Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1298
Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Instanþa încã audiazã martori în Dosarul Uricani
L
a 6 ani de la fatidica zi de 5 februarie 2011, când 5 electricieni au murit pe galeria principalã la mina Uricani, instanþa din Petroºani continuã audierile martorilor.
Procesul a fost preluat de avocaþii din zonã, dupã decesul Paulei Iacob, iar luni 13 martie, la Judecãtoria Petroºani a continuat audierea martorilor: Fedeleº Dumitru, Geantã Nicolae, Mateescu Daniel Marian, Pîrva Ovidiu Octavian ºi Panþîru Ilie. urmând sã fie identificatã ºi adresa martorului Ungureanu Dan. Cinci angajaþi ai minei Uricani ºi-au pierdut viaþa în subteranul exploatãrii miniere din Uricani în luna februarie 2011 în urma primei explozii. Cei cinci, un inginer ºi 4 electricieni, lucrau la un transformator, când au fost surprinºi de o puternicã explozie. Necropsiile efectuate imediat dupã accident de medicii legiºti
din judeþul Hunedoara au arãtat cã trei dintre ei murit spulberaþi de explozie, iar ceilalþi doi s-au intoxicat cu monoxid de carbon. Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, sunt acum la barã, fiind acuzaþi de uciderea din culpã a celor 5 electricieni, pentru cã aceºtia ocupau funcþii de conducere la momentul exploziilor. Raportul ITM întocmit în cazul exploziei de la mina Uricani a arãtat cã au fost înregistrate nu mai puþin de 26 de abateri de la normele de protecþia muncii. Diana MITRACHE
Arabela ªaran, UN CAZ DUBIOS DE OMOR CALIFICAT, cu girul specialiºtilor
i-a aruncat pruncul în gunoi, în prima zi a anului 2016, dar apoi a fost declaratã fãrã discernãmânt. Nu înainte ca Serviciul de medicinã legalã din ª Deva sã o dea ca fiind în deplinãtatea facultãþilor mintale. Acum, Curtea de Apel de la Alba Iulia se va pronunþa miercuri, 15 martie, 2017, în privinþa omorului calificat de care este acuzatã. Doar cã, între timp, femeia, care a nãscut în WC ºi apoi ºi-a împachetat pruncul într-o pungã, aruncându-l la ghenã la minus 16 C, este liberã ºi lucreazã la o firmã de cablaje. Cine garanteazã cã, o femeie fãrã discernãmânt, lângã care putem cãlãtori în autobuz, dã verdictul CTC pentru cablajele ce vor fi montate pe maºini? Cine a greºit, când a lucrat timp de mai mulþi ani într-un spital, unde a tratat bolnavi? >>> PAGINA A 5-A
Încã jumãtate de lunã pentru plata taxelor ºi impozitelor locale
C
ontribuabilii mai au la dispoziþie jumãtate de lunã pentru a-ºi plãti taxele ºi impozitele locale pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente. Dupã data de 31 martie, cei care nu ºi-au achitat dãrile cãtre bugetul local vor plãti ºi majorãri. Pânã acum, peste
50% din contribuabilii persoane fizice ºi-au achitat taxele ºi impozitele locale. “Platã cu bonificaþie este pânã în data de 31 martie a anului curent, pentru toate impozitele. Dupã termenul de 31 martie se vor calcula majorãri de 1% pe lunã sau fracþiune de lunã. Undeva la 50% contribuabilii persoane fizice s-au
achitat de taxe. Mai este timp pânã pe 31 martie ºi probabil atunci vor veni în numãr mai mare. Pensionarii sunt cei mai buni platnici”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. De anul trecut, ºi persoanele juridice beneficiazã de bonificaþia de 10% pentru plata taxelor ºi impozitelor locale
pânã la data de 31 martie. “Pânã în data de 31 martie beneficiazã de bonificaþia de 10% ºi persoanele juridice. Numãrul acestora este mai mare faþã de alþi ani”, a mai spus sursa citatã.
T
axe mai mici pentru Parâng
De anul acesta, cei care deþin cabane în staþiunea montanã Parâng plãtesc taxe ºi impozite reduse. Zona a fost trecutã în categoria C de impozitare,
fapt care înseamnã taxe mult mai mici. “Conform hotãrârii de Consiliu Local de anul trecut, zona Parâng a fost trecutã în zona C ºi taxele sunt mai mici faþã de anul trecut. Totodatã ºi extravilanul este mai ieftin faþã de anul trecut”, a mai spus Alin Gal. Prin aceastã mãsurã, autoritãþile locale de la Petroºani vor astfel sã vinã în sprijinul cabanierilor, dar ºi sã promoveze zona turisticã. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Martie 2017
În sprijinul oamenilor de afaceri ºi a studenþilor din Valea Jiului
L
a iniþiativa parteneriatului dintre Asociaþia Comitetului de Iniþiativã Petroºani ºi Universitatea din Petroºani, firma EXELO – Bucureºti organizeazã în perioada 16-17 martie 2017 un eveniment de excepþie în sprijinul oamenilor de afaceri, absolvenþilor ºi studenþilor universitãþii. Evenimentul constã din mai multe module de instruire interactive, organizate sub formã de workshopuri. Workshop: “Luarea deciziilor - esenþa funcþiei de conducere” Într-un context puþin predictibil, competitiv ºi cu nenumãrate variabile, luarea deciziilor de management se poate dovedi un demers dificil. Vã invitãm la un workshop gratuit în care sã identificaþi ºi sã dezvoltaþi abilitãþile personale de management.
Vom rãspunde unor întrebãri precum: Ce resurse îmi trebuie? Cum vreau sã mã poziþionez? Care sã fie parametrii ofertei? Ce proiect este prioritar? Disponibilizez? Bonusez? Instruiesc? Derulez campanii de marketing? Solicit credit? Lucrãm în echipã? ªi probabil ºi altor întrebãri, funcþie de evoluþiile contextului.
Vom folosi un instrument avansat – SimTeam - de învãþare interactivã prin simulare de context. Într-un workshop de 3 ore, extrem de interactiv, veþi putea lua decizii individuale ºi de grup, ºi vom putea identifica împreunã factorii care contribuie la alegerea celor mai bune variante de soluþii de management.
Când va ajunge gara din Petroºani la nivelul secolului XXI?
G
ara din Petroºani a rãmas încremenitã în timp. Fostul consilier local, Viorel Pascu, se luptã de ani de zile cu cei de la CFR.
În data de 24 martie Tribunalul Timiº va da o soluþie la apelul formulat de fostul consilier local al municipiului Petroºani, Viorel Pascu, faþã de decizia Judecãtoriei Timiºoarã care i-a respins acþiunea împotriva CFR prin Sucursala Regionalã CF Timiºoara. “Dupã aproape 2 ani, am ajuns în faza în care Curtea decide asupra începerii procesului la Judecãtoria Timiº, pentru cã Regionala CFR Timiºoara sã aducã Gara Petroºani, la un standard de civilizaþie europeanã minimalã. Domnul avocat TOMESCU DANIEL, care mã sprijinã în acest demers, voluntar ºi fãrã a solicita comisioane, a
avut o pledoarie extraordinarã în faþa Curþii de Apel. RESPECT! Chiar dacã percepþia comunitãþii Vãii Jiului asupra acestui demers care m-a costat pânã acum peste 1300 lei, de a lupta voluntar, pentru cã "poarta" de intrare în aceastã Vale, sã fie una demnã de mirificul ºi frumuseþea zonei, este una infimã, nu m-am descurajat. Trãiesc pentru aceasta Vale, la fel ca ºi cei din grupul select al acesteia, cãrora le spun din nou: RESPECT!”, spune fostul consilier local Viorel Pascu.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Mircea Mihai Director Executiv EXELO Training & Development, Bucureºti - Partener Global Knowledge Training LLC Workshopurile se vor desfãºura dupã urmãtorul program: Joi - 16 Martie 2017, sala Biblioteca Universitãþii din
Transporturilor a anunþat cã nu sunt bani. O intenþie de reabilitare a gãrii a existat în trecut, dar nu s-a finalizat. A fost fãcutã o infuzie serioasã de bani în dotarea clãdirii aflate în ruinã cu geamuri ºi uºi de tip termopan, dar mai apoi nu s-au mai gãsit fonduri ºi pentru finalizarea investiþiei. În cele din urmã, CFR Cãlãtori a decis sã renunþe la a mai funcþiona în clãdirea fostei staþii, care a fost încuiatã. La începutul anului 2011 se anunþa cã garã va intrã în reparaþii, dar proiectul a fost amânat, pe motiv cã este mai costisitor decât se credea iniþial.
