Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1307
Cronica Vãii Jiului Luni, 27 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Poliþist ameninþat de proprii colegi, la Lupeni
Deputat premiat pentru o maºinã care nu figureazã în declaraþia de avere
U
n deputat hunedorean a fost premiat de Poliþia Rutierã pentru faptul cã este posesor al celei mai “bãtrâne” Dacia. Sorin Marica, deputat PSD, fost primar al comunei Sãlaºu de Sus a fost premiat, de ºeful Poliþiei Rutiere din judeþul Hunedoara, Ovidiu Zaharie pentru faptul cã deþinea cea mai bãtrânã Dacie 1100 din judeþ. “Îl avem alãturi de noi pe posesorul celei mai bãtrâne Dacii de la noi din judeþ, putem spune cã este printre primele 1000 de Dacii fabricate la Dacia Piteºti deoarece are seria
683 ºi este în posesia domnului deputat Marica Petru Sorin”, a spus comandatul Poliþiei Rutiere Hunedoara, Ovidiu Zaharie. Deputatul declara cã deþine autoturismul de doi ani de zile, fiind cumpãrat de la un prieten care a achiziþionat-o în urmã cu 30 de ani de la Uzinele Dacia din Piteºti. Numai cã autoturismul pentru care a fost premiat deputatul nu figureazã în declaraþia de avere. Singurele autoturisme declarate de Marica în declaraþia de avere sunt un Suzuki cu an de fabricaþie 2015 ºi un Renault Clio, an de fabricaþie 2016. Deputatul nu a putut fi contactat. Monika BACIU
N
ici bine nu au plecat inspectorii IGPR de la Lupeni ºi au apãrut noi tensiuni grave. Un poliþist a refuzat sã intre în turã ºi ºi-a anunþat superiorii cã îi este ameninþatã viaþa. Agresorii sunt chiar câþiva colegi ai agentului. Aceºtia i-au transmis cã îºi trag cagule pe faþã ºi-l vor ”aranja”. Unul dintre poliþistii agresori este supectat de braconaj ºi trafic internaþional cu trofee, iar zilele trecute ofiþerii DGA au descins la locuinþa sa ºi-l cerceteazã penal. >>> PAGINA A 3-A
Petroºaniul pe harta Kendama n nou joc este U viral în rândul copiilor. Dacã în Japonia, jocul Kendama a apãrut în secolul al XVIIlea, la noi în þarã abia acum începe sã ia amploare.
Omul de afaceri Emil Bercea a pus municipiul Petroºani pe harta sportivã a þãrii. Inspirat de proprii sãi copii, acesta a organizat prima ediþie a unui concurs de Kendama la care au luat parte peste 200
de copii. “E cel mai mare eveniment susþinut de noi. Toþi copiii au primit premii de participare. Este cel mai mare concurs de acest gen din þarã. Sunt foarte bucuros cã au fost aºa de mulþi copii, asta înseamnã cã ºi copiii noºtri vor ceva nou în oraº. Este un început”, a spus Emil Bercea, organizatorul competiþiei. Copiii spun cã acest joc este un stil de viaþã. E nevoie de îndemânare pentru a mânui jucãria japonezã
care a pus mintea pe moaþe ºi îndemânarea la încercare peste tot în jurul lumii. “E un stil de viaþã ºi mã calmeazã când sunt stresat. Când nu îmi iasã încerc pânã îmi iasã. Nu prea existã reguli în acest joc. Trebuie sã ai cunoºtinþe ca sã joci Kendama. Joc de aproape un an. Am descoperit jocul de la prieteni” – Patrick Aldea – 9 ani „E un joc simplu, ken e sabia ºi dama e o bilã. Am învãþat de la prietenii mei jocul –
Paul Alexandru” – 10 ani. Kendama este o jucãrie de îndemânare de lemn tradiþionalã japonezã, care s-a bucurat la început de popularitate în rândul copiilor, dar a ajuns în scurt timp o jucãrie pentru adulþi ºi copii deopotrivã. Ca ºi data inventãrii
Kendama, de obicei se considerã cã a apãrut undeva prin secolele XVII-XVIII, data exactã neputând fi stabilitã cu exactitate. Se pare cã jocul care a inspirat Kendama este jocul originar din Franþa Bilboquet, joc a cãrui denumire înseamnã textual ”cupã ºi bilã”.
Jocul kendama presupune aruncare mingii ºi prinderea ei în bãþ sau în una din cele trei cupe, iar pentru a putea folosi sutele de tehnici de prindere jucãtorul trebuie sã îºi coordoneze miºcãrile întregului corp. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Martie 2017
CEH, în vârtejul planurilor R
evizuirea planurilor pentru Complexul Energetic Hunedoara înseamnã noi amânãri privind plata subvenþiei. Acum se discutã despre o nouã variantã: închiderea pãrþilor neviabile din cadrul celor patru unitãþi miniere. Cele 200 de milioane de lei nu pot intra în conturile Complexului Energetic Hunedoara din cauza schimbãrii de strategie. “Ultima variantã agreatã de Consiliul de Administraþie ar fi închiderea a pãrþi din exploatãri miniere, dar eu sunt consecvent pe ceea ce am spus ºi merg pe aceeaºi linie. În viziunea mea nu se poate treaba asta (închiderea unor pãrþi din unitãþile miniere.r.), dar o sã se vadã mai departe cum vor decurge lucrurile. Se lucreazã, se încearcã gãsirea
unor variante pe aceastã linie. Din punctul meu nu e fezabil. Eu tot spun cã orice zi pierdutã e extrem de toxicã pentru noi. Suntem la jumãtatea lui martie ºi batem pasul pe loc. Pentru o altã variantã trebuie modificat ajutorul, trebuie notificatã Comisia Europeanã. Banii sunt acolo ºi timpul trece, resursele noastre scad”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Secretarul de stat în ministerul Energiei, Doru Viºan, declara, sãptãmâna trecutã, cã se discutã pe noua variantã, însã trebuie prenotificatã ºi Comisia Europeanã. “Se va þine un Consiliu de Administraþie privind prezentarea, analiza ºi aprobarea unui program de închidere cu pãrti din fiecare entitate, care produc pierderi. Eu mã ocup de aceastã activitate. Hotãrârea de Guvern privind suma, programul, este
în avizare, la Comisie s-a analizat acest lucru, s-a fãcut aceastã propunere, ea este în lucru la CEH, se va prezenta o gândire în acest sens, o vom analiza, vom prenotifica Comisia Europeanã în acest sens ºi vom vedea cum merge. Suma, programul rãmân neschimbate conform notificãrii Comisiei Europene ºi vom încerca sã avem o abordare pe propunerea care s-a fãcut de CEH ºi sindicat pe închiderea unor pãrti din unitãþi care sunt neprofitabile”, a declarat, sãptãmâna trecutã, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Viºan. Planul iniþial prevede închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. “Având în vedere prevederile Deciziei CE nr. 787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei Comisiei Europene
mentaþia de finanþare a cosnr. C (2016) 7719/final, în urma analizei situaþiei tehnico- turilor de închidere pentru cele douã exploatãri miniere. economice a minelor din Aceste documentaþii au fãcut cadrul Societãþii Complexul obiectul notificãrii transmise Energetic Hunedoara- S.A., Comisiei Uniunii Europene”, denumitã în continuare CEH aratã proiectul privind S.A. s-a stabilit cã din cele aprobarea ajutorului pentru patru exploatãri miniere aflate închiderea celor douã unitãþi în structura sa este necesar sã intre în program de închidere, miniere. Monika BACIU douã unitãþi miniere ºi anume Exploatarea Minierã Lonea ºi Exploatarea Minierã Lupeni. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legis- Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ laþiei europene, CEH Petroºani, Telefon 0728890014 S.A. a întocmit Planul de închidere ºi docu-
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Cristian Resmeriþã cere noi explicaþii despre CEH S enatorul PSD Cristian Resmeriþã îi cere ministrului Energiei, Toma Petcu, noi explicaþii legate de Complexul Energetic Hunedoara. De data aceasta atenþia senatorului se îndreaptã cãtre directorul general, Mihael Melczer, ºi Consiliul de Administraþie.
