Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1291
Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Beat-criþã, fãrã permis, a oprit maºina pe calea feratã
P
e o ploaie torenþialã, în seara de mãrþiºor, un bãrbat de 43 de ani din Petroºani a bãut bine ºi apoi s-a urcat la volan. Nu a contat cã nu avea permis, iar la intersecþia cu calea feratã ce duce spre fosta groapã de gunoi din Petroºani, în Cartierul Aeroport, ºi-a dat seama cã nu mai poate conduce maºina. Doar cã era fix pe calea feratã. Mai mulþi oameni, care au observat cã omul de la volan nu mai miºcã maºina ºi au bãnuit cã era beat, aºa cã au sunat la 112. „Poliþia municipiului Petroºani a fost sesizatã prin serviciul 112, cu privire la faptul cã, la trecerea la nivel cu calea feratã de pe strada Cucului, un autoturism a rãmas blocat între linii. La faþa locului s-a deplasat echipajul din cadrul Biroului Rutier, care a identificat conducãtorul autoturismului, un bãrbat de 43 de ani din
Petroºani, care a condus autoturismul, fãrã a poseda permis de conducere ºi sub influenþa bãuturilor alcoolice”, a spus insp. Principal Raul Ciucã, de la Poliþia Rutierã Petroºani. Din fericire, omul nu a pãþit nimic ºi nici maºina nu a fost avariatã, dar acesta a ajuns la poliþie. „S-a reuºit scoaterea autoturismului dintre liniile de cale feratã, înainte de producerea oricãrui eveniment rutier. În cauzã s-a întocmit dosar penal”, a mai adãugat Raul Ciucã. Accidentul putea sã aibã urmãri grave, dacã ar fi trecut vreun tren, mai ales cã traficul feroviar pe acea rutã se înteþeºte noaptea. Diana MITRACHE
Duhoare rãspânditã în Petroºani, CU GIRUL TUTUROR
P
ârâul din apropierea Spitalului de Urgenþã Petroºani pute de trãzneºte ºi asta chiar de ani buni. Rar au fost autoritãþi care au luat mãsuri, temporar, însã, pentru cã se demonstreazã clar cã sunt mai multe gospodãrii ce deverseazã apele din casã ºi de la WC-uri în acest pârâu. Nu este prima datã ºi mai sus, pe Slãtinioara, oamenii au coteþe ce se scurg spre râu, însã, lucurile par la fel ºi în plin centrul oraºului. >>> PAGINA A 4-A
ISJ a aflat cã nu s-au dat bursele elevilor din Vulcan
S
osite în cadrul unei conferinþe de presã la Petroºani, 4 inspectoare, cadre didactice din judeþul Hunedoara, au aflat despre faptul cã, la Vulcan, nu au fost date bursele elevilor.
Situaþia, însã, nu este singularã în judeþ, pentru cã sunt mai multe primãrii, ce nu reuºesc sã le ofere elevilor bursele pe care le meritã, pentru rezultatele obþinute la ºcoalã, ori bursele
sociale, potrivit legii. „Nu s-au dat bursele, pânã în acest moment, dar eu cred cã se vor cãuta soluþii pentru asta. Ne vom informa ºi vedem ce soluþii se vor gãsi”, a spus Maria ªtefãnie, inspector general al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, iar colega sa, inspectorul Marta Mate, a completat-o: „Sunt ºi alte UAT-uri (n.r Unitãþi Administrativ Teritoriale), care procedeazã la plata acestor burse, trimestrial, deci greu reuºesc sã îºi onoreze aceste obligaþii
lunare”, susþine Marta Mate, inspector în cadrul ISJ Hunedoara. Consiliul Local Vulcan a aprobat, în luna decembrie, cuantumul ºi numãrul
burselor ce urmeazã a fi acordate pe perioada anului ºcolar 2016-2017. Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat ºi numãrul acestora se stabilesc anual prin hotãrâre a consiliului local ºi, nu mai putin de 161 de elevi din acest oraº ar trebui sã beneficieze de burse de merit, alþi 120 de elevi de burse de studiu. În plus, acestora se adaugã bursele sociale. Aici 442 de elevi vor beneficia în anul ºcolar 2016-2017 de burse sociale, dar primarul Gheorghe Ile a motivat cã nu are bugetul aprobat. Asta, dupã ce mai mulþi pãrinþi au protestat, acum câteva zile, în faþa primãriei. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Martie 2017
Conducerea CEH vrea pãstrarea Minei Lonea
C
onducerea Complexului Energetic Hunedoara va notifica Comisia Europeanã ºi Consiliul Concurenþei pentru a pãstra mina Lonea. Astfel, singura unitate minierã care va fi închisã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara este mina Lupeni. Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publicã proiectul care priveºte acordarea unui ajutor de stat pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. “S-a aprobat ajutorul de stat pentru închiderea minelor. Am pierdut ceva timp, sunt aproape trei luni de când trebuia aprobat. Orice zi pierdutã ar putea avea consecinþe asupra activitãþii noastre, a tuturor. Din acest moment vreau sã facem tot ceea ce se poate ca aceºti bani care au fost aprobaþi ca ajutor de stat pentru închideri de mine sã fie utilizaþi pe cât se poate în favoarea noastrã. Noi lucrãm la un ajutor de stat pe tip SIEG pe parte energeticã care sperãm cã se va finaliza în existenþa a
douã grupuri energetice, unul la Paroºeni ºi unul reabilitat la Mintia. Este vorba de douã grupuri de cãrbune pe care doresc sã le susþinem prin producþia internã ºi în acest sens vom face tot ce se poate ºi þine de noi pentru a modifica ajutorul de stat odatã acordat. Banii aceºtia sunt cerþi”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Consiliul Concurenþei ºi Comisia Europeanã vor fi notificate de modificãrile ce urmeazã a fi aduse.
“Vom apela la Consiliul Concurenþei ºi Comisia Europeanã astfel încât sã mergem ca variantã de lucru, pe viitor, pe trei exploatãri miniere, sã accesãm întregul ajutor de stat pe mina Lupeni ºi sã ducem Mina Lupeni, nu pânã în 2017 sfârºitul lui septembrie, ci pânã când se poate acorda acest ajutor de stat, ideal pânã la finele anului 2018. Mina Lonea sã facã parte
din rândul minelor cu care vom merge înainte sã alimentãm, în continuare, cele douã termocentrale, NOU ÎN PETROªANI! Paroºeni ºi Mintia. Cei 200 de milioane VIDEO-ENDOSCOPIE sunt foarte importanþi NAS, GÂT, URECHI pentru noi cã avem z Consultaþii ORL z Audiometrie niºte proiecte, nu o tonalã & vocalã z Protezãri auditive sã îi folosim în - Dr. PREDA MIHAI investiþii, ei au o z Cabinet ORL: Petroºani, destinaþie foarte Str. Aviatorilor 19E exactã. Aceºti Programãri consultaþii:
Relief din marmurã reprezentându-l pe zeul Silvanus, exponatul lunii martie la MCDR
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 martie 2017, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
Exponatul lunii martie 2017 face parte tot din colecþia secþiei de la Sarmizegetusa (Ulpia Traiana) a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, fiind vorba despre un relief din marmurã reprezentându-l pe zeul Silvanus, veche divinitate romanã protectoare a pãdurilor ºi câmpurilor, care a evoluat, odatã cu dezvoltarea agriculturii, de la o divinitate
de rang inferior la una foarte importantã în Italia ºi în mare parte a Imperiului roman. ªi în Dacia, Silvanus a fost un zeu popular, cultul sãu fiind documentat cu precãdere în Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, unde este posibil sã i se fi ridicat un templu. Relieful de marmurã a fost descoperit în campania din vara anului 1976, între sanctuarul zeilor Aesculapius ºi Hygia ºi zidul de nord al oraºului. Piesa, cãreia îi lipseºte colþul din stânga jos, are dimensiunile 17 × 32 × 3,3 cm ºi redã zece personaje. În partea din stânga, Silvanus este figurat frontal, bãrbos ºi pletos, cu cãciulã frigianã, tunicã scurtã ºi „chlamys” (mantia), prins pe umãrul drept cu o fibulã. Þine
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
bani ne vor crea disponibilitãþi pentru a finaliza investiþia de mediu la Paroºeni, a începe minime investiþii de supravieþuire la Mintia ºi de a cheltui pe minerit”, a mai spus sursa citatã. Motivul care stã la baza pãstrãrii minei Lonea în detrimentul minei Lupeni este calitatea cãrbunelui. “Lupeniul este încãrcat de o seamã de costuri care nu pot fi eliminate, este o minã foarte mare, foarte întinsã ºI cãrbunele necesitã procesare ºI toate acestea fac ca gigacaloria sã fie extrem de scumpã”, a mai subliniat Mihael Melczer. Monika BACIU
0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC cosorul în mâna dreaptã textul: „[M(arcus)? adusã la piept, iar în cea Av]r(elius) Valens stângã un toiag lung. dec(urio) col(oniae) ex Silvanele ocupã cea mai [v]oto posuit” adicã mare parte a reliefului. În „Marcus? Aurelius Valens numãr de nouã, ele sunt decurion al coloniei a pus figurate cvasi-identic: acest dar”. întoarse uºor spre dreapta lor, purtând „chiton” (rochia) lung, prins sub piept ºi Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ þinând în mâna Petroºani, Telefon 0728890014 stângã o cununã (probabil din spice de grâu). Pe bordura inferioarã a plãcuþei a fost inscripþionat
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
- Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Martie 2017
Morþii nimãnui îngropaþi fãrã preoþi P
ersoanele decedate care nu au apaþinãtori sunt îngropate, de multe ori, fãrã preot. Doar dacã vreunui preot i se face milã de morþii nimãnui îi îngroapã obºteºte.