Viorel Pascu a reclamant cã nu existã toalete în garã, iar cãldura din sala de aºteptare este un lux. În anul 2015, ANPC a amendat Compania Naþionalã de Cãi Ferate, Regionala Timiºoarã, pentru starea gãrii din Monika BACIU Petroºani. Aflatã într-o avansatã stare de NOU ÎN PETROªANI! degradare, Staþia CFR Petroºani ar VIDEO-ENDOSCOPIE avea nevoie de un program urgent de NAS, GÂT, URECHI reabilitare, însã z Consultaþii ORL z Audiometrie nimeni de la nivel tonalã & vocalã z Protezãri auditive de decizie nu - Dr. PREDA MIHAI pare interesat sã z Cabinet ORL: Petroºani, finanþeze o astfel Str. Aviatorilor 19E de lucrare. Prin Programãri consultaþii: 2013 Ministerul 0723-814806; 0254-540574
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Petroºani Ora 10,30 - 12.00 – Prezentarea „Managementul proiectelor complexe” Trainer ing. IUSTIN IVLEV Ora 12-12,30 – discuþii Ora 13-16,30 Workshop: “Luarea deciziilor - esenþa funcþiei de conducere” Echipa EXELO Training & Development Vineri, 17 Martie 2017, sala Biblioteca Universitãþii din Petroºani Ora 10,30-12 – Workshop: “Comportamentul în muncã” Echipa EXELO Training & Development
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Martie 2017
Tichete de masã ºi plãþi compensatorii C onducerea Complexului Energetic Hunedoara a decis sã le acorde angajaþilor societãþii tichetele de masã aferente lunilor ianuarie ºi februarie. În acelaºi timp se plãteºte ºi cea de-a doua tranºã a salariilor compensatorii.
“În cursul zilei de astãzi plãtim a doua tranºã a salariilor compensatorii. Tot astãzi se acordã ºi tichetele de masã aferente lunii ianuarie. Am stabilit cu cei de la Sodexo (firma care tipãreºte tichetele-n.r.) ca bonurile de masã aferente lunii februarie sã fie plãtite pe carduri. Pânã miercuri se tipãresc cardurile ºi atunci vor primi salariaþii aceste facilitãþi”, a declarat Mihael Melczer,
directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Efortul financiar pentru plata celei de-a doua tranºe a sumelor compensatorii este de 1,3 milioane de lei fãrã stopaj, în timp ce efortul financiar pentru acordarea tichetelor de masã este în valoare de 1,7 milioane de lei.
P
rime de Paºte
În cursul zilei de luni au început negocierile ºi pentru primele de Paºte. Potrivit contractului colectiv de muncã, angajaþii CEH pot beneficia de prime cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, dacã bugetul permite. “Astãzi au început negocierile ºi pentru primele de Paºte. Angajaþii
Complexului Energetic Hunedoara sunt cea mai importantã resursã a societãþii. Fãrã ei nu am fi reuºit sã trecem peste sezonul de iarnã, astfel cã ne concentrãm eforturile pentru a-i rãsplãti”, a mai spus sursa citatã. Sindicaliºtii susþin cã s-a stabilit ca prima de Paºte sã fie în cuantum de 200 de lei. “S-a stabilit cuantumul primei de Paºte în valoare de tichete de 200 de lei, iar acestea vor fi plãtite pânã în data de 13 aprilie, urmeazã sã fie înregistrat la ITM actul adiþional. Va fi ºi o modificare prin care atât prima de Paºte cât ºi prima de Crãciun se vor acorda pe baza unui protocol încheiat între administraþie ºi sindicate. Nu sunt probleme. Nu ne abatem de la scopul nostru, ca acest CCM sã fie respectat, mai greu sau mai uºor, dar noi zicem cã în mare parte am reuºit. Melczer a reuºit sã respecte CCM-ul”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Angajaþii CEH au mai beneficiat de tichete de masã în luna februarie. Atunci, conducerea societãþii le-a acordat tichetele aferente lunilor noiembrie ºI decembrie. Tot în februarie s-a plãtit ºi prima tranºã a salariilor compensatorii. Monika BACIU
Actualitate 3
16 martie, noi negocieri pentru CEH
S
ãptãmâna aceasta au loc noi negocieri, la Bucureºti, pe tema Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºtii de la Muntele aºteaptã rãspunsuri clare privind viitorul societãþii energetice.
“Pe data de 16, dacã nu se modificã nimic o sã avem acea întâlnire la Camera de Industrie la care va participa preºedintele Camerei, domnul Iulian Iancu, ministrul sau înlocuitorul sãu de la Ministerul Energiei, Sindicatul Muntele ºi Confederaþia Meridian. Cel mai probabil la întâlnire vor participa ºi parlamentarii din judeþul Hunedoara pentru a încerca sã materializãm lucrurile în care noi credem”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. În cazul în care statul român nu renunþã la planul privind închiderea celor douã unitãþi miniere Lupeni ºi Lonea, sindicaliºtii vor solicita ca mãsurile de protecþie socialã pentru
angajaþi sã fie la nivelul maxim. “Dacã nu reuºim sã aducem în atenþie ºi sã se stabileascã cã direcþie ceea ce noi ne dorim, adicã declararea CEH ca element de siguranþã pentru sistemul energetic, ºi se va merge pe varianta accesãrii ajutoarelor de stat, noi suntem pregãtiþi ºi pentru acea variantã ºi ne vom orienta ºi spre acea variantã, pentru protecþie socialã maximã ºi vom merge înainte. Dacã statul român nu mai vrea, nu putem spune cã noi vrem”, a mai spus sursa citatã. Iulian Iancu declara anul trecut cã „suntem obligaþi sã þinem seama ºi de energia clasicã (termoenergia n.r), dar ºi de energia regenerabilã, pentru ca greºeala din anul 2000, când a fost spart sistemul energetic îºi face simþite efectele ºi în ziua de azi’. Cu alte cuvinte, mixul energetic, în care sã intre ºi cãrbunele, trebuie cumva refãcut. Cu CE Hunedoara nu ºtim însã cine se va încumeta sã realizeze un mix energetic. Doar în ideea unei comenzi „de sus” este posibil acest lucru. Dar, pânã sã vinã comanda de sus, din CE Hunedoara nu va mai rãmâne mare lucru. Oare magistraþii care se joacã cu insolvenþã ºtiu aceasta?”. Monika BACIU
Primii paºi pentru investiþiile de la Mintia
Melczer începe ce nu au fãcut foºtii directori ai CEH D ouã depozite speciale au fost constituite pentru începerea lucrãrilor de la Termocentrala Mintia. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara face eforturi pentru ca termoncetrala sã nu fie închisã. Astfel, Mihael Melczer, directorul general al CEH a fãcut un prim pas pentru ca Mintia sã intre pe un fãgaº normal. “Vineri am constituit douã depozite speciale pentru termocentrala de la Mintia. Unul în care am acoperit valoarea integralã a centralei termice ºi pornire ºi un alt depozit de 5 milioane de lei pentru conversie grup doi, adicã trecerea pe gaz
a grupului 2. Nu vreau sã ne opreascã nimeni”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Activitatea termocentralei de la Mintia a fost suspendatã de Garda de Mediu. La prima instanþã, Complexul Energetic Hunedoara a pierdut
procesul, iar Mintia funcþioneazã pânã la o decizie definitivã. În acest context, conducerea CEH vrea sã dovedeascã instanþei bunele intenþii. “Noi vrem sã dovedim instanþei bunele noastre intenþii. Sperãm astfel ca instanþa sã þinã cont de faptul cã facem eforturi pentru a ne conforma la
cerinþele de mediu. Sunt deciziile mele ºi mi le asum. Nu mai este niciun moment de pierdut”, a mai subliniat sursa citatã. La Tribunalul Hunedoara se judecã apelul formulat de Complexul Energetic Hunedoara cu privire la decizia Gãrzii de Mediu privind suspendarea activitãþii de la termocentrala Mintia. “Mintia este o mare problemã, pentru cã nu ne vom putea permite ca aceastã termocentralã sã fie închisã. Din pãcate, ceea ce nu s-a fãcut pânã acum la Mintia este criminal. Mintia este într-o stare deplorabilã, nu s-a fãcut absolut nimic acolo, iar noi încercãm sã facem, în primã fazã, ca soluþie tranzitorie, sã tre-
cem un grup care acum este în rezervã pe gaz, pentru a depãºi momentul 2017 care ar putea însemna închiderea Mintiei prin hotãrâre a instanþei. Noi avem nevoie de o soluþie tranzitorie sã evitãm un dezastru economic ºi social. Asta este singura variantã sã trecem pe gaz cu fon-
duri proprii”, spunea în urmã cu douã sãptãmâni, Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Din resursele proprii ale Complexului Energetic Hunedoara se va realiza o centralã electricã de pornire. Aceasta va contribui la scãderea costurilor, dar va asigura, pe perioada verii, ºi agentul termic pentru abonaþii serviciului de termoficare din Deva. Monika BACIU BACI
4 Actualitate
Asociaþia Municipiilor din România pune accent pe dezvoltarea localã
A
dunarea Generalã a Asociaþilor Municipiilor din România s-a reunit ieri. În cadrul evenimentului au fost dezbãtute mai multe teme de interes naþional, dar ºi local. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost prezent la întâlnire. Cele mai importante teme pentru administraþiile publice locale sunt legate de Codul Administrativ, Statutul funcþionarilor publici, Legea salarizãrii unitare, Legea finanþelor publice ºi taxa de 80 de lei pe tona de gunoi, intratã în vigoare la începutul anului. “Am participat astãzi (n.r.