Legat de activitatea directorului general al CEH, Resmeriþã vrea sã afle “care sunt indicatorii de performanþã ai conducerii, indicatorii de performanþã, în baza cãrora se calculeazã salariile acestora”. “Care este programul de restructurare ºi reorganizare, care opereazã acum în cadrul CEH ºi care sunt mãsurile cu impactul cel mai mare? Ultimele numiri fãcute, respectiv cei doi directori general adjunct, directorul economic ºi respectiv directorul comercial s-au fãcut prin concurs? Care au fost criteriile de selecþie ºi componenþa comisiilor, respectiv care au fost subiectele? Aº dori sã îmi puneþi la dispoziþie fiºele posturilor pentru cei nou numiþi. Cum preconizaþi sã rezolvaþi problemele de mediu de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni ºi din ce surse asiguraþi cheltuielile ocazionate de aceste proceduri? Care este starea de securitate a minelor? Care este raportul dintre personalul direct productiv ºi cel indirect productive? De ce nu se fac angajãri
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
pentru echilibrarea situaþiei la fiecare minã? Câte autoturisme deservesc conducerea CEH ºi câte sunt “detaºate” la Bucureºti, la dispoziþia domnului Bogdan Stãnescu ºi a altor persoane care deservesc CEH?”, întreabã senatorul Cristian Resmeriþã. Nici Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara nu a scãpat de atenþia senatorului Resmeriþã. “Care este structura BVC – 2017 ºi ce sume sunt alocate pentru rezolvarea problemelor de mediu, de securitate a muncii, pentru investiþii din surse proprii, pentru disponibilizãri ºi obligaþiile din CCM? Care este strategia aprobatã de CA pentru ieºirea din impas a CEH? Care este poziþia CA faþã de includerea
în programul de închidere a minelor Lupeni ºi Lonea ºi cine a aprobat acest program? Care sunt indicatorii/criteriile de remunerare a membrilor CA, care fac parte din Comitetele de mediu ºi respectiv pentru strategii? Care este calendarul de acþiuni/ activitãþi al CA în legãturã cu “joacã de-a insolvenþa”?”, mai întreabã Resmeriþã.
Monika BACIU
< DECESE < Familiile BUJORESCU ºi UNGUREANU deplâng trecerea la cele veºnice a celui care a fost un bun coleg ºi un prieten de nãdejde,
BOGDAN ALEXANDRU
Sincere condoleanþe familiei îndurerate! Dumnezeu sã-l ierte, Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Martie 2017
Poliþist ameninþat de proprii colegi, la Lupeni N
ici bine nu au plecat inspectorii IGPR de la Lupeni ºi au apãrut noi tensiuni grave. Un poliþist a refuzat sã intre în turã ºi ºi-a anunþat superiorii cã îi este ameninþatã viaþa. Agresorii sunt chiar câþiva colegi ai agentului. Aceºtia i-au transmis cã îºi trag cagule pe faþã ºi-l vor ”aranja”. Unul dintre poliþistii agresori este supectat de braconaj ºi trafic internaþional cu trofee, iar zilele trecute ofiþerii DGA au descins la locuinþa sa ºi-l cerceteazã penal. Poliþistul Iustinian Ivanciuc este angajat la Poliþia Municipalã Lupeni, unde mai mulþi colegi ai lui au fãcut un demers comun împotriva comandantului. Ivanciuc ºi alþi câþiva poliþiºti nu au vrut sã semneze plângerea ºi din acest motiv a fost luat în vizor. De la scuipat ºi pânã la ameninþãri cu moartea n-a mai fost decât un pas. Joi seara, înainte ca agentul sã intre în turã, i s-a transmis cã
va fi ”aranjat”. ”Cum s-a terminat controlul (n.r. cel derulat de IGPR) situaþia s-a înrãutãþit ºi eu ºi încã 3-4 colegi am început sã fim umiliþi, scuipaþi, înjuraþi ºi ameninþaþi cu acte de violenþã. Am anunþat Biroul control intern ºi implicit pe ºeful Inspectoratului, dar nu s-a luat nici o mãsurã. Am refuzat sã intru în serviciu ºi am anunþat ºi IPJ Hunedoara, pentru cã nu pot sã-mi permit sã
intru în serviciu cu pistol asupra mea de vreme ce eu sunt ameninþat de alþi colegi care poartã ºi ei pistol în timpul serviciului. Probabil cã toatã aceastã stare conflictualã are cea mai mare cauzã în IPJ Hunedoara, de vreme ce conducerea IPJ nu a luat mãsuri ºi nu se intereseazã. Domnul Dumitru Liviu Gabriel, ºeful Inspectoratului a fost informat despre situaþie ºi nu a luat nici
o mãsurã”, a declarat Iustinian Ivanciuc.
”Î
ºi pun cagula pe cap ºi ne-o dã aºa…”
Poliþistul spune cã nu a greºit cu nimic faþã de colegii sãi, dar plãteºte pentru cã a vrut sã stea departe de scandal ºi sã-ºi facã serviciul. Nu doar el ci ºi alþi colegi ai sãi. ”Eu ºi câþiva colegi am fost neutri ºi nu am semnat acea petiþie împotriva ºefului Poliþiei, de aici a plecat totul. Noi le-am
zis cã vrem sã ne face serviciul poliþienesc, nu ne intereseazã altceva. De acolo a pornit totul, ameninþãrile. Ni s-a transmis cã-ºi pun
Spargere Minorã obligatã de cãtre un recidivist sã se prostitueze de aproape ndividul a mai fost 50 de mii Idiferite condamnat pentru infracþiuni ºi a ajuns în arest prevende lei tiv. Procurorii DIICOT oliþiºtii au gãsit în spun cã a obligat o P apartamentul din minorã de 15 ani sã se Petroºani al suspectului mai prostitueze în apartamente închiriate în Hunedoara ºi Alba, iar când nu fãcea suficienþi bani o bãtea.
Proxenetul din Hunedoara ºi-a racolat victima în luna februarie a.c. ºi a obligat-o sã se culce cu mai mulþi clienþi în schimbul unor tarife cuprinse între 100 ºi 300 de lei. Pentru a o convinge pe adolescentã sã i se supunã, Lingurar o bãtea în mod repetat ºi o ameninþa spun anchetatorii, însã cel mai rãu era când nu fãcea suficienþi bani. Adolescenta a fost terorizatã ºi exploatatã sexual aproape o lunã de zile, pânã când a reuºit sã sune la 112 ºi sã cearã ajutor.
”Iniþial minora a fost exploatatã sexual în zona localitãþii Sântandrei, judeþul Hunedoara, iar ulterior, inculpatul a transportat-o în municipiul Alba Iulia, unde acesta a închiriat un apartament, clienþii fiind recrutaþi prin intermediul unui site de publicitate. (…) Banii obþinuþi din practicarea prostituþiei erau însuºiþi integral de cãtre inculpatul Lingurar Mihãiþã Marius, acesta ameninþând-o ºi agresând-o fizic pe minorã dacã respectivele câºtiguri nu erau suficiente. De asemenea din verificãrile efectuate a
rezultat faptul cã, prin intermediul site-ului de publicitate, inculpatul Lingurar Mihãiþã Marius a postat mai multe fotografii nud care o înfãþiºau pe minorã, în vederea atragerii de clienþi pentru întreþinerea de raporturi sexuale”, spun procurorii DIICOT. Poliþiºtii au descoperit în apartamentul în care minora era sechestratã ºi o altã tânãrã, obligatã ºi ea sã se prostitueze. Recidivistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Alba fiind acuzat de trafic de minori ºi pornografie infantilã. Maximilian GÂNJU
multe bunuri furate. Individul a fost prins de poliþiºtii din Sebeº ºi este acuzat de furt calificat. Individul (35 de ani) a spart o societate comercialã ºi a furat 40 de mii de lei ºi 11 telefoane mobile. Poliþiºtii spun cã bãrbatul ar fi pãtruns, prin efracþie, în incinta unei societãþ din Sebeº ºi a furat toþi banii aflaþi în casã, respectiv suma de 40.000 de lei, 11 telefoane mobile precum ºi alte bunuri. ”Pentru documentarea activitãþii infracþionale a bãnuitului, poliþiºtii din Sebeº au fãcut
cagula pe cap ºi ne-o dã aºa…”, mai spune poliþistul. Incidentul extrem de grav de la Poliþia Lupeni vine la câteva zile dupã ce Corpul de control al IPGR a derulat un control, iar printre cei cercetaþi disciplinar se aflã ºi poliþiºtii agresori. Conducerea IPJ Hunedoara susþine cã s-a dispus un control la Poliþia Lupeni. ”Inspectorul ºef al IPJ Hunedoara ºtia despre situaþia aceasta ºi a dispus o verificare internã pentru a se stabili dacã situaþia este realã sau nu, dacã este aºa cum o prezintã dânsul (n.r. Iustinian Ivanciuc). În funcþie de rezultat se vor lua mãsurile legale prevãzute de regulamentele interne”, a declarat subcomsiarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
o percheziþie la domiciliul acestuia, în municipiul Petroºani. Pânã acum, poliþiºtii au reuºit recuperarea celor 11 telefoane mobile, în valoare de 8.000 de lei, sustrase din incinta societãþii pãgubite”, spun anchetatorii. Poliþiºtii continuã cercetãrile, pentru documentarea întregii activitãþi infracþionale a bãrbatului, identificarea eventualilor complici ºi recuperarea integralã a prejudiciului. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Martie 2017
CEH a plãtit 3,63 de milioane pentru investiþia de la Paroºeni C omplexul Energetic Hunedoara a plãtit 3,63 de milioane de lei din cele peste 20 de milioane restante din TVA-ul pentru desulfurarea de la termocentrala Paroºeni. Conducerea societãþii ar vrea sã extindã creditul pânã la 7 milioane de euro. “Desulfurarea de Paroºeni stã în felul urmãtor: am plãtit zilele trecute 3,63 milioane lei, parte din TVA-ul restant, iar diferenþa pânã la 20.630.000 de lei este în încheiere contractul de cesiune cãtre CNIM pe contul nostru din Transelectrica, adicã sã plãtim lunar o sumã de care în final sã se închidã pe total 20.630.000 TVA restant, pe care nu l-a plãtit nimeni. Pe lângã TVA-ul restant am plãtit
acum douã sãptãmâni ºi TVA-ul pentru echipamentele aduse de cei de la CNIM. Ei au livrat niºte echipamente în decembrie ºi am plãtit 170 mii de lei. Am fãcut paºi concreþi în relaþia cu CNIM, mai mult decât s-au fãcut în anii trecuþi”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al Complexului
Energetic Hunedoara. Consiliul de Administraþie ar urma sã decidã dacã aprobã extinderea creditului pânã la 7 milioane de lei. “La acest contract sunt niºte pretenþii ridicate de CNIM legate de relocare, ajustarea preþurilor pentru care este un material înaintat la Consiliul de Administraþie care va decide
dacã vom solicita o extindere a creditului pe Paroºeni pânã în 7 milioane de euro”, a mai spus sursa citatã. De cealaltã parte, la Mintia problemele sunt extrem de grave. La prima instanþã de judecatã CEH a pierdut procesul cu Garda de Mediu prin care s-a dispus suspendarea activitãþii. Acum procesul este la faza apelului, iar conducerea Complexului vrea sã înceapã primele lucrãri pentru a dovedi instanþei bunã credinþã. “Lucrurile sunt extrem de grave ºi de acute. Vãd un dezinteres pentru Mintia, acolo e un dezastru. Grupul 1 nu mai existã, grupul 6 e în moarte clinicã, 5 e în reparaþii. Vreau sã terminãm reparaþiile ºi sã rãmânã un grup de rezervã pentru cã anul acesta grupul 3 trebuie sã intre în revizie. Dacã nu intrã în revizie riscãm oprirea lui la iarnã. E
Parcãrile din Petroºani nu vor fi concesionate unt 300 de locuri de S parcare ºi peste 11.000 de maºini, aºa cã deocamdatã, nu vor fi concesionate locurile de parcare în Petroºani. Consilierii PSD ºi ALDE s-au opus, în principiu, regulamentului întocmit ºi au venit cu o serie de motivãri.
