Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1308

Cronica Vãii Jiului Marti, 28 Martie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mecanicul acuzat de viol va sta trei ani dupã gratii

ânãrul îºi va petrece urmãtorii trei ani ºi patru luni în închisoare, pentru cã a violat o minorã folosindu-se de metoda ”loverboy”. Alexandru Pojoni (21 de ani) a violat o minorã pe care o ademenise la un local din regiunea Vãii Jiului. Cei doi au petrecut pânã dupã miezul nopþii ºi la întoarcere, tânãrul a tras maºina pe o strãduþã izolatã din apropierea centrului localitãþii ºi i-a cerut adolescentei sã întreþinã raporturi sexuale cu el. Minora s-a opus ºi i-a spus cã nu ºi-a început viaþa sexualã, însã acest lucru nu l-a convins pe individ sã o elibereze. Dupã ce a violat-o, Pojoni a dus-o acasã iar fata ºi-a alertat pãrinþii. Individul a fost condamnat în

primã instanþã la o pedeapsã de trei ani ºi patru luni de închisoare cu executare ºi a fãcut apel la sentinþã. A sperat sã convingã completul de apel cã nu este vinovat, dar n-a reuºit. Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia i-au respins apelul pe motiv cã este nefondat. Individului i-a fost dedusã din pedeapsã perioada în care a stat în arest preventiv, dar trebuie sã plãteascã victimei 5.000 lei, sumã ce reprezintã daune materiale ºi 50.000 lei daune morale. Maximilian GÂNJU

S-au cazat la hotel, dar nu au plãtit

Hotelul Onix, pierderi mai mari decât o unitate minierã

Ultima sãptãmânã pentru impozite reduse ânã vineri mai puteþi achita P impozitele locale beneficiind de bonificaþii. Dupã aceastã zi, chiar se vor percepe penalitãþi, pentru fiecare zi de întârziere a primului semestru.

Pânã acum, mai bine de jumãtate dintre locuitorii din Petroºani au trecut pe la ghiºee, motiv pentru care încasãrile sunt în grafic. „Pânã în 31 martie se poate achita cu bonificaþia de 10%

pentru toate impozitele, iar de la 1 aprilie se vor percepe majorãri de 1% pe lunã, sau fracþiune din lunã. În jur de 60% dintre persoanele fizice au achitat deja impozitele ºi 20 %, cu aproximaþie, dintre persoanele juridice au plãtit, dar aceºtia din urmã plãtesc prin ordin de platã ºi atunci poate ajunge ºi dupã 31 martie, acel ordin de platã”, a precizat Alin Gal, ºef Serviciul Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani. La Petroºani existã

urmãtoarele condiþii: sã fie pensionar ºi sã nu obþinã alte venituri, sã nu obþinã venituri ºi sã aibã peste 60 de ani, ceilalþi membri ai familiei (în afara soþilor) sã fie minori.

etrila, o singurã zi plãþi în valoare de peste 12.000 de lei ºi oameni care sunt scutiþi de plata impozitelor. Pentru a putea beneficia de scutirea de la plata impozitului pe clãdire, contribuabilii care sunt pensionari trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii: sã fie

proprietarul clãdirii, sã nu aibã alte venituri, clãdirea în cauzã sã fie locuinþã de domiciliu, sã locuiascã efectiv în locuinþa respectivã. Totodatã ºi soþul sau soþia pensionarului proprietar trebuie sã îndeplineascã una din

Într-o singurã zi contribuabilii petrileni au achitat peste 12 mii de lei la Serviciul de Impozite ºi Taxe Locale. Contribuabilii petrileni sunt chemaþi la ghiºeul de impozite ºi taxe locale. Autoritãþile îi informeazã pe cetãþeni cu privire la

faptul cã pot beneficia de bonificaþia de 10 procente dacã îºi plãtesc taxele ºi impozitele locale pânã în data de 31 martie. În acest sens, sâmbãtã, 25 martie, la ghiºeul de Taxe ºi Impozite de la Petrila a fost program de lucru. Potrivit reprezentanþilor Primãriei Petrila, sâmbãtã 25 martie, 25 de persoane au trecut pe la ghiºeu. Cei 25 de contibuabili au plãtit 12.818 lei. ªi la Petrila, la fel ca în celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, cei mai conºtiincioºi contribuabili sunt pensionarii. Monika BACIU Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Martie 2017

Doi noi cetãþeni de onoare, la Petroºani unicipiul Petroºani va mai avea doi M cetãþeni de onoare. hotãrâre. Gabriel Chifu s-a nãscut la data de 22 martie 1954 la Calafat. În timpul stagiaturii a fost repartizat pentru un an de zile la IPSRUEEM Petroºani. Acesta este distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiþer.

Scriitorii Gabriel Chifu ºi Liviu Ioan Stoiciu au fost desemnaþi cetãþeni de onoare ai municipiului Petroºani. Propunerea a fost fãcutã de consilierii Milu Vladislav, Mihai Barbu ºi Lucia Muntean, aceasta fiind adoptatã de întreg Consiliul Local.

abriel Chifu, legãturi cu municipiul Petroºani Scriitorul Gabriel Chifu este legat de Valea Jiului, mai exact de municipiul Petroºani. “Gabriel Chifu este un scriitor important al literaturii române de azi. Legãturile lui cu Petroºaniul sunt de douã feluri: una concretã (a fost repartizat aici, dupã terminarea facultãþii ºi a lucrat timp de un an la ISPRUEEM)

iar altã de ordin sentimental ºi literar-artistic. Scriitorul Gabriel Chifu, într-o seamã de scrieri importante din bogatã sã bibliografie, aminteºte ºi evocã cu nostalgie aceastã primã experienþã din câmpul muncii, ca inginer în Valea Jiului. Municipiul nostru ar trebui sã fie onorat sã aibã printre cetãþenii sãi de onoare un scriitor plurivalent de talia lui Gabriel Chifu ºi un om al cetãþii care e implicat plenar în conducerea treburilor din Uniunea Scriitorilor din România”, aratã iniþiatorii proiectului de

iviu Ioan Stoiciu a vrut sã fie miner

Scriitorul Liviu Ioan Stoiciu a vrut sã fie miner. Acesta îºi descrie experienþa din Valea Jiului într-una din cãrþi. Acesta este motivul pentru care Liviu Ioan Stoiciu a fost propus ca cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. “Liviu Ioan Stoiciu a descris, dupã un jurnal din epocã, experienþa sa, de tânãr debusolat, venit la Petroºani sã se angajeze la minã. A fost o experienþã traumatizantã pe care a descris-o, cu lux de amãnunte în cartea noastrã, a Consiliului Local, intitulatã

la Petroºani, se va putea ºi altfel”, mai aratã iniþiatorii proiectului. Liviu Ioan Stoiciu s-a nãscut la data de 19 februarie 1950, la Dumbrava Roºi, în judeþul Neamþ. În anul 1973 a fost pentru câteva sãptãmâni angajat la Mina Dâlja. Monika BACIU

