Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1306

Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 Martie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ursul a dat atacul în Dealul Babii

nimalul a sfâºiat o junincã ºi a rãnit o altã vacã dupã un atac care a avut loc ieri dimineaþã. Autoritãþile sunt în alertã ºi au luat mãsuri pentru a speria ursul care s-a apropiat prea mult de aºezare. Totuºi locuitorii satului nu sunt speriaþi de incident mai ales cã în fiecare an au de-a face cu urºii care se apropie de cãtun. ”Am sunat ºi eu în sat sã aflu ce s-a întâmplat ºi

este adevãrat cã un urs a atacat. Gospodãria se aflã la marginea cãtunului, lângã pãdure, practic este în munte. Ursul n-a ajuns în sat, iar oamenii nu sunt speriaþi, s-au obiºnuit ca urºii sã ajungã pânã lângã cãtun”, a declarat consilierul local Angela Stoica, fost viceprimar al municipiului Vulcan. Mai multe echipe formate din vânãtori de pe fondul de vânãtoare din zonã ºi jandarmi au ajuns în zona unde ºi-a fãcut apariþia animalul. Aceºtia sperã ca ursul sã se sperie ºi sã se întoarcã în sãlbãticie, însã nu-l pot vâna în lipsa unei autorizaþii speciale. Anul trecut un alt urs a rãmas captiv într-un gard de sârmã ºi a fost gãsit de un localnic. Lucrãtorii silvici au chemat un medic veterinar care a anesteziat ursul ºi dupã ce l-au eliberat din laþ, l-au lãsat sã se întoarcã în pãdure. Tot anul trecut urºii au fost zãriþi constant între satele Meriºor ºi Dealu Babii, dar nu s-au înregistrat atacuri asupra animalelor sau oamenilor. Maximilian GÂNJU

Serafinceanu rãmâne pe dinafarã?

Melczer vrea sã producã la CEH stâlpi hidraulici

elczer îl lasã pe Serafinceanu fãrã profit. Gerom Internaþional deþine licenþa de producere a stâlpilor hidraulici. Mihael Melczer, directorul general al CEH, vrea sã obþinã un aviz prin care sã producã stâlpi hidraulici. Deocamdatã, aceºtia se reparã la Complexul Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A

Patru alpiniºti comemoraþi pe Cheile Tãii, în week-end

„N

emurirea este eºafodul unor alpiniºti cãþãraþi spre cer”. În urmã cu 30 de ani, patru alpiniºti din Petrila erau daþi dispãruþi în Munþii Retezat, în data de 3 martie.

Erau tineri ºi fãceau parte dintr-un grup care urcase în munte în cadrul unui concurs. Trupurile lor au fost

gãsite fãrã suflare abia în mai, dupã topirea zãpezilor. Chiar dacã au trecut trei decenii de atunci, colegii lor alpiniºti nu i-au uitat ºi la finele acestei sãptãmâni, în 26 martie, se adunã în Cheile Tãii, un loc ce a devenit altarul închinat memoriei lor. „Este vorba despre un eveniment comemorativ, organizat în memoria celor 4 alpiniºti decedaþi

vremelnic, zic eu. Pe Cheile Tãii, în jurul orei 12,00, va avea loc o ceremonia ºi invitãm pe oricine doreºte sã ia parte. Asociaþia San Montan, în colaborare cu primãria Petrila va marca acest eveniment printr-o amplã miºcare, o invitaþie la ceaun, o slujbã de comemorare ºi un moment de reculegere în memoria lor”, a spus Erika ªanta,

preºedinta San Montan. Cei 4 sportivi locuiau în Petrila însã pasiunea pentru cãþãrare ºi adrenalinã le-a fost fatalã în acea zi de 3 martie 1987. Au pierit surprinºi de o avalanºã în munþii

pe care îi iubeau, iar acum, la 30 de ani distanþã, suntem invitaþi sã îi comemorãm. Povestea alpinismului începe la Petrila în 1984, când directorul Minei Petrila de pe vremea aceea, Bogdan Bujor, a avut

intenþia de a organiza, iniþial, un cerc de turism. Cei 4 îl frecventau, aºa încât, acum, dupã 30 de ani, vom afla cum s-a petrecut totul, chiar de la Bujor Bogdan. Organizatorii evenimentului din chei spun cã, dacã vom ajunge acolo vom afla istoria acestor oameni, deoarece, câþiva invitaþi vor vorbi despre istoria lor tristã. Veþi putea sã vã cãþãraþi pe acel perete din munte, ori sã luaþi parte la maratonul cu biciclete. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Martie 2017

A început curãþenia de primãvarã

Muncitorii sunt dotaþi cu aspiratoare ecologice

urãþenia de primãvarã a debutat în municipiul Petroºani. Firma care se ocupã de salubrizare este dotatã cu aspiratoare ecologice, dar ºi alte utilaje cu ajutorul cãrora se va efectua acþiunea de curãþire. Municipiul Petroºani a fost împãrþit pe sectoare, iar prima zonã “atacatã” a fost strada Independenþei. “Am început curãþenia de primãvarã, ne permite ºi vremea ºi am început cu strada Independenþei, urmeazã sã intrãm pe Oituz, Aviatorilor, zona Aeroport dupã care ne mutãm în zona centralã ºi zona de nord. În fiecare primãvarã facem aceste acþiuni de curãþenie gene-

ralã. Curãþãm trotuarele, tãiem pomii, iar suprafaþa fiind mare ne întindem pe o perioadã mai lungã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Firma care se ocupã de salubrizarea localitãþii are în dotare mai multe utilaje. “Pentru perioada de varã ºi primãvarã suntem dotaþi cu mãturãtori mecanizate care sunt împãrþite pe douã

sectoare. Partea de Aeroport va avea o mãturãtoare, parte de oraº la fel. Avem douã aspiratoare manuale, unul este ecologic, este doar pe bazã mecanizatã, fãrã combustibil, iar celãlalt merge pe benzinã. Avem greble pentru zonele verzi, aspiratoarele sunt repartizate pe zona Aeroport ºi zona de centru ºi nord. Pe perioada de varã vom avea ºi cisterna cu

Softurile pentru recalcularea pensiilor, încã nu sunt funcþionale n secolul vitezei, softurile Îpensiile care ar trebui sã recalculeze foºtilor mineri nu sunt încã funcþionale. Mii de persoane aºteaptã încã din toamnã anul trecut sã le fie recalculate veniturile.