Sute de bãtrâni din Valea Jiului îºi duc bãtrâneþea singuri. Copiii fie le-au plecat în strãinãtate, fie le-au murit. Numai la Petroºani sunt zeci de cazuri de bãtrâni care nu mai au pe nimeni. Nu au pe nimeni care sã îi îngroape. În aceste cazuri, responsabilitatea cade în sarcina
primãriei. Spre exemplu, anul trecut, 7 persoane au fost înmormântate de primãrie. “Au fost înmormântate din fondurile Consiliului Local 7 persoane fãrã aparþinãtori ºi asistaþi social”, aratã raportul Direcþiei de Asistenþã Socialã Petroºani. La
mormintele acestor oameni nu se grãbeºte nimeni sã vinã sã le aprindã cate o lumânare. Potrivit reprezentanþilor Direcþiei de Asistenþã Socialã Petroºani, sunt douã cazuri în care persoanele decedate sunt îngropate pe banii primãriei.
“În cazul acestor persoane spitalul ne anunþã pe noi ºi pe cei de la Poliþie. Poliþia face cercetãri pentru a stabili dacã persoanele decedate au sau nu rude, iar în cazul în care nu au niciun aparþinãtor ne anunþã pe noi prin adresã, iar noi îl înmormântãm din fondurile
bugetului local. Noi îi mai înmormântãm ºi pe cei care provin rândul beneficiarilor de ajutor social. Dacã moare un beneficiar de ajutor social acolo îl putem înmormânta în baza Legii 416. Se acordã un ajutor familiei în funcþie de cheltuielile pe care le-a avut. Aparþinãtorii trebuie sã facã dovada cheltuielilor, iar potrivit legii, ajutorul se acordã în cuantumul ajutorului social pe care l-a avut. Sumele nu sunt foarte mari pentru cã nici ajutoarele nu sunt foarte mari”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Morþii nimãnui sunt îngropaþi fãrã slujbã, flori sau lacrimi. Nu are cine sã plângã la
cãpãtâiul celor decedaþi. “Nu prea vin preoþii, rar vin, dar depinde. O înmormântare costã cam 600 de lei, asta în condiþiile în care persoana decedatã nu se aflã într-o altã localitate, iar noi trebuie sã ne deplasãm sã o aducem aici. Am avut ºi cazuri în care au fost persoane fãrã aparþinãtori ºi a trebuit sã îi aducem din alte localitãþi”, a mai spus sursa citatã. Nu se murmurã nicio rugãciune, nu se aude de nicãieri “Dumnezeu sã-l ierte”, nu cad discret lacrimi pe iarba încolþitã. Nu e nimeni care sã spunã cateva cuvinte, se aude doar sunetul surd al pãmântului prãvalit peste scândurile lãcuite ale sicriului. Monika BACIU
Termocentrala Mintia este la un Mina Uricani, închisã mai devreme cialii Ministerului unitãþi deþinute de Uricani, pas de a fi închisã, dar Guvernul nu M ina CNH S.A. Petroºani, subunitate a Energiei. La data de perioada 2011Societãþii Naþionale are cunoºtinþe despre acest subiect de Închideri Mine 22 februarie 2012, pe2018. Având în vedere
T
ermocentrala de la Mintia din cadrul Complexul Energetic Hunedoara nu îndeplineºte condiþiile de mediu. În acest sens, Garda de Mediu a suspendat activitatea termocentralei, dar aceasta funcþioneazã în continuare pânã când instanþa va da o decizie definitivã.
Valea Jiului va fi închisã la începutul lunii septembrie a acestui an.
De precizat este faptul cã în primã fazã, CEH a pierdut procesul cu Garda de Mediu. Situaþia pare a nu fi cunoscutã la nivel guvernamental. Sevil Shhaideh, vicepremierul României, s-a aflat la Deva, iar aceasta a rãspuns cã în Guvern nu a existat un subiect punctual cu privire la termocentrala Mintia. “Nu a existat un subiect punctual de discuþie în Guvern cu privire la acest subiect (închiderea termocentralei Mintia-n.r.). Eu nu mã pot pronunþa acum, doar dacã îmi
Oficialii Ministerului Energiei subliniazã cã reanalizarea condiþiilor tehnice ale zãcãmântului permit închiderea unitãþii miniere la începutul trimestrului IV al acestui an. “Apariþia unor condiþii tehnice ºi de zãcãmânt care nu numai cã permit dar ºi impun devansarea unor lucrãri de închidere subteranã din anul 2018 în anul 2017. Cu precãdere la Sucursala Mina Uricani a cãrei încetare a activitãþii de producþie se întrevede a se realiza la începutul trimestrului IV 2017. Aceastã situaþie se regãseºte ºi pentru o parte din lucrãrile de închidere subteranã de la Sucursala Mina Paroºeni fiind totodatã ºi o mãsurã de precauþie în cazul pierderii sau a limitãrii livrãrii producþiei de cãrbune cãtre termocentralele CEH-SA”, aratã ofi-
iau informaþiile de la Ministerul Energiei, dar în Guvern nu a fost o discuþie cu privire la acest subiect”, a declarat la Deva, Sevil Shhaideh, vicepremierul României. Planul de guvernare al PSD vizeazã modernizãri la termocentrala de la Mintia, asta în timp ce Complexul Energetic Hunedoara este la un pas de colaps. “Cãrbunele rãmâne o componentã importantã a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, productia de huilã trebuie menþi-
nutã pentru a asigura funcþionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia ºi un grup la termocentrala Paroºeni, pentru producerea de energie electricã ºi energie termicã în sistemele centralizate de termoficare de la Deva ºi din Valea Jiului (Petroºani, Lupeni, Vulcan etc.). La termocentrala Mintia, în urmãtorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200 MW sau 500 MW), cu eficienþã ridicatã (randament 43—45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150—200 MW, cu pat fluidizat sau parametri supracritici, la Paroºeni, dotate cu instalaþii de mediu corespunzãtoare”, aratã planul de guvernare al PSD. Monika BACIU
prin Decizia nr. C (2012) 1.020/final, Comisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1.169 milioane RON, aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei
obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroºani, începând cu 01.11.2012 s-a înfiinþat Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului S.A. Monika BACIU
4 Actualitate
Duhoare rãspânditã în Petroºani, cu girul tuturor P ârâul din apropierea Spitalului de Urgenþã Petroºani pute de trãzneºte ºi asta chiar de ani buni. Rar au fost autoritãþi care au luat mãsuri, temporar, însã, pentru cã se demonstreazã clar cã sunt mai multe gospodãrii ce deverseazã apele din casã ºi de la WC-uri în acest pârâu. Nu este prima datã ºi mai sus, pe Slãtinioara, oamenii au coteþe ce se scurg spre râu, însã, lucurile par la fel ºi în plin centrul oraºului. Dovadã stau mai multe þevi ce ies din gospodãriile de pe malul apei ºi care ar putea fi luate drept scurgeri de pe versanþi. „Suntem pe pârâul Slãtinioara ce este în administrarea Primãriei municipiului
Petroºani. Este un pârâu necadastrat, nu aparþine Apelor Române ºi, ca atare, dumnealor trebuie sã îl administreze. Referitor la aceste conducte ce deverseazã ape aici, consider cã primãria, împreunã cu
Mai multe autoturisme au fost þinta vandalilor
M
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Martie 2017
ai mulþi ºoferi din municipiul Vulcan ºi-au gãsit autoturismele cu cauciucurile tãiate. Poliþiºtii au demarat cercetãrile ºi încearcã sã-l descopere pe vinovat.