“Petroºaniul meu”. Peste timp, la câteva decenii distanþã, Liviu Ioan Stoiciu a devenit unul din scriitorii cei mai importanþi ai literaturii române de azi. Votarea lui ca cetãþean de onoare al Petroºaniului, un oraº care i-a refuzat o carierã de miner, ar fi tardivã reparaþie moralã pentru traumele pricinuite de o societate care punea pe primul plan cãrbunele ºi apoi omul. Din aceste motive, credem cã toþi colegii noºtri din Consiliul Local îl vor onora pe marele scriitor de azi, fãcându-l sã uite cã aici a vrut, odinioarã, sã-ºi încheie socotelile cu viaþa. istoria literarã va reþine ºi experienþa tânãrului TRADUCÃTOR Stoiciu (care nu a reuºit AUTORIZAT sã rãmânã miner în Valea Jiului), dar ºi Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ fapta consilierilor din Petroºani, Telefon 0728890014 Petroºani care au onorat un scriitor chiar în timpul vieþii lui. În România, marile omagii sunt postume. Avem convingerea cã,

Bugetul oraºului Uricani 20.000 de flori vor înfrumuseþa municipiul Petroºani – 15.569,47 mii lei

ugetul previzionat al oraºului Uricani pentru anul în curs este destul de redus. Potrivit previziunii, veniturile sunt în suma de 15.569,47 de mii de lei.

Proiecþia bugetarã aratã o balanþã dezechilibratã, cheltuielile fiind mai mari decât veniturile. “Bugetul local al oraºului Uricani pe anul 2017 se stabileºte la venituri în sumã de 15.569,47 mii lei, iar la cheltuieli în sumã de 19.927,68 mii lei, cu un deficit de 4.358,21 mii lei ºi este defalcat în secþiunile de funcþionare la venituri în sumã de 14.217,08 mii lei ºi la cheltuieli în sumã de 18.134,95 mii lei ºi

0 de mii de fire de flori vor colora municipiul Petroºani în sezonul de primãvarã – varã.

dezvoltare, la venituri în sumã de 1.352,39 mii lei ºi la cheltuieli în sumã de 1.792,73 mii lei”, aratã proiecþia bugetarã. Anul acesta, Uricaniul va pierde ºi singurã unitate minierã de pe raza localitãþii. Mina Uricani din cadrul SNIMVJ îºi va înceta activitatea, iar veniturile localitãþii în anul 2018 se vor mai reduce. Bugetul oraºului Uricani pe anul 2017 cuprinde ºi investiþii. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Daniel Viºan, director executiv DADPP Petroºani. Anul trecut, s-au plantat peste 60 000 buc diferite specii de flori, s-au plantat peste 800 fire gard viu; au fost plantate 50 bucãþi trandafiri; s-au plantat 5.000 bulbi de lalele; au fost plantaþi 300 pomi ornamentali; au fost plantate 40 buc. tuia; au fost montate un numãr de 150 ghivece cu flori pe stâlpii de iluminat public, precum ºi 70 bucãþi jardiniere pe podul Maleia, strada 1 Decembrie 1918. Monika BACIU

La fel ca în fiecare an, Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al municipiului Petroºani se pregãteºte pentru sezonul cald. Zecile de mii de fire de flori vor fi plantate pe întreg municipiului Petroºani. “Avem 10.000 de fire de lalele plantate ºi în varã urmeazã sã mai plantãm 5000 de fire de panseluþe ºi 5000 de fire de petunia. O parte provin NOU ÎN PETROªANI! din sera noastrã, iar o parte le cumpãrãm”, a declarat VIDEO-ENDOSCOPIE

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

NAS, GÂT, URECHI

z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

- Dr. PREDA MIHAI -

Telefon util: 0733.960311

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Martie 2017

S-au cazat la hotel, dar nu au plãtit

Hotelul Onix, pierderi mai mari decât o unitate minierã A

u fost cazaþi la hotel prin 2014-2015, dar nu au plãtit serviciile. Hotelul Onix a generat pierderi mai mari decât o unitate minierã. Nici extragerea cãrbunelui nu a fost atât de costisitoare precum menþinerea hotelului Onix care aparþine de Complexul Energetic Hunedoara. Pierderile hotelului s-au cifrat în nouã luni de zile la suma de 511.000 lei. “Schimbarea conducerii ºi personalului Hotelului Onix unde pierderile la nouã luni au ajuns la suma netã de 511 mii lei (cheltuieli 753 mii lei, venituri 242 mii lei). Aceastã activitate a fost mai neperformantã chiar ºi decât extragerea de cãrbune din minã”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Conducerea CEH vrea sã închirieze unitatea de cazare pentru a reduce pierderile. “Pentru eliminarea pierderilor, varianta optimã este închirierea hotelului, prin licitaþie ºi în acest sens am obþinut aprobãri atât de la Consiliul de Administraþie cât ºi de la Adunarea Generalã a Acþionarilor. Existã ºi acordul ANAF”, mai spune directorul general.

C azaþi pe gratis?

Hotelul Onix a avut ºi o serie de clienþi. Aceºtia însã nu au mai plãtit

pentru serviciile de care au beneficiat. Dacã la orice alt hotel cazarea se realizeazã abia dupã ce s-a fãcut plata, la hotelul din subordinea Complexului Energetic Hunedoara aceastã variantã pare a nu funcþiona. Aproape 40 de mii de lei avea de recuperat hotelul, la data de 31 octombrie, de la clienþii debitori. “Din verificarea soldului contului 411 “clienþi” la data de 31.10.2016, s-a constatat cã punctul de lucru Hotel Onix

avea de recuperat de la diverºi clienþi suma de 37.161,10 lei. În cursul lunii noiembrie, pânã la data de 28.11.2016, au fost emise facturi cãtre diverºi clienþi în sumã de 24.810,12 lei. Din suma de 61.971,22 lei s-a încasat suma de 30.324,07 lei astfel cã la data de 28.11.2016, soldul contului clienþi este de 31.647,15 lei”, aratã un raport al CEH. Astfel, suma de 6.156,95 lei reprezintã contravaloarea facturii aferente perioadei sep-

