Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1300
Cronica Vãii Jiului Joi, 16 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Ministerul Energiei:
ªobolan într-o patiserie din Vulcan
“Societatea Complexul Energetic Hunedoara, UN OBIECTIV DE PRIMà IMPORTANÞÔ
D
SVSA Hunedoara a trimis o echipã de control la unitatea de panificaþie ºi a dat o sancþiune pentru ”neconformitãþi”. Inspectorii n-au gãsit urme de rozãtoare. Incidentul surprins de câþiva tineri din municipiul Vulcan ar fi avut loc marþi noapte, iar pe filmarea realizatã de aceºtia cu telefonul mobil se vede cum ºobolanul circulã nestingherit prin patiserie. Unitatea se aflã chiar lângã o ºcoalã generalã din municipiu ºi mulþi elevi îºi cumpãrã de acolo supliment. Direcþia Sanitar-Vetrinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara a trimis o echipã de control la patiseria în cauzã, însã în urma controlului n-au fost descoperite probe care sã ateste prezenþa rozãtoarelor. Directorul executiv al DSVSA Hunedoara, Radu Iordache spune cã
au fost descoperite alte probleme ºi proprietarii patiseriei au fost sancþionaþi contravenþional cu 2000 de lei. Aceºtia au luat decizia de a-ºi suspenda activitatea timp de 3 zile, perioadã în care sã-ºi remedieze problemele descoperite la controlul DSVSA Hunedoara. Unitatea a mai fost în centrul unui scandal asemãnãtor ºi anul trecut, dupã ce un localnic cumpãrase o pâine în care era un gândac. Patiseria a fost amendatã ºi atunci cu 2000 de lei, pentru abateri de la normele de igienã. Maximilian GÂNJU
Dobânzi de 5 milioane în 9 luni z Asigurarea discontinuitãþii economice z Analizeazã ajutorul de tip SIEG z Panseluþe în loc de echipamente miniere z Timpul trece în defavoarea Complexului Energetic Hunedoara. Timp de 5 luni societatea energeticã a reuºit sã se menþinã pe piaþa de energie fãrã niciun ajutor de la stat. Mai mult, ieºirea din insolvenþã a agravat ºi mai mult situaþia societãþii. >>> PAGINILE 4-5
Au plonjat cu maºina în Jieþ
P
atru tineri, doi de 18 ºi doi de 19 ani, au scãpat ca prin minune, dupã ce au plonjat cu vitezã în apa Jieþului. Cei 4 erau într-o maºinã care s-a fãcut praf, dupã ce ºoferul a pierdut controlul volanului ºi a sãrit de la o înãlþime de câþiva metri fix în apã, unde s-a rãsturnat. „Am derapat”, a recunoscut unul dintre tinerii aflaþi în maºinã,
care reuºea sã se deplaseze pe propriile-i picioare, dupã accident. Ceilalþi 3 au fost puºi pe tãrgi ºi imediat au fost stabilizaþi la faþa locului, în ambulanþã. „Au avut vitezã”, a spus un bãrbat care se afla la faþa locului. Cei 4 tineri au ieºit singuri din maºinã, dar au mai multe traumatisme. La faþa locului au ajuns douã echipaje SMURD ºi o ambulanþã, care le-au oferit celor 4 tineri îngrijirile necesare. Erau plini de
sânge ºi au suferit ºi un uºor ºoc hipotermic. „Cei 4 tineri, doi de 18 ºi doi de 19 ani, erau conºtienþi, dar aveau traumatisme craniene, multiple contuzii la mâini ºi picioare ºi plãgi escoriate pe tot corpul. Ambulanþele i-au preluat ºi i-au dus la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, la secþia de primiri urgenþe, unde au fost supuºi mai multor investigaþii”, a declarat Cãlin Dumitrescu, purtãtor de cuvânt al Serviciului Judeþean de
Ambulanþã Hunedoara.. Poliþiºtii au demarat, la rândul lor, o anchetã, mai ales cã în geamul maºinii era semnul de începãtor, iar accidentul s-a produs din cauza vitezei excesive, pe un drum sinuos. „La faþa locului s-a deplasat un echipaj al Poliþiei rutiere,
care a efectuat primele cercetãri ºi a stabilit faptul cã, un tânãr de 19 ani din Petrila, care conducea un autoturism, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, s-a rãsturnat în albia râului Jieþ. În urma acestui eveniment rutier a rezultat atât accidentarea
conducãtorului auto, dar ºi rãnirea uºoarã a 3 pasageri aflaþi în autoturism. În acest caz, s-a întocmit un dosar de cercetare penalã, pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferii sunt tentaþi sã apese pedala de acceleraþie pe acest drum lãturalnic, iar anul trecut, un alt tânãr a murit în acest loc, dupã ce a lovit cu maºina cu care circula în vitezã, un cal. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 16 Martie 2017
Locuitorii din Vulcan au falimentat douã societãþi de termoficare
D
ouã societãþi de termoficare din Vulcan au intrat în faliment din cauza cetãþenilor. Abonaþii serviciului de termoficare au contribuit, masiv, la declararea falimentului.
În cadrul dezbaterilor pe buget, unul dintre consilierii locali a ridicat problema termoficãrii. Dacã vor mai avea cetãþenii din Vulcan acces la serviciul de ter-
moficare, a fost întrebarea consilierului local. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile a þinut sã precizeze cã acest lucru nu este posibil. “Nu punctele termice sunt problema. Oamenii sunt problema pentru cã nu îºi plãtesc facturile. 11 miliarde de lei au datorie cetãþenii la termocentralã, Primãria Vulcan nu are niciun leu restanþe. Noi am achitat chiar ºi cotele pentru cetãþenii care nu au plãtit partea
lor. Problema este la dânºii”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Edilul mai spune cã unii au avut cãldurã în casã doar pentru cã au furat agent termic, branºându-se ilegal la reþea. “Vreau sã dau un exemplu. Acum doi ani, în iarnã, au venit trei cetãþeni la mine în birou sã îmi zicã de ce am oprit cãldura. Când verificãm dacã au contract, nu au aºa ceva. Prin furt calificat aveau
cãldurã. Acolo unul singur avea cãldurã ºi de la el s-au racordat ºi ceilalþi”, a mai subliniat sursa citatã. Pe raza municipiului Vulcan singurele unitãþi care au beneficiat de agent termic de la
termocentrala Paroºeni au fost instituþiile publice. Aici, contravaloarea agentului termic a fost plãtitã de cãtre primãrie. “Dacã termocentrala va prelua întreaga activitate ºi distribuþia
Greenpeace România ar putea schimba cursul CEH rganizaþia nonguvernamentalã O Greenpeace vrea sã intervinã în procesul dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi Garda de Mediu.