Apa Serv ar trebui sã facã o campanie de monitorizare ºi nu numai, ca sã se evite aceste scurgeri”, a declarat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Nu este prima datã când cei de la Apele Române gãsesc astfel de þevi ce curg în pârâu. Unele chiar sunt scurgeri pentru apele pluviale, dar aºa nu se explicã duhoarea insuportabilã, fix în apropierea unui restaurant, al centrelor comerciale din zonã ºi, mai grav, a ºcolii ºi a Circa 20 de autoturisme au rãmas fãrã cauciucuri dupã ce unul sau mai mulþi indivizi le-au înþepat cu un obiect ascuþit. Incidentul s-a petrecut în noaptea de joi spre vineri, într-o parcare situatã în zona de centru a municipiului Vulcan, iar poliþiºtii din Vulcan s-au autosesizat ºi au demarat o anchetã. ”Ar putea fi vorba de o persoanã cu probleme sau de un nemulþumit, pentru cã este o parcare între blocuri. (…) Ne-am sesizat din oficiu ºi s-a fãcut dosar penal pentru distrugere, iar persoanele pãgubite trebuie sã depunã plângere la noi în trei luni de zile. Pedeapsa prevãzutã de lege este de la 6 luni la trei ani”, a declarat comisarul Toma Mihu, ºeful Poliþiei Vulcan. Poliþiºtii au identificat 14 pãgubiþi dar ar mai putea fi ºi alte persoane afectate de vandali. Prejudiciul provocat se situeazã în jurul valorii de 5000 de lei. Maximilian GÂNJU
spitalului. „Noi am avut în anii trecuþi probleme pe acest pârâu. Atunci am impus Apa Serv sã ia mãsuri ºi a montat o reþea separatã ce duce mai jos, ca sã evitãm poluarea”, a mai adãugat Corici. Canalizarea existã, dar nu toþi sunt branºaþi la ea. Cel puþin asta spun cei de la Apa Serv care recunosc cã pe strada respectivã unele case au doar apã curentã, nu ºi canalizare. „În zonã sunt mai multe gospodãrii care nu au acces la reþeaua de
canalizare, drept pentru care, individual, are fiecare instalaþie proprie, fose septice. Obligaþia fiecãrui locatar este sã îºi întreþinã instalaþiile proprii, sã le vidanjeze când situaþia o impune, dar se pare cã unii preferã ca sã descarce mizeria direct în emisar. Responsabilitatea societãþii noastre, însã, se opreºte aici. Organele competente din cadrul primãriei ºi Ape Române pot fi sesizate de aceste aspecte ºi pot aplica mãsuri de îndreptare a situaþiei
respective”, a adãugat ºi Florin Donisã, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. Responsabilii de la Biroul de Mediu din Primãria municipiului Petroºani spun cã vor face o anchetã la faþa locului, pentru a vedea exact cine se face vinovat de duhoarea care se simte tot mai pregnenant în zona spitalului din localitate. Vina este aruncatã de la unii la alþii, însã, cu certitudine, singurii vinovaþi sunt cei care locuiesc de-a lungul albiei pârâului Slãtinioara. Asta, mai ales cã Apa Serv a construit sistemul de canalizare ºi localnicilor nu le rãmâne decât sã se branºeze la el. În schimb, însã, de ani de zile, lucrurile nu au fost tranºate ºi pârâul, unul dintre cele douã care traverseazã centrul Petroºaniului, continuã sã duhneascã de la distanþã, nefiind nicio încântare sã stai prin preajmã. Diana MITRACHE
Sperã sã se înþeleagã cu Romsilva omsilva nu renunþã la R terenuri, iar de aceste suprafeþe depind proiectele de
dezvoltare ale unor localitãþi. Edilii de la Petrila încearcã sã se înþeleagã cu cei de la Romsilva în ceea ce priveºte cele 30 hectare de teren din zona ªureanu. Autoritãþile vor sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de teren pentru ca investitorul sã continue lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil. “În ceea ce priveºte domeniul schiabil ªureanu sperãm sã primim avizul. Noi încercãm sã ne înþelegem amiabil cu cei de la Romsilva. Faþã de cei de la Petroºani, terenurile pe care noi vrem sã le oferim la schimb sunt compatibile”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului
D
Medicii prescriptori din judeþul Hunedoara vor avea obligaþia sã completeze formularele pe care le vor transmite ulterior, prin mijloace electronice, cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, urmând ca, în termen scurt, transmiterea sã se facã online cãtre Platforma Informaticã a Asigurãrilor de Sãnãtate (PIAS). Reprezentanþii CAS atrag atenþia cã întreaga responsabilitate pentru prescrierea medicamentelor menþionate, precum ºi pentru corec-
titudinea completãrii formularelor va reveni exclusiv medicilor prescriptori. Formularele vor constitui un sprijin pentru medicii prescriptori, deoarece reprezintã o modalitate rapidã de verificare a încadrãrii pacientului în criteriile terapeutice de prescriere a medicamentelor respective. Totodatã, ele vor fi ºi un instrument de control al evoluþiei costurilor prescrierilor de medicamente cu impact financiar
semnificativ asupra bugetului CAS. Reglementarea formularelor este prevãzutã în Ordinul CNAS nr. 141/2017, care poate fi consultat pe site-ul CAS Hunedoara.
D
eponeul ecologic de la Bârcea Mare nu este operaþional nici în momentul de faþã. Contestaþiile repetate au blocat desemnarea operatorului care urmeazã sã ridice deºeurile din judeþul Hunedoara ºi sã le transporte la Bârcea, astfel cã operaþiunea “gunoiul” a fost întârziatã ºi s-au cãutat soluþii de compromis. Petrila. Proiectul întâmpinã probleme ºi pe partea judeþului Alba. Potrivit reprezentanþilor Consiliului Judeþean Alba asfaltarea sau mai bine spus construirea de la zero a DJ 704, care nu are nici mãcar fundaþie, ar costa în jur de 40 de milioane lei, bani pe care autoritãþile judeþene spun cã nu-ºi permit sã-i asigure din propriul buget, potrivit ziarulunirea.ro. Pentru a putea îndeplini standardele, drumul ar trebui lãrgit, doar cã terenul din stânga ºi dreapta DJ 704 aparþine Romsilva, care ar trebui sã cedeze din propriul teren în acest scop. Monika BACIU
Prima generaþie cu „pregãtitoare” a scãzut ciclul gimnazial
elevi care CAS Hunedoara: 51 de medicamente Primii au urmat clasa pregãtitoare, sau care se acordau anterior clasa Zero, cum a fost ea denumitã, au cu viza comisiilor de experþi, ajuns în clasa a IV-a, iar numãrul lor pare prescrise direct pacienþilor sã fi scãzut în aceste e la 1 martie, 51 de medicamente scumpe care anterior acestei date se acordau cu viza comisiilor de experþi ale CNAS ºi CAS Hunedoara, vor putea fi prescrise direct asiguraþilor, dupã completarea formularelor specifice de verificare a respectãrii criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicaþia respectivã.