CEH riscã o nouã amendã pentru certificatele de carbon

omplexul Energetic Hunedoara riscã o nouã amendã pentru neachiziþionarea la termen a certificatelor de carbon. Instalaþiile care au un surplus de certificate de carbon întrucât au emis mai puþin într-un an de zile fatã de cota de emisii alocatã, au dreptul sã-ºi vândã acest surplus, obþinând astfel un beneficiu. În sens invers, instalaþiile ce prezintã un deficit de certificate carbon determinat de o producþie mai mare ºi, implicit, emisii mai multe fatã de cele alocate anual, trebuie sã cumpere certificate carbon pentru a-ºi realiza conformarea (la sfârºitul lunii aprilie a fiecãrui an).

tembrie – noiembrie 2016, aflate în soldul contului “clienþi interni” emise pentru cazare (4000 lei), mese servite (2.076,95 lei). Au fost emise alte facturi în valoare de 25.490,20 lei, însã acestea nu au fost încasate. “25.490,20 lei reprezintã contravaloare facturi emise ºi neîncasate, aflate în ºoldul contului “clienþi incerþi sau în litigiu” datorate

Actualitate 3

cu suma de 43.051,15 lei (din care suma de 21.133,45 lei este reflectatã în evidenþele sucursalei Prestserv, respectiv suma de 20.917,70 lei este reflectatã în evidenþele punctului de lucru Hotel Onix)”, mai aratã raportul.

de ordinul P ierderi milioanelor

Hotelul Onix a înregistrat doar în primele 10 luni ale anului trecut pierderi de peste 500 de mii de lei. “Punctul de lucru Hotel Onix a înregistrat, în perioada ianuarie – octombrie 2016 o pierdere de 566.104 lei, din care Cabana Jieþ 99.227 lei ºi Hotelul Onix – 466.877 lei (832.288 lei cheltuieli totale – 266.184 venituri totale)”, mai aratã raportul. Pierderile Hotelului Onix pentru perioada 2013 – octombrie 2016 sunt de peste douã milioane de lei. “Pierderea totalã înregistratã în perioada octombrie 2013 – octombrie 2016 este în sumã de 2.427.562,32 lei”, mai aratã raportul. În ediþiile viitoare vom prezenta modul în care s-au fãcut diferite achiziþii de produse în cadrul hotelului Onix. Monika BACIU

În atenþia furnizorilor de servicii medicale, medicamente ºi dispozitive medicale

ovada calitãþii de asigurat se realizeazã prin modalitatea electronicã de verificare în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate. CEH face parte din cea de-a doua categorie, însã directorul general susþine cã problema certificatelor de carbon este dependentã de modul de organizare a societãþii. “Problema certificatelor e legatã ºi de organizarea firmei ºi evoluþia ei decisã de CA sau de AGA. Termenul la chestiile astea este ieri. Avem de cumpãrat foarte multe certificate. E vorba de certificatele de anul trecut, din 2015, sunt vechi”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Anul trecut, CEH a primit o amendã de 700 de milioane de lei pentru neachiziþionarea la termen a certificatelor de carbon. Monika BACIU

de: SC Straco Group SRL – 20.917,70 lei (sumã aferentã lunilor iunie ºi iulie 2015), SC Succes Nic Com SR – 4.572,50 lei (sumã aferentã lunii februarie 2014)”, aratã raportul. Ambele societãþi se aflã în insolvenþã, însã CEH sperã sã îºi recupereze la masa credalã sumele ce la are de încasat. “Debitoarea SC Succes Nic Com SRL a intrat în procedurã de insolvenþã începând cu data de 04.02.2015, iar debitoarea SC Straco Group SRL a intrat în procedurã de insolvenþã începând cu data de 24.08.2015. În ceea ce priveºte SC Succes Nic Com, conform buletinului procedurilor de insolvenþã (…), SCEH – Sucursala Prestserv a solicitat înscrierea la masa credalã cu suma de 5.039,34 lei (4.572,5 prestãri servicii ºi 466,84 lei – dobândã penalizatoare). Deºi dobânda penalizatoare a fost calculatã pentru perioada 06.03.201404.02.2015, aceasta nu este înregistratã în evidenþele contabile ale sucursalei Prestserv – Hotel Onix. (…) În ceea ce priveºte Straco Group SRL, conform buletinului procedurilor de insolvenþã (…) SCEH – Sucursala Prestserv este înscrisã la masa credalã

Astfel, furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu ºi dispozitive medicale vor introduce codul numeric personal al persoanei care necesitã servicii medicale, medicamente ºi dispozitive medicale în câmpul "CNP" din aplicaþia instalatã pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page /verificare-asigurat.html. În cazul în care persoana apare neasiguratã ca urmare a interogãrii aplicaþiei electronice aceasta va face dovada

calitãþii de asigurat cu adeverinþa de asigurat. Pentru obþinerea adeverinþei de asigurat persoana se adreseazã Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara prezentând documentele necesare dovedirii calitãþii de asigurat. Având în vedere cele comunicate mai sus, furnizorii de servicii

medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu ºi dispozitive medicale nu vor solicita adeverinþe de asigurat persoanelor asigurate ce deþin sau nu carduri naþionale, cu excepþia situaþiilor în care persoana apare neasiguratã în PIAS. Biroul de presã al CAS Hunedoara

4 Actualitate

u câºtigat un contract de aproape 2 milioane de lei ºi i-au lãsat pe lupeneni cu gunoiul sub nas. Gunoiul menajer nu a mai fost ridicat de pe raza municipiului Lupeni de 8 zile. Firma care ºi-a adjudecat contractul nu este mulþumitã de banii pe care îi încaseazã, motiv pentru care a lãsat gunoaiele neridicate, iar autoritãþile locale încearcã sã rezolve problema cu firmele din localitate. Mai mult, reprezentanþii firmei bucureºtene fac telefonul fãrã fir cu reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni. “Doar telefonic am putut discuta cu dânºii, cã nu au venit la Lupeni ºi au comunicat telefonic cã încearcã sã vinã miercuri. Noi încercãm sã le putem ridica deºeurile, sunt blocat. Sunt legat de mâini ºi de picioare. Eu nu pot sã denunþ contractul unilateral decât dupã 15 zile dacã nu îºi respectã obligaþiile contractuale. În astea 15 zile trebuie sã îi notific de 3 ori. O notificare am fãcut-o deja. Eu nu pot sã nu ridic gunoiul 15 zile din oraº. Încerc cu firme proprii, cu firme private, cu cine vrea sã mã ajute”, a declarat primarul interimar al municipiului Lupeni, Iacob Mesaroºi. Firma D.M.V. Prosal ºi-a adjudecat contractul