Dosarul în care Garda de Mediu a dispus suspendarea activitãþii termocentralei Paroºeni se judecã la Judecãtoria Petroºani, iar Greenpeace a depus o cerere de intervenþie. Urmeazã ca instanþa sã se pronunþe cu privire la solicitarea ONG-ului. “Prorogã punerea în discuþie a admisibilitãþii în
principiu a cererilor de intervenþie accesorie formulate în cauzã, a actelor depuse cu privire la administratorul judiciar al petentei Casa de Insolvenþã GMC SPRL Craiova, a probelor ºi a
Apa Prod vrea executarea silitã a Complexului Energetic Hunedoara
estimãrii duratei necesarã derulãrii procesului”, aratã soluþia instanþei. Cei de la Greenpeace duc campanii întregi de limitare a producerii energiei electrice pe bazã de cãrbune. “În ultimii ani, termocentralele din România au avut emisii la coº cu depãºiri chiar de peste zece ori ale standardelor aplicabile în UE. Astfel, sunt cazuri precum cele ale termocentralelor Oradea, Mintia, Drobeta, Iaºi, Paroºeni, care nu au redus emisiile ºi funcþioneazã ilegal. Existã, de asemenea, exemplele
Nu este pentru prima datã când reprezentanþii societãþii de apã din Deva obþin prin sentinþã executarea silitã a Complexului Energetic Hunedoara. Anul trecut, cei de la Apa Prod au ameninþat cã vor debranºa de la reþeaua de alimentare cu apã termocentrala de la Mintia. Numai anul acesta, Apa
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
NOU ÎN PETROªANI!
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
CEH. Mai multe dosare au fost înregistrate pe rolul Judecãtoriei Petroºani care va decide zilele viitoare dacã admite solicitarea celor de la Apa Prod. COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Prod a obþinut mai multe sentinþe favorabile pentru executarea silitã a Complexului Energetic Hunedoara. Societatea de apã din Deva are de recuperat de la CEH peste 500 mii de lei. Monika BACIU
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
pa Prod s-a adresat A instanþei de judecatã pentru a executa silit conturile
Cronica Vãii Jiului
unor termocentrale (Mintia, Turceni), cãrora Garda de Mediu le-a suspendat activitatea dar acestea continuã sã funcþioneze, profitând de inexistenþa unui sistem sancþionator care sã descurajeze menþinerea unui nivel ridicat de emisii ale termocentralelor“, spune Cãtãlina Rãdulescu, avocat, care a realizat studiul Greenpeace privind starea termocentralelor din România. Proiectul de la termocentrala Paroºeni este finalizat în proporþie de 96%. Monika BACIU
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
agentului termic pânã la apartamente e treaba lor. Noi am solicitat anul acesta agent termic la toate instituþiile publice la care am dat cãldurã ºi îl plãteºte primãria. În rest, nu dau cãldurã pentru cã sunt datori. Au intrat în faliment douã firme din cauza asta”, a conchis primarul municipiului Vulcan. CEH are de recuperate sume importante de la populaþie pentru agentul termic livrat. Societãþile de termoficare au intrat rand pe rand în faliment, iar CEH a rãmas cu paguba. Monika BACIU
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 16 Martie 2017
”Cãrbunari” prinºi în flagrant Peste 100 de cazuri de rujeolã ºi în judeþul Hunedoara de poliþiºtii TF Petroºani a mãsurã de oliþiºtii au prins douã C limitare a P grupãri importante de extinderii rujeolei, a fost organizatã ºi se desfãºoarã la nivel naþional o campanie de vaccinare copiilor cu vârste cuprinse între 9 luni ºi 9 ani spun reprezentanþii INSP.
hoþi de cãrbune ºi spun cã nu se vor opri pânã când nu va fi stopat acest fenomen. Ultima acþiune a vizat un clan din Aninoasa, iar nouã membri ai grupãrii au fost prinºi flagrant.
Aceºtia reuºiserã sã fure huilã în valoare de circa 6000 de lei vechi. Prejudiciul a fost recuperat de poliþiºtii feroviari ºi restituit pãrþii vãtãmate. Cei nouã suspecþi au fost reþinuþi pe bazã de ordonanþã pentru 24 de ore, iari ieri au ajuns la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, pentru cercetãri. Membrii grupãrii sunt acuzaþi atât de furt calificat cât ºi de punerea în pericol a circulaþiei feroviare, o infracþiune gravã care se pedepseºte cu închisoarea de pânã la ºapte ani. Pe de altã parte, cei nouã suspecþi ºi-au recunoscut vinovãþia ºi au spus cã au furat din cauza sãrãciei. Toþi au antecedente penale ºi
În judeþul Hunedoara au fost consemnate în acest an 136 de cazuri de rujeolã, în condiþiile în care acoperirea vaccinalã a populaþiei este cuprinsã între 50 ºi 70%, potrivit datelor statistice ale Direcþiei de cãrbunele sustras de ei din vagoanele Sãnãtate Publicã (DSP). Au fost ºi cazuri mai care tranziteazã Valea Jiului era vândut mai departe cãtre intermediari. grave, care au necesitat internarea într-o clinicã Poliþiºtii feroviari mai spun cã pe aceºtia din urmã se vor concentra ºi de boli infecþioase spun reprezentanþii DSP deja au informaþii cu privire la Hunedoara, iar vârsta activitatea lor infracþionalã. bolnavilor a fost cuprinMaximilian GÂNJU sã între patru luni ºi 40
PSD, ALDE ºi UDMR au dat copy-paste la amendamentul PNL privind majorarea cu 30% a indemnizaþiilor aleºilor locali
reºedinte PNL Hunedoara, Florin P Roman îi acuzã pe deputaþii
PSD, ALDE ºi UDMR cã au dat copy-paste la amendamentul depus de el, alãturi de alþi 12 deputaþi ºi senatori liberali, încã din 27 februarie, la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.2/2017 privind unele mãsuri fiscal-bugetare, amendament prin care solicitam majorarea cu 30% a indemnizaþiilor aleºilor locali. Amendamentul, susþine preºedintele PNL Hunedoara, Florin Roman a fost depus de parlamentarii PNL : Corneliu OLAR, Claudiu-Vasile RÃCUCI, Sorin-Ioan BUMB , Nicolae GIUGEA , Ion ªTEFAN, Lucian HEIUª, Vasile-Florin STAMATIAN, Dan VÎLCEANU , Constantin ªOVÃIALÃ , Cristinel ROMANESCU , Angelica FÃDOR, Florin Claudiu ROMAN ºi Alexandru PEREª. “Amendamentul depus de parlamentarii PNL prevedea cã ,,Prin derogare de la prevederile
Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9 din 27 ianuarie 2017 privind unele mãsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum ºi modificarea ºi completarea unor acte normative, începând cu data de 1 martie 2017, cuantumul brut al salariilor de bazã/indemnizaþiile de care beneficiazã personalul care ocupã funcþii de demnitate publicã alese din cadrul organelor autoritãþilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preºedinþi ºi vicepreºedinþi ai consiliilor judeþene, se majoreazã cu 30% faþã de nivelul acordat pentru luna februarie 2017. “Exact ceea ce susþin astãzi grupurile PSD, ALDE ºi UDMR, singura diferenþã fiind legatã de data de la
care se aplicã majorarea. În amendamentul nostru noi solicitam data de 1 martie, iar ei vin astãzi cu data de 1 aprilie. În rest, copy-paste dupã amendamentul nostru, o practicã des întâlnitã la membrii PSD”, spune Roman. Mai mult, liderul PNL Hunedoara precizeazã cã amendamentul PNL nu ar fi fost introdus în circuitul firesc al dezbaterilor din Comisiile de muncã ºi de buget-finanþe de la Camera Deputaþilor, iar reprezentanþii PSD ºi-ar fi însuºit pur ºi simplu ideea liberalilor, iar acum se prezintã public drept susþinãtorii drepturilor aleºilor locali, cãrora le majoreazã indemnizaþiile cu 30%. “PNL va susþine în continuare acest amendament ºi va vota majorarea indemnizaþiilor cu 30% pentru aleºii locali, deoarece considerãm cã aºa se reparã o inechitate din sistem. Condamnãm însã ferm modul în care reprezentanþii PSD, ALDE ºi UDMR ºi-au însuºit amendamentul nostru ºi l-au prezent ca ºi cum ar fi iniþiativa lor. Aceste practici nu fac cinste celor trei partide ºi nici activitãþii parlamentare”, mai spune Roman. Marius MITRACHE
de ani. Pe de altã parte, DSP a împrumutat vaccinuri din judeþele Bihor, Sibiu ºi Giurgiu, deoarece nu mai avea doze în stocul propriu. În prezent, DSP Hunedoara aºteaptã repartizarea unor noi doze de vaccin de la Ministerul Sãnãtãþii, atunci când acestea vor fi disponibile. Primul caz de rujeolã a fost înregistrat în judeþul
Hunedoara în luna iunie 2016. La sfârºitul anului trecut în evidenþe figurau 44 de persoane care au fãcut boala. Maximilian GÂNJU
Ample lucrãri de modernizare, la Petrila
E
dilii din Petrila au dat startul curãþeniei de primãvarã. Aºa cum e normal, lucrãrile edilitare au început de la intrarea în localitate. Strada Prundului din localitate îºi schimbã total înfãþiºarea. Un prim pas a fost realizat. Au fost demolate toate gardurile ruginite. “Am început curãþenia de primãvarã. Am dezafectat toate gardurile care erau ruginite. Numai de pe strada Prundului am scos patru maºini de gunoi rezidual ºi mai trebuie sã ducem douã maºini. Acolo vom amenaja zona, vom asfalta drumurile”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. În acelaºi context au demarat ºi lucrãrile de amenajare a Canalului Ludului. Începând de sãptãmâna viitoare vor demara ºi alte lucrãri. “Am dat ordinul de începere a lucrãrilor pentru cã vremea ne permite. Vor demara lucrãrile de asfaltare pe mai multe proiecte care au fost licitate, dar ºI lucrãrile de amenajare a cursurilor de apã care au fost afectate de inundaþiile de anul trecut”, a mai spus sursa citatã. Vor fi amenajate ºi asfaltate mai multe strãzi, alei ºi parcãri din oraºul Petrila. Monika BACIU
4 Minerit
Ministerul Energiei: “Societatea Complexul Energetic Hunedoara, un obiectiv de primã importanþã”
Dobânzi de 5 milioane în 9 luni z Asigurarea discontinuitãþii economice z Analizeazã ajutorul de tip SIEG z Panseluþe în loc de echipamente miniere Timpul trece în defavoarea Complexului Energetic Hunedoara. Timp de 5 luni societatea energeticã a reuºit sã se menþinã pe piaþa de energie fãrã niciun ajutor de la stat. Mai mult, ieºirea din insolvenþã a agravat ºi mai mult situaþia societãþii. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara încearcã sã punã în aplicare anumite planuri, dar are nevoie de ajutorul statului. În acest sens, se vorbeºte de accesarea unui ajutor de tip SIEG. Oficialii Ministerului Energiei încã analizeazã posibilitatea de a acorda Complexului Energetic Hunedoara ajutorul. “Menþionãm faptul cã, urmare a consultãrilor derulate în cursul anului 2016 între ME – Societate – Consiliul Concurenþei – Comisia Europeanã – ANRE – Transelectrica, în vederea funcþionãrii în continuare a douã grupuri energetice (grup 3 din cadrul SE Deva ºi grup 4 din cadru SE Paroºeni), ar fi posibilã accesarea unui ajutor de stat de tip SIEG. Acest ajutor de stat ar trebui acordat pânã la finele anului 2024 când se va finaliza investiþia Transelectrica de închidere a inelului de 400 kv ºi de realizare de noi linii de interconexiune în vederea creºterii nivelului de siguranþã în funcþionarea CHE Porþile de Fier ºi a creºterii
Minerit 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 16 Martie 2017
capacitãþii de transfer între România, Serbia ºi Ungaria”, aratã oficialii Ministerului Energiei. Ministerul Energiei analizeazã posibilitatea de acordare a ajutorului de tip SIEG. În cazul în care se vor acorda aceste ajutoare de interes general, ministerul subliniazã cã sunt strict pentru termocentrale. “În prezent, este în curs de realizare, o analizã ºi o evaluare privind serviciile de interes economic general ºi de compensare ce pot fi avute în vedere ºi modul în care sunt îndeplinite condiþiile pentru o astfel de mãsurã de compensare, cu respectarea legislaþiei de mediu ºi a procedurilor în materie de ajutoare de stat. Discuþiile demarate de Ministerul Energiei cu COM, începând cu anul 2016, pentru atribuirea unui ajutor de stat cãtre CEH sub forma unui SIEG are în vedere acordarea unei compensaþii financiare pentru: producerea ºi livrarea de energie electricã în cadrul grupului nr. 3 Deva ºi a grupului nr. 4 Paroºeni în perioada 2017-2024, în vederea asigurãrii stabilitãþii în funcþionare a Sistemului Energetic Naþional, producerea ºi livrarea de energie termicã pentru termoficarea localitãþilor Deva ºi Petroºani în cadrul grupului nr. 3 Deva ºi a grupului nr. 4 Paroºeni pe o perioadã limitatã, pânã
personal, acestea putând fi o rezultantã colateralã, ci o încercare de repunere în coordonate de eficienþã a acestei societãþi”, mai subliniazã oficialii de la minister.