Au trecut mai bine de ºase luni ºi oamenii încã nu au primit niciun leu în plus. Asta în condiþiile în care softurile nu sunt actualizate nici mãcar acum. “În ceea ce priveºte Legea nr. 155/2016, noua modalitate de calcul se aplicã ºi persoanelor care s-au pensionat în perioada cuprinsã între 1 ianuarie 2011 ºi data intrãrii în vigoare a acestor legi. În cazul recalculãrii de pensii, se disting însã douã situaþii: pensii stabilite în sistemul de programare Oracle, începând cu 2013, pentru care aplicaþia informaticã este funcþionalã, ºi pensii stabilite în sistemul de programare FoxPro, în intervalul 2011-2013, pentru care este necesarã migrarea datelor în sistemul Oracle. Aceasta este o activitate complexã care implicã

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

mai multe etape: identificarea situaþiilor particulare, elaborarea, testarea unor noi versiuni ale aplicaþiei pentru recalculare. În ceea ce priveºte Legea nr. 192/2015, potrivit dispoziþiilor legale, noua modalitate de calcul se aplicã persoanelor care s-au pensionat anterior datei de 1 ianuarie 2011 ºi care au lucrat în locurile de muncã ºi în condiþiile precizate de lege. În cazul acestor recalculãri, pensiile sunt fãcute...”, aratã reprezentanþii Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale. “Reglementãrile noi aduse atât

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Tot în perioada imediat urmãtoare se va realiza ºi deratizarea ºi dezinsecþia în municipiul Petroºani. Monika BACIU

care vom spãla ºi stropi strãzile”, a spus Melinda Rogobete, reprezentantul firmei de salubrizare. Anul acesta, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi va premia un cetãþean care locuieºte pe strada Independenþei pentru faptul cã se ocupã de zona din faþa blocului, iar aceasta aratã ca un parc veritabil. “Mai sunt cetãþeni care fac din proprie iniþiativã. Chiar în zona aceasta (Independenþei-n.r.) este un domn pe care o sã îl ºi premiez anul acesta TRADUCÃTOR pentru cã mereu AUTORIZAT curãþã ºi aranjeazã în Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ jurul blocului. Zona verde este ca un parc Petroºani, Telefon 0728890014 acolo”, a mai spus primarul municipiului Petroºani.

de Legea nr. 192/2015, cât ºi de Legea nr. 155/2016 reprezintã o modificare majorã faþã de dispoziþiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în vigoare la data stabilirii drepturilor persoanelor cãrora li se adreseazã. Din acest motiv, în faza de analizã efectuatã în vederea proiectãrii ºi dezvoltãrii modulelor aferente celor douã legi, s-au identificat douã situaþii care au fost abordate distinct. În ceea ce priveºte înscrierile noi în pensii, în baza Legii nr. 155/2016, modulul informatic este funcþional, începând cu 31.09.2016, pentru aceastã categorie de beneficiari fiind deja emise decizii de pensionare”, mai aratã oficialii ministerului de resort. Monika BACIU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

- Dr. PREDA MIHAI -

Telefon util: 0733.960311

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Martie 2017

Serafinceanu rãmâne pe dinafarã?

tuºi. Din varii motive nu se proceda la o reparaþie aºa cum vroiam eu, le-am dat murã în gurã tehnologia. Posibil sã facem stâlpul CEH 1, numai cã se va irita cineva, dar nu mã intereseazã”, a mai spus sursa citatã.

Melczer vrea sã producã la CEH stâlpi hidraulici M

“Deocamdatã nu producem, avem nevoie de avizul INSEMEX. Reparaþia nu e o operaþie pe creier. E mai mult decât se fãcea pânã acum. E fãcutã o tehnologie de reparare care înseamnã aproape un stâlp nou. Iasã mai ieftin, scade profitul lui Serafinceanu. Stâlpul hidraulic e un element esenþial în tehnologi-

ile folosite de noi în subteran pentru susþinere ºi e o durere cã e un singur furnizor. Nu agreez lucrurile astea, tocmai de aceea am contactat firme din Slovacia, Cehia, din Polonia, dar toþi se uitã cu mare reticenþã la CEH ºi atunci cãutãm noi soluþii sã rezolvãm problema. Nu vrem sã devenim fabricanþi de stâlpi hidraulici”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Gerom Internaþional deþine licenþa pentru producerea stâlpilor hidraulici. De altfel ºi directorul general al CEH are brevetatã o invenþie. Potrivit CV-ului sãu, Melczer are brevet de invenþie pentru “Stâlp hidraulic de 40 tf cu fiabilitate mãritã tip ATLAS S”. Brevetele tehnice pe care le mai deþine Mihael Melczer sunt legate de piese legate de activitatea minierã,

precum “ventil etanº cu reglare mecanicã tip ATLAS V” ºi “transportor cu raclete tip SAM”. “Am asimilat repararea totalã a stâlpului hidraulic individual (un echipament esenþial în tehnologiile noastre de exploatare), astfel încât vom scãdea costurile cu aceste reparaþii ºi vom putea asigura un grad ridicat de reutilizare a stâlpilor uzaþi. Firesc, pasul urmãtor va fi fabricarea integralã a acestui echipament, singurul lucru încã de obþinut este avizul specific eliberat de INSEMEX Petroºani. Se reduce astfel dependenta de furnizorul de stâlpi. extindem activitatea de reparaþii la cât mai multe echipamente din dotarea noastrã. Aceste operaþii se produc la ate-

lierul mecanic de la SE Deva, unde am început ºi un program de prestãri servicii cãtre alte firme (prelucrãri mecanice, confecþii metalice etc.) ºi la atelierele minei Livezeni. Atât la Mintia cât ºi la Mina Livezeni activitatea va creºte pe reparaþii, la reductoare e un program în curs. Se strâng toate reductoarele de la exploatãrile miniere ºi se face o reparare centralizatã a lor. Le reparãm la suprafaþã, sã nu se mai umble, pe cât posibil, la ele în subteran. La Mintia avem ºi ceva contracte cu terþi pentru prelucrãri mecanice. Încercãm sã miºcãm lucrurile. E inerþie mare. Am constatat la Mintia cã nu mai avem oameni meseriaºi. Oameni sunt calificaþi pentru aºa ceva, sunt ingineri, maiºtri, lãcã-

rodusele Gerom, înregistrate la OSIM

Potrivit site-ului de licitaþii electronice, Gerom Internaþional a câºtigat, între 2007 ºi 2015, 123 de contracte cu minele de cãrbune. Societatea este controlatã de Aurelian Serafinceanu, fost prefect al Hunedoarei la începutul anilor 2000 ºi fost membru PSD. Ca sã-ºi asigure eligibilitatea la licitaþii, Aurelian Serafinceanu ºi-a înregistrat produsele la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci (OSIM). Firma Gerom Internaþional, la care pânã în anul 2015 CEO era chiar Mihael Melczer, a furnizat companiilor miniere din Valea Jiului stâlpi hidraulici ºi piese de schimb de ordinul milioanelor. Monika BACIU

CEH – bilanþul unei perioade tumultuoase aratã PROFIT

z Luna ianuarie – profit de aproape 16 milioane z Supravieþuirea CEH z Stocuri de cãrbune reduse z Popriri de peste 33 de milioane de RON z Hotelul Onix, mai neproductiv decât o unitate minierã

omplexul EnerC getic Hunedoara a avut în luna ianuarie

profit de aproape 16 milioane de lei. Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, a prezentat bilanþul perioadei din care a preluat conducerea societãþii ºi pânã în prezent. Melczer spune cã scopul principal a fost supravieþuirea societãþii în condiþiile în care aceasta a ieºit din insolvenþã. “În 2 noiembrie 2016 am fost numit director general al CEH în baza deciziei Administratorului Special, societatea fiind în insolventa. La acel moment CEH era într-o situaþie relativ stabilã cu o producþie de cãrbune în continuã scãdere din lipsã acutã de materiale, de investiþiile necesare deschiderii de noi abataje ºi cu segmentul energetic extrem de sensibil urmare a lipsei fondurilor de mentenanþa la grupurile energetice. Prima datã în istoria Complexului Energetic Hunedoara când se înregistreazã profit. Luna ianuarie 2017 au fost venituri în valoare de 84.238.730 lei, iar cheltuieli în sumã de 68.389.662 lei. A rezultat astfel un profit de 15.849.068 lei. La