luni), la Bucureºti, la Adunarea Generalã a Asociaþiei Municipiilor din România unde am discutat mai multe
probleme ce þin de finanþarea autoritãþilor locale, salarizarea celor din acest sistem, dar ºi despre fondurile europene ºi ghidurile de aplicare pentru diverse proiecte de finanþare. De asemenea, la întâlnire am mai discutat despre achiziþiile publice, respectiv descentralizarea ºi autonomia localã.”, a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Totodatã, s-au analizat rezultatele întâlnirilor AMR - ANAP, ce s-au desfãºurat între ºefii de compartimente de achiziþii din primãriile de municipii membre ale AMR ºi Preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Achiziþii Publice, domnul Bogdan Puºcaº. Scopul acestor întâlniri a fost gãsirea de soluþii pentru problemele ce apar în procesul de achiziþii publice pe noua legislaþie. Diana MITRACHE
Joi e bursã în Valea Jiului
P
este 1.000 de ºomeri sunt aºteptaþi joi la Bursa locurilor de muncã numai la Petroºani. Alte sute de oameni care nu au de lucru pot veni la agenþiile din Lupeni sau Vulcan. Potrivit AJOFM Hunedoara, numãrul ºomerilor este în creºtere, iar rata ºomajului depãºeºte 4,5%.
Geoparcurile din þãrile dunãrene conlucreazã pentru dezvoltarea de produse turistice comune
U
n nou proiect internaþional va fi derulat de Universitatea din Bucureºti în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului Geoparc Internaþional UNESCO. Proiectul intitulat ”Danube GeoTour” urmãreºte punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene. O primã întâlnire în cadrul proiectului are loc în perioada 13 – 15 martie 2017, în Geoparcul Unesco Idrija
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Martie 2017
din Slovenia. Proiectul îºi propune sã rãspundã unei provocãri importante: valorizarea excepþionalelor resurse naturale ºi de patrimoniu ale geoparcurilor prin dezvoltarea turismului durabil cu impact negativ minim asupra mediului. Totodatã, partenerii în proiect urmãresc un rezultat comun ºi anume sã consolideze cooperarea
dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a lungul Dunãrii. În acest sens va fi dezvoltat un produs turistic comun, inovator care sã promoveze conceptul de geoparc ºi sã atragã cât mai mulþi turiºti. Prin intermediul unei strategii comune, vor fi puse bazele unor geoproduse dezvoltate pe douã direcþii majore: ”geoculturã” (geoartã, geoalimente, geoarheologie, geobijuterii etc) ºi ”geoactivitãþi” în naturã (geociclism, geohiking, georafting etc). Noile produse se adaugã ofertei de activitãþi a geoparcurilor din þãrile dunãrene cu scopul de a accentua rolul geoparcurilor în promovarea conservãrii patrimoniului natural ºi cultural ºi al conºtientizãrii importanþei legãturii dintre om ºi planeta Pãmânt. Prin intermediul schimbului de experienþã, testarea unor geoproduse turistice pilot ºi prin noi abordãri în interpretare, proiectul îºi propune sã mãreascã implicarea comunitãþilor locale în activitãþile geoparcurilor ºi sã aducã geoparcurile din þãrile dunãrene la acelaºi nivel
de calitate a produselor cu cele din celelalte þãri ale Uniunii Europene. Proiectul Danube GeoTour a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi reuneºte parteneri din 11 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Republica Cehã, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reunind geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube Geotour beneficiazã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect. Acest proiect debuteazã în 2017, an declarat de Naþiunile Unite drept Anul internaþional al dezvoltãrii prin turism sustenabil, la care a aderat ºi Reþeaua Globalã a Geoparcurilor UNESCO. Termenul de finalizare a proiectului este iunie 2019. Proiectul beneficiazã de co-finanþare prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnational Programme). Adina POPA POPA
Joi va fi cea de a doua bursã din acest an, organizatã la nivelul judeþului nostru. „În 16 martie s-a stabilit sã organizãm o bursã a locurilor de muncã, doar la nivelul judeþului Hunedoara, bursã care va fi organizatã în toate agenþiile ºi punctele de lucru din judeþ. Aºteptãm rãspunsul angajatorilor, ca sã vedem cine va participa ºi cine nu, în funcþie de locurile de muncã pe care angajatorii le dispun”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Numai la Petroºani sunt 314 ºomeri care iau ºi indemnizaþie, iar alþi 433 nu mai primesc nici mãcar banii de indemnizaþie, dar nici un job nu ºi-au gãsit de luni bune. Situaþia este similarã ºi la Petrila, unde numãrul total al ºomerilor trece de 400 ºi în fiecare oraº al Vãii Jiului. Ultima bursã generalã a fost organizatã în urmã cu 3 sãptãmâni ºi atunci au reuºit sã se angajeze foarte puþini oameni. Diana MITRACHE
Arabela ªaran, un caz dubios de omor calificat, cu girul specialiºtilor i-a aruncat pruncul în gunoi, în prima zi a ª anului 2016, dar apoi a fost declaratã fãrã discernãmânt. Nu înainte ca Serviciul de medicinã legalã din Deva sã o dea ca fiind în deplinãtatea facultãþilor mintale. Acum, Curtea de Apel de la Alba Iulia se va pronunþa miercuri, 15 martie, 2017, în privinþa omorului calificat de care este acuzatã. Doar cã, între timp, femeia, care a nãscut în WC ºi apoi ºi-a împachetat pruncul într-o pungã, aruncându-l la ghenã la minus 16 C, este liberã ºi lucreazã la o firmã de cablaje. Cine garanteazã cã, o femeie fãrã discernãmânt, lângã care putem cãlãtori în autobuz, dã verdictul CTC pentru cablajele ce vor fi montate pe maºini? Cine a greºit, când a lucrat timp de mai mulþi ani într-un spital, unde a tratat bolnavi?
Cei care au þinut-o închisã 7 luni pe nedrept, dupã ce IML Deva a zis cã are discernãmânt? Cei care au lãsat-o liberã, fãrã mãsuri de supraveghere, sau fãrã sã o interneze? Cine plãteºte pentru disfuncþionalitãþile sistemului?