C
um a sprijinit ministerul societatea?
când cele douã localitãþi îºi realizeazã surse proprii de termoficare”, mai aratã oficialii Ministerului Energiei. Existã ºi condiþii impuse Complexului Energetic Hunedoara. societatea va trebui sã îºi modernizeze capacitãþile de producþie. “În cazul în care ajutorul de tip SIEG va fi aprobat de COM, acesta va include ºi o componentã investiþionalã necesarã, în principal, pentru:
alinierea la cerinþele legislaþiei europene de mediu pentru cele douã grupuri energetice (desulfurare, denoxare, realizare de instalaþii de captare ºi evacuare a zgurii ºi cenuºii în ºlam dens), modernizarea unor instalaþii din cadrul celor douã unitãþi”, mai aratã documentul. CEH nu mai are timp la dispoziþie. Societatea se confruntã cu mari probleme. Luna viitoare existã riscul ca termocen-
Ministerul de resort detaliazã toate “ajutoarele” acordate societãþii energetice. - Prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 2648 final, din 20.04.2015, cazul nr. SA. 33475 (2012/C) referitor la tarifele practicate de Hidroelectrica pentru Societatea Termoelectricã SA ºi Societatea Electrocentrale Deva SA – Decizia (2015) 2648 final, cazul SA. 41318, Comisia a dispus cã România sã recupereze ajutorul incompatibil de la beneficiari. Obligaþia de recuperare a ajutoarelor s-a extins la Complexul Energetic Hunedoara, în calitate de succesor în drepturi al societãþii Electrocentrale Deva ºi al societãþii PEET Termoelectrica SA. Sumele care trebuiau recuperate (3.656.675 lei ajutor acordat societãþii Electrocentrale Deva ºi 22.619.821 lei ajutor acordat societãþii Termoelectrica, în anii 2010 ºi 2011) au fost purtãtoare de dobândã la data de la care au fost puse la dispoziþia beneficiarilor pânã la recuperarea lor efectivã - Prin OUG nr. 11/13.05.2015 Guvernul a aprobat acordarea unui împrumut în limita sumei de 40.000 mii lei, din venituri rezultate din privatizare, pe o perioadã de 90 de zile, în vederea rambursãrii ajutorului de stat incompatibil prevãzut în Decizia mai sus menþionatã. În temeiul prevederilor art. 3 din OUG nr. 11/2015, în data de 09.06.2015 a fost semnatã între Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Energiei Între-
trala Mintia sã fie închisã pentru cã nu s-a conformat la cerinþele de mediu. Pentru ministerul de resort, timpul nu este o problemã. “Sumele alocate pentru un astfel de ajutor sunt, deocamdatã, în curs de evaluare. Din cele expuse, rezultã faptul cã Ministerul Energiei are în Societatea Complexul Energetic Hunedoara un obiectiv de primã importanþã, pentru realizarea cãruia, în lumina celor
mai sus prezentate, trebuie identificate alte soluþii decât cele de acordare a unor noi ajutoare de stat care, din cauza situaþiei celor anterioare, ar deveni incompatibile, soluþii care vor avea în vedere o strategie zonalã ºi regionalã, atât în ceea ce priveºte poziþia CEH în siguranþa sistemului energetic, cât ºi în context social. În orice caz, mãsurile de restructurare ale CEH nu au ca scop ºi þintã disponibilizarea de
prinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediul de Afaceri ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara, o convenþie de împrumut în limita sumei de 34.785.015,45 lei. Împrumutul a fost acordat pe o perioadã de 90 de zile, din venituri de privatizare. La limita stabilitã pentru rambursarea împrumutului, respectiv 08.09.2015, Societatea a comunicat MFP cã nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului ºi a dobânzii aferente acestuia. Precizãm faptul cã, pentru neplata la termen a împrumutului, se calculeazã ºi o dobândã de întârziere la nivelul dobânzii prevãzute la art. 120, alin (7) din OUG nr. 92/2003, privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. La 31.12.2016 debitul aferent împrumutului acordat în baza OUG nr. 11/2015 era în sumã de 39.124.741,62 lei - Ministerul Energiei a iniþiat în lunã martie 2015, demersuri la nivel naþional ºi european pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare destinat CEH care sã asigure necesarul de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni, cu menþinerea unitãþilor de producþie de energie din cadrul companiei în stare de funcþionare pânã la aprobarea unui plan de restructurare, de cãtre Comisia Europeanã. În baza acestor demersuri, Comisia Europeanã a emis Decizia CE nr. C (2015) 2652 final din 21.04.2015, cazul SA 41318 – România, ajutor de stat individual pentru salvare, care urmã a fi acordat societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA
Oficialii Ministerului Energiei cunosc problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. Aceºtia subliniazã cã la nivel guvernamental s-au depus eforturi considerabile pentru salvarea societãþii. “Dupã cum este cunoscut, situaþia economico-financiarã a Complexului Energetic Hunedoara, ca de altfel ºi situaþia operaþionalã a acestui producãtor de
instituþional, inclusiv prin acordarea unor ajutoare de salvare”, aratã ministerul. România s-a angajat ca împrumuturile sã se încheie în termen de 6 luni de la data plãþii primei rate cãtre CEH, iar ajutorul a fost limitat la suma necesarã care i-a asigurat funcþionarea societãþii timp de ºase luni. “Ulterior, în temeiul OUG nr. 22/24.06. 2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA, MFP, MEIMMMA ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara au semnat convenþia de împrumut nr. 542693/ 16.07. 2015, nr. 102824/ 14.07.2015, respectiv nr. DG
În cadrul grupului de lucru interministerial s-au avut în vedere mai multe posibilitãþi pentru Complexul Energetic Hunedoara.
- Identificarea unor soluþii pentru continuarea activitãþii grupului 3 de la Mintia ºi a grupului 4 de la Paroºeni - modalitãþi de soluþionare a problemelor de mediu modalitatea de “extragere” a activelor viabile – în acest sens, au avut loc mai multe discuþii detaliate cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice referitoare la modalitatea de transfer a activelor viabile ale CEH în patrimoniul MFP ºi al ANAF în cadrul procedurii insolvenþei - stabilirea cadrului în care ar urma sã se desfãºoare în continuare activitatea de asigurare a aprovizionãrii cu energie termicã în sistem centralizat în oraºele Deva ºi Petroºani - Fundamentarea necesitãþii “Serviciilor de interes economic general” - Modalitatea de asigurare a “discontinuitãþii economice” sumele necesare pentru rambursarea împrumutului ºi a dobânzii aferente acestuia. În aceste condiþii, cea de-a doua tranºã a împrumutului, în valoare de 68.523,10 mii lei nu a mai fost acordatã societãþii”, mai subliniazã ministerul de resort.