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Martie 2017

care prevede “Colectare, transport ºi depozitare deºeuri menajere din municipiul Lupeni” cu suma de 1,663,080 RON. “Cu tot cu depunerea, cei 80 de lei care se plãtesc la groapã ei au un preþ de 317 lei/tonã de gunoi. Nu au venit cu un preþ anume pe un document oficial, dar nu le convine preþul actual. Avem opt zile de când nu au ridicat nimic ºi i-am notificat”, a mai spus sursa citatã. Societatea refuzã sã mai transporte deºeurile ºi solicitã mãrirea preþului pentru a-ºi acoperi costurile. “Pe motiv cã nu mai poate depozita gunoiul la Petroºani ºi trebuie sã-l

AFACEREA GUNOIUL

FIRMA DE SALUBRIZARE CERE BANI MAI MULÞI

transporte la gropile autorizate de la Horezu (Vâlcea) sau chiar Bucureºti, firma din Bucureºti, care a câºtigat licitaþia, refuzã sã mai transporte gunoiul ºi solicitã mãrirea preþului pentru acoperirea costurilor de transport. Dar acest preþ a fost stabilit printr-o licitaþie publicã ºi nu poate fi mãrit. Firma ºi-a asumat , prin participarea la licitaþie ºi acceptarea preþului cu care a câºtigat, responsabilitatea transportului gunoiului. Deoarece contractul prevede o notificare prealabilã cu 15 zile înainte de rezilierea ºi gãsirea altei firme dispuse sã asigure acest serviciu, solicit public firmei din Bucureºti sã nu lase oraºul Lupeni, în aceastã perioadã, plin cu mormane de gunoaie menajere neridicate. Este un gest de bun simþ ºi de

respect faþã de locuitorii acestei zone!”, spune consilierul local, Cristian Roºu.

ontract pe 12 luni

Municipalitatea de la Lupeni a atribuit contractul pe o perioadã de 12 luni. Acesta a intrat în vigoare în luna decembrie a anului trecut. “Se va realiza colectarea, transportul ºi depozitarea deºeurilor menajere din municipiul Lupeni în cantitate de cel mult 700 t deºeuri pe lunã. Durata maximã a contractului este de 12 luni, aceasta putând fi diminuatã sau majoratã în funcþie de data de începere a activitãþii ADI Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor Judeþul Hunedoara”, aratã contractul. La licitaþie s-au prezentat douã societãþi. SC Pregoterm SA din Vulcan ºi societatea D.M.V. Prosal din Bucureºti, cea din urmã fiind declaratã câºtigãtoare. Contractul prevede cã este posibilã denunþarea, în cazul în care vreuna din pãrþi nu îºi respectã obligaþiile. “Prestatorul se obligã sã presteze serviciile care fac obiectul prezentului contract în perioadã convenitã cu profesionalism ºi promptitudine. Prestatorul este deplin

responsabil pentru serviciile prestate în vederea îndeplinirii prezentului contract. Totodatã este rãspunzãtor atât de siguranþa tuturor operaþiunilor ºi metodelor de prestare utilizate, cât ºi de calificarea personalului folosit pe toatã durata contractului ºi de modul în care aceºtia îºi îndeplinesc sarcinile. Prestatorul se obligã sã despãgubeascã achizitorul împotriva oricãror reclamaþii ºi acþiuni în justiþie, ce rezultã din încãlcarea unor drepturi de proprietate intelectualã în legãturã cu serviciile prestate. Prestatorul se obligã sã emitã factura dupã data acceptãrii prestãrii serviciilor, pe baza proceselor – verbale de recepþie ºi a altor documente considerate necesare pentru justificarea prestãrii serviciilor ºi sã o transmitã la Registraturã Generalã a Primãriei Municipiului Lupeni. Prestatorul se obligã sã supravegheze prestarea serviciilor, sã asigure resursele umane, materialele, instalaþiile, echipamentele ºi orice alte asemenea, fie de naturã provizorie, fie definitivã cerute de ºi pentru contract, în mãsura în care necesitatea asigurãrii acestora este prevãzutã în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract”, aratã clauzele contractuale.

i autoritãþile locale ª au obligaþii de respectat.

“Achizitorul se obligã sã plãteascã, în baza facturii fiscale emise de prestator având ca temei recepþiile calitative ºi cantitative, în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii. Achizitorul se obligã sã recepþioneze serviciile prestate de acesta în zilele lucrãtoare ºi sã notifice prestatorul în termen de maxim 3 zile lucrãtoare, în cazul în care obligaþiile contractuale nu sunt respectate. Achizitorul se obligã sã coopereze cu prestatorul în vederea punerii la dispoziþia acestuia orice informaþii pe care acesta le considerã necesare îndeplinirii contractului”, aratã contractul. Contractul prevede ºi o serie de sancþiuni pentru cele douã pãrþi, în cazul în care nu sunt respectate obligaþiile. „În cazul în care, din vina sã exclusivã, prestatorul nu reuºeºte sã-ºi execute obligaþiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce penalitãþi în cuantum de 0,01 % din valoarea contractului, pe ziua de întârziere, pânã la îndeplinirea efectivã a obligaþiilor. În cazul în care achizitorul nu onoreazã facturile în termenul prevãzut la pct. 8.1 în mod culpabil, atunci acesta are obligaþia

de a plãti, ca penalitãþi o sumã echivalentã cu o cotã de 0,01 % pe zi de întârziere din plata neefectuatã pânã la îndeplinirea efectivã a obligaþiilor, la solicitarea prestatorului. Nerespectarea obligaþiilor asumate prin prezentul contract de cãtre una dintre pãrþi, în mod culpabil ºi repetat, dã dreptul pãrþii lezate de a solicita rezilierea contractului ºi de a pretinde plata de daune-interese, dacã ulterior notificãrii scrise adresatã de cãtre partea lezatã, partea în culpã nu îºi executã în mod corespunzãtor obligaþiile respective, în termen de 15 zile de la primirea notificãrii. Achizitorul îºi rezervã dreptul de a renunþa oricând la contract, printr-o notificare scrisã adresatã prestatorului, fãrã nici o compensaþie, dacã acesta din urmã dã faliment, cu condiþia ca aceastã anulare sã nu prejudicieze sau sã afecteze dreptul la acþiune sau despãgubire pentru prestator. În acest caz, prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzãtoare pentru partea din contract îndeplinitã pânã la data denunþãrii unilaterale a contractului”, mai aratã documentul. Totodatã, colaborarea poate fi întreruptã înainte de termen, “în cazul atribuirii contractului de servicii în urma licitaþiei în desfãºurare sau a începerii activitãþii A.D.I. ”Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor Judeþul Hunedoara”.