Unele au vizat lipsa parcãrilor amenajate, altele au vizat puterea de cumpãrare a celor care ar putea concesiona, fiindcã au bani, mai multe locuri, iar alþii au spus cã locul de parcare nu este al celui care l-a concesionat, exclusiv. „Nu consider cã, dacã am concesionat acel loc de parcare, acela ar trebui sã îmi aparþinã mie
24 din 24, 7 din 7 zile. Consider cã, spre exemplu, cum stau eu lângã o ºcoalã, într-un anumit interval orar, de la 9,00 la 17,00, ar putea sã vinã ºi alþi pãrinþi sã parcheze. Sau în alte zone cum ar fi cabinetele medicale situaþia este similarã. O sã se creeze, în plus, mari diferenþe, vis a vis de cât se va plãti în zona centralã, faþã de Cartierul Aeroport, unde nu este aºa de aglomerat ºi va fi mai uºor sã obþii un loc de parcare. Cred cã problema trebuia pusã, de maniera în care, dacã ai vãzut cã sunt foarte multe persoane care spun cã nu au unde sã parcheze, sã faci parcãri, în primul rând. ªi aici, însã, vor fi critici, deoarece, sã faci parcãri, înseamnã sã renunþi la anumite spaþii verzi”, a spus Dorina Niþã, consilier
ALDE la Petroºani, motivând care sunt punctele sale de vedere. Hotãrârea de consiliu, care cuprindea regulamentul de concesionare nu a trecut ºi acum aceasta ar putea fi refãcutã în totalitate, ori se va renunþa la ideea concesionãrii locului de parcare. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã ia în considerare revizuirea proiectului, dar asta numai dupã ce va discuta cu majoritatea PSD- ALDE, pentru cã nu mai riscã încã o respingere.
oricum cu orele depãºite, grupul 4 e bolnãvior, iar grupul 2 este viabil, dar nu are autorizaþie de funcþionare. Pe grupul ãla vãd eu o conversie pe gaz care sã evite oprirea Mintiei anul acesta. La instanþã nu o sã ne putem duce cu o poveste scrisã pe hârtie, trebuie sã mergem cu lucruri concrete cã sã ne poatã pãsui ºi noi sã mergem înainte cu funcþionarea. E prea târziu sã mai facem ceva acorduri cu Mediul, asta dacã nu, la nivelul cel mai înalt Mediul va renunþa la pretenþii, dar mã îndoiesc”, a mai spus Melczer. Lucrãrile la Paroºeni au început în urmã cu câþiva ani, însã investiþia s-a blocat la 96% ºi asta din cauza problemelor financiare ale Complexului Energetic Hunedoara.
„Proiectul pe care eu l-am propus cu concesionarea parcãrilor din Petroºani nu a trecut, pentru cã majoritatea PSD – ALDE a fost împotriva acestuia ºi, practic, acest proiect a cãzut, deºi, din punctul meu de vedere era benefic, inclusiv financiar, pentru cã, din banii pe care noi i-am fi colectat, puteam sã amenajãm alte parcãri. Probabil cã o sã revizuiesc proiectul ºi o sã îl reintroduc pe ordinea de zi, dar dupã ce mã voi consulta cu cei care l-au respins”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Monika BACIU Parcãrile din Petroºani ar fi putut fi concesionate în urma unei licitaþii cu strigare, însã, deocamdatã s-a renunþat la acest proiect, pentru cã preþurile ar fi putut sã urce nejustificat, dat fiind faptul cã sunt foarte puþine locuri amenajate. ªoferii vor parca în continuare pe locurile pe care le gãsesc libere, fãrã sã plãteascã pentru asta ºi fãrã sã aibã vreo pretenþie, iar locuri în plus de parcare vor fi construite, dacã se vor gãsi fondurile necesare. Diana MITRACHE
Capcane în ºosea, astupate cu tufiºuri ºi bolovani ei care au avut neºansa sã C treacã prin scuarul din Piaþa Victoriei, spre Parâng, în zona ce desparte cele douã pãrþi ale Centrului Civic din Petroºani, au dat, cu siguranþã, de canalul distrus din carosabil.
Pentru a evita impactul distructiv, cineva a luat atitudine ºi, ca sã fie observatã capcana, de cãtre ºoferi, la timp, sau mãcar în ultimul moment, a plantat un ditamai tufiºul în stil ikebana. Construcþia caraghioasã atrage atenþia ºoferilor ºi, mãcar aºa, reuºesc sã îl evite. Degradarea asfaltului, în zona unui canal a apãrut la finele sãptãmânii trecute ºi nu este exclus ca acesta sã fi
Indiferent de formulã, mineritul are nevoie de subvenþie 0 de milioane de euro este pierderea 5 Complexului Energetic Hunedoara pentru anul 2016. Mihael Melczer, directorul general al CEH, susþine cã suma nu este mare, comparativ cu importanþa pe care o are CEH în peisajul judeþean, dar ºi naþional. Acesta comparã situaþia cu cea de la Bucureºti, acolo unde subvenþia pentru energia termicã este de 125 de milioane de euro.
“Pierderea pe anul 2016 a fost undeva la 50 de milioane de euro. Nu e o sumã mare. Subvenþia pentru cãldurã în Bucureºti pe perioada de iarnã este de 125 de milioane de euro. Valea Jiului e departe de Bucureºti. 50 ºi ceva de milioane ar înseamnã sã ai o problemã socialã sau sã nu ai o problemã socialã, Valea Jiului – Deva ºi sã menþii ºi niºte capacitãþi de producere a energiei electrice ºi sã conservi resursa de cãrbune. Asta înseamnã. În final, orice program s-ar
Doi profesori din Valea Jiului în atenþia IªJ I nspectorii ºcolari din Hunedoara monitorizeazã atent cele douã cazuri de la Petroºani ºi Lupeni, în care doi profesori sunt cercetaþi pentru comportament inadecvat.
Valentin Stoica de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida ºi Cornel Lungan, de la ªcoala Gimnazialã nr 1 din Lupeni, urmeazã sã fie sancþionaþi, primul pentru cã a predat ora de istorie live pe Facebook, dar nu a þinut cont de programa ºcolarã, aplicând-o aºa cum a ºtiut mai bine, pe modelul local, iar cel de al doilea pentru cã a lovit un copil la orã sa de matematicã. Ambele cazuri sunt grave, datã fiind conduita ºcolarã ºi se pune din nou problema telefoanelor mobile la orele de curs, a disciplinei ºi a gestionãrii clasei, mai ales cã vorbim despre o elevã care a reuºit în timpul programului sã transmitã live, cu un telefon mobil, ora de istorie, absolut inadecvatã. Urmeazã sã vedem care dintre cazuri este mai grav ºi ce riscã dascãlii. Subiectul este unul aºteptat cu interes, mai ales cã pãrerile sunt împãrþite.