M
emorandum pentru cazurile sensibile
În data de 16 iunie 2016, Guvernul a aprobat un memorandum pentru cazurile sensibile. CEH este un caz extrem. “În afara acestor acþiuni cu caracter de ajutor de stat, dintre alte demersuri iniþiate de Ministerul Energiei, pen-
problemelor energetice ºi sociale din zonã. În acest sens, în cursul lunii iulie 2016 a fost constituit grupul de lucru interministerial”, mai subliniazã oficialii. Sinteza ºedinþei de Guvern din 16 iunie 2016 aratã cã “au fost identificate urmãtoarele cazuri “sensibile” de ajutor de stat care se aflã în analiza forului comunitar: Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, Complexul Energetic Hunedoara, Poºta Românã, CFR Marfã, CFR Cãlãtori, modificarea legislaþiei naþionale privind privatizarea. În vederea soluþionãrii cât mai eficiente a acestor cazuri problematice de ajutor de stat s-a încheiat un parteneriat constructiv între partea românã ºi DG Concurenþã pentru acþiuni concrete cu termene obligatorii care sunt detaliate în prezentul memorandum supus aprobãrii Guvernului”.
Î
nchiderea minelor
energie electricã ºi termicã, legatã în principal de lipsa acordurilor de mediu pentru funcþionarea centralelor electrice de la Deva ºi Paroºeni ºi de scãderea ponderii energiei electrice pe bazã de huilã pe piaþa energeticã datoritã preþurilor de producþie necompetitive (în special datoritã costului extrem de ridica al exploatãrii huilei), au reprezentat subiecte extrem de complexe care au stat în atenþia Ministerului Energiei. În demersurile întreprinse pentru soluþionarea problemelor de retehnologizare a acestui complex energetic s-a avut în vedere acordarea întregului sprijin
5566/1/ 14.07.2015. Împrumutul a fost acordat în tranºe, din venituri rezultate din privatizare, în limitasumei de 167.000,00 mii lei, pe o perioadã de 6 luni cu titlu de ajutor de stat individual pentru salvare astfel: prima tranºã, în valoare de 98.476,90 mii lei, a fost acordatã în data de 20.07.2015. Acordarea celei de-a doua tranºã, în valoare de 68.523,10 mii lei a fost condiþionatã de rambursarea de cãtre CEH a împrumutului acordat în baza OUG nr. 11/2015. La data limitã stabilitã pentru rambursarea împrumutului, respectiv 08.09.2015, Societatea a comunicat MFP cã nu dispune de
tru soluþionarea gravelor probleme cu care se confruntã Societatea menþionãm cel legat de aprobarea în ºedinþa de Guvern din data de 16.06.2016 a Memorandumului cu tema “Demersurile autoritãþilor române privind cazurile sensibile de ajutor de stat aflate în analiza Comisiei Europene ºi propunerile de mãsuri pentru soluþionarea acestora, în contextual parteneriatului bilateral propus României de Comisia Europeanã” unde, pentru CEH s-a propus identificarea ºi implementarea unui plan de lichidare pentru CEH ºi a unor soluþii realiste ºi viabile pentru rezolvarea
Cum era mai simplu, una din soluþiile identificate pentru Complexul Energetic Hunedoara a fost închiderea a douã unitãþi miniere. Lupeni ºi Lonea sunt incluse în programul de închidere. “În alt plan, în data de 08.09.2016 a fost prenotificatã Comisia
Europeanã cu intenþia de modificare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNIM), aprobatã prin Decizia CE C (2012) 1020 final – ajutor de stat SÃ 33033 România, Compania Naþionalã a Huilei. Solicitarea de modificare a Deciziei vizeazã introducerea în programul de închidere a încã douã mine de huilã necompetitite, Lonea ºi Lupeni, din cadrul CEH ºi reactualizarea unor elemente din cadrul Planului de închidere ºi a schemei de ajutor de stat de care beneficiazã SNIM. Comisia Europeanã a autorizat în data de 24 noiembrie 2016 sprijinul în valoare de 447,8 milioane RON acordat de România pentru închiderea unor mine de cãrbune necompetitive. Din evaluarea Comisiei a reieºit, cã în conformitate cu Decizia Consiliului, aju-
torul vizeazã facilitarea procesului de închidere, urmând ca un sprijin financiar în valoare de 233,7 milioane RON (aproximativ 52 milioane EUR) sã fie acordat lucrãtorilor care îºi vor pierde locul de muncã ca urmare a închiderii minelor. Ajutorul de stat va fi utilizat pentru întreprinderea mãsurilor necesare de siguranþã în subteran care au legãturã cu închiderea minelor Lonea ºi Lupeni din cadrul CEH, pentru reabilitarea arealelor minime ºi pentru recultivarea terenurilor dupã închiderea minelor. Cu restul ajutorului, se vor acoperi pierderile de producþie ale minelor pânã la închidere, vor fi finanþate salariile compensatorii pentru personalul disponibilizat, programele de reconversie profesionalã destinate foºtilor angajaþi ºi alte prestaþii sociale pentru respectivii lucrãtori”, mai aratã documentul. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 16 Martie 2017
PRM Lupeni îi rãspunde senatorului Cristian Resmeriþã artidul România Mare organizaþia Lupeni a luat la cunoºtinþã cu P surprindere de conþinutul articolului intitulat ,,Primãria Lupeni face investiþii nu alegeri”, apãrut în postarea on-line din data de 9 martie 2017 iar in publicaþia scrisã din 10 martie 2017 a ziarului ,,Cronica Vãii Jiului”, sub semnãtura doamnei Diana Mitrache. Textul articolului reflectã o analizã pur personalã si pãrtinitoare asupra presupuselor probleme din Consiliul Local al municipiului Lupeni, a d-lui senator din Valea Jiului Resmeriþã Cristian Cornel, cetãþean al municipiului Lupeni, fost primar demisionar al municipiului Lupeni, prin care se aduc acuze nefondate consilierilor locali ai PRM . Pentru corecta informare a opiniei publice respectuos solicit redacþiei ziarului ,,Cronica Vãii Jiului ” publicarea prezentelor precizãri. În calitate noastrã de consilieri locali ºi cetãþeni ai municipiului Lupeni, plãtitori de taxe ºi impozite ne vedem nevoiþi a rãspunde acuzelor nefondate pentru a înþelege ºi cetãþenii municipiului Lupeni, membrii ai altor formaþiuni politice cât ºi membrii PSD, membrii deosebiþi, dar captivi intereselor de grup, cã de fapt aºa cum s-a mai procedat, s-a dorit ºi se doreºte în continuare manipularea ºi intoxicarea cu neadevãruri ºi rãspândirea de informaþii false. Am fi aºteptat o reacþie din parte d-lui viceprimar al municipiului Lupeni ºi nu din partea d-lui senator, dacã ar fi existat aceastã ,,stare de rãzboi,, cum încearcã a se induce, d-nul viceprimar fiind cel care cred cã ar trebui sã gestioneze problemele administrative ale municipiului. În primul rând vrem sã aducem la cunoºtinþa cetãþenilor faptul cã, în Consiliul Local nu este ºi nu a fost nicio „stare de razboi”, ci doar se încearcã de cãtre d-l senator inducerea în eroare a populaþiei, prin aparenta impresie cã doar dânsul este cel care poate aduce ,,pacea,, în Consiliul Local al municipiului,