Deponeul de la Bârcea, poveste fãrã sfârºit
clase. Asta aratã previziunea estimatã pentru anul ºcolar 2017 -2018. Sunt motive întemeiate sã avem o cifrã de ºcolarizare mai mare în anii anteriori, pentru cã, iniþial, nu toþi pãrinþii ºi-au trimis copiii în aceastã clasã, iar unii i-au lãsat încã un an la grãdiniþã. Inspectorii ºcolari din Hunedoara spun cã acum clasa pregãtoare face înscrieri ºi situaþia s-a reglat în timp. „Dacã ne uitãm la clasa a VIII-a, de exemplu, numãrul elevilor din judeþul Hunedoara, pe care îl avem înregistrat este de 3.261, la clasa a VII-a, 3.352, deci în creºtere, la clasa a VI-a sunt 3.495, în clasa a
V-a, 3.609. Dar, generaþia de clasa a IV-a, este generaþia care a început pentru prima datã clasa pregãtitoare, atunci a fost aprobatã ºi orice început a fost mai greu, mai dificil, pãrinþii au avut reþineri ºi nu toþi au optat pentru înscrieri în clasa pregãtitoare ºi aici cifrele sunt undeva în jurul a 2.900, sub 3.000, însã, generaþia de clasa a III-a deja are o creºtere considerabilã ºi ajungem la peste 3.400”, a declarat Maria Stefãnie, inspector general ISJ Hunedoara. ªi în acest an, sunt peste 3.000 de locuri în grãdiniþe ºi a început deja înscrierea în clasa pregãtitoare. În plus, copiii care nu au împlinit 6 ani pânã în 31 august, sunt evaluaþi din punct de vedere psihosomatic, pentru ca specialiºtii sã ºtie exact dacã trebuie sã plece la ºcoalã, sau sã rãmânã la grãdiniþã. Diana MITRACHE
Vicepremierul României, Sevil Shhaideh, a declarat cã prioritatea ministerului Dezvoltãrii este ca judeþul Hunedoara sã nu returneze zecile de milioane de euro Comisiei Europene. “Cu privire la SMID-ul din judeþul Hunedoara, din punctul nostru al finanþatorului, am asigurat toate mãsurile ca acest proiect sã nu returneze cãtre Comisia Europeanã ºi sã devinã funcþional. Am avut discuþii cu autoritatea de management, am primit ºi propunerile pentru soluþionarea exactã a situaþiei. Noi încercãm sã soluþionãm problema colectãrii deºeurilor de pe teritoriul judeþului Hunedoara. achiziþia va merge cu procedurile sale, fie cu CNSC sau alte instanþe de judecatã. Pe noi ne intereseazã ca cetãþenii sã nu sufere cã cineva se ceartã cu cineva ºi rãmân deºeurile pe stradã. Am încercat sã gãsim soluþii
ca acest deponeu, pânã la soluþionarea licitaþiilor, pânã la exista un operator desemnat prin procedurã acest deponeu sã funcþioneze pentru ca populaþia sã nu aibã de suferit”, a declarat Sevil Shhaideh, vicepremierul României. Autoritãþile judeþene au trei opþiuni pentru operaþionalizarea deponeului. “Procedura de achiziþie publicã îºi urmeazã cursul, partea de deponeu are trei variante de soluþionare, fie un serviciu propriu temporar, fie un operator temporar, fie un deponeu temporar. Rãmâne la opþiunea CJH
ºi a autoritãþilor locale sã aleagã astfe încât sã fie ºi rapidã ºi economicã”, a mai subliniat sursa citatã. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora a spus cã în cel mult douã luni de zile, deponeul ecologic de la Bârcea ar trebui sã fie operaþional. „Problema asta m-a preocupat din iunie anul trecut ºi este cel mai grav lucru. La momentul acesta, este rezolvatã problema SMID pasul I, deponeul de la Bârcea. Sunt niºte etape, sunt niºte douã luni, trebuie sã vorbim cu oamenii care vor lucra acolo. Dacã se respectã toate procedurile deponeul va funcþiona în cel mult douã luni, cât mai repede posibil”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Peste 50 de milioane de euro a investit Consiliul Judeþean Hunedoara pentru crearea unui sistem de management al deºeurilor menajere (SMID). Monika BACIU
4 Actualitate
Duhoare rãspânditã în Petroºani, cu girul tuturor P ârâul din apropierea Spitalului de Urgenþã Petroºani pute de trãzneºte ºi asta chiar de ani buni. Rar au fost autoritãþi care au luat mãsuri, temporar, însã, pentru cã se demonstreazã clar cã sunt mai multe gospodãrii ce deverseazã apele din casã ºi de la WC-uri în acest pârâu. Nu este prima datã ºi mai sus, pe Slãtinioara, oamenii au coteþe ce se scurg spre râu, însã, lucurile par la fel ºi în plin centrul oraºului. Dovadã stau mai multe þevi ce ies din gospodãriile de pe malul apei ºi care ar putea fi luate drept scurgeri de pe versanþi. „Suntem pe pârâul Slãtinioara ce este în administrarea Primãriei municipiului
Petroºani. Este un pârâu necadastrat, nu aparþine Apelor Române ºi, ca atare, dumnealor trebuie sã îl administreze. Referitor la aceste conducte ce deverseazã ape aici, consider cã primãria, împreunã cu
Mai multe autoturisme au fost þinta vandalilor
M
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Martie 2017
ai mulþi ºoferi din municipiul Vulcan ºi-au gãsit autoturismele cu cauciucurile tãiate. Poliþiºtii au demarat cercetãrile ºi încearcã sã-l descopere pe vinovat.
Apa Serv ar trebui sã facã o campanie de monitorizare ºi nu numai, ca sã se evite aceste scurgeri”, a declarat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Nu este prima datã când cei de la Apele Române gãsesc astfel de þevi ce curg în pârâu. Unele chiar sunt scurgeri pentru apele pluviale, dar aºa nu se explicã duhoarea insuportabilã, fix în apropierea unui restaurant, al centrelor comerciale din zonã ºi, mai grav, a ºcolii ºi a Circa 20 de autoturisme au rãmas fãrã cauciucuri dupã ce unul sau mai mulþi indivizi le-au înþepat cu un obiect ascuþit. Incidentul s-a petrecut în noaptea de joi spre vineri, într-o parcare situatã în zona de centru a municipiului Vulcan, iar poliþiºtii din Vulcan s-au autosesizat ºi au demarat o anchetã. ”Ar putea fi vorba de o persoanã cu probleme sau de un nemulþumit, pentru cã este o parcare între blocuri. (…) Ne-am sesizat din oficiu ºi s-a fãcut dosar penal pentru distrugere, iar persoanele pãgubite trebuie sã depunã plângere la noi în trei luni de zile. Pedeapsa prevãzutã de lege este de la 6 luni la trei ani”, a declarat comisarul Toma Mihu, ºeful Poliþiei Vulcan. Poliþiºtii au identificat 14 pãgubiþi dar ar mai putea fi ºi alte persoane afectate de vandali. Prejudiciul provocat se situeazã în jurul valorii de 5000 de lei. Maximilian GÂNJU
spitalului. „Noi am avut în anii trecuþi probleme pe acest pârâu. Atunci am impus Apa Serv sã ia mãsuri ºi a montat o reþea separatã ce duce mai jos, ca sã evitãm poluarea”, a mai adãugat Corici. Canalizarea existã, dar nu toþi sunt branºaþi la ea. Cel puþin asta spun cei de la Apa Serv care recunosc cã pe strada respectivã unele case au doar apã curentã, nu ºi canalizare. „În zonã sunt mai multe gospodãrii care nu au acces la reþeaua de
canalizare, drept pentru care, individual, are fiecare instalaþie proprie, fose septice. Obligaþia fiecãrui locatar este sã îºi întreþinã instalaþiile proprii, sã le vidanjeze când situaþia o impune, dar se pare cã unii preferã ca sã descarce mizeria direct în emisar. Responsabilitatea societãþii noastre, însã, se opreºte aici. Organele competente din cadrul primãriei ºi Ape Române pot fi sesizate de aceste aspecte ºi pot aplica mãsuri de îndreptare a situaþiei
respective”, a adãugat ºi Florin Donisã, director tehnic Apa Serv Valea Jiului. Responsabilii de la Biroul de Mediu din Primãria municipiului Petroºani spun cã vor face o anchetã la faþa locului, pentru a vedea exact cine se face vinovat de duhoarea care se simte tot mai pregnenant în zona spitalului din localitate. Vina este aruncatã de la unii la alþii, însã, cu certitudine, singurii vinovaþi sunt cei care locuiesc de-a lungul albiei pârâului Slãtinioara. Asta, mai ales cã Apa Serv a construit sistemul de canalizare ºi localnicilor nu le rãmâne decât sã se branºeze la el. În schimb, însã, de ani de zile, lucrurile nu au fost tranºate ºi pârâul, unul dintre cele douã care traverseazã centrul Petroºaniului, continuã sã duhneascã de la distanþã, nefiind nicio încântare sã stai prin preajmã. Diana MITRACHE
Sperã sã se înþeleagã cu Romsilva omsilva nu renunþã la R terenuri, iar de aceste suprafeþe depind proiectele de
dezvoltare ale unor localitãþi. Edilii de la Petrila încearcã sã se înþeleagã cu cei de la Romsilva în ceea ce priveºte cele 30 hectare de teren din zona ªureanu. Autoritãþile vor sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de teren pentru ca investitorul sã continue lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil. “În ceea ce priveºte domeniul schiabil ªureanu sperãm sã primim avizul. Noi încercãm sã ne înþelegem amiabil cu cei de la Romsilva. Faþã de cei de la Petroºani, terenurile pe care noi vrem sã le oferim la schimb sunt compatibile”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului
D
Medicii prescriptori din judeþul Hunedoara vor avea obligaþia sã completeze formularele pe care le vor transmite ulterior, prin mijloace electronice, cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara, urmând ca, în termen scurt, transmiterea sã se facã online cãtre Platforma Informaticã a Asigurãrilor de Sãnãtate (PIAS). Reprezentanþii CAS atrag atenþia cã întreaga responsabilitate pentru prescrierea medicamentelor menþionate, precum ºi pentru corec-
titudinea completãrii formularelor va reveni exclusiv medicilor prescriptori. Formularele vor constitui un sprijin pentru medicii prescriptori, deoarece reprezintã o modalitate rapidã de verificare a încadrãrii pacientului în criteriile terapeutice de prescriere a medicamentelor respective. Totodatã, ele vor fi ºi un instrument de control al evoluþiei costurilor prescrierilor de medicamente cu impact financiar
semnificativ asupra bugetului CAS. Reglementarea formularelor este prevãzutã în Ordinul CNAS nr. 141/2017, care poate fi consultat pe site-ul CAS Hunedoara.