D
ecizii contradictorii
Tribunalul Hunedoara a decis achitarea Arabelei
ªaran, pe motivul existenþei unei cauze care înlãturã caracterul penal al faptei, pentru cã nu avea discernãmânt, în momentul sãvârºirii faptei. Raportul de expertizã psihiatricã de la IML Timiºoara a menþionat, însã, câteva luni mai târziu, cã Arabela nu a avut discernãmânt la momentul sãvârºirii faptei. Acest raport a fost avizat ºi de Comisia Superioarã din
Bucureºti ºi este cel luat în calcul, mai ales cã este emis de un for superior celui de la Deva ºi, în plus, spun specialiºtii juriºti, este în avantajul inculpatei. Decizia celor de la Deva, însã, a trimis-o 7 luni dupã gratii, pentru cã medicii de la noi nu au crezut-o cã a avut vreo cãdere specificã femeilor care nasc singure, circumstanþa agravantã fiind legatã de faptul cã aceasta a ºtiut timp de 9 luni cã este însãrcinatã ºi ºi-a ascuns mereu sarcinã, pânã când a nãscut în WC ºi, spune ea, a scãpat copilul pe gresie, considerând mai apoi cã este mort. Dacã nu a avut discernãmânt, cum spun specialiºtii care au consultat-o la IML Timiºoara, confirmaþi de cei din Bucureºti, la câteva luni de la comiterea faptei, atunci femeia este ºi acum liberã pe strãzi, fãrã mãsuri de siguranþã, dar ºi fãrã internarea ei într-un centru de specialitate. Arabela ªaran este chiar controlor CTC la o firmã de cablaje, spun apropiaþii ei, pentru cã trebuie sã îºi câºtige existenþa cumva,
însã, dacã are discernãmânt abolit, atunci nu poate fi un pericol?
J
udecãtoria Petroºani se antepronunþã?
Parchetul a fãcut Apel la Curtea de Apel Alba Iulia, termenul fiind stabilit pentru ziua de miercuri, în aceastã sãptãmânã, iar la Judecãtoria din Petroºani deja este stabilitã data procesului pentru "confirmarea renunþãrii la urmãrirea penalã", termenul fiind stabilit în data de 18.04.2016. Nu s-a terminat de judecat apelul de la Curtea de Apel, dar Judecãtoria Petroºani deja se confirmã renunþarea la urmãrirea penalã. La termenul de miercuri, 15 martie 2017, instanþa a cerut sã fie administrate probe ºi urmeazã sã le studieze, aºa încât cazul femeii, cândva asistentã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani este cel puþin dubios, iar tertipurile specifice lumii justiþiei din România ar putea sã o scape doar cu cele 7 luni de detenþie. Diana MITRACHE
Cartierul Micro 3 din Doi câini din rasa Amstaff au Vulcan intrã în reabilitare creat panicã în Gara Petroºani
A
leile mãturate de ploi ºi degradate din cartierul Mirco 3 al Vulcanului vor fi reabilitate, lucrãrile urmând sã înceapã pânã la finele anului.
Asta spune acum viceprimarul municipiului, care susþine cã proiectele sunt deja în execuþie, mai rãmâne doar sã fie gãsitã sursa de finanþare. Acolo lucrurile au degenerat, pentru cã nu s-au mai fãcut investiþii de ani buni, însã, autoritãþile locale sunt optimiste. „Sunt douã proiecte mari. Unul în zona
Traian, care vine de la sala de sport, pânã la Primãriei ºi un al doilea, care se continuã pânã în zona staþiei de benzinã de la intrarea în oraº. Ne dorim sã mergem al Bucureºti sã obþinem ºi fondurile necesare. Avem speranþe cã, pânã la sfârºitul anului vom începe lucrãrile ºi în aceastã zonã”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimar al municipiului Vulcan. Pânã atunci, în Vulcan au loc lucrãri de reabilitare a arterei consideratã ºosea de centurã a municipiului Vulcan. Diana MITRACHE
ei doi câini aflaþi pe lista raselor C periculoase au scãpat
dintr-o curte aflatã în apropiere de Gara Petroºani. Cãlãtorii, la vederea patrupedelor, au sunat disperaþi la 112 ºi s-au refugiat în magazinele din apropiere.
Jandarmii au reuºit sã câºtige încrederea câinilor ºi sã-i scoatã din perimetrul gãrii. Incidentul a avut loc duminicã seara, iar cei doi câini au hoinãrit prin cartier ºi au ajuns pânã pe peronul Gãrii Petroºani. Câþiva cãlãtori s-au temut sã nu fie atacaþi ºi au sunat Serviciul
Lotul din Gala Bute amânat pentru 28 martie ragoº Botoroagã, om de afaceri din Petroºani D aºteaptã decizia
instanþei, alãturi de Elena Udrea ºi alþi demnitari, la finele acestei luni. Luni 13 martie, instanþa a decis amânarea pronunþãrii verdictului, pânã în data de 28 martie 2017. Dosarul denumit generic Gala Bute a ajuns la instanþa supremã în aprilie 2015. Procurorii îi acuzã de fapte de corupþie pe fostul ministru al
112, iar apoi s-au refugiat în clãdirile din incinta gãrii. Un echipaj de jandarmi a ajuns la faþa locului iar unul dintre militari a reuºit sã câºtige încrederea câinilor ºi sã-i scoatã din zona populatã. ”Jandarmii s-au deplasat în zonã ºi au gãsit doi câini din rasa Amstaff, care umblau
Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preºedinte al Federaþiei Române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Naþionale de Investiþii Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, ªtefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia ºi pe omul de afaceri Dragoº Botoroagã. Printre faptele pentru care aceºtia au fost trimiºi în judecatã sunt: luare sau dare de mitã, abuz în serviciu, complicitate la luare de mitã, evaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Decizia luatã de cei trei judecãtori ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) nu va fi definitivã. Diana MITRACHE
liberi pe peronul gãrii din municipiul Petroºani, fapt ce provocase teamã în rândul cãlãtorilor. Jandarmii au identificat proprietarul câinilor, au luat mãsurile necesare pentru ca animalele sã fie duse în curtea acestuia, iar ulterior, bãrbatul a fost sancþionat contra-
venþional cu amendã în valoare de 200 lei”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt IJJ Hunedoara. Unul dintre jandarmii care au intervenit se numeºte Daniel Eremia, iar dupã ce a reuºit se împrieteneascã cu cei doi câini, aceºtia l-au urmat ca pe propriul
stãpân pânã la gospodãria din care au scãpat. Jandarmii au constatat cã animalele erau bine întreþinute ºi proprietarul lor a colaborat, astfel cã i-au pus în vedere cã la urmãtoarea abatere riscã o sancþiune usturãtoare. Pe de altã parte, Daniel Eremia a salvat o femeie care intenþiona sã se sinucidã. Se întâmpla în anul 2011, iar militarul se îndrepta cãtre locul de muncã ºi a vãzut o persoanã care se pregãtea sã se arunce în faþa unui tren. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Asociaþia Municipiilor din România pune accent pe dezvoltarea localã
A
dunarea Generalã a Asociaþilor Municipiilor din România s-a reunit ieri. În cadrul evenimentului au fost dezbãtute mai multe teme de interes naþional, dar ºi local. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost prezent la întâlnire. Cele mai importante teme pentru administraþiile publice locale sunt legate de Codul Administrativ, Statutul funcþionarilor publici, Legea salarizãrii unitare, Legea finanþelor publice ºi taxa de 80 de lei pe tona de gunoi, intratã în vigoare la începutul anului. “Am participat astãzi (n.r.
luni), la Bucureºti, la Adunarea Generalã a Asociaþiei Municipiilor din România unde am discutat mai multe
probleme ce þin de finanþarea autoritãþilor locale, salarizarea celor din acest sistem, dar ºi despre fondurile europene ºi ghidurile de aplicare pentru diverse proiecte de finanþare. De asemenea, la întâlnire am mai discutat despre achiziþiile publice, respectiv descentralizarea ºi autonomia localã.”, a declarat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Totodatã, s-au analizat rezultatele întâlnirilor AMR - ANAP, ce s-au desfãºurat între ºefii de compartimente de achiziþii din primãriile de municipii membre ale AMR ºi Preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Achiziþii Publice, domnul Bogdan Puºcaº. Scopul acestor întâlniri a fost gãsirea de soluþii pentru problemele ce apar în procesul de achiziþii publice pe noua legislaþie. Diana MITRACHE
Joi e bursã în Valea Jiului
P
este 1.000 de ºomeri sunt aºteptaþi joi la Bursa locurilor de muncã numai la Petroºani. Alte sute de oameni care nu au de lucru pot veni la agenþiile din Lupeni sau Vulcan. Potrivit AJOFM Hunedoara, numãrul ºomerilor este în creºtere, iar rata ºomajului depãºeºte 4,5%.