Forþã majorã

Municipalitatea de la Lupeni se confruntã cu o crizã a gunoaielor. Aceasta poate invoca

forþa majorã care este constatatã de o autoritate competentã. “Forþa majorã exonereazã pãrþile contractante de îndeplinirea obligaþiilor asumate prin prezentul contract, pe toatã perioada în care aceasta acþioneazã. Îndeplinirea contractului va fi suspendatã în perioada de acþiune a forþei majore, dar fãrã a prejudicia drepturile ce li se cuveneau pãrþilor pânã la apariþia acesteia. Partea contractantã care invocã forþa majorã are obligaþia de a notifica celeilalte pãrþi, imediat ºi în mod complet, producerea acesteia ºi sã ia orice mãsuri care îi stau la dispoziþie în vederea limitãrii consecinþelor. Dacã forþa majorã acþioneazã sau se estimeazã cã va acþiona o perioadã mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul sã notifice celeilalte parþi încetarea de plin drept a prezentului contract, fãrã cã vreuna din parþi sã poatã pretindã celeilalte daune-interese”, mai prevede contractul. Achizitorul ºi prestatorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilã, prin tratative directe, orice neînþelegere sau disputã care se poate ivi între ei în cadrul sau în legãturã cu îndeplinirea contractului. „Dacã, dupã 15 de zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul ºi prestatorul nu reuºesc sã rezolve în mod amiabil o divergenþã contractualã, fiecare poate solicita cã disputa sã se soluþioneze de cãtre instanþele judecãtoreºti competente”, se aratã în documentele administraþiei locale de la Lupeni. Monika BACIU

Zid de sprijin pe o stradã afectatã de inundaþii

nundaþiile din vara anului trecut au produs avarii pe strada Mãgurii din municipiul Petroºani.

În urma precipitaþiilor abundente din vara anului trecut, malul care asigura sprijinirea taluzului pentru calea de acces spre locuinþe s-a prãbuºit, iar pãmântul a blocat accesul spre locuinþe. Pentru a preveni ºi alte incidente, autoritãþile locale vor reface zidul. ”Se propune construirea unui zid de sprijin pe o lungime de 8 metri din elemente prefabricate din beton armat în vederea

asigurãrii unei structuri rezistente ºi realizarea unor scãri de acces pietonal care faciliteazã accesul la strãzile adiacente. Realizarea investiþiei este necesarã pentru a stopa prãbuºirile de teren. Se va executa un dren, un sistem de

Poliþiºtii locali se luptã cu cerºetorii D

eºi este consideratã o zonã sãracã, Valea Jiului este ca un magnet pentru cerºetorii din regiuni dezvoltate ale þãrii. Cei care stau cu mâna întinsã primesc de pomanã mai bine decât dacã ar face-o în Sibiu, spre exemplu.

Poliþiºtii locali din Petroºani au o misiune imposibilã în încercarea de a curãþa localitatea de cerºetori. Raziile repetate rezolvã pentru o anumitã perioadã de timp problema însã, cum legea este permisivã, cei care apeleazã la mila publicã revin în stradã. Amenzile sunt în zadar pentru cã nici unul dintre cei sancþionaþi nu plãteºte, iar în plus sunt încurajaþi ºi de localnici. Aºa se face cã vin cerºetori din zona Sibiului, pentru cã în Valea Jiului fac bani frumoºi. ”Acum ne axãm pe cerºetori, echipajele trec periodic prin zonele unde îºi fac apariþia. Cum se apropie sãrbãtorile apar ºi ei, de pe la Tãlmaciu, o familie din zona Sibiului, nomazi. I-am tot prins ºi sacþionat dar nu-ºi plãtesc amenzile. Nu prea ai ce sã le faci mai mult, îi sancþionezi ºi le spui sã plece de unde au venit. Le dau oamenii câte ceva, aia spun ºi cerºetorii, pentru cã sunt pensiile mari ale minerilor ºi se mai încumetã câte unul ºi le dã câte ceva. Din acest motiv nu mai pleacã”, a declarat Nicolae Stãncoi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Maximilian GÂNJU

preluare a apelor pluviale ºi se va curãþa ºanþul de pãmânt din zonã”, spun edilii municipiului Petroºani. Pentru facilitarea accesului la proprietãþile din zonã, se vor construi scãri de acces din beton armat cu balustradã. În zona respectivã existã ºi pericolul prãbuºirii proprietãþilor din cauza alunecãrilor de teren. Monika BACIU

Parlamentarii pot angaja persoane cu care au lucrat în ultimii 5 ani fãrã a fi în conflict de interese

reºedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea legii privind modificarea Statutului parlamentarului, care prevede cã nu mai constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorul sau deputatul s-a aflat în raporturi de muncã în ultimii cinci ani. Pe 8 martie, plenul comun al Camerei Deputaþilor ºi Senatului a adoptat modificarea Statutului parlamentarului. Prin actul normativ pentru completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaþilor ºi al senatorilor se introduce un nou alineat, prin care se statueazã faptul cã, prin derogare de la prevederile articolului 31 din Codul penal, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaþii s-au aflat în raporturi de muncã în ultimii cinci ani.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Martie 2017

Armuri, la limita dintre design, scenã, decor ºi tehnicã medicalã V -aþi imaginat vreodatã cã o mânã în gips poate însemna, pentru un artist plastic, un motiv de inspiraþie, din care sã rezulte o aºa-numitã armurã ? Latura nu este exploatatã aproape deloc la noi, însã, ar putea fi.

Creaþiile designerului Wilhelmina Bekesi Kuron sunt excepþionale ºi, dacã le priveºti ca obiecte de recuzitã sunt armuri, însã, pot fi, deopotrivã, lãmpi decorative, ori chiar o ofertã

în domeniul ortopedic. Sunt create cu materiale din sertarul bunicii, din perdelele ºi macrameurile ce s-au demodat, însã, aduse cu talent în actualitate, în urma unei cercetãri îndelungate. „Pot fi, în acelaºi timp, ºi separat, sculpturã, costum, armurã, corp de iluminat, obiect de decor, personaj în sine, la limita designului ºi a artei. Pot fi ºi obiect ortopedic, în acelaºi timp. În România, aceastã zonã nu este atinsã. Toate sunt inestetice, toate obiectele ortopedice. Dacã ai o mânã în gips, poþi sã îþi faci o armurã din dantelã ºi acesta a fost scopul principal al studiului meu”, a spus Wilhelmina Bekesi Kuron, artist plastic ce expune acum aceste creaþii la Petroºani. Poate nu v-aþi gândit pânã acolo, însã expoziþia, ce poate fi vizionatã în foaierul Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani are aceste piese pe care artistã, care face costumele actorilor, le-a studiat ºi le-a gândit încã de pe vremea studenþiei.