baza acestui rezultat au stat urmãtorii factori preþurile bune pe piaþa de energie, adoptarea unei scheme de funcþionare care a maximizat veniturile; realizarea producþiei de huila necesare ºi menþinerea în funcþionare a grupurilor energetice (cele de la Mintia aflate într-o stare tehnicã nu tocmai bunã); pentru prima datã în ultimii 2 ani am plãtit impozite ºi taxe locale; prioritãþile în efectuarea plãþilor au fost: asigurarea drepturilor angajaþilor noºtri ºi achiziþia materialelor necesare funcþionãrii în condiþii de securitate; rezultatele financiare bune au permis ºi alocarea de fonduri pentru SE Paroºeni, SE Deva (CTP, conversie gr.2) inserþie tehnicã minierã ºi materiale; Pânã în prezent, CEH SA a asigurat livrarea de energie electricã, energie termicã, a rãspuns la toate solicitãrile DEN astfel încât iarna 2016/2017 (una din cele mai grele de

pânã acum) sã poatã fi trecutã fãrã probleme majore în SEN ºi în confortul populaþiei. ªtim cu toþii cã începând cu 8 noiembrie Complexul Energetic Hunedoara trece printr-o situaþie excepþionalã, o premierã naþionalã nefericitã, iar simpla funcþionare a CEH SA este deja o performanþa, iar dacã la acest lucru se adaugã ºi rezultatele mai sus enumerate, cred cã este rãspunsul potrivit unei provocãri de asemenea anvergurã”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH.

noiembrie, ieºirea din insolvenþã

În data de 8 noiembrie 2016 CEH a ieºit din insolvenþã printr-o decizie a instanþei ºi nu datoritã îmbunãtãþirii situaþiei economice. Decizia instanþei a acutizat problemele cu care se confruntã societatea, popririle pe conturi fiind de ordinul zecilor de milioane. “În 8 noiembrie prin

decizia nr. 588 Curtea de Apel Alba a anulat insolvenþa CEH-ului, societatea fiind consideratã ‘viabilã, funcþionalã, solidã, curata etc.’ (!) deºi lichiditatea generalã a societãþii fiind de 0,09, mult sub limita normalã (intre 1 ºi 2), mult ºi sub pragul de siguranþã (0,6) releva plenar situaþia realã. Ieºirea din insolventa a schimbat cu totul datele iniþiale ajungându-se într-o situaþie realmente imposibilã. Imediat creditorii au instituit popriri atât pe conturile firmei cât ºi la terþi, în cazul CEH singurele surse majore: Transelectrica (pentru servicii de sistem) ºi OPCOM (energia livratã zilnic). Astfel totalul popririlor a fost de 33,691 milioane lei, din care în câteva zile au fost efectiv executate 16,126 milioane lei”, mai subliniazã directorul CEH. Guvernul a emis hotãrârea de Guvern privind constituirea stocurilor de cãrbune abia în luna noiembrie, iar cele douã termocentrale de la CEH se confruntau cu lipsuri. “În 9 noiembrie a apãrut Hotãrârea de Guvern nr. 844 pentru realizarea stocurilor de siguranþã ale sistemului energetic naþional în ceea ce priveºte combustibilii pentru sezonul rece. Consiliul de administraþie a decis ºi în 29 noiembrie s-a depus o nouã

cerere de intrare în insolventa, zi în care s-a reuºit suspendarea executãrilor pânã la judecarea noii insolvente. Toate executãrile au fost suspendate ºi sumele au fost indisponibilizate la sursã, singurele plati permise din respectivele surse fiind cele destinate salariilor. Toate acestea înseamnã o situaþie de forþã majorã prin care funcþionarea CEH a devenit aproape imposibilã. Decizia instanþei a pus în pericol atât funcþionarea în siguranþã a exploatãrilor miniere cât ºi a sistemului energetic naþional. Pe lângã toate acestea contractul colectiv de muncã încheiat înainte de acest mandat, a devenit imposibil de respectat”, mai spune directorul. În condiþiile acestea, supravieþuirea a fost cuvântul cheie pentru conducerea societãþii. “În aceste condiþii prioritatea maximã a managementului a fost SUPRAVIEÞUIREA, pânã la intrarea în insolventa, care se prevedea pentru 14 decembrie (termen fixat de cãtre instanþã). Acest lucru a presupus adoptarea unei scheme de funcþionare a termocentralelor pentru a aduce venituri numai în vederea asigurãrii salariilor ºi a ajutoarelor de încãlzire (incluse în salariu) ºi nu pentru a îndestula executorii; elaborarea unei proceduri prin care se realizeazã zilnic un raport de piaþã pentru

stabilirea schemei optime de funcþionare a termocentralelor a permis o mai bunã anticipare a pieþei, o mai mare flexibilitate în gestionarea puterilor având ca rezultat o mai bunã valorificare a stocurilor de cãrbune; reorganizarea la nivel de executiv ºi sucursale. Un exemplu este ºi desfiinþarea serviciului de "dialog social" unde erau plãtiþi 7 lideri de sindicat cu salarii cuprinse între 3500 ºi 5000 lei; înlocuirea conducãtorilor ºi chiar a personalului de execuþie la nivelurile ºi în posturile "delicate" la care s-au sesizat probleme; reducerea drasticã a oricãrei surse generatoare de pierderi. Câteva exemple: schimbarea conducerii ºi personalului Hotelului Onix unde pierderile la nouã luni au ajuns la suma netã de 511 mii lei (cheltuieli 753 mii lei, venituri 242 mii lei). Aceastã activitate a fost mai neperformantã chiar ºi decât extragerea de cãrbune din mina”, a mai declarat Mihael Melczer. Stocurile de cãrbune ale CEH trebuie sã ajungã pânã în luna noiembrie a acestui an la 120.000 de tone. La data de 1 noiembrie 2016 erau 59543 tone în stoc, la 12 decembrie au fost la 62276 tone. În lunã martie a acestui an, mai exact în data de 22 martie, stocul de cãrbune la termocentrale era de 65991. Monika BACIU

4 Actualitate

Continuã Proiectul Internaþional, la ªcoala 7 Petroºani, cu “Provocãri de fapte bune”

artea a doua a Proiectului Internaþional “Viaþa la pozitiv”, aflat în plinã desfãºurare la ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani, a fost una de conºtientizare a faptului cã lectura în viaþa copilului este primordialã pentru cã îl formeazã aºa cum nimic altceva nu reuºeºte, îi îmbogãþeºte vocabularul, îi lãrgeºte orizonturile ºi îi face bine sufletului ºi psihicului – “Provocãri de fapte bune”.