Geoparcurile din þãrile dunãrene conlucreazã pentru dezvoltarea de produse turistice comune
U
n nou proiect internaþional va fi derulat de Universitatea din Bucureºti în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului Geoparc Internaþional UNESCO. Proiectul intitulat ”Danube GeoTour” urmãreºte punerea în valoare a patrimoniului geologic pentru dezvoltarea turismului sustenabil ºi inovator în geoparcurile din þãrile dunãrene. O primã întâlnire în cadrul proiectului are loc în perioada 13 – 15 martie 2017, în Geoparcul Unesco Idrija
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Martie 2017
din Slovenia. Proiectul îºi propune sã rãspundã unei provocãri importante: valorizarea excepþionalelor resurse naturale ºi de patrimoniu ale geoparcurilor prin dezvoltarea turismului durabil cu impact negativ minim asupra mediului. Totodatã, partenerii în proiect urmãresc un rezultat comun ºi anume sã consolideze cooperarea
dintre regiunile ºi geoparcurile din þãrile aflate de-a lungul Dunãrii. În acest sens va fi dezvoltat un produs turistic comun, inovator care sã promoveze conceptul de geoparc ºi sã atragã cât mai mulþi turiºti. Prin intermediul unei strategii comune, vor fi puse bazele unor geoproduse dezvoltate pe douã direcþii majore: ”geoculturã” (geoartã, geoalimente, geoarheologie, geobijuterii etc) ºi ”geoactivitãþi” în naturã (geociclism, geohiking, georafting etc). Noile produse se adaugã ofertei de activitãþi a geoparcurilor din þãrile dunãrene cu scopul de a accentua rolul geoparcurilor în promovarea conservãrii patrimoniului natural ºi cultural ºi al conºtientizãrii importanþei legãturii dintre om ºi planeta Pãmânt. Prin intermediul schimbului de experienþã, testarea unor geoproduse turistice pilot ºi prin noi abordãri în interpretare, proiectul îºi propune sã mãreascã implicarea comunitãþilor locale în activitãþile geoparcurilor ºi sã aducã geoparcurile din þãrile dunãrene la acelaºi nivel
de calitate a produselor cu cele din celelalte þãri ale Uniunii Europene. Proiectul Danube GeoTour a fost iniþiat de Geoparcul UNESCO Idrija din Slovenia, prin Heritage Centre Idrija ºi reuneºte parteneri din 11 þãri (Slovenia, Ungaria, Austria, Croaþia, Republica Cehã, România, Slovacia, Finlanda, Portugalia ºi Franþa) reunind geoparcuri, parcuri naturale ºi universitãþi din þãrile dunãrene dar ºi din Reþeaua Europeanã a Geoparcurilor. De asemenea, Danube Geotour beneficiazã de sprijinul Reþelei Globale a Geoparcurilor, partener în proiect. Acest proiect debuteazã în 2017, an declarat de Naþiunile Unite drept Anul internaþional al dezvoltãrii prin turism sustenabil, la care a aderat ºi Reþeaua Globalã a Geoparcurilor UNESCO. Termenul de finalizare a proiectului este iunie 2019. Proiectul beneficiazã de co-finanþare prin Programul european transnaþional Dunãrea (Interreg – Danube Transnational Programme). Adina POPA POPA
Joi va fi cea de a doua bursã din acest an, organizatã la nivelul judeþului nostru. „În 16 martie s-a stabilit sã organizãm o bursã a locurilor de muncã, doar la nivelul judeþului Hunedoara, bursã care va fi organizatã în toate agenþiile ºi punctele de lucru din judeþ. Aºteptãm rãspunsul angajatorilor, ca sã vedem cine va participa ºi cine nu, în funcþie de locurile de muncã pe care angajatorii le dispun”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Numai la Petroºani sunt 314 ºomeri care iau ºi indemnizaþie, iar alþi 433 nu mai primesc nici mãcar banii de indemnizaþie, dar nici un job nu ºi-au gãsit de luni bune. Situaþia este similarã ºi la Petrila, unde numãrul total al ºomerilor trece de 400 ºi în fiecare oraº al Vãii Jiului. Ultima bursã generalã a fost organizatã în urmã cu 3 sãptãmâni ºi atunci au reuºit sã se angajeze foarte puþini oameni. Diana MITRACHE
Arabela ªaran, un caz dubios de omor calificat, cu girul specialiºtilor i-a aruncat pruncul în gunoi, în prima zi a ª anului 2016, dar apoi a fost declaratã fãrã discernãmânt. Nu înainte ca Serviciul de medicinã legalã din Deva sã o dea ca fiind în deplinãtatea facultãþilor mintale. Acum, Curtea de Apel de la Alba Iulia se va pronunþa miercuri, 15 martie, 2017, în privinþa omorului calificat de care este acuzatã. Doar cã, între timp, femeia, care a nãscut în WC ºi apoi ºi-a împachetat pruncul într-o pungã, aruncându-l la ghenã la minus 16 C, este liberã ºi lucreazã la o firmã de cablaje. Cine garanteazã cã, o femeie fãrã discernãmânt, lângã care putem cãlãtori în autobuz, dã verdictul CTC pentru cablajele ce vor fi montate pe maºini? Cine a greºit, când a lucrat timp de mai mulþi ani într-un spital, unde a tratat bolnavi?
Cei care au þinut-o închisã 7 luni pe nedrept, dupã ce IML Deva a zis cã are discernãmânt? Cei care au lãsat-o liberã, fãrã mãsuri de supraveghere, sau fãrã sã o interneze? Cine plãteºte pentru disfuncþionalitãþile sistemului?
D
ecizii contradictorii
Tribunalul Hunedoara a decis achitarea Arabelei
ªaran, pe motivul existenþei unei cauze care înlãturã caracterul penal al faptei, pentru cã nu avea discernãmânt, în momentul sãvârºirii faptei. Raportul de expertizã psihiatricã de la IML Timiºoara a menþionat, însã, câteva luni mai târziu, cã Arabela nu a avut discernãmânt la momentul sãvârºirii faptei. Acest raport a fost avizat ºi de Comisia Superioarã din
Bucureºti ºi este cel luat în calcul, mai ales cã este emis de un for superior celui de la Deva ºi, în plus, spun specialiºtii juriºti, este în avantajul inculpatei. Decizia celor de la Deva, însã, a trimis-o 7 luni dupã gratii, pentru cã medicii de la noi nu au crezut-o cã a avut vreo cãdere specificã femeilor care nasc singure, circumstanþa agravantã fiind legatã de faptul cã aceasta a ºtiut timp de 9 luni cã este însãrcinatã ºi ºi-a ascuns mereu sarcinã, pânã când a nãscut în WC ºi, spune ea, a scãpat copilul pe gresie, considerând mai apoi cã este mort. Dacã nu a avut discernãmânt, cum spun specialiºtii care au consultat-o la IML Timiºoara, confirmaþi de cei din Bucureºti, la câteva luni de la comiterea faptei, atunci femeia este ºi acum liberã pe strãzi, fãrã mãsuri de siguranþã, dar ºi fãrã internarea ei într-un centru de specialitate. Arabela ªaran este chiar controlor CTC la o firmã de cablaje, spun apropiaþii ei, pentru cã trebuie sã îºi câºtige existenþa cumva,
însã, dacã are discernãmânt abolit, atunci nu poate fi un pericol?
J
udecãtoria Petroºani se antepronunþã?
Parchetul a fãcut Apel la Curtea de Apel Alba Iulia, termenul fiind stabilit pentru ziua de miercuri, în aceastã sãptãmânã, iar la Judecãtoria din Petroºani deja este stabilitã data procesului pentru "confirmarea renunþãrii la urmãrirea penalã", termenul fiind stabilit în data de 18.04.2016. Nu s-a terminat de judecat apelul de la Curtea de Apel, dar Judecãtoria Petroºani deja se confirmã renunþarea la urmãrirea penalã. La termenul de miercuri, 15 martie 2017, instanþa a cerut sã fie administrate probe ºi urmeazã sã le studieze, aºa încât cazul femeii, cândva asistentã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani este cel puþin dubios, iar tertipurile specifice lumii justiþiei din România ar putea sã o scape doar cu cele 7 luni de detenþie. Diana MITRACHE
Cartierul Micro 3 din Doi câini din rasa Amstaff au Vulcan intrã în reabilitare creat panicã în Gara Petroºani
A
leile mãturate de ploi ºi degradate din cartierul Mirco 3 al Vulcanului vor fi reabilitate, lucrãrile urmând sã înceapã pânã la finele anului.