total fals. Prin aceste afirmaþii se încearcã minimalizarea altor probleme cu care se confruntã chiar ºi organizaþia PSD ºi canalizarea lor în altã direcþie prin distragerea atenþiei de la problemele cu o gravitate mult mai mare. Dorind binele comunitãþii consilierii locali nu sunt împotriva lucrurilor benefice ºi progresului în municipiul Lupeni, dar, spre surprinderea unora ne-am permis ca din lipsã de comunicare din partea administraþiei locale sã solicitãm clarificarea unor situaþii ºi probleme cu care se confruntã comunitatea ºi asupra cãrora planeazã unele suspiciuni, având in vedere rãspunsurile primite. În acest sens am formulat mai multe solicitãri atât verbal cât ºi în scris aºa cum am arãtat mai sus, adresate d-lui viceprimar Mesaros Iacob Viorel pentru a ne comunica anumite informaþii de interes cetãþenesc ºi local, având în vedere cã nici pânã la data prezentei nu existã un site oficial de unde sã poatã fi accesate aceste informaþii, situaþie în care considerãm cã nu s-a urmãrit si nici nu s-a încercat încetinirea sau oprirea activitãþii Consiliului Local al municipiului sau a administraþiei publice aºa cum arãta d-l senator, ci doar informarea corectã a cetãþenilor, spre exemplu cum este administratã unitatea
adminstrativ teritorialã ºi cum se gestioneazã banul public indiferent de provenienþa lui, la fel cum se practicã ºi se întâmplã în celelalte unitãþi administrative vecine, unde cetãþeanul este pus pe primul plan faptic nu declarativ. Având în vedere prevederile art. 36 din legea 215/2001 a administraþiei publice locale, modificatã ºi republicatã ,, ….consilierii locali pot solicita rapoarte de la primar ºi viceprimar…”, iar potrivit art. 51 alin. (1), (2) din aceeaºi lege se prevede clar cã: ,,(1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivitãþii locale. (2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului ºi al aparatului de specialitate, sã punã la dispoziþie consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare, informaþiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.” În acest sens s-au formulat adrese prin care s-a solicitat : I. 1. Dacã sumele decontate cu publicitatea ºi reclama pe anul 2016 în cuantum de 162.584,87 lei sunt reale, sau dacã sunt greºite considerãm cã se impune a fi rectificate pentru o informare corectã a cetãþeanului. 2. Cauzele sau motivele care au dus la greºita completare a sumelor pe pagina de internet http://www.trans-
parentabugetara.gov.ro/. afiºatã de ANAF – Ministerul Finanþelor Publice „RAPORT DE EXECUTIE BUGETARA COFOG 3”. 3. Societãþile care au prestat activitatea de reclamã ºi publicitate în anul 2016. 4. Serviciile executate de cãtre acestea (lunar) având în vedere faptul cã sursa de finanþare a fost de la bugetul local. 5. Cauzele sau motivele pentru care începând cu luna iulie 2016 cheltuielile cu activitatea de reclamã ºi publicitate au crescut de trei/patru ori comparativ cu luna iunie 2016. 6. Cheltuielile cu activitatea de reclamã ºi publicitate pe anul 2016, defalcate pe luni. 7. Potrivit Codului Fiscal, cheltuielile cu reclama ºi publicitatea trebuie realizate în baza unor contracte, astfel cã solicitãm copierea în format electronic pe CD (DVD) a contractelor de publicitate ºi reclamã contractate de Primãria municipiului Lupeni pe anul 2016 cât ºi a facturilor decontate cãtre firmele prestatoare. II.1. Lungimea în (km) ºi numele strãzilor din municipiul Lupeni afectate de calamitãþile naturale produse de inundaþii, ce vor fi refãcute în anul 2017 cu suma de 2.132 mii lei (2.132.000 lei) alocatã din Fondul de investiþie aflat la dispoziþia Guvernului potrivit Hotãrârii Guvernului nr.975/21 decembrie 2016. 2. Calendarul
lucrãrilor privind repararea strãzilor afectate de calamitãþile naturale produse de inundaþii în lunile iunie ºi iulie 2016. 3. Firmele care vor efectua aceste lucrãri, modalitatea de atribuire a lucrãrilor, numãrul contractelor încheiate cu executanþii lucrãrilor, respectiv proiectele în baza cãrora se vor executa lucrãrile. 4. Denumirea strãzilor ºi podeþelor din municipiul Lupeni unde au fost executate lucrãri de reabilitare în anul 2016 ºi dacã au fost afectate de calamitãþile naturale din lunile iunie ºi iulie. 5. Societãþile care au executat respectivele lucrãri exemplificate pe fiecare lucrare în parte. 6. Termenul de executare a respectivelor lucrãri. 7. Suma decontatã pe fiecare lucrare în parte ºi societatea care a executat lucrarea. III.1. Regulamentul de tãiere ºi toaletare a arborilor ºi arbuºtilor de pe domeniul public ºi privat al municipiului Lupeni, din afara fondului forestier ºi amenajarea zonelor verzi (dacã existã). 2. Unde a fost depozitat materialul lemnos rezultat în urma tãierii arborilor ºi arbuºtilor de pe domeniul public ºi privat al municipiului Lupeni, dacã cantitatea de material lemnos a fost valorificatã ºi dacã au fost respectate prevederile legii 265/2006 art. 70 lit.e pentru aprobarea OUG
195/2005. 3. Dacã a existat acordul Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedoara pentru tãierea arborilor ºi arbuºtilor din domeniul public ºi privat al municipiului Lupeni. 4. Dacã au fost respectate prevederile OUG 114/2007 privind emiterea PUZ, PUD. 5. Dacã a fost respectatã Legea nr. 24/2007 actualizatã, cu privire la reglementarea ºi administrarea spaþiilor verzi din intravilan. 6. Dacã a existat acordul scris (semnãtura) a majoritãþii persoanelor, privind propunerea de tãiere a arborilor ºi arbuºtilor direct afectaþi, care locuiesc în imobile tip condominiu sau a asociaþiilor de proprietari. 7. Dacã la data tãierilor arborilor ºi arbuºtilor din domeniul public ºi privat al municipiului Lupeni, respectiv în parcurile cu spaþii verzi s-a respectat graficul epocii de toaletare (perioadele optime de toaletare) ºi dacã a existat în condiþiile legii avizul Comisiei de avizare a tãierilor de arbori ºi arbuºti de pe domeniul public al municipiului Lupeni. IV.1. Raportul de control, concluziile si neregulile constatate care au dus la demiterea sau demisia mangerului Spitalului Municipal Lupeni. Cu mult respect! Consilier local al municipiului Lupeni Av. Napãu Stoica Radu Cãlin
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 16 Martie 2017
Cei mai buni elevi în turism ºi contabilitate sunt din Petroºani T rei tineri, elevi ai Colegiului Economic Hermes din Petroºani, Bianca Cibu, din clasa a XI-a, Marian Tomiuc, din clasa a XII-a ºi Igna Estera, din clasa a XI-a, au ajuns sã reprezinte judeþul Hunedoara la Olimpiada disciplinelor tehnice.