Proiectul Internaþional ”Viaþa la pozitiv!” a trecut la a doua etapã ”Provocãri de fapte bune”. Astfel membrii Grupului de Voluntari Pozitiviºti din ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani au fost provocaþi de Grupul de Voluntari Pozitiviºti de la ªcoala Gimnazialã Mireºu Mare, Iadãra, Maramureº, sã desfãºoare o campanie de colectare ºi donare cãrþi. Timp de o sãptãmânã, în ªcoala Gimnazialã nr.7 Petroºani s-a desfãºurat campania de colectare cãrþi: ”Hai sã dãm o carte!”. Rezultatul a fost de 71 cãrþi pentru lecturã, 25 cãrþi cu poveºti ºi de colorat, 26 de reviste: Raffa Girafa, Bioplanet, Gazeta de matematicã, Doxi, Steffy,etc. ºi 18 culegeri de matematicã, de limba românã ºi de limba englezã. Cãrþile ne-am hotãrât sã le ducem Centrului Comunitar ”Speranþã pentru Colonie” Petroºani. La Centrul Comunitar

”Speranþã pentru Colonie” Petroºani ne-am dus pregãtiþi ºi cu un spectacol de teatru oferit de trupã de teatru din clasa a VII-a B, care au pus în scenã piesa ”Douã loturi” de I.L.Caragiale, trupa Minigong7 de la clasa a V-a B cu piesa Scufiþa Roºie ºi un monolog interpretat de elevã Panaite Karmina ”O carte este întotdeauna importantã”. Acþiunea la Centrul Comunitar ”Speranþã pentru Colonie” Petroºani s-a bucurat de prezenþa a 23 de elevi, trei cadre didactice ºi patru reprezentanþi ai pãrinþilor. Mesajul transmis a fost: lectura în viaþa copilului este primordialã pentru cã îl formeazã aºa cum nimic altceva nu reuºeºte, îi îmbogãþeºte vocabularul, îi lãrgeºte orizonturile ºi îi face bine sufletului ºi psihicului. Prof. Cristina Sârbu, ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani

Voluntarii pentru Geoparc organizeazã cea de a treia ediþie a Crosului Cetãþii Regale a Haþegului asionaþii de alergare P în aer liber sunt aºteptaþi, pe 29 aprilie 2017, ora 10.00, la startul celei de-a treia ediþii a Crosului Cetãþii Regale a Haþegului. Acesta este evenimentul de amploare ce deschide seria manifestãrilor educaþionale, culturale ºi artistice de pe teritoriul unicului geoparc UNESCO existent în prezent în România.

Pentru al treilea an consecutiv, evenimentul este organizat la iniþiativa Voluntarilor pentru Geoparc. Pe lângã invitaþia la miºcare ºi la un stil de viaþã sãntos, crosul reprezintã o modalitate de a atrage, într-un mod

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Martie 2017

pozitiv, atenþia participanþilor asupra importanþei Cetãþii Regale a Haþegului - unul dintre monumentele prea puþin cunoscute ºi puse în valoare - de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurior Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO

administrat de Universitatea din Bucureºti. Faþã de ediþiile anterioare, noutatea competiþiei din acest an constã în organizarea a douã probe distincte: Amatori ºi Profesioniºti. Amatorii se vor putea

înscrie la una dintre cele 6 categorii de vârstã (A1: 17 – 30 de ani feminin, A2: 31 – 50 de ani feminin, A3: peste 50 de ani feminin, A4: 17 – 30 de ani masculin, A5: 31 – 50 de ani masculin; A6: peste 50 de ani masculin). Profesioniºtii vor putea concura la categoriile Open feminin sau Open masculin. Vârsta minimã de participare la competiþie este 17 ani, iar concurenþii legitimaþi la un club sportiv, indiferent de sportul pe care îl practicã, nu pot participa la proba destinatã amatorilor. Câºtigãtorii locurilor I, ÎI ºi III de la fiecare categorie vor fi premiaþi, iar toþi cei care iau parte la competiþie vor primi diplome de participare. Traseul crosului va avea o lungime de cca 8 km cu punct de plecare ºi cu sosirea în centrul oraºului Haþeg. Nu sunt percepute niciun fel de taxe de înscriere sau de participare. Concurenþii se pot înscrie la competiþie pânã pe data de 9 aprilie 2017, completând formularul disponibil online pe site-ul www.dragdehateg.org. Tot de pe site pot afla detalii despre competiþie ºi pot consulta regulamentul oficial al concursului. Formulare

de înscriere sunt disponibile de asemenea la sediul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului ºi în magazinele Adaconi din oraºul Haþeg. Informaþii despre competiþie pot fi aflate ºi de pe pagina de facebook: Crosul Cetãþii Regale a Haþegului. Crosul Cetãþii Regale a Haþegului este organizat de Voluntarii pentru Geoparc, susþinuþi de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti ºi de Asociaþia Drag de Haþeg, în parteneriat cu Direcþia Judeþeanã pentru Sport

ºi Tineret Hunedoara, Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu” Haþeg ºi Primãria oraºului Haþeg. Sponsorii principali ai evenimentului sunt Adaconi s.r.l. ºi Geraico Prodcom s.r.l. . Adina POPA POPA

Câini, mascaþi, arme ºi focuri de armã, la Petroºani C

âini de luptã, maºini vechi ºi tehnicã nouã, toate au fost punctate la ceremonia ce a avut loc la Petroºani cu prilejul Zilei Poliþiei Române. Poliþiºtii din toatã Valea Jiului, dar ºi reprezentanþi ai IPJ Hunedoara au venit aici ºi au fãcut exerciþii demonstrative. Primii care au intrat în scenã au fost câinii poliþiºti, special antrenaþi pentru misiuni ale poliþiei. Au urmat mascaþii, care, conform scenariului, au avut de prins în trafic o maºinã în care erau oameni înarmaþi. S-a tras pe artera principalã ºi spectacolul a fost aplaudat la scenã deschisã de toþi privitorii, mulþi dintre ei fiind elevi de la ºcolile ºi liceele din Petroºani, cãrora poliþiºtii li s-au adresat ºi cu oferta educaþionalã. „Am adus în faþa dumneavoastrã o parte dintre dotãrile tehnice ºi autospecialele de inter-

cum le ºtim, cele ale structurilor de ordine publicã ºi autospeciale de intervenþie ale SPIR. Am încercat sã realizãm un arc peste timp, care sã

venþie ale poliþiºtilor hunedoreni. Vorbim despre laboratorul criminalistic mobil, destinat cercetãrii la faþa locului, cu tehnica foto-video digitalã, truse specializate ºi echipamente criminalistice necesare descoperirii tuturor tipurilor de urme existente în câmpul infracþional, dar ºi autospeciale ale serviciului rutier, dotate cu dispozitive de monitorizare a vitezei sau aparate radar,

reconstituie autoturismele folosite de forþele de ordine în ultimii 40 de ani de la Dacia 1300 inscripþionatã cu MILIÞIA, pânã la modernele Volksvagen Polo”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii nu au venit doar sã ne arate cele mai noi tehnici, ci au adus cu ei ºi maºini vechi ºi foarte vechi, aºa încât, în cadrul

unei ceremonii, au fost premiaþi cei mai vechi ºi exemplari ºoferi ai judeþului Hunedoara. „În primul rând, aº începe, dând prioritate femeilor, ºi sã o chem alãturi de mine pe mama mea, Sofia Zaharie, prima femeie ºofer din Valea Jiului, care are o vârstã de 79 de ani, dar care conduce ºi acum un Logan ºi are permis din 1964. La 88 ani , domnul Cornel Andraº, posesor de permis din 1951, care sãptãmâna trecutã l-a preschimbat cã îi expirase, este premiat pentru acest lucru. Îi acordãm un premiu ºi domnului