Asta spune acum viceprimarul municipiului, care susþine cã proiectele sunt deja în execuþie, mai rãmâne doar sã fie gãsitã sursa de finanþare. Acolo lucrurile au degenerat, pentru cã nu s-au mai fãcut investiþii de ani buni, însã, autoritãþile locale sunt optimiste. „Sunt douã proiecte mari. Unul în zona
Traian, care vine de la sala de sport, pânã la Primãriei ºi un al doilea, care se continuã pânã în zona staþiei de benzinã de la intrarea în oraº. Ne dorim sã mergem al Bucureºti sã obþinem ºi fondurile necesare. Avem speranþe cã, pânã la sfârºitul anului vom începe lucrãrile ºi în aceastã zonã”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimar al municipiului Vulcan. Pânã atunci, în Vulcan au loc lucrãri de reabilitare a arterei consideratã ºosea de centurã a municipiului Vulcan. Diana MITRACHE
ei doi câini aflaþi pe lista raselor C periculoase au scãpat
dintr-o curte aflatã în apropiere de Gara Petroºani. Cãlãtorii, la vederea patrupedelor, au sunat disperaþi la 112 ºi s-au refugiat în magazinele din apropiere.
Jandarmii au reuºit sã câºtige încrederea câinilor ºi sã-i scoatã din perimetrul gãrii. Incidentul a avut loc duminicã seara, iar cei doi câini au hoinãrit prin cartier ºi au ajuns pânã pe peronul Gãrii Petroºani. Câþiva cãlãtori s-au temut sã nu fie atacaþi ºi au sunat Serviciul
Lotul din Gala Bute amânat pentru 28 martie ragoº Botoroagã, om de afaceri din Petroºani D aºteaptã decizia
instanþei, alãturi de Elena Udrea ºi alþi demnitari, la finele acestei luni. Luni 13 martie, instanþa a decis amânarea pronunþãrii verdictului, pânã în data de 28 martie 2017. Dosarul denumit generic Gala Bute a ajuns la instanþa supremã în aprilie 2015. Procurorii îi acuzã de fapte de corupþie pe fostul ministru al
112, iar apoi s-au refugiat în clãdirile din incinta gãrii. Un echipaj de jandarmi a ajuns la faþa locului iar unul dintre militari a reuºit sã câºtige încrederea câinilor ºi sã-i scoatã din zona populatã. ”Jandarmii s-au deplasat în zonã ºi au gãsit doi câini din rasa Amstaff, care umblau
Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preºedinte al Federaþiei Române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Naþionale de Investiþii Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, ªtefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia ºi pe omul de afaceri Dragoº Botoroagã. Printre faptele pentru care aceºtia au fost trimiºi în judecatã sunt: luare sau dare de mitã, abuz în serviciu, complicitate la luare de mitã, evaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Decizia luatã de cei trei judecãtori ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) nu va fi definitivã. Diana MITRACHE
liberi pe peronul gãrii din municipiul Petroºani, fapt ce provocase teamã în rândul cãlãtorilor. Jandarmii au identificat proprietarul câinilor, au luat mãsurile necesare pentru ca animalele sã fie duse în curtea acestuia, iar ulterior, bãrbatul a fost sancþionat contra-
venþional cu amendã în valoare de 200 lei”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt IJJ Hunedoara. Unul dintre jandarmii care au intervenit se numeºte Daniel Eremia, iar dupã ce a reuºit se împrieteneascã cu cei doi câini, aceºtia l-au urmat ca pe propriul
stãpân pânã la gospodãria din care au scãpat. Jandarmii au constatat cã animalele erau bine întreþinute ºi proprietarul lor a colaborat, astfel cã i-au pus în vedere cã la urmãtoarea abatere riscã o sancþiune usturãtoare. Pe de altã parte, Daniel Eremia a salvat o femeie care intenþiona sã se sinucidã. Se întâmpla în anul 2011, iar militarul se îndrepta cãtre locul de muncã ºi a vãzut o persoanã care se pregãtea sã se arunce în faþa unui tren. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Martie 2017
Institutul Naþional de Statisticã:
Termocentralele au produs 3,5 miliarde kWh T
ermocentralele au produs, în luna ianuarie, 3,5 miliarde de KWh. Producþia de energie electricã a fost una record, în luna ianuarie. Aceasta a crescut cu 2,4% în prima lunã a anului, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut.
“În perioada 1.01.-31.01.2017, resursele de energie primarã au crescut cu 12,8%, iar cele de energie electricã au crescut faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent cu 2,4%. Principalele resurse de energie primarã în perioada 1.01.-31.01.2017, au totalizat 3111,5 mii tone echivalent petrol 1 (tep), în creºtere cu 352,1 mii tep faþã de perioada 1.01. - 31.01.2016”, aratã bilanþul Institutului Naþional de Statisticã. Astfel, producþia de energie electricã a crescut cu 3,4% în ianuarie 2016, comparativ cu perioada similarã a anului trecut, la 6,45 miliarde kWh, pe fondul avansului cu 5% al producþiei din hidrocentrale ºi cu 4,4% al producþiei din termocentrale (3,35 miliarde kWh). “Producþia din termocentrale a fost de 3349,1 milioane kWh în creºtere cu 141,8 milioane kWh (+4,4%). Producþia din hidrocentrale a fost de 1217,5 milioane kWh în creºtere cu 58,0 milioane kWh (+5,0%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1018,8 milioane kWh în scãdere cu 16,7 milioane kWh (-1,6%). Producþia din centralele electrice eoliene în perioada 1.01.-31.01.2017, a fost de 801,5 milioane kWh, în creºtere cu 29,6 milioane kWh faþã de aceeaºi
perioadã a anului precedent, iar energia solarã produsã in instalaþii fotovoltaice în aceastã perioadã, a fost de 68,6 milioane kWh, în scãdere cu 1,7 milioane kWh faþã de perioada corespunzãtoare a anului 2016. Consumul final de energie electricã în aceastã perioadã, a fost de 5036,6 milioane kWh, cu 4,4% mai mare faþã de perioada corespunzãtoare a anului 2016; iluminatul public a înregistrat o scãdere cu 4,6%, iar consumul populaþiei a scãzut cu 1,7%. Exportul de energie electricã a fost de 739,9 milioane kWh în scãdere cu 134,9 milioane kWh”, mai aratã statistica. În luna ianuarie, termocentralele clasice au produs 6455,5 milioane de Kwh. Monika BACIU
”Verde” pentru lucrãrile la Lotul 4 al Autostrãzii Lugoj-Deva
S
egmentul are o lungime de 22,6 kilometri, iar traseul sãu traverseazã teritoriile administrative ale comunelor Gurasada, Ilia, Brãniºca ºi ªoimuº din judeþul Hunedoara. „Lucrãrile autorizate cuprind ºi lucrãrile executate în anul 2015 fãrã autorizaþie de construire care, prin aplicarea prevederilor OUG nr 7/2016, au fost expertizate ºi declarate conforme cu proiectul tehnic, ºi menþinute prin aprobarea Ordinului de ministru nr. 288/2.03.2017”, precizeazã CNAIR. În prezent, Lotul 4 este realizat în proporþie de 48%, fiind efectuate o parte din lucrãrile la drum, de artã ºi de consolidare. Autorizaþia de construire include ºi realizarea unui nod rutier la ªoimuº, precum ºi a unui centru de întreþinere. Acest tronson de autostradã se va conecta cu Lotul 3 al Autostrãzii Lugoj-Deva, în zona nodului rutier Ilia ºi cu Autostrada Deva-Orãºtie, în zona nodului rutier ªoimuº. „Odatã cu deschiderea ºantierului de lucru, s-au creat premisele pentru
aproximativ 500 de locuri de muncã”, anunþã CNAIR. Valoarea totalã a investiþiei este de 419,4 milioane de lei, din care 280,2 milioane de lei reprezintã suma alocatã lucrãrilor menþionate în autorizaþie.