D
eponeul ecologic de la Bârcea Mare nu este operaþional nici în momentul de faþã. Contestaþiile repetate au blocat desemnarea operatorului care urmeazã sã ridice deºeurile din judeþul Hunedoara ºi sã le transporte la Bârcea, astfel cã operaþiunea “gunoiul” a fost întârziatã ºi s-au cãutat soluþii de compromis. Petrila. Proiectul întâmpinã probleme ºi pe partea judeþului Alba. Potrivit reprezentanþilor Consiliului Judeþean Alba asfaltarea sau mai bine spus construirea de la zero a DJ 704, care nu are nici mãcar fundaþie, ar costa în jur de 40 de milioane lei, bani pe care autoritãþile judeþene spun cã nu-ºi permit sã-i asigure din propriul buget, potrivit ziarulunirea.ro. Pentru a putea îndeplini standardele, drumul ar trebui lãrgit, doar cã terenul din stânga ºi dreapta DJ 704 aparþine Romsilva, care ar trebui sã cedeze din propriul teren în acest scop. Monika BACIU
Prima generaþie cu „pregãtitoare” a scãzut ciclul gimnazial
elevi care CAS Hunedoara: 51 de medicamente Primii au urmat clasa pregãtitoare, sau care se acordau anterior clasa Zero, cum a fost ea denumitã, au cu viza comisiilor de experþi, ajuns în clasa a IV-a, iar numãrul lor pare prescrise direct pacienþilor sã fi scãzut în aceste e la 1 martie, 51 de medicamente scumpe care anterior acestei date se acordau cu viza comisiilor de experþi ale CNAS ºi CAS Hunedoara, vor putea fi prescrise direct asiguraþilor, dupã completarea formularelor specifice de verificare a respectãrii criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicaþia respectivã.
Deponeul de la Bârcea, poveste fãrã sfârºit
clase. Asta aratã previziunea estimatã pentru anul ºcolar 2017 -2018. Sunt motive întemeiate sã avem o cifrã de ºcolarizare mai mare în anii anteriori, pentru cã, iniþial, nu toþi pãrinþii ºi-au trimis copiii în aceastã clasã, iar unii i-au lãsat încã un an la grãdiniþã. Inspectorii ºcolari din Hunedoara spun cã acum clasa pregãtoare face înscrieri ºi situaþia s-a reglat în timp. „Dacã ne uitãm la clasa a VIII-a, de exemplu, numãrul elevilor din judeþul Hunedoara, pe care îl avem înregistrat este de 3.261, la clasa a VII-a, 3.352, deci în creºtere, la clasa a VI-a sunt 3.495, în clasa a
V-a, 3.609. Dar, generaþia de clasa a IV-a, este generaþia care a început pentru prima datã clasa pregãtitoare, atunci a fost aprobatã ºi orice început a fost mai greu, mai dificil, pãrinþii au avut reþineri ºi nu toþi au optat pentru înscrieri în clasa pregãtitoare ºi aici cifrele sunt undeva în jurul a 2.900, sub 3.000, însã, generaþia de clasa a III-a deja are o creºtere considerabilã ºi ajungem la peste 3.400”, a declarat Maria Stefãnie, inspector general ISJ Hunedoara. ªi în acest an, sunt peste 3.000 de locuri în grãdiniþe ºi a început deja înscrierea în clasa pregãtitoare. În plus, copiii care nu au împlinit 6 ani pânã în 31 august, sunt evaluaþi din punct de vedere psihosomatic, pentru ca specialiºtii sã ºtie exact dacã trebuie sã plece la ºcoalã, sau sã rãmânã la grãdiniþã. Diana MITRACHE
Vicepremierul României, Sevil Shhaideh, a declarat cã prioritatea ministerului Dezvoltãrii este ca judeþul Hunedoara sã nu returneze zecile de milioane de euro Comisiei Europene. “Cu privire la SMID-ul din judeþul Hunedoara, din punctul nostru al finanþatorului, am asigurat toate mãsurile ca acest proiect sã nu returneze cãtre Comisia Europeanã ºi sã devinã funcþional. Am avut discuþii cu autoritatea de management, am primit ºi propunerile pentru soluþionarea exactã a situaþiei. Noi încercãm sã soluþionãm problema colectãrii deºeurilor de pe teritoriul judeþului Hunedoara. achiziþia va merge cu procedurile sale, fie cu CNSC sau alte instanþe de judecatã. Pe noi ne intereseazã ca cetãþenii sã nu sufere cã cineva se ceartã cu cineva ºi rãmân deºeurile pe stradã. Am încercat sã gãsim soluþii
ca acest deponeu, pânã la soluþionarea licitaþiilor, pânã la exista un operator desemnat prin procedurã acest deponeu sã funcþioneze pentru ca populaþia sã nu aibã de suferit”, a declarat Sevil Shhaideh, vicepremierul României. Autoritãþile judeþene au trei opþiuni pentru operaþionalizarea deponeului. “Procedura de achiziþie publicã îºi urmeazã cursul, partea de deponeu are trei variante de soluþionare, fie un serviciu propriu temporar, fie un operator temporar, fie un deponeu temporar. Rãmâne la opþiunea CJH
ºi a autoritãþilor locale sã aleagã astfe încât sã fie ºi rapidã ºi economicã”, a mai subliniat sursa citatã. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora a spus cã în cel mult douã luni de zile, deponeul ecologic de la Bârcea ar trebui sã fie operaþional. „Problema asta m-a preocupat din iunie anul trecut ºi este cel mai grav lucru. La momentul acesta, este rezolvatã problema SMID pasul I, deponeul de la Bârcea. Sunt niºte etape, sunt niºte douã luni, trebuie sã vorbim cu oamenii care vor lucra acolo. Dacã se respectã toate procedurile deponeul va funcþiona în cel mult douã luni, cât mai repede posibil”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Peste 50 de milioane de euro a investit Consiliul Judeþean Hunedoara pentru crearea unui sistem de management al deºeurilor menajere (SMID). Monika BACIU
6 Actualitate
Unitatea de Asistenþã a lui Cioloº, „desfiinþatã” de Sevil Shaidehh V icepremierul Românei Sevil Shhaideh a ajuns la Deva ºi, atunci când a fost întrebatã dacã va continua ideea pe care a pornit premierul Dacian Cioloº ºi vicepremierul Vasile Dîncu la Petroºani a fost tranºantã.