„Un pedagog de modã nouã”, premierã la Petroºani M uzicã, dans, voie bunã ºi aduceriaminte din vremea ºcolii. Asta ne propun actorii teatrului de la Petroºani sub îndrumarea lui Daniel Vulcu, care au realizat un spectacol spumos, desprins din realitatea vieþii. Poate cã ne-am adus aminte cu toþii cum era la ºcoalã, iar sâmbãtã, actorii ne transpun din nou în acea vreme. „Vã aºteaptã o premierã de excepþie. Sã fiþi nebuni

alãturi de noi, sã dansaþi cu noi, sã vã amintiþi de anii de ºcoala generalã sau liceu. Plus de asta, ne amintim ºi de profesorii noºtri, pe care îi caricaturizãm un pic. Sperãm sã vã facã”, a spus Amelia Toaxen, una dintre actriþele pe care am regãsit-o dansând ºi chiuind în scenã, la ºcoalã. „Am muncit foarte mult ºi este un spectacol interactiv, cu muzicã, dans. Un spectacol, atât pentru adolescenþi, cât ºi pentru adulþi. Ne-am

strãduit sã iasã cât mai bine”, a adãugat actorul Alexandru Cazan. Va fi multã veselie ºi antren ºi ne vom aduce aminte cum a fost la ºcoalã pentru fiecare

dintre noi. Ce va fi? Ne explicã chiar cel care a avut ideea punerii în scenã a acestui spectacol. „O comedie despre universul ºcolar, în care intrã inclusiv studenþii. Sã

nu ne imaginãm cã e vorba numai despre copii de clasa I. Va fi o comedie în care se întâlnesc elevii cu profesorii, adicã victimele cu cãlãii. În ecuaþia aceasta nu se ºtie

Iosif Melczer, care are permis din 1960 ºi are peste 80 de ani, ori domnului dr Mihai Ilie, care este posesor al permisului din 1966. Premiu ia ºi Iosif Agoston, un domn de 83 de ani, care va fi premiat de douã ori, deoarece are permisul din 1965 ºi este posesorul unui autovehicul Opel Record din 1965. Îl chem alãturi de mine pe dl dr Emil Mitranovici, posesorul celui mai vârstnic autoturism din Hunedoara, un Renault Torpedo din 1921, felicitãri! Îl avem aici ºi pe posesorului primei Dacii, care este între primele 1.000 de Dacii fabricate la Piteºti, deoarece are serie 683 ºi este în posesia domnului deputat Petru Sorin Marica”, a spus comisar ºef Ovidiu Zaharie, ºeful Serviciului Poliþiei Rutiere Hunedoara, la momentul ceremoniei de premiere. Ziua Poliþiei Române se sãrbãtoreºte în fiecare an la data de 25 martie, iar, în acest an se împlinesc 125 de ani de când domnitorul muntean Grigore Dimitrie Ghica, înmâna marelui agã Mihãiþã Filipescu primul steag al instituþiei ce purta numele de agie. Diana MITRACHE

cine e victima ºi cine cãlãul”, a completat Daniel Vulcu, regizorul piesei. Spectacolul începe la ora 18,00 ºi ne putem aminti cu toþii de ºcoalã, de o altã abordare a universului ºcolar. „E o ºcoalã a vremurilor ºi nu a vremii”, a conchis Daniel Vulcu. Diana MITRACHE

Gunoiul din Valea Jiului dus la Horezu

latforma pentru P depunerea deºeurilor de la Petroºani a ajuns la capacitatea maximã. Astfel, începând de sâmbãtã 25 martie, deºeurile menajere din Valea Jiului nu vor mai fi transportate la Petroºani, ci vor fi duse la Horezu.

“Începând cu ziua de sâmbãtã nu se mai depune gunoi menajer pe raza municipiului Petroºani, mai exact la fosta exploatare minierã Dâlja. Acel deponeu temporar a fost administrat de cãre societatea de salubrizare din Vulcan, terenul este al Consiliului Judeþean ºi am luat hotãrârea ca de sâmbãtã sã nu se mai depunã gunoi menajer. Municipiul Petroºani va duce gunoiul menajer la deponeul din Horezu. Nu va mai aduce gunoiul la Petroºani niciun UAT din Valea Jiului. Toate UAT-urile se vor descurca. Gunoiul de pe platforma temporarã de la fosta exploatare Dâlja va trebui desfiinþat, operatorul care a administrat acel deponeu îl va transporta ºi se va ecologiza întreaga zonã”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP Petroºani. Platforma de la Petroºani a fost administratã de societatea de gospodãrire din Vulcan. “La Petroºani s-a umplut groapa provizorie care a fost fãcutã pentru noi cei din Valea Jiului. de data aceasta vom merge cu gunoiul la Horezu pânã la se va deschide la Bârcea deponeul ecologic. Aici e o problemã

pe care nu au înþeles-o mulþi oameni, deoarece în groapa ecologicã nu se pot depune deºeurile fãrã a fi selectate. Aici e o problemã ºi nu mulþi dintre noi nu vrem sã înþelegem cã prima datã trebuie fãcutã selectarea deºeurilor ºi apoi duse la Deva. Ne va costa mult mai mult depunerea deºeurilor neselectate. Costurile nu sunt foarte mari pentru transportul deºeurilor la Horezu. Suma creºte cu 80 de bani la transport. Ori cã am transporta la Deva sau la Horezu, diferenþa la transport este de un leu”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Una din problemele colaterale ale deºeurilor o reprezintã colectarea selectivã. Cetãþenii Vãii Jiului nu sunt obiºnuiþi sã sorteze deºeurile, iar asta ne costã. “Noi lucrãm de aproximativ 10 ani la colectarea selectivã a deºeurilor ºi nu putem spune cã am rezolvat toate problemele, ci am reuºit sã selectãm doar 6070% din cantitate. Este un lucru bun, nu este suficient. Noi lucrãm mai mult cu elevii pentru cã ei sunt generaþia care vin educaþi în acest spirit ºi sperãm ca într-un timp scurt sã se rezolve ºi aceastã problemã a colectãrii selective a deºeurilor”, a mai spus primarul municipiului Vulcan. Platforma temporarã de depozitare a deºeurilor de la Petroºani are o capacitate de 42.000 de tone. Aceastã capacitate a fost deja atinsã, drept pentru care depozitarea deºeurilor la Dâlja nu mai este posibilã. Monika BACIU

6 Politic

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Martie 2017

Dreptul la replicã / Sã punem lucrurile la punct:

„Lipitorii de afiºe” din Petroºani nu au muncit pentru „Lipitorile lui Moloþ”! m observat cã, în ultima A vreme, tema

preferatã a dlui Moloþ (deocamdatã îi spunem aºa deºi nu prea meritã) e sã ia peste piciorul sãu mic pe membrii organizaþiei ALDE Petroºani numindu-i, în mod repetat, atât în spaþiul public ºi cât ºi în cel privat, „Lipitori de afiºe”. Din Olimpul în care s-a tolãnit datoritã unei hârtii aduse de la Centru, dl. Moloþ ne informeazã cã el, personal, n-a lipit niciodatã afiºe electorale. Îl înþelegem ºi îi gãsim chiar ºi o scuzã: poate cã nici nu a avut înãlþimea potrivitã pentru o astfel de activitate politicã. Noi, cei din Petroºani, (niºte „ãia” în formularea sa de preºedinte impus) am reuºit cel mai mare scor electoral dintre toate municipiile din judeþul nostru. Pentru cã, din modestie, nu le-am adus niciodatã în spaþiul public o s-o facem, acum, pentru a-i informa atât pe concitadinii noºtri din Petroºani (cãrora le mulþumim încã odatã

pentru încredere) cât ºi pe ultimul cetãþean din Mãrtineºti. Conform datelor oficiale de la alegerile din 11 decembrie 2016, Petroºaniul a obþinut 8,74 % din voturi pentru deputaþi ºi 7,90 % din voturi pentru senatori, cu mult peste media pe þarã. Deva, condusã de marele Moloþ, a avut doar 6,83 % respectiv 5,87 %, Simeria - 6,24% ºi 6.05% iar Vulcanul 6,22% ºi 5,68%. Hunedoara, Brad-ul, Orãºtia ºi Haþeg-ul nu au reuºit sã treacã pragul electoral, fie la deputaþi, fie la senatori. Valea Jiului a reuºit sã aducã, la coºul comun, mai bine de un sfert din voturile judeþului. Rezultatele acestea au fost obþinute fãrã ca Moloþ sã fi trecut, vreodatã, în Valea Jiului. Acesta, suntem convinºi, a fost ºi norocul nostru electoral. La Petroºani ºi în Vale, ALDE ºi-a asociat imaginea cu cea a dlui Tãriceanu ºi, în acest sens, a aruncat la coº toate banerele, pliantele ºi afiºele ce-l aveau pe Moloþ, insinuat perfid între copreºedinþii Tãriceanu ºi Constantin. N-am fost invitaþi niciodatã la

televiziunea lui, n-am fost prezenþi în ziarul lui decât în fotografii comune, contra cost. Aºa cã nu-i datorãm nimic. Invers, ar fi fost normal ca mãcar sã ne zicã un simplu: Mulþumesc! Cu aceste voturi consistente venite din Vale, organizaþia judeþeanã a reuºit sã obþinã un post de deputat la redistribuire. Moloþ ne-a fost impus ca preºedinte pentru cã s-a angajat, la Bucureºti, cã judeþul Hunedoara va avea, sub conducerea sa înþeleaptã, un senator ºi doi deputaþi. În caz contrar, d. Moloþ a promis cã-ºi va depune demisia. L-aþi auzit vreodatã, pe cetãþeanul Moloþ, sã-ºi þinã cuvântul dat? 35 de organizaþii din cele 69, câte are judeþul nostru, n-au trecut pragul electoral. Are vreo problemã preºedintele impus cu aceste organizaþii? Nici vorbã. Moloþ are probleme cu prima organizaþie din judeþ (care, dupã el, nu existã?!) ºi nu cu cei din comunele de care se foloseºte, ca masã de manevrã, în organele de conducere ale partidului nostru. Dacã am fi avut ocazia sã-i prezentãm aceste rezultate preºedintelui

Cãlin Popescu Tãriceanu suntem convinºi cã am fi avut parte de un cu totul alt tratament. Dumnealui a zis cã l-a numit pe ministrul Energiei pentru cã a avut cel mai bun scor electoral cu organizaþia pe care a condus-o. În Hunedoara, graþie lui Moloþ, lucrurile stau exact pe dos. Cu cât ai rezultate mai bune cu atât eºti mai prost vãzut. Cât o sã mai abuzaþi de rãbdarea noastrã, domnule Moloþ? Cât o sã ne mai denigraþi public? De ce “Lipitorii de afiºe” din Petroºani trebuie sã munceascã doar pentru lipitorile dv., dle Moloþ? Lipitorile au trei maxilare ºi 300 de dinþi cu care se ataºeazã pe victimã pentru a se hrãni. E o definiþie a lipitorii care se potriveºte de minune în ALDE-le hunedorean. Noi nu avem oameni care sã fie de nasul lui Moloþ? Lipitorii noºtri de afiºe fac parte dintr-un grup de intelectuali format din ingineri, profesori, economiºti, arhitecþi, unii au doctorate obþinute la universitãþi de prestigiu. Ce folos? Aþi afirmat cã nimeni

Comunicat de presã

La iniþiativa PNL, copiii pânã în 3 ani vor putea fi excluºi de la plata întreþinerii Copiii minori, cu vârsta pânã la trei ani, pot fi exceptaþi de la calculul cheltuielilor de întreþinere ºi de la cel al cheltuielilor asociaþiei de proprietari, dupã ce deputaþii au adoptat proiectul PNL pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea asociaþi-

ilor de proprietari. Proiectul, iniþiat de colegul meu, senatorul Dragoº Luchian, ºi susþinut de toþi parlamentarii PNL, prevede

cã asociaþiile de proprietari pot hotãrî exceptarea de la plata cheltuielilor de întreþinere a copiilor cu vârsta de pânã în

trei ani. Consumul realizat de aceºti copii se reflectã deja în contoarele de apã sau în consumul general al locuinþei ºi, prin urmare, nu se justificã taxarea lor suplimentarã. De asemenea, tot în sprijinul cetãþenilor, proiectul de lege iniþiat de PNL prevede extinderea termenului de

dintre noi n-a condus nimic, niciodatã. Pe de altã parte, ne mângâie gândul cã pe niciunul din noi nu ne-a cãutat mascaþii pe la locul de muncã.... Sã vã prezentãm, acum, omul impus de Moloþ în Consiliul de administraþie al CEH. El e prototipul omului universal, în varianta Moloþ. Adicã un om de casã, bun la toate ºi pe care oriunde îl pui e ca apa sfinþitã. Cei doi, Moloþ ºi Mariº, au fost, împreunã, oameni ai bisericii. Au fãcut parte în Consiliul eparhial ales de Adunarea eparhialã a Episcopiei Devei ºi Hunedoarei. Printre cei ºase mireni ºi-a mai gãsit loc ºi Alin Simota, cel „cãutat” de poliþie pentru afaceri „beton” cu onor Consiliul judeþean, pe când era condus de Moloþ. Dupã ce a constatat cum stau lucrurile cu apa sfinþitã, d. Mariº din Geoagiu Bãi a fost promovat în consiliul de administraþie de la ApaProd Deva. Acolo s-a format ca specialist în apa potabilã, în apa de ploaie dar, mai ales, la bãtutul apei în piuã. Muncã grea, satisfacþii pe mãsurã. Deºi a fost propus de pesediºti, Mariº a fost prins votând cu liberalii lui Moloþ, atunci când era cazul. Dl. Nistor a aflat de trãdare ºi a vrut sã-l dea afarã din partid. În tinereþe, Mariº a fost