„Ideea este rezultatul unei cercetãri de 2 ani, pe timpul în care mi-am fãcut masterul. Tehnica este complicatã, fiind vorba de fibrã de sticlã. Am luat mulaj de pe manechine, dupã personaje ºi creaþiile

sunt combinate cu materiale textile, dantele, adunate din dulapul bunicii ºi de la prieteni”, a adãugat Wilhelmina Bekesi Kuron. Wilhelmina a fost, cu aceastã expoziþie, peste tot în þarã ºi lucrãrile ei au fost apreciate, fiind doar începutul, pentru cã, pe viitor, artista se gândeºte ºi la alte creaþii similare. „Au fost la Cluj la Salonul Naþional de Artã, la expoziþia de la Sala Polivalentã din Cluj, intitulatã „Lumino”. De curând, au fost la Bucureºti, la Galeria Orizont, la Primãria municipiului Petroºani ºi acum, aici la teatru. Proiectul nu se terminã aici. Se intituleazã „Fragmentarium” ºi este un fragment din cea ce

doresc sã fac. Mã gândesc, pe viitor, chiar sã vin ºi cu piese pe negru, dar încã sunt în faza de proiect”, a mai spus Wilhelmina Bekesi Kuron, artist plastic. Fragmentarium este în sine un studiu rezultat în urma unei cercetãri în aria fuziunii designului ºi artei textile, prin manipularea transdisciplinarã a materialelor, dar ºi a tehnicilor clasice ºi contemporane. Wilhelmina este membru al Uniunii Artiºtilor Plastici ºi este absolventã a Universitãþii de Artã ºi Design ClujNapoca, Facultatea de Arte Decorative ºi Design, specializarea: Arte textile Design textil, iar la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu executã costumele actorilor. Diana MITRACHE

Aproape jumãtate dintre companiile româneºti cu impact real în economie se confruntã cu o stare de dificultate (studiu)

proape jumãtate dintre companiile româneºti cu impact real în economie se confruntã cu o stare de dificultate, tendinþã menþinutã în ultimii patru ani, aratã un studiu CITR Group. Acesta a fost realizat luând în calcul circa 640.000 societãþi, dintre care doar 3% au active totale de peste un milion de euro ºi nu se aflã în insolvenþã. Potrivit comunicatului, o analizã de piaþã comandatã de CITR ºi derulatã la nivelul unui eºantion de aproape 100 de antreprenori ale unor companii de impact asupra business-ului românesc, din ºapte regiuni ale þãrii, aratã cã 69% dintre managerii acestora

pun dificultatea activitãþii companiei pe seama conducerii defectuoase, neperformante, mai degrabã decât pe contextul economic (scãderea comenzilor, diminuarea numãrului de clienþi, contractarea pieþelor). Conform studiului "Value of Failure", realizat cu ajutorul datelor Eurostat ºi finanþat de Comisia Europeanã, 92% dintre oamenii de afaceri care au trecut printr-un eºec renunþã la antreprenoriat, deºi, conform experþilor, se aflã în cel mai propice moment din punct de vedere al experienþei ºi au ºanse mai mari de reuºitã cu un nou business. "În aceste condiþii, în care jumãtate din companiile româneºti de impact se confruntã cu dificultãþi ºi piaþa nu

genereazã atât de mulþi antreprenori pe cât de mulþi eºueazã, ne uitãm pasiv la o mare pierdere pentru economia noastrã. Societatea ºi mediul de afaceri nu încurajeazã antreprenorul care nu a reuºit din prima, deºi eºecul e categoric mai valoros decât pasivitatea", a declarat Alexandru Tãnase, asociat coordonator CITR. Potrivit unei analize CITR, dublatã de experienþa interacþiunii cu peste 850 de mana-

geri, una dintre principalele cauze ale acestui fenomen e cã eºecul e încã privit ca o sentinþã pe viaþã în România. Antreprenorul e stigmatizat ºi izolat imediat, în detrimentul unei susþineri în vederea redresãrii. În spaþiul comunitar, însã, e privit ca o resursã uriaºã acel om de afaceri care, dupã ce a reuºit sã depãºeascã un moment de dificultate, are puterea sã porneascã de la zero. Asta pentru cã

dobândeºte un avantaj competitiv odatã cu capitalizarea lecþiilor trase din experienþa eºecului. "Marea majoritate a celor care constatã cã nu le-a ieºit din prima din cauza propriilor greºeli se teme sã mai mai încerce o datã, în loc sã-ºi capitalizeze resursa experienþei. E important ca societatea ºi mediul de afaceri sã sprijine antreprenorii cu experienþã ºi sã nu se grãbeascã în a le atribui eticheta

eºecului. Din punctul nostru de vedere, dispariþia acestor oameni din business este o pierdere asemãnãtoare unui exod intelectual. Aceºti manageri au trecut prin transformãri uimitoare în urma eºecurilor ºi beneficiazã de o experienþã bogatã, care i-ar ajuta mult în viitor sã nu repete greºelile ºi sã creeze business-uri sustenabile'', a afirmat Alexandru Tãnase. AGERPRES

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Martie 2017

Teatrul – o provocare prea mare, dar totuºi, hranã pentru suflet iua Mondialã a Teatrului a fost Z marcatã luni în toate teatrele, iar la Petroºani, actorii ºi directorul interimar al Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, Cosmin Rãdescu, au punctat sâmbãtã, la premierã, acest eveniment. Sala de spectacol e plinã la fiecare reprezentare, iar premierele se joacã la Petroºani cu casa închisã, însã, noi am gãsit ºi oameni care nu cred cã teatrul este o provocare, când la TV se joacã teatru zilnic. „Sincer, de anul trecut nu am mai pãºit într-o salã de teatru. ªi nu aici am fost, în Cluj. Este o bunã idee sã mergem sâmbãta la teatru, dar, la cât teatru este pe scena politicã, mã delectez de la televizor, cu piese actuale”, spune un trecãtor prin dreptul instituþiei de la Petroºani, pe care l-am gãsit de Ziua Mondialã a Teatrului, plâmbându-se relaxat, Alþii, însã, au preocupãri în alte sfere ºi teatrul nu e