A spus cã nu existã niciun act normativ care sã stabileascã ºi cum va fi finanþatã Unitatea de Asistenþã Tehnicã inauguratã la Petroºani, iar acum oportunitãþile sunt legate de fondurile europene ºi absorbþia lor. „Nu pot comenta ce a fãcut sau ce nu a fãcut Guvernul trecut. Înþeleg, din discuþiile cu primarii, cã s-a propus un memorandum, deci nici un act normativ de nivel primar, care sã stabileascã înfiinþarea unor structuri guvernamentale de asistenþã tehnicã, cu finanþare, fie de la Ministerul Dezvoltãrii, fie din altã parte. Deci nu existã. Eu cred cã, prezenþa mea ºi a tururor specialiºtilor, fie la nivelul Agenþiei de Dezvoltare Economicã a judeþului Hunedoara, fie a celor de la Autoritãþile de management din
Ministerul pe care îl reprezint, este mult mai eficace ºi va produce rezultate mult mai rapide, decât ceva asumat pe o hârtie ºi care nu existã”, a declarat Sevil Shhaideh, vicepremierul României. La Deva, vicepremierul Shhaideh s-a întâlnit cu primarii din zona noastrã ºi le-a propus întreg sprijinul sãu, pentru a continua sã atragã fonduri europene, aºa cum au fãcut ºi pânã acum, doar cã le-a promis o legãturã mai strânsã în acest sens. „Eu am solicitat tuturor autoritãþilor sã fie foarte atente ce proiecte îºi pregãtesc. Am constatat cã au depus foarte multe la nivelul Fondurilor Europene ºi îi încurajez sã continue aºa ºi i-am rugat, împreunã, sã îºi stabileascã, cu
preºedintele CJH, ce probleme au, fie în accesarea fondurilor, fie a programelor guvernamentale, iar eu trimit echipe de la nivelul ministerelor de câte ori autoritãþile o vor solicita. Am constatat cã nimeni, timp de un an ºi douã luni, nu a discutat cu adevãrat cu primarii despre blocajele pe care le-au avut”, a mai precizat vicepremierul. Cât priveºte Unitatea de Asistenþã Tehnicã ce a fost gânditã de Guvernul tehnocrat, Sevil Shhaideh a conchis: „Dacã aceste unitãþi ar fi funcþionat anul trecut, probabil cã rata de absorbþie ar fi fost mai mare, dar, permiteþi-mi mie sã las lucrurile sã se întâmple ºi sã nu le pun pe hârtie, fãrã sã existe”. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Martie 2017
Tiberiu Iacob Ridzi, la întâlnirea cu Sevil Shhaideh
T
iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, a participat la întâlnirea cu vicepremierul României, Sevil Shhaideh. Întâlnirea a avut loc la Consiliul Judeþean Hunedoara, acolo unde au fost prezenþi oficialii instituþiei judeþene, primarii din localitãþile hunedorene, dar ºi parlamentari. “Am fost la întâlnirea cu vicepremierul Sevil Shhaideh. Au fost discuþii generale, aceasta a spus cã etapa a doua a Programului Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL) a început prin adoptarea OUG 6/2017, iar în aprilie vor fi contractate proiectele”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, dupã întâl-
Sevil Shhaideh: „Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu poate primi fonduri de la Consiliul Judeþean”
C
ererea primarului din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, de a primi bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara, pentru a face faþã numãrului uriaº de solicitãri de aici, a fost discutatã ºi cu vicepremierul Sevil Shhaideh la Deva, însã, aceasta a spus cã unitatea medicalã ar trebui sã se descurce. „Nefiind în subordinea Consiliului Judeþean, Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu poate primi fonduri de la Consiliul Judeþean. Spitalul are un contract de prestãri servicii cu CAS ºi nu puteþi spune cã e finanþat din bugetul local, în totalitate. Deci, probabil, pentru acele aspecte care þin de partea de utilitãþi, de funcþionare, cheltuielile aparþin de Petroºani”, a declarat, la Deva, Sevil Shhaideh. În plus, o analizã mai atentã ar trebui sã iden-
tifice soluþiile ºi exact acest aspect a fost evidenþiat în discuþiile cu oficialul de la Bucureºti. Mai mult, soluþia ajutorului financiar de la Consiliul Judeþean nu a fost definitiv anulatã, însã, vicepremierul a cerut o analizã atentã în acest caz. „Dacã municipiul Petroºani are dificultãþi în a administra acest spital, trebuie sã identificãm împreunã aceste soluþii. Sã analizãm poate nu este decontat în totalitate serviciul prestat în spitalul din Petroºani ºi
atunci sã vedem de ce. Poate din bugetul propriu, municipiul Petroºani nu alocã suficiente fonduri pentru secþiuni de funcþionare, sau dacã municipiul Petroºani nu poate sã mai ducã, sã facem un parteneriat ºi cu Consiliul Judeþean ºi atunci sã existe posibilitatea de a transfera ºi de acolo sume, cãtre SUP ºi mai putem analiza, pe zona de
echipamente, lipsa de investiþii de la Ministerul Sãnãtãþii, sã vedem ºi pentru spitalul din Petroºani care este necesarul”, a mai precizat Sevil Shhaideh. Spitalul de Urgenþã din Petroºani trateazã mii de bolnavi ºi doar 40% sunt din Petroºani. Restul sunt din toatã Valea Jiului, dar ºi din Deva, ori chiar din alte judeþe. Tocmai de aceea, primarul Tiberiu
Iacob Ridzi a trimis o cerere de finanþare cãtre forul judeþean, în care solicitã Consiliului Judeþean Hunedoara sã aloce fonduri ºi pentru acest spital regional. Potrivit statisticilor, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani au fost internaþi în 2016, nu mai puþin de 17.039 de pacienþi ºi, dintre aceºtia, doar 6.397 erau din Petroºani. Restul erau din alte
nirea cu Sevil Shhaideh, ministru al Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene. Ministrul Dezvoltãrii Regionale a avut o întrevedere cu primarii din judeþul Hunedoara, pe care i-a rugat ca în proiectele pe care le vor depune sã se concentreze pe serviciile de bazã oferite populaþiei. Sevil Shhaideh a declarat cã cele 30 miliarde de lei alocate celei de-a doua etape a PNDL sub formã de credite de angajament vor proveni de la bugetul de stat ºi nu din alte surse. Monika BACIU oraºe, sau chiar alte judeþe, dupã cum urmeazã: din Aninoasa 807, alþi 1.745 din Lupeni, din Petrila 3.627, 673 din Uricani, sau 2.478 din Vulcan. La aceºtia se adaugã ºi alþii din alte judeþe, în condiþiile în care din Hunedoara, la spitalizare continuã au ajuns 16.427. Bolnavii au venit din Gorj 339, din Dolj 36, Vâlcea 33, Olt 17 ºi Cluj ºi Mehedinþi câte 14, iar din alte judeþe în total 159. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Martie 2017
În ALDE Hunedoara, adaptarea dintre “vulpe” ºi “mânz” este grea spre deloc T
ensiunile la vârful filialei judeþene Hunedoara a ALDE au rãzbãtut ºi în presã ceea ce înseamnã cã lucrurile sunt mult mai grave în realitate. Venit în 2016, la un an de la fondarea ALDE, impus de la Bucureºti, Mircea Ioan Moloþ a creat destule nemulþumiri, printre care cea mai accentuatã pare a fi a copreºedintelui fondator, Marius Sanfiriºcã. Acesta nu poate accepta modul de a face politicã a fostului preºedinte PNL Hunedoara, cu jocuri de culise, cu dezbinãri ºi cultivare a servilismului. “Am spus de la început, de când am fondat aceastã filialã, cã ALDE va face altfel de politicã, cu respectarea legalitãþii, a moralitãþii”, a spus public preºedintele executiv, Sanfiriºcã. Preºedintele impus, Mircea Moloþ, nu a reacþionat public… În iunie 2015, Congresul extraordinar de naºtere a Alianþei Liberal Democrate – ALDE, prin fuziunea Partidului Conservator, condus de Daniel Constantin, ºi Partidul Liberal Reformator al lui Cãlin Popescu Tãriceanu, a stârnit interes în rândul celor care nu au mai fãcut politicã, a atras mulþi foºti PNÞ-CD, plus liberalii nemulþumiþi de aducearea în casa lor a PDL. La nivelul judeþului Hunedoara, mai ales în Valea Jiului, unde este extrem de greu sã cucereºti un electorat în majoritate considerabilã captiv PSD-ului, s-au gãsit pionieri care au pornit de nebuni construirea organizaþiilor locale. La respectivul congres de constituire ALDE, delegaþia cea mai numeroasã a fost a PC Hunedoara, condusã de preºedintele Marius Sanfiriºcã, ºi PLR mai slab reprezentat fiind partid nou, delegaþie condusã de Milu Vladislav.