inginer minier ºi director la una douã-mine cãrora a reuºit sã le punã cruce ºi pe care le-a îngropat creºtineºte. Cum sã nu pui un asemenea om în Consiliul de administraþie de la CEH? E chiar omul potrivit la locul potrivit. E acel specialist care are, ca hobby, fotbalul ºi pomicultura. Îl informãm pe aceastã cale ca echipa „Jiul” nu mai existã de mult iar în Petroºani pomii se taie, nu se mai planteazã. Am crezut, în naivitatea noastrã, cã acest om universal preocupat de bisericã, apã, cãrbune ºi de caseria unitãþii, are niºte preocupãri mai elevate legate de salvarea Vãii Jiului. Þi-ai gãsit... La finalul acestui drept la replicã, vã solicitãm, d-le Moloþ, sã vã reconsideraþi total poziþia faþã de noi, cei din Petroºani. Dacã o sã mai afirmaþi public cã suntem „lipitori de afiºe” ºi cã facem parte dintr-o „organizaþie care nu existã” o sã constataþi cã spiritul Vãii, cea din 1977, n-a murit cu totul. Atunci oamenii Vãii l-au înfruntat pe Dictatorul Absolut ºi nu le-a fost fricã. O sã ne fie acum, când avem dreptatea ºi cifrele de partea noastrã? Biroul de conducere al organizaþiei municipale ALDE Petroºani

platã a cotelor de contribuþie la cheltuielile asociaþiei de proprietari, afiºate pe lista lunarã de platã, de la maximum 20 de zile calendaristice la maximum 30. Prin aceste modi-

ficãri aduse cadrului legal, nu facem altceva decât sã corectãm o situaþie ºi sã ajutãm la instaurarea normalitãþii. Preºedinte PNL Hunedoara, Florin Roman

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Martie 2017

Procesiune religioasã împotriva avortului

ai mulþi preoþi din Petroºani vor ieºi sâmbãtã pe strãzile oraºului ºi le cer enoriaºilor sã li se alãture. Va fi o procesiune de protest împotriva avorturilor, pentru cã, spun organizatorii evenimentului de la Petroºani, viaþa unui om începe din momentul concepþiei, iar noi ne plîngem cã nu mai avem oameni de calitate, dar aprobãm avortul ºi, poate, oprim naºterea unui om de valoare. Este opinia preoþilor din Petroºani, care ne cer, dacã suntem de acord, sã

ne alãturãm lor. „Sâmbãtã în 25 martie, va avea loc o procesiune care va pleca din Piaþa Victoriei, pânã în Parcul Carol Schreter. Se numeºte Marºul pentru viaþã ºi are ca scop principal de a ne aminti cã viaþa este darul lui Dumnezeu. Este o campanie pornitã împotriva avortului. ªtim cu toþi cã, în ultimii ani, s-au fãcut milioane de avorturi ºi natalitatea este scãzutã, dar, în acelaºi timp, ne dorim sã avem oameni de elitã ºi, poate cã atunci când Dumnezeu ni-i trimite, noi îi oprim sã vinã în viaþa aceasta”, a spus Ciprian Marton,

preot ortodox, organizator al manifestãrii. Dupã marºul prin oraº, care începe la ora 16,00, punctul de întâlnire fiind scuarul din faþa CEC ºi la care preoþii sperã sã participe cât mai mulþi oameni de toate vârstele, va avea loc un spectacol artistic în parc. „Acþiunea se va termina cu un mic spectacol în parc, susþinut de câþiva copii care au talent ºi vor veni cu chitare”, a mai adãugat preotul Ciprian. ”Marºul PRO-VITA” este o invitaþie la implicare civicã în sprijinul femeilor însãrcinate, care sunt constrânse sã apeleze la avort din cauza indiferenþei ºi a lipsei de ajutor, uneori chiar din partea celor apropiaþi. Scopul este susþinerea dreptului la viaþã pentru toate fiinþele umane începând cu momentul concepþiei ºi pânã la moartea naturalã, respectul faþã de viaþã în toate fazele ºi ipostazele ei, nevoia de sprijinire a familiei ca temelie a societãþii. Dacã sunteþi de acord, puteþi veni la acþiunea ce are loc ºi la Petroºani, aºa cum are loc în mai multe oraºe din þarã. Diana MITRACHE

Deþinuþii îi învaþã pe tineri sã se fereascã de probleme

enitenciarul Deva ºi Colegiul P Naþional Sportiv

,,Cetate’’ Deva organizeazã o acþiune pentru prevenire a delincvenþei juvenile, manifestarea având în vedere ,,Ziua mondialã a eliminãrii discriminãrii rasiale”. Astfel, o grupã de elevi ai Colegiului Naþional Sportiv ,,Cetate’’ Deva ºi 5 deþinuþi, condamnaþi definitiv, care executã pedeapsa în regim semideschis sau deschis la Penitenciarul Deva se vor întâlni ºi vor discuta despre ce înseamnã viaþa în detenþie. ”Scopul acesteia activitãþi este exersarea de cãtre persoanele private de libertate în cadrul comunitãþii locale, a unor

conduite care sã faciliteze dezvoltarea personalã ºi reintegrarea socialã, scãderea numãrului de participanþi minori cu vârste între 16 – 18 ani, implicaþi în comiterea de infracþiuni. Prin aceastã activitate se urmãreºte dezvoltarea unor comportamente ºi atitudini adecvate de interacþiune în cadrul grupului, sã creascã nivelul de informare ºi de culturã generalã, educarea ºi dezvoltarea personalã a persoanelor

private de libertate, creºterea gradului de informare a tinerilor elevi de liceu despre rãspunderea penalã a minorilor, consecinþele imediate suportate de un minor în aceastã situaþie; formarea unor atitudini de rezistenþã la presiunea grupului ºi modalitãþi de selecþie a anturajelor fãrã risc infracþional”, a declarat subcomisarul Florin Berar, reprezentantul Penitenciarului Deva. Maximilian GÂNJU

Hoþii-mascaþi prinºi de poliþiºti

oliþiºtii hunedoreni au reuºit sã îi prindã pe hoþii care, la începutul anului, prãdat mai multe locuinþe din Hunedoara. Este vorba despre 3 bãrbaþi, care în perioada ianuariemartie 2017, au comis mai multe furturi din locuinþele a 6 pãrþi vãtãmate. Poliþiºtii au stabilit cã doi bãrbaþi, mascaþi, purtând pe mâini mãnuºi, au intrat, prin forþarea uºilor de acces, în locuinþele persoanelor vãtãmate ºi au sustras mai multe bunuri, sume mari de bani ºi bijuterii, folosindu-se la comiterea faptelor de un autoturism aflat în regim de taxi, condus de cel de-al treilea bãrbat. Cei trei bãrbaþi au cauzat un prejudiciu de peste 200.000 lei. “În data de 22.03.2017, poliþiºtii au efectuat 6 percheziþii domiciliare pe raza municipiului Hunedoara, în urma cãrora au fost recuperate mai multe bunuri ºi suma de aproximativ 100.000 lei. De asemenea, poliþiºtii au ridicat în vederea confiscãrii un autoturism folosit la comiterea faptelor”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei trei bãrbaþi au fost reþinuþi de poliþiºti pentru 24 de ore, iar în data de 23.03.2017 urmeazã

Actualitate 7 sã fie prezentaþi Parchetul de pe lângã Judecãtoria Hunedoara cu propuneri corespunzãtoare. Ancheta este în curs de desfãºurare în vederea lãmuririi cauzei sub toate aspectele ºi documentãrii întregii activitãþi infracþionale a celor trei bãrbaþi.