A
utostrãzi plutitoare
Încã douã loturi din autostrada Lugoj-Deva ar trebui deschise anul acesta. În tot acest timp, autostrada Orãºtie-Sibiu se surpã, din nou. Nu este pentru prima datã, când pe A2 traficul este restricþionat. În cursul acestei sãptãmâni, traficul pe o porþiune, aflatã la km 286, de pe autostrada Orãºtie - Sibiu a fost restricþionat, dar ºoferii au putut circula în condiþii de
România nu va exporta energie în situaþii de crizã G uvernul stopeazã exportul de energie în perioadele de crizã. Executivul a aprobat o hotãrâre prin care pot fi interzise exporturile de energie în situaþii de crizã în perioada 16 ianuarie 15 februarie 2017.
„În data de 11 ianuarie 2017, operatorul de transport ºi de sistem, Transelectrica, a notificat oficial Ministerul Energiei, Ministerul Economiei ºi ANRE cu privire la iminenþa apariþiei unei situaþii de crizã în funcþionarea SEN, motivatã de: prognozele meteorologilor, care indicã un nou interval de vreme severã în perioada imediat urmãtoare (17 – 20 ianuarie 2017); deficitul de energie electricã înregistrat din cauza
reducerii nivelului Dunãrii, debitul acesteia atingând un minim fãrã precedent în ultimii ani (circa 1.800 mc/s); scãderea rezervelor de apã din marile acumulãri hidroenergetice ca urmare a utilizãrii acestora la echilibrarea sistemului; deficitul semnificativ de energie electricã din zona de sud-est a Europei pe fondul valului de frig care a cuprins regiunea încã din 6 ianuarie 2017; consumurile mari de gaze naturale
(medii de 70 de milioane de mc/zi), dar ºi de energie electricã (de peste 9.500 MW la vârfurile de consum începând cu ziua de luni, 9 ianuarie 2017, ºi cu un maxim de 9.730 MW în data de 10 ianuarie 2017, în intervalul 18:00 – 19:00); afectarea surselor de energie electricã produsã din surse regenerabile, în mod deosebit parcurile eoliene; aprovizionarea îngreunatã a centralelor din cauza transportului
dificil al cãrbunelui; impactul defecþiunilor asupra capacitãþii de producþie a unor grupuri energetice”, aratã reprezentanþii ministerului Energiei. Astfel, Ministerele Energiei ºi Economiei, în calitate de co-iniþiatori, au elaborat Hotãrârea de Guvern privind adoptarea unor mãsuri de siguranþã pe piaþa de energie electricã, aprobatã în ºedinþa de joi. Mãsurile pot fi aplicate doar în perioadele de crizã energeticã, în intervalul 16 ianuarie-17 februarie. “Experienþa ultimei perioade cu consumuri istorice de gaze naturale ºi energie electricã ne obligã sã nu trecem uºor peste acest episod ºi sã gândim soluþii pentru eventuale situaþii similare, poate chiar mai grave. Hotãrârea de astãzi
poate fi tradusã într-un singur fel: nevoia de a avea cadrul legal, la care sã apelãm doar atunci când populaþia ºi integritatea sistemului ar putea fi în pericol. Orice þarã care îºi respectã populaþia poziþioneazã siguranþa acesteia înaintea oricãrei marje de profit. Adoptarea Hotãrârii nu înseamnã deloc aplicarea imediatã a acesteia, ci un plan B la care putem apela în cazul în care situaþia o cere”, a
siguranþã pe prima bandã. Reprezentanþii din teritoriu ai CNAIR vor acþiona pentru remedierea tasãrii, în urmãtoarele zile, folosind mixtura la cald, astfel încât restricþia sã fie ridicatã ºi traficul sã nu mai fie afectat, a mai precizat compania. În tot acest timp, cei de la Compania de Drumuri anunþã cã anul acesta ar mai trebui date în folosinþã douã loturi ale autostrãzii Lugoj-Deva. “Stadiu: Lotul 1 ºi 15km din lotul 2 deschiºi, restul în execuþie. Lungime: 99,5 km. Termene deschidere: Decembrie 2013 pentru 17 km din Lotul 1, decembrie 2015 pentru diferenþa din lotul 1; 15km din lotul 2 în martie 2017; diferenþa din lotul 2, lotul 3 ºi lotul 4 în 2017”, aratã site-ul www.130km.ro Proiectul autostrãzii Lugoj-Deva (loturile 2,3 ºi 4) au avut termenul de execuþie 27.05.2016. Potrivit informaþiilor CNAIR constructorul este reprezentat de asocierea SC Salini Impregilo SpA ºi SECOL – Societa Edile Construzioni e Lavori SpA. Existã însã informaþii cã ºi pe acest tronson existã probleme. Monika BACIU Maximilian GÂNJU declarat Toma Petcu, ministrul Energiei, citat în comunicat. Astfel, prin Hotãrâre a fost creat cadrul prin care Transelectrica, în calitate de operator de transport ºi de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare, doar în cazul unei situaþii de crizã, mãsuri graduale de siguranþã, în funcþie de nivelul ameninþãrii. Mãsura vizeazã reducerea exportului de energie electricã în perioadele de crizã. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Martie 2017
Romeo Beja nu renunþã la luptã F ostul ”locotenent” al lui Miron Cozma a încercat în mai multe rânduri sã scape de executarea pedepsei de cinci ani de închisoare.
Romeo Beja a cerut ºi rejudecare a dosarului ”Mineriada 99”, dar toate încercãrile sale de a ieºi din penitenciar au fost sortite eºecului. Beja nu se dã bãtut ºi a cerut redeschiderea procesului penal. Romeo Beja încearcã sã profitate de faptul cã legea permite celor care au fost judecaþi în lipsã sã cearã redeschiderea dosarului,
iar în acest sens a introdus o nouã acþiune pe rolul Curþii de Apel Bucureºti. Cererea are termen de judecatã pe 22 martie a.c. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a mai încercat la Curtea de Apel Bucureºti ºi revizuirea dosarului sãu, însã instanþa a respins cererea ca neîntemeiatã. Beja a fãcut apel ºi mai
are o încercare prin care sperã sã scape de celula închisorii, dosarul fiind pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Fostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru subminarea puterii de stat. Procesul în care a fost judecat
pentru Mineriada din 1989 avea sã se finalizeze în septembrie 2005, dupã decizia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, însã Beja a reuºit sã fugã din þarã înainte de pronunþarea sentinþei. S-a refugiat în Austria ºi a primit statut de azilant politic, iar autoritãþile române nu s-au putut atinge de el timp de zece ani. S-a întors în þarã fiind convins fiind cã i s-a prescris condamnarea ºi a fost sãltat chiar din faþa judecãtorului care ar fi trebuit sã constate cã a trecut termenul legal în care putea fi încarcerat. Maximilian GÂNJU
Cristian Resmeriþã îi atenþioneazã pe adversarii politici
S
enatorul Cristian Resmeriþã spune, mai în glumã, mai în serios, cã poate se întoarce pentru a candida, din nou la funcþia de primar al municipiului Lupeni. Resmeriþã poate fi considerat omul politic al anului 2016. Într-un singur an a deþinut 3 funcþii, cea de deputat, pânã în luna iunie când în urma alegerilor locale a câºtigat mandatul de primar. În luna decembrie, Cristian Resmeriþã a avut, din
nou, susþinerea alegãtorilor care l-au votat pentru a deveni senator. Acum, la 3 luni de la pãrãsirea funcþiei de primar, Resmeriþã spune cã ar putea sã ia în calcul o nouã candidaturã pentru funcþia de primar al municipiului Lupeni. “Cei care mã atacã foarte mult sunt din Lupeni, dintre adversarii politici care îºi doresc sã candideze ºi sã câºtige Primãria municipiului Lupeni ºi poate dacã tot insistã mã hotãrãsc sã mã întorc acasã ºi sã vedem atunci ce spun oamenii. La luptã se vede. Poate o sã mã gândesc, poate
cã voi dori sã vãd dacã mai am sprijinul populaþiei”, a spus senatorul Cristian Resmeriþã în emisiunea Punctul pe I cu Ionuþ Drãgotesc de la MONDO TV. Monika BACIU
Iarna mai rãmâne puþin...