C
E SPUN OAMENII?
fost provocat. Nu ºtim dacã a fost maºinã de mare tonaj, sau vreun hoþ de fier vechi, pentru cã variantã a douã ar fi fost valabilã, doar dacã acel capac era din fier în totalitate. Cert este cã acum groapa cãscatã a fost acoperitã cu ceva bolovani ºi o bucatã de brad, pânã la remedierea ei, deoarece noi sperãm sã fie observatã ºi de autoritãþile locale. Asta, mai ales cã Poliþia localã are sistem de supraveghere în zonã ºi chiar ar putea identifica motivul distrugerii. Diana MITRACHE
face, închideri de mine, SIEG, în final vom ajunge la preþul energiei, la o diferenþã care va trebui
„Profesorul a greºit grav! Trebuia sã le dicteze ca un robot elevilor "lecþia", aºa cum fac ºi unii dintre colegii sãi ºi sã nu facã astfel de paralele din viaþa cotidianã, dacã Doamne fereºte, elevii ãia înþeleg ceva ºi ajung sã gândeascã, cum altfel mai câºtiga PSD-ul alegerile? Cât despre transmiterea live.... ce sã spun? De la apariþia celularului se chinuie învãþãmântul sã interzicã elevilor folosirea lui în clasã, pentru cã este împotriva firii ca ºcoala sã caute sã evolueze o datã cu tendinþele elevilor ºi sã se foloseascã de mijloacele tehnologice, nu sã le respingã”, scrie o doamnã pe un site de socializare, acolo unde ºtirea a devenit viralã ºi a fost preluatã chiar de televiziunile naþionale. „Profesorul de istorie nu a fãcut nici
acoperitã cumva. Orice program ar fi, diferenþa va trebui acoperitã cumva ºi aia e o decizie politicã”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. În schimb, la nivelul Vãii Jiului, termoficarea a fost o activitate caritabilã. Abonaþii serviciului au beneficiat de cãldurã, însã nu au mai plãtit facturile. “A fost o activitate de mecenat toatã încãlzirea în Valea Jiului. în Deva e
în regulã, dar aici a fost mecenat. Îmi pare rãu cã nu funcþioneazã ADI Termoficare care ar putea aduce bani pentru a reabilita toatã reþeaua. Sunt convins cã ºi noi am cesiona magistrala ADI ca sã se ocupe de tot ce înseamnã reþea. Ar putea veni bani frumoºi din Europa pe acel proiect”, a mai subliniat Melczer. Datoriile Complexului Energetic Hunedoara la
Insolvenþa, soluþia pentru plata salariilor
cea mai micã greºealã, a actualizat tema de istorie la datele de astãzi ale societãþii românilor. Chiar îl felicit! Dar, mai înainte, pe vremea lui Ceusescu, cum se fãcea în ºcoalã învãþãmânt politic ºi educaþie comunistã? Vremurile au datele lor ...de actualitate ! Profesorul a fãcut, în acelaºi timp, ºi o orã de educaþie moralcivicã, dând un exemplu negativ chiar din localitatea lor! Ar fi o mare greºealã sã fie sancþionat, unde mai este libertatea cuvântului? Îi învãþãm pe elevi sã se dea iar dupã minciunã? Elevii însã trebuie sancþionaþi! Abuzul folosirii telefoanelor în orã, mi se pare chiar periculos pentru integritatea profesorului! Trebuie ca ministrul învãþãmântului sã dea o lege prin care sã se interzicã telefoanele în timpul orelor de curs sau chiar ºcoala sã facã niºte reguli de disciplinã interioarã, care sã fie respectate de profesori ºi de elevi. În caz contrar, sã se mai distribuie ºi niºte sancþiuni!”, spune un alt comentator, vis-a-vis de cazul profesorului Stoica de la Petroºani, în timp ce alþii sunt de pãrere cã profesorul ar trebui sã fie „potolit”, inclusiv de conducerea ºcolii. Cazul de la Lupeni este, însã, mult mai tranºant în mediul on-line, acolo unde oamenii cred cã fostul viceprimar ar trebui sã fie târât prin instanþã, dupã ce am scris cã ancheta o fac colegii sãi, dascãlii. „Colegii d-lui profesor sunt, probabil, la fel de buni “pedagogi”. Iar anchetele acestea interne n-au avut rezultate nici în alte cazuri. Pãrinþii trebuie sã-l acþioneze în instanþã”, ne scrie o cititoare. Diana MITRACHE Sursa foto facebook
ntrarea în insolvenþã a Complexului IEnergetic Hunedoara rãmâne o prioritate. Conducerea societãþii susþine cã de intrarea în insolvenþã depinde plata salariilor pentru luna aprilie.
Pânã acum, CEH a reuºit sã plãteascã atât salariile cât ºi sã acorde beneficiile prevãzute în contractul colectiv de muncã. “Cu banii la angajaþi stãm bine ºi asta a fost una din prioritãþi când am avut resurse sã ne achitãm atât cu salariile, cât ºi cu ajutoarele de încãlzire, tichetele. Am dat ºi douã tranºe de salarii compensatorii. Avem banii ºi pentru prima de Paºte, care se va da în data de 13 aprilie. Prima de Paºte va intra pe cardurile pentru tichete. Am decis sã dãm cârduri, dar e o economie pentru noi cã nu mai plãtim tipãrirea fizicã a tichetelor. Avem banii ºi de avans, iar din veniturile previzionate avem ºi pentru plata de lunã viitoare”, a spus Mihael Melczer, directorul gene-
ral al CEH. Dacã instanþa va respinge solicitarea CEH de intrare în insolvenþã, 20 de milioane de lei, sumã imobilizatã în conturile Transelectrica ºi OPCOM, vor dispãrea. “Este un semn de întrebare (plata salariilor pentru luna aprilie-n.r.) pentru cã sunt bani blocaþi la Transelectrica ºi
Actualitate 5 bugetul de stat au fost de peste 500 de milioane, la finalul anului 2016. Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a actualizat datele societãþilor comerciale. Datoriile CEH cãtre bugetul de stat sunt de peste 120 de milioane de eu. Mai exact, CEH are datorii numai la stat în valoare totalã de 512.308.057 lei. Obligaþii restante la bugetul de stat sunt în valoare totalã de 211.660.785 lei, din care 109.086.154 sunt obligaþii fiscale accesorii. La bugetul asigurãrilor sociale de stat CEH are obligaþii restante în valoare totalã de 238.662.741, în timp ce la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj restantele totale sunt de 9.508.962 de lei. CEH încheie capitolul restante cu încã 68.936.161 de lei la bugetul asigurãrilor de sãnãtate. Monika BACIU OPCOM. Dacã se judecã insolvenþa ºi se respinge, 20 de milioane se duc. Momentan este valabilã varianta insolvenþei. E singura variantã de a restructura, de a ne organiza ºi de a ne proteja. Cã este o variantã ºi mai gravã decât insolvenþa: falimentul”, a mai subliniat sursa citatã. Curtea de Apel Alba judecã apelul CEH în dosarul insolvenþei în data de 14 aprilie. Monika BACIU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Martie 2017
CEH a plãtit 3,63 de milioane pentru investiþia de la Paroºeni C omplexul Energetic Hunedoara a plãtit 3,63 de milioane de lei din cele peste 20 de milioane restante din TVA-ul pentru desulfurarea de la termocentrala Paroºeni. Conducerea societãþii ar vrea sã extindã creditul pânã la 7 milioane de euro. “Desulfurarea de Paroºeni stã în felul urmãtor: am plãtit zilele trecute 3,63 milioane lei, parte din TVA-ul restant, iar diferenþa pânã la 20.630.000 de lei este în încheiere contractul de cesiune cãtre CNIM pe contul nostru din Transelectrica, adicã sã plãtim lunar o sumã de care în final sã se închidã pe total 20.630.000 TVA restant, pe care nu l-a plãtit nimeni. Pe lângã TVA-ul restant am plãtit
acum douã sãptãmâni ºi TVA-ul pentru echipamentele aduse de cei de la CNIM. Ei au livrat niºte echipamente în decembrie ºi am plãtit 170 mii de lei. Am fãcut paºi concreþi în relaþia cu CNIM, mai mult decât s-au fãcut în anii trecuþi”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al Complexului
Energetic Hunedoara. Consiliul de Administraþie ar urma sã decidã dacã aprobã extinderea creditului pânã la 7 milioane de lei. “La acest contract sunt niºte pretenþii ridicate de CNIM legate de relocare, ajustarea preþurilor pentru care este un material înaintat la Consiliul de Administraþie care va decide
dacã vom solicita o extindere a creditului pe Paroºeni pânã în 7 milioane de euro”, a mai spus sursa citatã. De cealaltã parte, la Mintia problemele sunt extrem de grave. La prima instanþã de judecatã CEH a pierdut procesul cu Garda de Mediu prin care s-a dispus suspendarea activitãþii. Acum procesul este la faza apelului, iar conducerea Complexului vrea sã înceapã primele lucrãri pentru a dovedi instanþei bunã credinþã. “Lucrurile sunt extrem de grave ºi de acute. Vãd un dezinteres pentru Mintia, acolo e un dezastru. Grupul 1 nu mai existã, grupul 6 e în moarte clinicã, 5 e în reparaþii. Vreau sã terminãm reparaþiile ºi sã rãmânã un grup de rezervã pentru cã anul acesta grupul 3 trebuie sã intre în revizie. Dacã nu intrã în revizie riscãm oprirea lui la iarnã. E
Parcãrile din Petroºani nu vor fi concesionate unt 300 de locuri de S parcare ºi peste 11.000 de maºini, aºa cã deocamdatã, nu vor fi concesionate locurile de parcare în Petroºani. Consilierii PSD ºi ALDE s-au opus, în principiu, regulamentului întocmit ºi au venit cu o serie de motivãri.