pe placul oricãrui sportiv, aºa cum l-am gãsit noi pe cel din Vulcan. „Demuuuult nu am mai mers la teatru. Nu sunt obiºnuit cu teatrele. Mai mult sunt cu munca, ca bãrbaþii, cu fotbalul. Eu sunt din Vulcan ºi nu vin des la Petroºani. Ba aº veni, dar eu sunt de unul singur. Nu am prietenã ºi dacã ºi aºa sã îmi fac prieteni nu îmi place. Cã, dupã aia, am pãþit-o, cã s-au dus sã fure ºi au dat vina pe mine ºi nu vreau. Nu zic de fete, dar... Sunt cunoscut la mine în Vulcan. Mã cunoaºte tot Vulcanul, de când mi-am cumpãrat telefon ºi am lãsat numãrul de telefon, când

am jucat fotbal, pe mine mã ºtie din Dallas ºi de la Peco, pânã la Dincã, dacã întrebi de Balaban, ºtie tot Vulcanul! Dar la teatru nu vin!”, ne-a recunoscut omul, care ºi el era în zona Teatrului din Petroºani, în aceastã importantã zi. Ziua Mondialã a Teatrului este, însã, dedicatã celor care iubesc sã intre în sala de spectacol ºi gãsesc acolo, la scenã modul ideal de a se relaxa. Pe scena de la Petroºani, Cosmin Rãdescu, directorul interimar al instituþiei din Petroºani, a transmis tuturor mesajul UNESCO citit în lumea întreagã în 27 martie, mesaj trimis în

2017 de actriþa de origine francezã Isabelle Huppert. „Pentru mine teatrul este celãlalt, este dialogul, absenþa urii, prietenia între popoare. Nu prea ºtiu ce vrea sã însemne asta, dar cred în comunitate, în prietenia dintre actori ºi spectatori, în unirea tuturor celor pe care îi uneºte teatrul, cei care îl, scriu, cei care l traduc, cei care îl lumineazã, îl îmbracã, îl decoreazã, cei care îl interpreteazã, cei care îl fac, cei care merg la el. Teatrul ne apãrã ºi ne adãposteºte. Chiar cred cã ne iubeºte, atât cât îl iubim”, a spus Cosmin Rãdescu, director interimar Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. „Faceþi loc teatrului!” a fost mesajul directorului de la Petroºani, care ºi-a nominalizat colaboratorii ce

adunã mii se aplauze la fiecare piesã, pe care o joacã pe scena noastrã. “Horaþiu Ioan Apan, regizor artistic, Ionela Purcaru, secretar literar, Nicolae Vicol, consultant artistic, Ion Stoica, tot consultant artistic, actorii: Dorin Ceagoreanu, Izabela Badovics, Nicoleta Niculescu, Oana Liciu, Mihai Sima, Daniel Cergã, Irina Bodea Radu, Adelin Ilie, Oana Criºan, Anca Markoº, Mihai Alexandru, Sergiu Fârte, Gheorghe Stoica, Corina Viºinescu, Stelian Roºian, Amelia Toaxen, Radu Tudosie, Alexandru Cazan, Lilia Melinti, Simona Codreanu ºi Ecaterina Babi. Echipa Tehnicã: Gabriel Lupu, regizor tehnic, Doina Matei, maestru sunet, Marius Niculescu, maestru lumini, Zoltan Bardocz operator lumini, Toma Zappali, electrician iluminat scenã, Ion Popescu, manipulat decor, Aurel Burlan, manipulant decor, Adrian Alin Avram, Rus Liviu, Gheorghe Danciu, manipulanþi decor, Anica Bârsa, Cristina Avram, cabiniere ºi Paulina Gãlãþan, recuzitor” Nu ne rãmâne decât sã îi aplaudãm! Diana MITRACHE

Excursie în Parâng, prima din viaþa unor copii u au fost nicioN datã la munte, îl vãd doar de jos, înzãpezit ºi au auzit poveºti frumoase despre Parâng, iar acum li se împlineºte un vis, acela de a învãþa sã schieze. Vor primi echipament, vor lua lecþii ºi, timp de o sãptãmânã, o mânã de oameni, ajutaþi de un sponsor ce reprezintã un supermar-

ket din Petroºani, îi duc pe 15 dintre copiii de la Pollicino la munte. Ce cred ei, este puþin pe lângã ce o sã îi aºtepte, însã, sunt foarte fericiþi cã vor pune piciorul pe schiuri ºi vor urca cu telescaunul. „ Nu am mai fost niciodatã. Cred cã va fi frumos. Nu am pus în picioare niciodatã clãpari, schiuri... Mi se pare frumos, vreau foarte mult sã învãþ sã schiez. Nu aº fi ajuns la munte, dacã nu era

excursia asta”, a spus Alexandra, una dintre fetiþele care au plecat luni în tabãra de o sãptãmânã din Parâng, iar Lavinia, o puºtoaicã ºi mai micã ne-a spus cât este de entuziasmatã cã va schia. „ Plec la munte sã schiez. Nu ºtiu ºi o sã fie greu sã schiez. Am mai mers o datã, dar nu pe schiuri, acum nu mi-e fricã”, a spus fetiþa. O echipã întreagã se ocupã de ei ºi fiecare

are misiunea lui, de la salvamontiºti, la monitorii profesioniºti de schi, cu toþii le vor face vacanþa frumoasã, prima din viaþa lor la munte. „Programul ar fi: schi de dimineaþã, apoi un pic ºi dupã-amiazã, tocmai sã îi învãþãm sã schieze. Ideea a fost sã ducem 15 copii, sus la munte, care altfel nu aveau acces la schiul alpin. Sperãm sã ne iasã ce ne-am propus”, a spus Sebastian Ancãu, organizatorul taberei. „Noi ne bucurãm cã am fost implicaþi în aceastã acþiune ºi sperãm ca, la final, sã vã spunem cã ºi copiii s-au bucurat de prezenþa noastrã acolo. Încercãm sã îi învãþãm sã schieze. Unii dintre ei nu au vãzut muntele ºi nu ºtiu sã schieze, iar acesta este rolul nostru acolo, sã îi învãþãm sã schieze

ºi, eventual, sã îi întroducem cumva în partea de competiþie”, a adãugat ºi Adrian Picã, monitor de schi, care a spus cã îi va provoca, la final, pe toþi, la o întrecere. Alãturi de copii vin ºi membrii echipei Salvamont din Parâng, care sunt gata sã îi înveþe ce e de fãcut în munte. „ Noi asigurãm sã nu fie incidente. Le vom arãta ºi tehnica noastrã de lucru ºi sã le

prezentãm ce trebuie sã facã pe trasee, sã nu fie probleme sau incidente pe viitor”, a adãugat Claudiu Pop, salvamontist din Parâng. Cei 15 copiii vin la Pollicino ºi provin din familii sãrace, care nu ar fi avut astfel de posibilitãþi, chiar dacã staþiunea parâng este foarte aproape. Copiii primesc în munte inclusiv echipament, totul fiind pregãtit ca o surprizã frumoasã pentru ei. Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Martie 2017