Sunt specialiºti în contabilitate sau turism ºi, în anii de liceu, s-au confruntat cu situaþii ca în viaþa realã. De exemplu, ideea de a avea o firmã de exerciþiu, a ajutat-o pe Bianca Cibu, din clasa a XI-a, care a ocupat locul I la faza judeþeanã a olimpiadei de contabilitate, iar acum crede cã toate astea o vor ajuta în viaþã, nu doar la faza naþionalã a olimpiadei la care s-a calificat, deºi se pregãteºte intens ºi pentru Bacalaureat. „În cadrul firmelor de exerciþiu, noi lucrãm ca într-o firmã, facem contabilitate ºi asta m-a
ajutat ºi la probele practice. La Olimpiadã au fost mai multe probe ºi examinarea a fost din 4 module. Modulul 1 era marketing, modulul 2 – planificare, modulul 3 – resurse umane, iar proba practicã am dat-o doar din contabilitate. Mi s-a pãrut mult mai interesant, studiez mai mult ºi aflu lucruri mult mai interesante, iar asta sigur mã va ajuta mai ales cã vreau sã dau la facultate. Din acest motiv mã ºi specializez”, a spus Bianca Cibu, elevã a Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Asta spun ºi profesorii care îi coordoneazã pe elevii partici-
Comunitatea maghiarã, în sãrbãtoare
C
omunitatea maghiarã din judeþul Hunedoara, din ce în ce mai puþinã din punct de vedere numeric, comemoreazã revoluþionarii paºoptiºti ºi în acest an.
Sunt o serie de manifestãri ce au loc în lãcaºurile de cult ale acestei comunitãþi, iar la Petroºani evenimentele au avut loc pe parcursul zilei de 15 martie, ca în fiecare an. „La Petroºani am organizat aceste manifestãri în data în care a cãzut mereu Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Am început în 15 martie, la ora 16,30, la Biserica Reformatã, unde am depus coroane de flori, la monumentul din curtea bisericii. Apoi, ne-am
deplasat în Biseria Unitarianã, unde s-a þinut aceastã sãrbãtoare a maghiarimii. A fost o slujbã ecumenicã, discursuri ale oficialitãþilor ºi un program artistic al copiilor de la ªcoala Maghiarã din Petroºani”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. Comunitatea maghiarã din judeþul Hunedoara a comemorat, în 15 martie, ca în fiecare an, revoluþionarii maghiari din 1848-1849, iar la ceremoniile din Simeria, Deva, Hunedoara, Brad, Orãºtie ºi Lupeni sau Petroºani a fost aºteptat ºi europarlamentarul Iuliu Winkler, sau viceprimarul oraºului înfrãþit cu Petroºaniul, Varpalota, dar ºi directorul bibliotecii orãºeneºti din
panþi la olimpiadele de specialitate. Toþi sunt de pãrere cã mai apoi, toatã aceastã experienþã le va folosi pentru a-ºi gãsi un job sau pentru facultate. „Avem doi elevi de clasa a XII-a ºi o elevã la clasa a XI-a, calificaþi la aceste olimpiade naþionale. Este o realizare deosebitã, pentru cã foarte greu se ajunge la olimpiada naþionalã a disciplinelor economice, deoarece elevii se pregãtesc din 4 module. Nu este doar o singurã disciplinã, iar ei sunt ºi în perioada în care învaþã pentru Bacalaureat. Îi ajutã, însã, în eventualitatea integrãrii pe piaþa muncii, pentru cã pot profesa ca ºi
acest oraº din Ungaria, ca ºi consulul maghiarilor din Cluj. An de an, însã, maghiarii rãmaºi în Valea Jiului ºi în Hunedoara au devenit tot mai puþini, din punct de vedere numeric. Astfel de manifestãri, însã, sunt bune prilejuri de introspecþie. „În Valea Jiului mai sunt 5.000, maxim 6.000 de maghiari, cei mai mulþi în Petroºani ºi Lupeni. În 1992, la primul recensãmânt, de dupã schimbarea regimului în România, erau 5.870 de maghiari trãiau numai la Petroºani, iar aproximativ 11.000 erau în toatã Valea Jiului. Numãrul lor, însã, a scãzut la jumãtate, dupã 25 de ani”, a mai spus Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. Ceremoniile continuã duminicã, 19 martie, începând cu ora 11.00, în Biserica Romano-Catolicã din Orãºtie, iar de la ora 12.00, în Biserica Romano-Catolicã din Brad, vor avea loc manifestãri dedicate aniversãrii Revoluþiei maghiare. Seria evenimentelor comemorative a debutat, duminicã, 12 martie, la Orãºtie ºi Lupeni. Diana MITRACHE
contabili, iar cei de la turism se pot angaja ca agent sau ghid în turism”, a spus Otilia Huszar, unul dintre profesorii coordonatori ai olimpicilor. Calificarea la olimpiadã nu a fost uºoarã, însã, aºa cum spun elevii care au obþinut aceastã performanþã, dacã au muncit, totul a venit de la sine. Estera Igna reprezintã judeþul Hunedoara la Olimpiada în turism ºi alimentaþie publicã, acolo unde a luat locul I la faza judeþeanã ºi ne spune cã a fost surprinsã când a obþinut locul I, iar asta îi dã curaj pe mai departe. „Nu am învãþat chiar aºa mult, pentru cã deja ºtiam materia. Nu a fost chiar greu, iar când am aflat cã la scris am luat locul I, la proba practicã parcã a fost ºi mai uºor”, a spus Estera Igna. Colegiul Economic Hermes din Petroºani calificã elevii pentru meserii cerute pe piaþa muncii, iar practica, de multe ori, o fac peste hotare, acolo unde, mai ales cei care urmeazã cursurile la Turism ºi alimentaþie publicã, aflã noutãþi ºi þin pasul cu þãrile din Europa. Diana MITRACHE
Amfiteatru natural paþiul din zona S Minimax de la Vulcan s-ar putea transforma în amfiteatru. Edilii au în plan modernizarea zonei, astfel încât aceasta sã devinã un punct de relaxare pentru cetãþeni. “Vrem sã facem un amfiteatru vizavi de cinematograf, astfel încât sã amenajãm zona pentru ca aceasta sã devinã atractivã”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În acest sens s-a stabilit elaborarea documentaþiei pentru amenajarea zonei verzi ºi a locurilor de joacã din faþa Minimax din localitate. Edilii spun cã odatã amenajatã zona, aceasta va deveni punctul principal de atracþie din municipiul Vulcan. Monika BACIU
Pregãtiri pentru transportarea gunoiului din Petroºani
M
untele de deºeuri care creºte cu fiecare zi în zona Dâlja din Petroºani va fi transportat la Bârcea Mare, Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a declarat, în cadrul unei conferinþe de presã la Deva. Cã acum urmeazã câþiva paºi de instruire a celor ce vor lucra la Bârcea Mare, dar ºi a celor care au misiunea sã preia muntele de gunoi din Petroºani. „Urmãtorul pas va fi angajarea de personal. Apoi, o sã fie o perioadã de trening prevãzutã în contract, cu Strabag, trening care va aviza obiºnuirea oamenilor sã lucreze cu facilitãþile de pe deponeu ºi, în paralel, va fi un trening aplicat, în sensul cã vom începe sã transportãm deºeurile din Valea Jiului de pe deponeul provizoriu de acolo”, a spus Mircea Bobora. Cantitãþile de deºeuri, pe care populaþia le produce, sunt uriaºe. Statisticile aratã cã doar de la Vulcan pleacã aproximativ 260 de tone lunar, atunci când nu plouã.