a un an de la naºtere, rezulL tate remarcabile
Dupã constituire, ALDE Hunedoara a fost condusã de Marius Sanfiriºcã (PC) de comun acord cu Adrian Peiu (PLR), deci copreºedinþi. PC a venit cu o zestre de un viceprimar, 14 consilieri, cu 35 de nuclee teritoriale din 69, plus sediu, arhive etc., plus elan ºi voinþã de a face politicã altfel, cu oameni ºi “chipuri” neuzate, alãturi de colegii din PLR. Au urmat chinurile facerii organizaþiilor ALDE, al doilea copreºedinte s-a mai schimbat, Marius
Sanfiriºcã a rezistat prin muncã asiduã, organizaþiile au prins contur în ciuda perioadei de adaptare a noilor membri. În aceste condiþii de construcþie, la alegerile locale din 2016, ALDE a obþinut 53 de consilieri locali, 5 viceprimari ºi un primar, ceea ce poate fi considerat un succes clar la doar un an de la constituire. În Consiliul Judeþean, ALDE nu a reuºit sã intre, iar dupã spusele celor de la PSD, le mai trebuiau vreo 100 de voturi, dar s-a vorbit de un fel de “trãdare” la Simeria, de unde s-ar fi obþinut lejer vreo 200 voturi. Dar acestea sunt tulburãri inerente într-un partid viu, încã în formare/consolidare.
ircea Moloþ M ºi experienþa cultivãrii servilismului
Dupã alegerile locale 2016, deci la un an de la înfiinþarea ALDE, dupã o muncã deloc de neglijat de construire a structurii în teritoriu, a apãrut numele fostului preºedinte PNL Hunedoara ºi fost preºedinte al Consilului Judeþean, Mircea Ioan
Moloþ. Întâi în calitate de consilier neoficial al ALDE, apoi, brusc în 28 iunie 2016, apare azi ca membru ALDE, iar mâine preºedinte ALDE Hunedoara. Apariþia lui Moloþ în fruntea partidului a stârnit controverse în ALDE Hunedoara, chiar ºi în rândul electoratului care a comentat, nu prea favorabil, aºezarea acestuia în fruntea mesei dupã scandalurile cu mascaþi, arest preventiv, cercetare, judecare pentru învinuiri ce implicã sume mari din bani publici etc. Practic, din punct de vedere al imaginii, Mircea Moloþ n-ar fi adus vreun beneficiu filialei judeþene, dar s-a invocat experienþa sa politicã, pentru cã pe vremea când era preºedinte PNL, organizaþia Hunedoara era una bine cotatã în clasamentul naþional. De la venirea sa ca preºedinte, Mircea Ioan Moloþ ºi Marius Sanfiricã, devenit preºedinte executiv, nu au arãtat niciodatã cã ar fi o echipã, nu au ieºit împreunã, amândoi umãr la umãr, în vreo emisiune tv sau conferinþã de presã. Moloþ are acelaºi discurs
ºtiut de ani de zile, aroganþa nu a dispãrut, iar pe Sanfiriºcã probabil îl considerã un cui în coaste având în vedere declaraþiile de presã ale acestuia din care reiese cã nu împãrtãºeºte modul de a face politicã al preºedintelui impus. Sanfiriºcã a invocat încãlcarea statutului, iar cultivarea servilismului de “îndoatorare” prin mici servicii sau prin inducere/manipulare, ce þine de aºa-zisa experienþã politicã, pare cã îi repugnã tânãrului copreºedinte/preºedinte executiv ºi fondator al ALDE Hunedoara. În judeþ, a rãmas de pominã conferinþa de presã televizatã de dupã alegerile parlamentare, la care au participat Mircea Ioan Moloþ ºi proaspãtul deputat ales, prin redistribuire, Marius Surgent, în care alesul, prin discursul sãu, s-a fãcut preº în faþa lui Moloþ, încât ºi acestuia i-a fost jenã ºi l-a interupt…
N
u vrea experienþa lui Moloþ
Asemenea atitudini ºi atragerea altora par sã fi mãrit prãpastia, dacã în presã au rãzbãtut
acuzaþii... „S-a constatat cã s-a acþionat pe lângã statutul partidului ºi asta nu este bine. Eu þin foarte mult ºi nu numai eu, sã se respecte legalitatea, moralitatea ºi transparenþa în organizaþia pe care o conducem. Altfel, riscãm sã ne tragem singuri preºul de sub picioare” – a declarat preºedintele executiv al ALDE Hunedoara, Marius Sanfiriºcã, pentru mesagerul Hunedoarean. Moloþ nu a spus public o vorbã la adresa atacurilor, dar, cunoscându-l, lui Marius Sanfiriºcã nu-i va fi moale. Pentru cã Mircea Moloþ, care este poreclit “vulpea politicã”, nu va sta cu mâinile în sân ºi nu va permite unui “mânz politic”, deci fãrã experienþa politicã de a-ºi pleca fruntea ºi de a-ºi a câºtiga adepþi cu orice
preþ în interiorul partidului. “Am spus de la început, de când am fondat aceastã filialã, cã ALDE va face altfel de politicã, cu respectarea legalitãþii, a moralitãþii, fãrã jocuri de culise de genul dezbinãrii ºi a impunerii celor agreaþi dintr-un motiv sau altul în interiorul filialei, ci o relaþie deschisã cu toþi colegii de partid ºi mai ales cu respectarea stututului. Dacã acest mod de gândire al meu se numeºte lipsã de experienþã politicã, mi-o asum. Nu vreau asemenea experienþã învechitã, pãguboasã pentru noi toþi ºi mã refer ºi la cetãþenii care ne acordã încrederea. Sper sã putem face acest lucru împreunã pentru cã, am vãzut acolo, în stradã, printre oameni, asta se doreºte, la asta sperã electoratul, dar ºi mulþi dintre noi, membri ai ALDE” – a declarat preºedintele execultiv ALDE Hunedoara, Marius Sanfiriºcã. În Campania electoralã pentru alegerile parlamentare, în Valea Jiului, s-a evitat pronuntarea numelui preºedintelui judeþean Mircea Ioan Moloþ ºi s-a marºat pe numele lui Cãlin Popescu Tãriceanu. Asta pentru cã au existat incidente neplãcute, lucru pentru care, probabil, Mircea Moloþ nu a ieºit deloc în faþa alegãtorilor în acþiunea “de la om la om”, cel puþin nu în Valea Jiului. Punerea în acord a celor doi copreºedinþi, ar fi o soluþie pentru ALDE… Se spune cã o afacere adevãratã este aceea din care câºtigã toatã lumea – în acest caz ºi partid ºi cetãþean. Ileana FIRÞULESCU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 Martie 2017
Henþ cu mâna
FINAL ÎN MICA PARODIE Iatã cã de mâine, timp de trei zile, se desfãºoarã jocurile care pun punct „campionatului
regular” al Ligii I. Un campionat care are meritul (!) de a nu fi pierdut nicio echipã pe drum aºa cum s-a
întâmplat la Liga a IIa, unde patru echipe (ªoimii Pâncota, A.C.S. Berceni, C.S.M. Rm. Vâlcea, Unirea Târlungeni) ºi-au dat duhul înainte de vreme. Ora adevãrului a sosit. Viitorul Constanþa merge la pas în play-off, fiind
campioana de netãgãduit a campionatului regular. În timp ce mai existã semne de întrebare pentru echipele de pe locurile 4-7, care va rãmâne pe dinafara play-offului. Nici nu mai ºtii ce sã crezi cum o fi mai bine. Pãcat de
Universitatea Craiova cã ºi-a pierdut sufletul la mal, dacã nu-i bate nici pe Gaz Metan Mediaº, va fi deranj mare... Dinamo e ºi ea în pericul în cazul unei nereuºite cu Pandurii Tg. Jiu. Om trãi ºi om vedea, ce ºi cum...