Henþ cu mâna

0-0 cu Danemarca, este cã nu neapãrat e vinovat de daunele de la acest meci. Oricum, cam ãºtia sunt cei mai buni jucãtori pe care îi avem, chiar dacã se invocã absenþa unui Bogdan Stancu sau Florin Andone. Probabil cã aceºti jucãtori care joacã pe la Napoli, Betis, Fiorentina sau

DUME ªI DAUNE CU DAUM Nu mai câºtigãm nimic la fotbal, cu Naþionala, în schimb, am mai bãtut un record, vechi de 70 de ani: nici un gol marcat în patru meciuri. Aºa va intra germanul

Christoph Daum în analele fotbalului românesc, un fotbal pe care nu-l va pãrãsi prea curând. La 50.000 de euro pe lunã, cred ºi eu! Partea proastã a acestei situaþii, dupã

Ludogoreþ au niºte limite pe care le-au demonstrat în meciul de la Cluj. Cu filosofia sa, dumele aburite pe la conferinþele de presã, antrenorul Daum a început sã lase mari daune. Dar el spune cã vã învinge în Polonia, Danemarca ºi Muntegru. Hai sã-l credem pe cuvânt (!!!)

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Fotbal, Liga a II-a

LIDER BÃTUT MÃR! z Returul a debutat cu o mare surprizã, înfrângerea echipei Inter Petrila, liderul turului, pe teren propriu, 0-2 cu Aurul Certej! Fãrã Torkos, Duma, Horvath ºi I. Androne (suspendaþi sau accidentaþi), petrilenii nu s-au regãsit în acest

meci, pierdut fãrã drept de apel. Ratãrile lui Adi Dolha, eliminarea lui Kerseg, penalty-ul comis de Ciort, au fost principalii factori care au dus la acest inusucces. „Sunt dezamãgit, asta e, o luãm de la capãt. A revenit o

Romulus Bobu ºi Dan Voicu, antrenorii derby-ului Retezatul Haþeg – Hercules Lupeni

GOLGETERI 10 goluri: 9 goluri: 8 goluri: 7 goluri: 6 goluri:

Kalai – Inter Petrila Stãnculea – Vict. Cãlan Fl. Lãcãtuº - C.S. Hunedoara Bãcãran – Hercules Lupeni Cipr. Roºca, D. Suciu - ªoimul Bãiþa Micleanu – Aurul Brad

Minerul Uricani – Jiul Petroºani 0-1

Retezatul Haþeg – Hercules Lupeni 1-0

Minerul Uricani (antr. Tr. Câmpean): Beleni – Erdos, Tulpea, O. Dumitru, Proteasa (min. 81 Bucºã) D. Scurtu, Mavrodin, Suvac, Opriºa - Þâmpu (min. 68 Anghel), Nechita (min. 84 Grecui) Jiul (antr. Cosmin Kanduth): ªtefãnoaica – D. Pavel, A. ªerban (min. 84 Stamate), R. Sandu, Al. Nicu – Mândruþ, D. Roºianu (min. 49 Bãlãuþã), M. Avram, D. Stoica – Pãsãricã, Pãdureanu (min. 90+2 R. Lucaci). Arbitru: Emanuel Bãiconi – Bãiþa Au marcat: Pãdureanu (min. 33)

Retezatul Haþeg (antr. Romulus Bobu): A. Farcaº - Tãmãºiloni, Laslãu, Dosan, M. Daj – R. Maier (min. 70 Buzducea), Simoneac, I. Gavriluþi, V. Pârvu – Viºan (min. 88 Cârdei), Fab. Pop (min. 74 D. Belei) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Kiorean – Ciorâia, Ad. Roºian (min. 62 Ionaºc), Firan, Cismaºiu – Buþurcã, Ciocârlan, M. Pop (min. 83 Bursuc), I. Roºian – M. Filip, R. Moldovan. Arbitru: Daniei Thirt – Cãlan Autori: V. Pârvu (min. 55)

înfrângere care trebuie sã ne readucã cu picioarele pe pâmãnt” a precizat Avram Moldovan, antrenorul petrilenilor. z ªoimul Bãiþa a înregistrat un succes în deplasare 1-0 la Hunedoara (gol Lintaru în min. 43), ceea ce le dã ºi lor speranþe la locul 1. z Haþegul a învins cu greu, 1-0 pe Hercules Lupeni (gol Vasile Pãrvu în min. 58), dupã ce ratase un penalty prin acelaºi V. Pârvu, portarul Kiorean apãrând lovitura! „S-a vãzut lipsa de antrenament, cu o pregãtire mai bunã nu am fi pierdut. Va fi greu ºi cu Bradul, Firan e suspendat”, a spus Dan Voicu, antrenorul Lupeniului...

„FURIA LUI CHIPIRLIU” “Sunt dezamãgit, asta e”, Avram Moldovan, antrenor Inter Petrila

Inter Petrila Aurul Certej 0-2 Inter Petrila (antr. Avr. Moldovan): Haring – Keszeg, Agapi, Câmpean, Kalai – Coste (min. 86 Ciort), M. Matei, R. Drãgoescu, Mareº (min. 46 Tãian) – Ad. Dolha, Zavracu (min. 62 Bocu). Aurul Certej (antr. Nicolae Halga): Cibotaru – Indrieº, Horþ, Cibian, Lupºa (min. 63 Bg. Ciobanu) – Isac (min. 76 Motoc), Fl. Ungureanu, Herci, Tescu (min. 90+2 Duþã) – L. Popa, Þuligã (min. 68 Goronea). Arbitru: Alexandru Bãlan – Deva Autori: Indrieº (min. 59), Moto (min. 81)

z Liderul Juventus Bucureºti a zdrobit în deplasare cu 7-0 pe Academia Clinceni, atacantul Chipirliu marcând ºase goluri. z Sepsi Sf. Gheorghe ºi-a consolidat poziþia secundã, dupã o victorie cu 3-1 în dauna celor de la Olimpia Satu Mare. z O altã victorioasã în deplasare, Chindia Târgoviºte, 2-0 la Dacia Unirea Brãila, victorie conturatã în ultimul sfert de orã.

Etapa a 12-a, 25 mar. 2017 Minerul Uricani Aurul Brad Inter Petrila C.S. Hunedoara Retezatul Haþeg Univ. Petroºani

Jiul Petroºani 0-1 Victoria Cãlan 3-0 Aurul Certej 0-2 ªoimul Bãiþa 0-1 Hercules Lupeni 1-0 Metalul Criºcior amânat

CLASAMENT

Paginã realizatã de Genu TUÞU