Minori infractori... Poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Vulcan au identificat doi minori în vârstã de 13, respectiv 15 ani, ambii din municipiul Vulcan, care în perioada 17/21.03.2017, prin forþarea unei ferestre termopan au intrat ºi sustras bunuri din locuinþa unui bãrbat, din municipiul Vulcan, cauzând un prejudiciu de aproximativ 1.000 de lei. Cei doi minori sunt cercetaþi în libertate de cãtre poliþiºti sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat.

Tutun confiscat ºi documente falsificate - descoperite la gruparea de contrabandiºti

oliþiºtii au descins în mai multe judeþe (n.r. inclusiv Hunedoara) pentru a destructura o reþea de contrabandã cu tutun ºi falsificare de documente. Mai mulþi hunedoreni au ajuns la audieri ºi au trebuit sã explice anchetatorilor ce legãturi aveau cu gruparea. Totodatã, în urma percheziþiilor efectuate miercuri au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor peste 70 de kg de tutun prelucrat pentru confecþionarea þigaretelor, 5 maºini electronice de injectat tutun, 2 maºini de tocat tutun, 3 unitãþi de calculator, 2 laptopuri ºi documente falsificate. Poliþiºtii au pus în aplicare trei mandate de aducere,

persoanele depistate fiind conduse pentru audieri la sediul Poliþiei Municipiului Lugoj. Capul grupãrii de contrabandiºti este un tânãr de 29 de ani, iar anchetatorii spun cã aducea tutunul în þarã ºi îl comercializa pe internet. Individul avea doi complici ºi se ocupa ºi cu falsificarea de asigurãri RCA, de permise, certificate de înmatriculare pentru autoturisme, dar ºi diplome de calificare. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 24 Martie 2017

Henþ cu mâna

PRIMÃVARA SPORTULUI Weekend-ul acest a ne aduce la rampã douã noi starturi de primãvarã: Liga a IV-a Hunedoara la fotbal ºi Divizia Naþionalã Seniori la rugby. Douã sporturi care

duc în luptã echipe din Valea Jiului. La fotbal, inter Petrila ºi Hercules Lupeni pornesc de pe primele poziþii, la rugby, ªtiinþa Petroºani porneºte ºi ea de pe locul 2. Am spune cã

acesta este vârful de lance al sportului pe echipe, dacã nu punem la socotealã poziþiile echipelor de junioare la handbal.

Rugby D.N.S. (liga secundã)

ªTIINÞA PETROªANI ATACÃ (DIN NOU) TITLUL! Mâine, start în „Liga a II-a” a rugby-ului românesc, cu ªtiinþa Petroºani printre protagoniste. Un retur extrem de dificil, în contextul în care petroºenenii

pleacã cu un handicap valoric, fãrã D. Cojocaru, Rãzv. Barbu ºi Cãt. Sabãu, jucãtori care au ales alte opþiuni în cariera lor. „Este greu sã menþinem un lot

omogen, în condiþiile în care din punct de vedere economic, noi nu le putem oferi mare lucru în Valea Jiului. ªi atunci e firesc ca jucãtorii cei mai buni sã micreze spre zone

Rugbyºtii de la Petroºani se pregãtesc înainte de startul returului

Cu loturi cârpite, din lipsã de efectiv, echipele noastre pornesc, totuºi, cu speranþe în campania de primãvarã. ªtiinþa

Petroºani, dupã etapa a 2-a de la Nãvodari, va ºtii sigur pe ce cai stã. La fel Hercules Lupeni, care într-o mare crizã de lot, trebuie sã câºtige la Haþeg, pentru a mai rãmâne în plasa liderului. Aºteptãm cu interes, sã vedem partea frumoasã a sportului în aceastã primãvarã.

mult mai CLASAMENT 1 C.S. Nãvodari 7 6 favorabile lor. 2 ªtiinþa Petroºani 7 5 Chiar ºi cu ei 3 Bucovina Sv. 7 5 tineri rãmaºi, 4 Stejarul Buzãu 7 5 sperãm sã 5 R.C. Bârlad 7 3 facem un retur 7 2 bun, sã prindem 6 CSUAV Arad 7 RCM Galaþi 7 1 Nãvodari-ul din 8 C.S. Mãnãºtur 7 1 urmã, pentru a ocupa în final locul 1”, a precizat antrenorul Emil Drumea. ªtiinþa îºi doreºte clasarea în play-off (primele patru locuri), iar la final, clasarea pe podium.

TUR 2016-2017 0 0 0 0 0 0 0 0

1 2 2 2 4 5 6 6

285-81 (6 p.b) 210-134(3 p.b.) 181-159(3 p.b.) 120-94 (2 p.b.) 189-153(1 p.b.) 97-187 (1 p.b.) 91-174 (4 p.b.) 83-274

30p. 23p. 18p. 18p. 16p. 9p. 8p. 3p.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

START CU UN DERBY DE VALEA JIULUI

Antrenorul Emil Drumea, din nou la drum cu ªtiinþa Petroºani

Rugby, Divizia Naþionalã Seniori (D.N.S. Liga a II-a) Ed. 2016-1017 – returul

Etapa a 12-a, 29 aprilie 2017 CS Mãnãºtur - RCM Galaþi CS Nãvodari - Rugby Club Bârlad CSUAV Arad - RC Stejarul Buzau CS ªtiinta Petroºani - CSM Bucovina Suceava

Etapa a 8-a, 25 martie 2017 CSUAV Arad - CS Nãvodari RC Stejarul Buzãu - RCM Galaþi CSM Bucovina Suceava - Rugby Club Bârlad CS Mãnãºtur - CS ªtiinta Petroºani

Etapa a 13-a, 6 mai 2017 CS Mãnãºtur - Rugby Club Bârlad CS Nãvodari - RC Stejarul Buzãu CS Stiinta Petroºani - CSUAV Arad RCM Galaþi - CSM Bucovina Suceava

Etapa a 9-a, 1 aprilie 2017 RCM Galaþi - CSUAV Arad CS Nãvodari - CS ªtiinta Petroºani Rugby Club Bârlad - RC Stejarul Buzãu CSM Bucovina Suceava - CS Manastur

Etapa a 14-a, 13 mai 2017 RC Stejarul Buzãu - CS ªtiinþa Petroºani CSM Bucovina Suceava - CS Nãvodari CSUAV Arad - CS Mãnãºtur Rugby Club Bârlad - RCM Galaþi

Mâine începe returul campionatului Ligii a IV-a Hunedoara, cu un derby de Valea Jiului, Minerul Uricani – Jiul Petroºani. „Bãieþii noºtri au poftã de joc, au demonstrat-o ºi în restanþa cu Univ. Petroºani, mergem la victorie!„ a spus Cosmin Kanduth, antrenor Jiul Petroºani. Toate partidele vor începe la orele 11.00.

Etapa a 10-a, 8 aprilie 2017 CS Mãnãºtur - CS Nãvodari CS Stiinta Petroºani - RCM Galaþi CSUAV Arad - Rugby Club Bârlad RC Stejarul Buzãu - CSM Bucovina Suceava Etapa a 11-a, 22 aprilie 2017 RC Stejarul Buzau - CS Manastur CSM Bucovina Suceava - CSUAV Arad Rugby Club Bârlad - CS ªtiinþa Petroºani RCM Galaþi - CS Nãvodari

Paginã realizatã de Genu TUÞU