I
arna nu se dã dusã din staþiunile montane din Valea Jiului, deºi calendaristic este primãvarã. Ninsorile din ultimele zile îi bucurã pe cabanieri, dar ºi pe turiºti care profitã de ultimele zile cu zãpadã. Astfel, staþiunile montane din Valea Jiului vor fi, la sfârºitul acestei sãptãmâni, gazdele unor competiþii sportive. “Sezonul alb se mai
prelungeºte. Vã aºteptãm la o întâlnire pe schiuri de turã în 18 martie-Domeniul schiabil Parâg. Nu se percepe taxã de participare. Pentru cei care nu dispun de echipament Apres Ski
Parâng oferã închirierea echipamentului cu 50% reducere”, spune Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei Pro Parâng. ªi în staþiunea montanã Straja va avea loc,în acest
weekend, îndrãgitul concurs destinat veteranilor. Cupa Veteranilor ajunge la ediþia cu numãrul XLV. “În fiecare an, vârstnicii fac haz de anii care au trecut peste ei. Fapt care nu îi face sã fie reþinuþi în a se întrece, pe schiuri,pe pârtiile amenajate ale staþiunii montane Straja, într-o competiþie la fel de „veche” ca ºi ei: „Cupa Veteranilor la Schi Alpin"- ediþia XLV - anul 2017”, aratã organizatorii. Tot atunci are loc ºi concursul de doage. Monika BACIU
Deva a cerut, Consiliul Judeþean Hunedoara a refuzat
B
anii ar fi ajuns la ºcolile din municipiu, în condiþiile în care Deva suportã cheltuielile în cazul a 25% dintre elevii care învaþã la unitãþile din capitala judeþului. „Este vorba de peste 2.600 de elevi care locuiesc în afara Devei, dar învaþã în municipiu. În fiecare an, cheltuim 9 milioane de lei cu întreþinerea ºcolilor ºi plata burselor pentru aceºti elevi. Trebuie sã le asigurãm tuturor condiþii foarte bune pentru educaþie. Ca atare, am considerat normal sã solicitãm un sprijin financiar de 1 milion de lei din partea Consiliului Judeþean Hunedoara, dupã aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2017, dar banii nu au fost aprobaþi”, a explicat directorul tehnic al Primãriei Municipiului Deva. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Au luat de la Petroºani pentru a da la Lupeni?
onsiliul Judeþean Hunedoara C a repartizat, la
sfârºitul sãptãmânii trecute, cotele din TVA. Dacã iniþial, municipiului Petroºani îi revenea suma de 600.000 de lei, aceasta a fost diminuatã, în urma ºedinþei la 550.000 lei. Municipiul Lupeni a primit 650.000 de lei faþã de 550.000 de lei cât era stabilit iniþial. Celelalte localitãþi au primit sumele stabilite iniþial, mai exact câte 550.000 lei pentru
Vulcan ºi Uricani, 500.000 lei pentru oraºul Petrila ºi 450.000 pentru oraºul Uricani. Oficialii CJH nu au putut fi contactaþi pentru a oferi informaþii cu privire la modificarea sumelor aferente celor douã localitãþi, Petroºani, respectiv Lupeni. În contextul repartizãrii cotelor din TVA, Liviu Dragnea a spus cã planul de guvernare prevede ca sumele sã rãmânã exclusiv la primãrii. „Am vãzut sãptãmâna trecutã o solicitare de la un primar referitoare la cote defalcate din impozit pe venit. În campanie am spus: toate cotele defalcate vor rãmâne la nivel local, e prins în programul de guvernare. Impozitul pe venit realizat de cetãþeni trebuie sã rãmânã la nivel local în totalitate”, a subliniat preºedintele Camerei Deputaþilor. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Martie 2017
Henþ cu mâna
ERIC ªI MIHAI Ultimii mohicani în spatele Jiului în divizia „A” (2007-2008),
Ciprian Petre, Eric Bicfalvi ºi Mihai Pintilii mai joacã la nivel
înalt. Ultimii doi, chiar... foarte înalt! Eric Bicfalvi a avut o evoluþie senzaþionalã la noua sa echipã Ural Ekaterinburg din Rusia, unde a reuºit
recent douã goluri în sferturile de finalã ale Cupei Rusiei, în meciul de 4-3 cu Krasnodar. Dupã ce a plecat de la Dinamo în Rusia, Bicfalvi a reuºit 5 goluri pentru cele douã echipe ruseºti la care a jucat, Tom Tomsk ºi Ural Ekaterinburg. Bicfalvi se declarã foarte mulþumit de alegerea fãcutã. Mihai Pintilii a scos
încã o datã la suprafaþã prostia din capul lui Becali, care a vrut sã-l treacã pe linie moartã, asta în condiþiile în care toate statisticile de analizã tehnicã aratã faptul cã „veteranul în tricolul Stelei (76 meciuri în campionat) are cele mai bune cifre la toate competiþiile: deposedãri, dueluri câºtigate, acþiuni reuºite, procentaj de 90% la pase reuºite.
Becali însã o þine pe a lui, atotºtiutorul ºi preasfinþitul, distrugãtorul ºi fariseul, cã el este stãpânul absolut. Se vede.
DE COLECÞIE. SERIAL. 35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017)
Episodul 6 / REVINE GIGI MULÞESCU C
el care dãduse culoare Jiului între anii 1971-1979, ca un jucãtor de mare fineþe, conducãtor ºi adevãrat artist al mingii, Gigi Mulþescu, revine de la Dinamo Bucureºti, în calitate de antrenor-jucãtor, hotãrât sã punã umãrul la redresarea echipei ºi evident, la readucerea ei în Divizia ”A”. ªi, într-adevãr, Gigi Mulþescu a ºtiut sã gãseascã cele mai bune metode, dar nu poate fi omis nici
grupul de echipe din judeþul Hunedoara, Mecanica Orãºtie, Mureºul Deva, Aurul Brad ºi Minerul Lupeni, care au „tras” pentru Jiul din rãsputeri. În etapa a 9-a, într-o luptã „barã la barã” cu Gloria Bistriþa ºi FC Maramureº Baia Mare, Jiul ajunge pe locul 1, dupã victoria cu 2-1 la Minerul Lupeni, loc pe care va încheia turul cu un avans de trei puncte în faþa celor din Bistriþa ºi Baia Mare. Dar, dupã douã înfrângeri consecutive la Sighet ºi Bistriþa,
poziþia Jiului este în pericol. Totul urma sã se decidã la golaveraj în ultima etapã! Împotriva echipei
din Baia Mare, la fel cum se întâmplase în ediþiile 1960-1961 ºi 1965-1966. În ultima etapã, Jiul
evolua la Satu Mare, iar bãimãrenii la Lupeni. Nu conta înfrângerea Jiului la Satu Mare (desigur, un
Fotbal. Antrenori.
ÎL MAI ÞINEÞI MINTE PE ION ION?
C
unoscutul mijlocaº al Stelei ºi Rapidului din anii ’70, Ion Ion (63 ani, a fost recent propus de conducerea viitorului C.S.A. Steaua sã preia echipa în calitate de antrenor principal.
Gigi Mulþescu ºi Gogu Tonca la momentul cuplului de antrenori din 1985 la Jiul
Reamintim cã în urmã cu peste douã decenii Ion Ion a venit la Jiul Petroºani ca secund al lui Liþã Dumitru, echipa revenind în prima ligã
în vara anului 1996. La începutul sezonului în
egal o scutea de orice emoþie!), totul era ca Baia-Mare sã nu învingã la Lupeni, la o diferenþã mai mare de opt goluri. Ar fi fost culmea! Jiul a pierdut cu 1-3, dar FC Maramureº n-a reuºit decât un 2-1 la Lupeni, astfel Jiul revine în „A”! A fost victoria finalã a unei echipe care s-a remarcat printr-o luptã plinã de forþã, reuºind meciuri frumoase, uneori la scoruri foarte mari.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Divizia „A”, 1996-97, Liþã Dumitru a pãrãsit echipa dupã douã etape, locul sãu ca principal fiind preluat de Ion Ion pentru ... alte douã etape! Din retur, Ion Ion va conduce echipa pânã la final, terminând pe locul 14 (din 18 echipe).