Unele au vizat lipsa parcãrilor amenajate, altele au vizat puterea de cumpãrare a celor care ar putea concesiona, fiindcã au bani, mai multe locuri, iar alþii au spus cã locul de parcare nu este al celui care l-a concesionat, exclusiv. „Nu consider cã, dacã am concesionat acel loc de parcare, acela ar trebui sã îmi aparþinã mie
24 din 24, 7 din 7 zile. Consider cã, spre exemplu, cum stau eu lângã o ºcoalã, într-un anumit interval orar, de la 9,00 la 17,00, ar putea sã vinã ºi alþi pãrinþi sã parcheze. Sau în alte zone cum ar fi cabinetele medicale situaþia este similarã. O sã se creeze, în plus, mari diferenþe, vis a vis de cât se va plãti în zona centralã, faþã de Cartierul Aeroport, unde nu este aºa de aglomerat ºi va fi mai uºor sã obþii un loc de parcare. Cred cã problema trebuia pusã, de maniera în care, dacã ai vãzut cã sunt foarte multe persoane care spun cã nu au unde sã parcheze, sã faci parcãri, în primul rând. ªi aici, însã, vor fi critici, deoarece, sã faci parcãri, înseamnã sã renunþi la anumite spaþii verzi”, a spus Dorina Niþã, consilier
ALDE la Petroºani, motivând care sunt punctele sale de vedere. Hotãrârea de consiliu, care cuprindea regulamentul de concesionare nu a trecut ºi acum aceasta ar putea fi refãcutã în totalitate, ori se va renunþa la ideea concesionãrii locului de parcare. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã ia în considerare revizuirea proiectului, dar asta numai dupã ce va discuta cu majoritatea PSD- ALDE, pentru cã nu mai riscã încã o respingere.
oricum cu orele depãºite, grupul 4 e bolnãvior, iar grupul 2 este viabil, dar nu are autorizaþie de funcþionare. Pe grupul ãla vãd eu o conversie pe gaz care sã evite oprirea Mintiei anul acesta. La instanþã nu o sã ne putem duce cu o poveste scrisã pe hârtie, trebuie sã mergem cu lucruri concrete cã sã ne poatã pãsui ºi noi sã mergem înainte cu funcþionarea. E prea târziu sã mai facem ceva acorduri cu Mediul, asta dacã nu, la nivelul cel mai înalt Mediul va renunþa la pretenþii, dar mã îndoiesc”, a mai spus Melczer. Lucrãrile la Paroºeni au început în urmã cu câþiva ani, însã investiþia s-a blocat la 96% ºi asta din cauza problemelor financiare ale Complexului Energetic Hunedoara.
„Proiectul pe care eu l-am propus cu concesionarea parcãrilor din Petroºani nu a trecut, pentru cã majoritatea PSD – ALDE a fost împotriva acestuia ºi, practic, acest proiect a cãzut, deºi, din punctul meu de vedere era benefic, inclusiv financiar, pentru cã, din banii pe care noi i-am fi colectat, puteam sã amenajãm alte parcãri. Probabil cã o sã revizuiesc proiectul ºi o sã îl reintroduc pe ordinea de zi, dar dupã ce mã voi consulta cu cei care l-au respins”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Monika BACIU Parcãrile din Petroºani ar fi putut fi concesionate în urma unei licitaþii cu strigare, însã, deocamdatã s-a renunþat la acest proiect, pentru cã preþurile ar fi putut sã urce nejustificat, dat fiind faptul cã sunt foarte puþine locuri amenajate. ªoferii vor parca în continuare pe locurile pe care le gãsesc libere, fãrã sã plãteascã pentru asta ºi fãrã sã aibã vreo pretenþie, iar locuri în plus de parcare vor fi construite, dacã se vor gãsi fondurile necesare. Diana MITRACHE
Capcane în ºosea, astupate cu tufiºuri ºi bolovani ei care au avut neºansa sã C treacã prin scuarul din Piaþa Victoriei, spre Parâng, în zona ce desparte cele douã pãrþi ale Centrului Civic din Petroºani, au dat, cu siguranþã, de canalul distrus din carosabil.
Pentru a evita impactul distructiv, cineva a luat atitudine ºi, ca sã fie observatã capcana, de cãtre ºoferi, la timp, sau mãcar în ultimul moment, a plantat un ditamai tufiºul în stil ikebana. Construcþia caraghioasã atrage atenþia ºoferilor ºi, mãcar aºa, reuºesc sã îl evite. Degradarea asfaltului, în zona unui canal a apãrut la finele sãptãmânii trecute ºi nu este exclus ca acesta sã fi
Indiferent de formulã, mineritul are nevoie de subvenþie 0 de milioane de euro este pierderea 5 Complexului Energetic Hunedoara pentru anul 2016. Mihael Melczer, directorul general al CEH, susþine cã suma nu este mare, comparativ cu importanþa pe care o are CEH în peisajul judeþean, dar ºi naþional. Acesta comparã situaþia cu cea de la Bucureºti, acolo unde subvenþia pentru energia termicã este de 125 de milioane de euro.
“Pierderea pe anul 2016 a fost undeva la 50 de milioane de euro. Nu e o sumã mare. Subvenþia pentru cãldurã în Bucureºti pe perioada de iarnã este de 125 de milioane de euro. Valea Jiului e departe de Bucureºti. 50 ºi ceva de milioane ar înseamnã sã ai o problemã socialã sau sã nu ai o problemã socialã, Valea Jiului – Deva ºi sã menþii ºi niºte capacitãþi de producere a energiei electrice ºi sã conservi resursa de cãrbune. Asta înseamnã. În final, orice program s-ar
Doi profesori din Valea Jiului în atenþia IªJ I nspectorii ºcolari din Hunedoara monitorizeazã atent cele douã cazuri de la Petroºani ºi Lupeni, în care doi profesori sunt cercetaþi pentru comportament inadecvat.
Valentin Stoica de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida ºi Cornel Lungan, de la ªcoala Gimnazialã nr 1 din Lupeni, urmeazã sã fie sancþionaþi, primul pentru cã a predat ora de istorie live pe Facebook, dar nu a þinut cont de programa ºcolarã, aplicând-o aºa cum a ºtiut mai bine, pe modelul local, iar cel de al doilea pentru cã a lovit un copil la orã sa de matematicã. Ambele cazuri sunt grave, datã fiind conduita ºcolarã ºi se pune din nou problema telefoanelor mobile la orele de curs, a disciplinei ºi a gestionãrii clasei, mai ales cã vorbim despre o elevã care a reuºit în timpul programului sã transmitã live, cu un telefon mobil, ora de istorie, absolut inadecvatã. Urmeazã sã vedem care dintre cazuri este mai grav ºi ce riscã dascãlii. Subiectul este unul aºteptat cu interes, mai ales cã pãrerile sunt împãrþite.
C
E SPUN OAMENII?