DE COLECÞIE. SERIAL. 35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017)
Episodul 5 / E
voluþia din sezonul precedent nu a lãsat sã se întrevadã dezastrul din ediþia 1984-1985. Un lanþ de greºeli însã, comis la nivelul conducerii echipei avea sã ducã, dupã 19 campionate consecutive în „A”, la retrogradarea în „B”. Sezonul începe cu acelaºi Gogu Tonca la cârma tehnicã a echipei, în mare cu acelaºi lot, pe care se miza cã va fi unul competitiv. Emoþii mari însã chiar din prima etapã (25 sept. 1984), 2-1 acasã cu F.C. Olt Scorniceºti, dupã ce oaspeþii au condus cu 1-0, abia în min. 89 Mircea Popa a adus golul victoriei cu o loviturã de cap! Jiul pierde primele puncte pe teren propriu în etapa a 6-a, 0-2 cu Sportul Studenþesc Bucureºti ºi de aici începe degringolada: dupã 1-6 la Steaua, Jiul se instaleazã pe ultimul loc, 18! Este picãtura care umple paharul, Gogu Tonca este destituit, portarul Iosif Cavai preia funcþia de antrenor principal, dar Jiul încheie turul pe locul retrogradabil 16. Din retur, reputatul Viorel Mateianu este noul antrenor. Cu acelaºi lot obosit, nici el nu reuºeºte mare lucru. În ciuda unei reveniri senzaþionale între etapele 19-22: 4-1 cu Rapid, 2-0 cu ASA Tg. Mureº, 0-0 la FCM Braºov, 1-0 cu F.C. Bihor Oradea, Jiul urcând pânã pe locul 10! La 12 mai 1985, 25.000 spectatori asistã la partida cu Univ. Craiova, scor 4-3 pentru Jiul, în etapa a 28-a. Jiul pãrea salvat, era la trei puncte faþã de locul retrogradabil 16 (S.C. Bacãu). Dar lucrurile se complicã în etapa a 29-a: Jiul – S.C. Bacãu 2-2, cu egalarea
DUPÃ 19 ANI, DIN NOU ÎN “B”
bãcãuanului ªoiman în minutul 88. Etapa a 33-a, penultima, decisivã: Jiul – Chimia Rm. Vâlcea, 12.000 de spectatori sperã în victoria rãmânerii în „A”. Ocaziile Jiului curg cu mari ocazii ale lui M. Popa (min. 22, 32) sau Lasconi (min. 25, 43) în prima reprizã. ªi la reluare, Lasconi (min. 47, 55) ºi Nelu Varga (min. 49, ºut în transversalã) puteau înscrie! Moment psihologic în min. 60: Cristi Florescu îl loveºte pe C. Iovan ºi, fi resc, arbitrul orãdean Mircea Neºu îl eliminã. Vâlcenii vor marca în min. 71 prin C. Iovan, Jiul va egala în min. 80 prin M. Popa. Final apãsãtor, antrenorul Viorel Mateianu pleacã seara de la Jiul! Este adus din nou Gogu Tonca, care are misiunea dificilã de a lua mãcar un punct la Piteºti, în ultima etapã. 19 iunie 1985, ultima etapã: locul 15. Jiul – 28 p., locul 16. Chimia Rm. Vâlcea – 27 p., locul 17. F.C. Baia Mare – 26 p., locul 18. Politehnica Iaºi – 24 p. Aºadar, ultimele douã condamnate, Jiul ºi Chimia Rm. Vâlcea, în luptã indirectã. Vâlcenii joacã acasã, cu Sportul Studenþesc, Jiul la Piteºti, 0-0 la pauzã, în ambele meciuri. La Vâlcea, înscrie Basno din 11 m. Jiul este încã salvat. Homan face minuni în
RETUR
REZULTATE TUR
JIUL PETROªANI 1984 - 1985
poartã, Cavai fusese scos „din cãrþi”, fiind suspendat dupã acel 1-1 cu Chimia Rm. Vâlcea. Din pãcate, vine dezastrul: min. 46, - cap Moiceanu, min. 50 – ºut superb acelaºi Moiceanu, 2-0 pentru F.C. Argeº, Jiul se duce în „B”… Dupã 19 ani, lacrimi ºi durere…
Unde s-a greºit?
Cã I. Varga a ratat un penalty decisiv, acasã, cu Steaua? Cã Florescu ºi-a lãsat echipa în zece oameni la meciul decisiv cu Chimia Rm. Vâlcea? Cã nu a fost adus mai repede Viorel Mateianu la conducerea tehnicã? Cã nu s-a efectuat niciun transfer de valoare? Cã s-a mers în excursie în turneul obositor din China? La toate aceste întrebãri poate ar fi putut rãspunde, în timp, cei ce au condus destinele Jiului atunci. ªtefan Mariº, preºedintele clubului de atunci, era practic o marionetã, ca fost membru în structurile vechii Securitãþi, iar eforturile financiare ale sponsorului, CMVJ, reprezentat de Otto Abraham ºi Ioan Karpinecz, nu au putut impresiona conducerea piteºteanã, care, dacã ar fi lãsat-o mai moale, n-ar fi dus la acel 2-0 care a dus în final Jiul în „B”.
1. Jiul - FC Olt Scorniceºti 2-1 2. Rapid Bucureºti - Jiul 5-1 3. ASA Tg. Mureº - Jiul 1-0 4. Jiul - FCM Braºov 1-0 5. FC Bihor Oradea - Jiul 3-0 6. Jiul - Sportul Stud. Buc. 0-2 7. Jiul - Corvinul Huned. 1-0 8. „Poli” Timiºoara - Jiul 2-0 9. Steaua Bucureºti - Jiul 6-1 10. Jiul - FC Baia Mare 1-1 11. Univ. Craiova - Jiul 1-0 12. SC Bacãu - Jiul 2-0 13. Jiul - Dinamo Bucureºti 1-1 14. Gloria Buzãu - Jiul 1-1 15. Jiul - Politehnica Iaºi 2-0 16. Chimia Rm. Vâlcea - Jiul 1-0 17. Jiul - FC Argeº Piteºti 2-0
18. FC Olt Scorniceºti - Jiul 3-0 19. Jiul - Rapid Bucureºti 4-1 20. Jiul - ASA Tg. Mureº 2-0 21. FCM Braºov - Jiul 0-0 22. Jiul - FC Bihor Oradea 1-0 23. Sportul Stud. Buc. - Jiul 2-0 24. Corvinul Huned. - Jiul 4-2 25. Jiul - „Poli” Timiºoara 2-0 26. Jiul - Steaua Bucureºti 2-3 27. FC Baia Mare - Jiul 2-0 28. Jiul - Univ. Craiova 4-3 29. Jiul - SC Bacãu 2-2 30. Dinamo Buc. - Jiul 3-1 31. Jiul - Gloria Buzãu 2-1 32. Politehnica Iaºi - Jiul 4-0 33. Jiul - Chimia Rm. V. 1-1 34. FC Argeº Piteºti - Jiul 2-0
CLASAMENT
1. STEAUA BUC. 2. Dinamo Bucureºti 3. Sportul Studeþesc 4. Univ. 5. Gloria Buzãu 6. ASA Tg. Mureº 7. FC Argeº Piteºti 8. Corvinul Hunedoara 9. Politehnica Tim. 10. FC Bihor 11. Rapid Bucureºti 12. FCM Braºov 13. FC Olt Scorniceºti 14. Chimia Rm. Vâlcea 15. SC Bacãu 16. Jiul Petroºani 17. FC Baia Mare 18. Politehnica Iaºi
34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34
23 21 20 17 13 13 12 15 12 13 10 13 13 11 11 11 11 8
8 10 8 5 8 7 8 2 8 5 10 4 4 7 6 6 4 8
3 3 6 12 13 14 14 17 14 16 14 17 17 16 17 17 19 18
71-24 59-31 71-28 61-46 51-51 32-32 44-35 51-52 35-52 39-43 36-43 33-41 34-52 26-50 36-41 36-58 30-46 36-56
54p. 52p. 48p. 39p. 34p. 33p. 32p. 32p. 32p. 31p. 30p. 30p. 30p. 29p. 28p. 28p. 26p. 24p.
Antrenor: Gogu Tonca (et.1-9), Iosif Cavai (et. 10-17), Viorel Mateianu (et. 18-34) Echipa standard: Cavai (Homan) - V. Popa, Florescu, M. Popa, Stana (Gr. Petre) - D. Szekely, I. Varga, I. Dosan (Gãman), Stoinescu (Ben Popescu), Lasconi (Sãlãgean), Bãluþã (Henzel). Au mai jucat: Tereche, M. Vesa, G. Cãlin, Gh. Ghiþescu, Mache Vizitiu. Golgeteri: Lasconi - 6g, B. Popescu 5g., M. Popa, I. Varga - 4g., D. Szekely, Bãluþã - 3g., Gãman, Stana - 2g., V. Popa, Florescu, Henzel, Sãlãgean . 1g. (22 jucãtori)
Paginã realizatã de Genu TUÞU