... ocupa, dupã 23 de etape, ultima poziþie în Divizia „A„ cu Marin Tudorache antrenor principal, cu Cipr. Dinu, M. Voicu, M. Gheorghe, Bicfalvi, Paleacu sau Adi Dulcea printre jucãtori. „O echipã de mortãciuni” cum o caracteriza finanþatorul Alin Simota la acea orã.
MINERUL LUPENI ... se descurca excelent, locul 5 dupã 20 de etape în seria a 2-a a Diviziei „B”, cu antrenorul Dan Mãnãilã ºi jucãtorii T. Csik, C. Luca, Boroncoi, Dumitra, Itu, Cireº sau Vezan.
Echipa de handbal junioare III - pregãtiri
Etapa a 10-a, 24 martie 2017 Handbal Star Craiova CSS Petroºani 15-29 CSS Craiova CSS D.T. Severin 17-31 HC FEFES Craiova HCM Craiova 31-29 1 CSS Petroºani 2 HC FEFES Craiova 3 HCM Craiova 4 CSS D.T. Severin 5 Handbal Star Craiova 6 CSS Craiova
REMEMBER ACUM 10 ANI
C.S. VULCAN ªI MINERUL URICANI...
CAMP. NAÞ. JUN. III (GR. 2003) SERIA F
CLASAMENT
patru meciuri la rând fãrã gol ºi cu speranþa (sic!) cã pe 10 iunie, dacã nu vom marca cu Polonia, sã depãºim acest record, ducându-ne spre cifra 5, ca numãr de meciuri consecutive fãrã a marca gol. Aºadar, dupã cum merg treburile, 10 iunie va fi un moment istoric. Da’ nu unul de bine.
31p. 29p. 26p. 18p. 8p. 6p.
... ocupau locurile 9 respectiv 16 în seria a 4-a în Divizia „C” (dupã 20 de etape), Vulcanul cu Ionuþ Stelescu (antrenor), Mârºava, Gabi Trestian, Huºmaniuc, Simoneac, Gãldeanu, Cãlin ca jucãtori iar la Uricani, Ioan Dosan (antrenor), Bozsoki, Acs, Iºfan, Vesa, G. Barbu, ªaucã, Bg. Dumitru ca jucãtori.
ÎN DIVIZIA „D”...
Paginã realizatã de Genu TUÞU
... actuala Liga a IV-a, evoluau Minerul Aninoasa, Univ. Petroºani ºi Inter Petrila, într-un campionat cu 12 echipe. Printre jucãtorii de atunci Hãncilã, Porkolab, Miºca, A. Trestian (Min. Aninoasa) Cucãilã, Labã, Tudora, Sima (Univ. Petroºani), Bobu, Zaharia, Agapi, Brânzea (Inter Petrila).