fost provocat. Nu ºtim dacã a fost maºinã de mare tonaj, sau vreun hoþ de fier vechi, pentru cã variantã a douã ar fi fost valabilã, doar dacã acel capac era din fier în totalitate. Cert este cã acum groapa cãscatã a fost acoperitã cu ceva bolovani ºi o bucatã de brad, pânã la remedierea ei, deoarece noi sperãm sã fie observatã ºi de autoritãþile locale. Asta, mai ales cã Poliþia localã are sistem de supraveghere în zonã ºi chiar ar putea identifica motivul distrugerii. Diana MITRACHE
face, închideri de mine, SIEG, în final vom ajunge la preþul energiei, la o diferenþã care va trebui
„Profesorul a greºit grav! Trebuia sã le dicteze ca un robot elevilor "lecþia", aºa cum fac ºi unii dintre colegii sãi ºi sã nu facã astfel de paralele din viaþa cotidianã, dacã Doamne fereºte, elevii ãia înþeleg ceva ºi ajung sã gândeascã, cum altfel mai câºtiga PSD-ul alegerile? Cât despre transmiterea live.... ce sã spun? De la apariþia celularului se chinuie învãþãmântul sã interzicã elevilor folosirea lui în clasã, pentru cã este împotriva firii ca ºcoala sã caute sã evolueze o datã cu tendinþele elevilor ºi sã se foloseascã de mijloacele tehnologice, nu sã le respingã”, scrie o doamnã pe un site de socializare, acolo unde ºtirea a devenit viralã ºi a fost preluatã chiar de televiziunile naþionale. „Profesorul de istorie nu a fãcut nici
acoperitã cumva. Orice program ar fi, diferenþa va trebui acoperitã cumva ºi aia e o decizie politicã”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. În schimb, la nivelul Vãii Jiului, termoficarea a fost o activitate caritabilã. Abonaþii serviciului au beneficiat de cãldurã, însã nu au mai plãtit facturile. “A fost o activitate de mecenat toatã încãlzirea în Valea Jiului. în Deva e
în regulã, dar aici a fost mecenat. Îmi pare rãu cã nu funcþioneazã ADI Termoficare care ar putea aduce bani pentru a reabilita toatã reþeaua. Sunt convins cã ºi noi am cesiona magistrala ADI ca sã se ocupe de tot ce înseamnã reþea. Ar putea veni bani frumoºi din Europa pe acel proiect”, a mai subliniat Melczer. Datoriile Complexului Energetic Hunedoara la
Insolvenþa, soluþia pentru plata salariilor
cea mai micã greºealã, a actualizat tema de istorie la datele de astãzi ale societãþii românilor. Chiar îl felicit! Dar, mai înainte, pe vremea lui Ceusescu, cum se fãcea în ºcoalã învãþãmânt politic ºi educaþie comunistã? Vremurile au datele lor ...de actualitate ! Profesorul a fãcut, în acelaºi timp, ºi o orã de educaþie moralcivicã, dând un exemplu negativ chiar din localitatea lor! Ar fi o mare greºealã sã fie sancþionat, unde mai este libertatea cuvântului? Îi învãþãm pe elevi sã se dea iar dupã minciunã? Elevii însã trebuie sancþionaþi! Abuzul folosirii telefoanelor în orã, mi se pare chiar periculos pentru integritatea profesorului! Trebuie ca ministrul învãþãmântului sã dea o lege prin care sã se interzicã telefoanele în timpul orelor de curs sau chiar ºcoala sã facã niºte reguli de disciplinã interioarã, care sã fie respectate de profesori ºi de elevi. În caz contrar, sã se mai distribuie ºi niºte sancþiuni!”, spune un alt comentator, vis-a-vis de cazul profesorului Stoica de la Petroºani, în timp ce alþii sunt de pãrere cã profesorul ar trebui sã fie „potolit”, inclusiv de conducerea ºcolii. Cazul de la Lupeni este, însã, mult mai tranºant în mediul on-line, acolo unde oamenii cred cã fostul viceprimar ar trebui sã fie târât prin instanþã, dupã ce am scris cã ancheta o fac colegii sãi, dascãlii. „Colegii d-lui profesor sunt, probabil, la fel de buni “pedagogi”. Iar anchetele acestea interne n-au avut rezultate nici în alte cazuri. Pãrinþii trebuie sã-l acþioneze în instanþã”, ne scrie o cititoare. Diana MITRACHE Sursa foto facebook
ntrarea în insolvenþã a Complexului IEnergetic Hunedoara rãmâne o prioritate. Conducerea societãþii susþine cã de intrarea în insolvenþã depinde plata salariilor pentru luna aprilie.
Pânã acum, CEH a reuºit sã plãteascã atât salariile cât ºi sã acorde beneficiile prevãzute în contractul colectiv de muncã. “Cu banii la angajaþi stãm bine ºi asta a fost una din prioritãþi când am avut resurse sã ne achitãm atât cu salariile, cât ºi cu ajutoarele de încãlzire, tichetele. Am dat ºi douã tranºe de salarii compensatorii. Avem banii ºi pentru prima de Paºte, care se va da în data de 13 aprilie. Prima de Paºte va intra pe cardurile pentru tichete. Am decis sã dãm cârduri, dar e o economie pentru noi cã nu mai plãtim tipãrirea fizicã a tichetelor. Avem banii ºi de avans, iar din veniturile previzionate avem ºi pentru plata de lunã viitoare”, a spus Mihael Melczer, directorul gene-
ral al CEH. Dacã instanþa va respinge solicitarea CEH de intrare în insolvenþã, 20 de milioane de lei, sumã imobilizatã în conturile Transelectrica ºi OPCOM, vor dispãrea. “Este un semn de întrebare (plata salariilor pentru luna aprilie-n.r.) pentru cã sunt bani blocaþi la Transelectrica ºi
Actualitate 5 bugetul de stat au fost de peste 500 de milioane, la finalul anului 2016. Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a actualizat datele societãþilor comerciale. Datoriile CEH cãtre bugetul de stat sunt de peste 120 de milioane de eu. Mai exact, CEH are datorii numai la stat în valoare totalã de 512.308.057 lei. Obligaþii restante la bugetul de stat sunt în valoare totalã de 211.660.785 lei, din care 109.086.154 sunt obligaþii fiscale accesorii. La bugetul asigurãrilor sociale de stat CEH are obligaþii restante în valoare totalã de 238.662.741, în timp ce la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj restantele totale sunt de 9.508.962 de lei. CEH încheie capitolul restante cu încã 68.936.161 de lei la bugetul asigurãrilor de sãnãtate. Monika BACIU OPCOM. Dacã se judecã insolvenþa ºi se respinge, 20 de milioane se duc. Momentan este valabilã varianta insolvenþei. E singura variantã de a restructura, de a ne organiza ºi de a ne proteja. Cã este o variantã ºi mai gravã decât insolvenþa: falimentul”, a mai subliniat sursa citatã. Curtea de Apel Alba judecã apelul CEH în dosarul insolvenþei în data de 14 aprilie. Monika BACIU
6 Administratie
Amenzi pentru iubitorii de animale
A
utoritãþile locale de la Petrila vor amendarea proprietarilor de animale care nu adunã resturile dupã acestea. Viceprimarul oraºului Petrila, Dorin Curtean spune cã s-a confruntat cu o situaþie în care un cetãþean care îºi plimbã câinele prin localitate nu a adunat materiile fecale ale câinelui. “Am atras atenþia iubitorilor animalelor de companie ºi în mod special pe cei care ies
sã plimbe câinii pe trotuare, alei ºi în parcuri, sã fie pregãtiþi ºi cu ustensilele necesare. Astãzi am întâlnit în faþa mea, în douã locuri diferite, astfel de persoane care însoþeau animalul iubit, care pur ºi simplu nu s-a sfiit de mine (bineînþeles cã nu îl cunoºtea pe viceprimar) ºi a lãsat în urma lui "norocul". Am întrebat persoana iubitoare dacã are ustensilele necesare sã culeagã "norocul" de pe alee, m-a privit nedumerit ºi a spus cã nu poartã cu el aºa ceva pentru cã
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Martie 2017 acel cãþel este educat, dar nu ºtie de ce a lãsat "norocul" în drum, poate sã îl prind eu sau cel care pãºeºte primul în el”, a scris Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila, pe pagina sa de socializare. Acesta susþine cã amenda este cuprinsã între 200 ºi 500 de lei ºi cã este dispus sã iniþieze un proiect de hotãrâre prin care va legifera, în consiliul local, aplicarea sancþiunilor “Atenþie, dragi iubitori de animale, amenda este de 200500 lei la momentul acesta ºi nu voi mai tolera acest aspect. Vã rog din suflet respectaþi legislaþia în vigoare din respect pentru cetãþeni, altfel voi propune un proiect de hotãrâre cu majorarea amenzii, ºi asta o voi lãsa la latitudinea cetãþenilor serioºi sã o facã. Mulþumesc pentru înþelegere”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan, cu sediul în Vulcan, str. Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 20 - 25 aprilie 2017 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a cinci posturi contractuale vacante din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel: 1.Îngrijitor – Compartiment Administrativ deservire – 1 post - condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) 2. Muncitor calificat (lãcãtuº), tr. III – Compartiment Administrativ deservire – 1 post - condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de lãcãtuº 3. Muncitor calificat (sudor), tr. I – Compartiment A.D.P.P., reþele stradale – 1 post - condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de sudor
4. Muncitor calificat (drujbist), tr. I – Compartiment A.D.P.P., reþele stradale – 1 post - condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de drujbist 5. Muncitor calificat (electrician), tr. I – Compartiment Iluminat public – 1 post - condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de electrician Concursul se organizeazã astfel: Proba practicã: 20 aprilie 2017 - orele 11.00 la sediul instituþiei. Interviul: 25 aprilie 2017 - orele 11.00 la sediul instituþiei. Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Bibliografia ºi actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan. Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 10.04.2017, orele 1600. Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.
- CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ
În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 30 martie 2017, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI: 1 – Proiect de hotãrâre nr. 33/ 2017 pentru revocarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 19/ 2017 privind aprobarea repartizãrii locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, parter, ap. 3, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 34/ 2017 privind aprobarea repartizãrii locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc. 2, parter, ap. 3, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 35/ 2017 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al manifestãrii cu tema „Comemorarea morþii lui Isus Hristos” împreunã cu congregaþia localã a Martorilor lui Iehova Lupeni.
Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 36/ 2017 privind aprobarea Programului “ªcoalã dupã ºcoalã” pentru elevii de la Liceul Teoretic “Mircea Eliade” Lupeni - ªcoala Gimnazialã Nr. 2 învãþãmânt secundar inferior. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 37/ 2017 privind aprobarea achiziþionãrii serviciilor juridice de consultanþã, asistenþã ºi reprezentare a Municipiului Lupeni, a Primarului Municipiului Lupeni, Primãriei Municipiului Lupeni ºi a Consiliului local al Municipiului Lupeni prin contractarea unui cabinet de avocaturã pentru litigiile ºi raporturile juridice prezente ºi viitoare în care Instituþiile enumerate sunt parte, în legãturã cu drepturile salariale ale funcþionarilor publici ºi a personalului contractual din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 38/ 2017 privind aprobarea modificãrii prevederilor contractului de concesiune nr. 35/ 14.06.1995 ºi a actului adiþional nr. 3/ 30.09.2005 în sensul reducerii suprafeþei de teren concesionat de la suprafaþa de 231 m2 la suprafaþa de 121 m2. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre nr. 39/ 2017 privind aprobarea rezilierii contractului de concesiune nr. 6/ 22/ 28.06.2006 ºi a actului adiþional nr. 81/
78/ 22.12.2009 prin acordul pãrþilor. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre nr. 40/ 2017 privind aprobarea prelungirii pe o perioadã de 5 ani a contractului nr. 35/ 23/ 19.04.2012 pentru concesionarea unui teren în suprafaþã de 27 m2 aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni înscris în CF nr. 61212 Lupeni, nr. cadastral 61212 (provenit din CF nr. 2088 Lupeni, nr. topo 1374/ 2/ 30/ 16/ c/ 7/ i/ 2/ 2/ 2/ 2/ 2/ 73) situat în Municipiul Lupeni strada Griviþa nr. 52. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 9 – Proiect de hotãrâre nr. 41/ 2017 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru lunile aprilie - mai 2017. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 10 – Diverse. Lupeni, 24 martie 2017 Viceprimar, Iacob Viorel MESAROª
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Martie 2017
Procesiune religioasã ÎMPOTRIVA AVORTULUI „M
arºul pentru viaþã” a adunat peste 300 de oameni la Petroºani ºi alþi aproximativ 100 au fost la Petrila. În fruntea tuturor s-au aflat preoþii din oraº, iar pe tot parcursul procesiunii s-au intonat cântece religioase.
Oamenii au purtat baloane colorate ºi pancarte pe care erau desenate emoticoane. Ideea marºului a fost aceea de a conºtientiza cã avortul este un pãcat capital, iar ideea ca acesta sã fie organizat de Buna Vestire, ziua zãmislirii lui Iisus, a adunat credincioºii. Cu toþii au admis cã avortul nu ar trebui interzis prin lege, dar oamenii
ºi mai ales tinerii ar trebui conºtientizaþi asupra traumelor lãsate în urmã de o întrerupere de sarcinã. „Dacã Fecioara Maria nu ar fi fost de acord, noi nu L-am fi putut primi pe Dumnezeu întrupat ºi legãtura noastrã cu Dumnezeu ar fi fost definitiv distrusã. Maica Domnului este ceea ce neamul omenesc a avut mai bun sã ofere lui Dumnezeu, este cea prin care Dumnezeu a putut sã ne vorbeascã nouã, oamenilor. Sãrbãtoarea Bunei Vestiri este sãrbãtoarea vieþii prin excelenþã ºi în Biserica Ortodoxã Românã s-a statornicit de ceva vreme ca, în lunã martie, sã fie Ziua Vieþii. Într-o veche tradiþie se spune cã 25 martie este prima zi a
Creaþiei ºi, aºa cum în prima zi a Creaþiei, Dumnezeu a fãcut Cerul ºi Pãmântul ºi mai ales pe Om, o fãpturã minunatã, re-Creaþia neamului omenesc a fãcut prin Ziua Bunei Vestiri, prin cercetarea de cãtre Îngerul Gabriel, care a venit la Maica Domnului ºi Duhul Sfânt care a umbrit-o ca sã Îl primeascã pe Dumnezeu Însuºi, minunea legãturii dumnezeieºti. Marºul nostru de azi se numeºte Marºul Vieþii, sau Marºul pentru viaþã ºi este cumva o manifestare prin care noi ne arãtãm ataºamentul faþã de viaþã ºi îi îndemnãm pe oameni sã se gândeascã foarte bine când fac ceva în lumea aceasta, sã îºi urmeze conºtiinþa. Ne vãicãrim
de ceva timp cã neamul nostru, ºi nu numai, este decimat de avorturi ºi nimeni nu vine sã consilieze femeile, înainte de a face avortul, spunându-le care sunt urmãrile. Noi nu vrem sã judecãm pe nimeni, rostul Bisericii nu este de a judeca pe cineva. În niciun caz nu vrem asta”, le-a spus la finalul procesiunii din Petroºani, preotul Iulian Selaje, oamenilor adunaþi în Parcul Carol Schreter, acolo unde mai mulþi copii au cântat cu acest prilej. ”Marºul PRO-VITA” este o invitaþie la implicare civicã în sprijinul femeilor însãrcinate, care sunt constrânse sã apeleze la avort din cauza indiferenþei ºi a lipsei de ajutor, uneori chiar din partea celor apropiaþi. Scopul este susþinerea dreptului la viaþã pentru toate fiinþele umane începând cu momentul concepþiei ºi pânã la moartea naturalã,
Duminicã a fost Ziua internaþionalã a luptei împotriva epilepsiei
C
unoscutã la nivel mondial sub denumirea de Purple Day, Ziua internaþionalã de luptã împotriva epilepsiei este marcatã, în fiecare an, pe 26 martie. Asta pentru cã, anual este observatã creºterea gradului de conºtientizare la nivel mondial a bolii, scrie Agerpres. A fost iniþiatã în 2008, în Canada, de Cassidy Megan, o fetiþã de numai nouã ani, care se lupta cu aceastã boalã, ºi mama sa,
Angela Cassidy Megan. Scopul acestei zile a fost acela de a-i face pe oamenii, care suferã de epilepsie sã vorbeascã despre momentele critice trãite pentru a nu se simþi singuri ºi pentru a-i ajuta ºi pe alþii sã treacã mai uºor peste crizele cauzate de boalã. La eforturile acestora, a rãspuns Asociaþia pentru Epilepsie din Nova Scoþia, Canada, care s-a implicat în campania pentru epilepsie. În 2009, Fundaþia ”Anita Kaufmann” din New York ºi Asociaþia pentru Epilepsie din Nova Scoþia ºi-au unit
forþele pentru a lansa Purple Day pe plan internaþional, organizând parteneriate cu persoane fizice ºi organizaþii din întreaga lume pentru a promova cunoaºterea acestei boli ºi pentru a înþelege efectele ei asupra vieþii oamenilor marcaþi de
epilepsie. Pe 26 martie în fiecare an, oameni din întreaga lume sunt invitaþi sã poarte o parte din vestimentaþie de culoare violet, la evenimentele la care participã, pentru a confirma, astfel, susþinerea conºtientizãrii epilepsie.
respectul faþã de viaþã în toate fazele ºi ipostazele ei, nevoia de sprijinire a familiei cã temelie a societãþii. Dacã sunteþi de acord, puteþi veni la acþiunea ce are loc ºi la Petroºani, aºa cum are loc în mai multe oraºe din þarã. Legalizarea avortului la cerere de cãtre regimul comunist prin Decretul 463 din 1957 nu a avut impact doar asupra persoanelor care doreau sã facã avort, ci a transformat mentalitatea publicã ºi societatea în ansamblu. Aºa se explicã curba ascendentã a numãrului de avorturi în primii ani de dupã legalizarea avortului la cerere în România: - 1958: 112.100 - 1959: 578.000 - 1960: 774.000 - 1961: 865.000 - 1962: 967.000 - 1963: 1.037.000 - 1964: 1.100.000 Avortul a afectat România mai mult
decât orice rãzboi În anul 2018, România va sãrbãtori 100 de ani de la Unirea din 1918. Pentru România, implicarea în Primul Rãzboi Mondial, prin care s-a reuºit Unirea, a însemnat circa 1.125.000 de români care au murit pentru a fi posibil actul de la 1 Decembrie 1918. Însã nu în acest rãzboi ºi-au pierdut viaþa cei mai mulþi români. Cei mai mulþi români ºi-au pierdut viaþa prin avort: 22.743.390 de avorturi chirurgicale doar în spitalele de stat din þarã: - 521.100 avorturi în perioada de liberalizare 1958–1966 (9 ani); - 298.402 avorturi în perioada de restricþionare 1967–1989 (23 de ani); - 925.888 avorturi în perioada de liberalizare 1990–iunie 2016 (27 de ani). Diana MITRACHE
Anul trecut, sute de persoane de pe toate continentele, au participat la Purple Day. În Bucureºti, Ziua internaþionalã a luptei împotriva epilepsiei este marcatã din 2013, de Asociaþia pentru Dravet ºi alte Epilepsii Rare, prin organizarea flashmob-ului “Purple Salsa”. În fiecare an, pentru
marcarea acestei zile, Palatul Victoria, clãdirea Guvernului României, este iluminat în mov. În România sunt aproximativ 200.000 de pacienþi cu epilepsie, conform statisticilor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, dar medicii cred cã numãrul acestora ar fi mai mare, de pânã la 500.000.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Martie 2017
Henþ cu mâna
BEÞIVANII FOTBALULUI MIORITIC Una din „marile” calitãþi de pe cuprinsul viu al României, este minciuna, apoi þeapa (nu aia lui Vlad Þepeº, alea gen Simota) ºi toleranþa. Bãgaþi la ce capitol
vreþi ceea ce au fãcut papagalii ãia de la Dinamo, niºte derbedei cu muci pe la nas, care s-au comportat precum niºte mici teroriºti în avionul ce-i ducea cu echipa României U.21
spre Spania. S-au îmbãtat ca porcii în avion (P. Petre, Nedelceanu, Dudea, Vlad Olteanu), au fost trimiºi pachet
acasã, apoi ºi-au creat scuze public, citind ca niºte papagali o fãcãturã produsã de clubul lor, vezi Doamne, sã-i mai
„scoatã” din rahat. Gesturi trecute prea uºor, vezi cazul bãtãuºului Leo Grozavu de la Botoºani, apoi totul se readuce la normal. Promiteau minþind, evident, cu neruºinare, cã nu vor mai face niciodatã. Nici o problemã bãieþi, acolo se bea mult mai uºor. Pe ei ºi pe mama lor!