Dacã este umezealã, cantitatea de deºeuri ajunge ºi la 300 de tone pe lunã, în condiþiile în care de aici deºeurile sunt selectate. Celalalte oraºe, însã, produc ºi mai mult gunoi. Uricaniul produce 80 de tone lunar, Lupeniul 400 chiar ºi 500 de tone de deºeuri lunar, însã diferenþa ar putea fi datã de selectarea materialelor reciclabile. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 16 Martie 2017
Henþ cu mâna
„Beþia” lui Toºca Chiar dacã televiziunile de specialitate dau zeci de meciuri din mai toatã Europa, fotbalul spaniol rãmâne unul de-a dreptul spectaculos. Lupta la titlu e strânsã, joacã acolo
cei mai buni jucãtori ai lumii, dar ºi românii Florin Andone ºi Alin Toºca. Acesta din urma, venit de la Steaua unde abia ieºise din adolescenþã aruncat dintr-o datã printre greii campio-
natului „La Liga”, se chinuie sãracul, pur ºi simplu. Parcã de la meci la meci este tot mai derutat ºi mai aerian (la figurat). La ultima sa apariþie, în Real Madrid – Betis Sevilla (2-1), Toºca s-a fãcut de râs mai tot meciul, abandonând prin pase aiurea, deposedãri ratate, faulturi cu
nemiluita, fiind vinovat de ambele goluri marcate de madrileni. Toºca s-a pierdut pe drum, deºi începuse bine. Se pare ca limitele sale sunt... cam astea! A fost notat de presa de specialitate din Spania cu nota 4. Despre ce vorbim? Despre un viitor fundaº al Naþionalei? Mai greu de crezut...
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
VULCANUL ÎNSCRIE! a reluarea campioL natului, C.S.M. Vulcan îºi continuã seria jocurilor bune, câºtigând clar la ultima clasatã, Santos Boz, scor 7-1, prin golurile marcate de Pârvulesc (4 goluri), Vass, ªilip ºi Fl. Rus.
Ov. Ciolea, antrenorul Mãgura Pui
Scorul etapei l-a realizat Dacia Orãºtie (antr. Cosmin Firu), 9-1 cu Agro Bãcia. Liderul Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea) suferã a doua înfrângere în campionat, 1-2 la Bretea Romanã, prin golurile lui Hazulea (min. 69, care a fost eliminat în min. 82) ºi Cãldãruºe (min. 73), resp. Sora Roºca (min. 89). Viitoarea adversarã a Vulcanului, Ponorul Vaþa a cedat cu 2-4 acasã cu C.S. Ghelari, golurile fiind marcate de Mihalache Banci (Ponorul Vaþa) ºi Suba-autogol (C.S. Ghelari). Opt goluri s-au marcat în jocul Berianul Beriu – Cerna Lunca Cernii, 5-3, jucãtorul gazdelor A. Pojoni fiind autorul a 3 goluri. Singurul meci de egalitate s-a înregistrat în jocul C.S.C. Ilia – Zarandul Criºan 2-2 dupã
Handbal
CU EMOÞII...
L
iderul Seriei F, C.S. Petroºani (antr. Prof. Dani Brânzãu) a avut
o înfruntare dificilã cu codaºa clasamentului, câºtigând cu destule emoþii...
Doru Mârºava, CSM Vulcan a învis la scor în meciul de la Boz ce gazdele au condus cu 2-0 prin golurile lui Alin Gabor (min. 5 ºi 20). Santos Boz – C.S.M. Vulcan 1-7 Santos Boz (antr. Cornel Cornean): Toth Dragan, Grosu, Danciu, Bulai – D. Gorea, S. Gorea, Oleleu, Ov. Manea – Ignat, Adam. C.S.M. Vulcan (antr. Dorel Marºava): ªuteu
– Visa, Talpa, Buduroi, Bãdãrãu – ªilip, Palade, Mândreci, Vass (min. 73 Krafft) – Pârvulesc, Fl. Rus
Andreea Þârle CSSP a marcat 9 goluri la Craiova
Craiovencele au condus cu 12-10 dar CSSP-ul ºi-a revenit dupa pauzã, caºtigând în final cu 26-23, cele mai prolifice marcatoare fiind Andreea Þârle (9 goluri), Denisa Surd (8g), Iulia Iancu (3g), Raluca Vânãtoru (2g). “A fost greu, cu
(min. 78 L. Moldovan). Arbitru: Florin Anca – Deva, Obs. ASF: Mihai Nacu – Deva.
Camp. Naþional Jun. III (gr. 2002) Seria F Etapa a 8-a, 11 Martie CLASAMENT
Etapa a 9-a, 18 Martie 2017 CSS DR. TR. SEVERIN - CS HANDBAL STAR CRAIOVA HCM CRAIOVA - CSS CRAIOVA CSS PETROSANI - HC FEFS CRAIOVA emoþii, dar pânã la urmã am scos-o la capãt, chiar dacã nu au prins cea mai
bunã zi...“ a declarat Dani Brânzãu, antrenorul C.S.S.P.
Paginã realizatã de Genu TUÞU