DE COLECÞIE. SERIAL. 35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017) / EPISODUL 6
CÂND TE FURÃ... MILIÞIA CAPITALEI uforia promovãrii dintr-o serie în E care, totuºi, doar FC
Maramureº Baia Mare ºi Gloria Bistriþa au fost adversari redutabili, a creat o stare de spirit dãunãtoare atacãrii noului campionat în Divizia „A”. La Petroºani, în prima etapã (17 august 1986) 10.000 de spectatori au sperat într-un debut favorabil, dar echipa lui Gigi Mulþescu nu reuºeºte decât un 1-1 cu SC Bacãu. Important este însã faptul cã antrenorul Jiului acordã încredere noului val, dând credit unor tineri – Sedecaru, Daniel Timofte, Lasconi, Sorin Henzel – care practicã un joc spectaculos. Echipa este aproape de o surprizã în etapa a 4-a, la Victoria Bucureºti, dar protejata Securitãþii este cadorisitã la scorul de 1-1, în minutul 80, de arbitrul buzoian Cristian Teodorescu, cu un penalty imaginar, transformat de Ursu. De aici, vin insuccesele pe bandã rulantã: 1-2 cu Petrolul Ploieºti, 0-3 la Steaua, 1-2 cu FC Argeº, 0-3 la Corvinul Hunedoara, 0-0 cu Oþelul Galaþi, 0-1 la Flacãra Moreni, dupã etapa a 10-a Jiul consolidându-se pe ultimul loc, cu doar ºase puncte. O consolare va fi în etapa a 16-a (7 dec. 1986), printr-un categoric 2-0 cu Dinamo Bucureºti, goluri marcate de Sedecaru ºi Bãluþã. Finalul de tur gãseºte echipa cu un 0-1 la FC Olt Scorniceºti. Început de retur fulminant: 1-0 la SC Bacãu, 2-0 cu „U” Cluj, 1-1 la
Chimia Rm. Vâlcea, dar firul se rupe în etapa a 21-a (29 martie 1987), 0-0 acasã cu Victoria Bucureºti. A fost una din cele mai mari farse vãzute vreodatã la fotbal, la Petroºani. Abordat plin de curaj, materialul semnat de reputatul gazetar Ion Vulpe în ziarul „Steagul Roºu” din 31 martie 1987. „Jiul ar fi putut sã-ºi asigure avantajul pe tabela de marcaj, încã din min. 12 când Dianu a ºutat balonul respins inspirat de Niþu, pe lângã butul stâng. Portarul bucureºtean a mai efectuat câteva parade de efect, la ºuturile lui Vancea (14, 18, 34), Dianu (17), Bãluþã (21, 44, 45). Apãrarea gazdelor a funcþionat exact, mai ales Szekely s-a remarcat prin intervenþii sigure, oportune, lansând baloane utile pentru coechipieri; în atac, Vancea a avut cea mai bunã prestaþie a sa în primul eºalon, dar extremele s-au complicat uneori în dantelãrii inutile, timp în care adversarii s-au repliat. Victoria a adoptat
„tactica ariciului”, s-a cramponat în propriul careu, a ignorat faza de contraatac ºi spectacolul, ba chiar Comãnescu ºi Zare s-au întrecut în duritãþi, sub privirile îngãduitoare ale arbitrilor. Dupã pauzã, a reînceput ofensiva Jiului, în trei minute consecutive (54-57), Lasconi n-a reuºit, deºi în poziþii ideale, deschiderea scorului; mai apoi, în supraaglomeratul careu a lui Niþu, s-au înregistrat lovitura de cap a lui Szekely (60) în transversalã, ºuturile lui Lasconi ºi Vancea, deviate de apãrãtorii bucureºteni. Era semn cã reduta Victoriei, cu luptãtorii vlãguiþi, dãdea semne de „cutremurare”, deºi antrenorul Nicuºor, care sesizase acest lucru, îl înlocuise pe Zare cu Purdea. Dupã alte câteva cornere ºi ocazia lui Vancea (85) blocat temerar la piciorele ultimului apãrãtor, în minutul urmãtor s-a desfãºurat o clasicã fazã fixã a Jiului – loviturã liberã, executatã, de pe aripa dreaptã, de Mulþescu, reluatã
cu capul, de Neagu, în plasã, dupã ce în calea sa, balonul a atins pieptul unui adversar. Arbitrul de centru ªerban Necºulescu (Târgoviºte) a validat golul, s-a îndreptat spre centrul terenului apoi, în busculada cu jucãtorii bucureºteni – lovit în asistenþa a 13.000 de spectatori - ºi-a retractat decizia iniþialã, anulând golul. În acest context subliniem arbitrajul sub orice limitã, vãdit pãrtinitor al brigãzii, ª. Necºulescu – I. P. Pãtruþ (Timiºoara), M. Salomir (ClujNapoca) defavorizând formaþia gazdelor, fragmentând jocul. Cu toatã insistenþa jucãtorilor din Petroºani, scorul n-a mai putut fi modificat, deºi Timofte (87), Szekely (88) ºi Bãluþã (89) au încercat sã finalizeze din poziþii favorabile. Aºadar, Victoria a plecat la Bucureºti cu un cadou nemeritat. Preþiosul punct a fost obþinut – susþinem acest lucru cu toatã rãspunderea – de tendenþioasa brigadã a cavalerilor fluierelor, situaþia Jiului deºi dupã debutul cu dreptul în
retur, a devenit, din nou, dificilã, dar sorþii nu sunt, totuºi, fatali.”
C
e se întâmplase de fapt?
Mulþi dintre jucãtori îºi aduc aminte... „Era ordin sã ne lãsãm bãtuþi, cei de la Victoria spunând cã ne vor aranja ei meciurile în altã parte. ªefii de la C.M.V.J. n-au prea avut încredere ºi au zis sã ne facem jocul. Ne-au tocat tot meciul, arbitrul Necºulescu a fost execrabil ºi pânã la urmã a fost 0-0. Dar noi am ieºti cu fruntea sus” îºi aminteºte jucãtorul Virgil Dianu. Antrenorul-jucãtor Gigi Mulþescu îºi aduce ºi el aminte fiecare amãnunt: „A existat o înþelegere în tur, Victoria sã ne batã la Bucureºti – ceea ce s-a ºi întâmplat, scor 2-1 – iar noi sã câºtigãm la Petroºani. Pe parcurs Victoria a urcat, ajunsese pe locul 3, vroia în Cupele Europene, îºi uitase înþelegerea ºi au venit hotãrâþi sã ne batã. Doar era echipa lui Marian Bãrbulescu, ºeful Miliþiei Capitalei... Noi nici n-am vrut sã auzim asta, am fost pe ei tot meciul, iar la golul lui „Zãpadã” Neagu ne bucuram, în timp ce arbitrul Necºulescu a întors-o, cã vezi-Doamne, fusese ofsaid. Nici pomenealã! Cu greu am putut sã-i stãpânesc pe bãieþi sã nu-l linºeze pe ªerban Necºulescu iar tribunele stãteau sã ia foc. A fost unul dintre motivele pentru care am fost lucraþi sã retrogradãm. Asta fiindcã avuseserãm tupeul sã batem ºi echipa M.A.I.-ului, Dinamo, cu 2-0 în tur ºi ulterior în etapa a 27-a, echipa lui Postelnicu, Flacãra Moreni, cu 4-1. Era prea mult pentru pãpuºarii fotbalului românesc. La acea orã, aºa cã ne-am pedepsit la final cu retrogradarea”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU