Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1297
Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Tensiuni la SUP pentru poliþistul Dãnuþ Mocanu F amilia poliþistului Dãnuþ Mocanu ºi medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt pur ºi simplu „terorizaþi” de doi angajaþi ai poliþiei, care par mai mult ca oricând, interesaþi de diagnosticul ºi starea de sãnãtate a omului. Mocanu a fost internat la secþia neurologie, dupã ce a suferit un AVC.
Surse de încredere susþin cã, imediat dupã ce Mocanu a ajuns în spital, doi poliþiºti de la Petroºani au început sã-l monitorizeze. Mai mult, zilnic fac patrule pe la spital ºi prin “metode specifice” încearcã sã discute cu medicii ºi cu asistenþii pentru a afla diagnosticul. Personalul medical, însã, a þinut cont de relaþia confidenþialã medic-pacient ºi, în consecinþã, potrivit apropiaþilor lui Dãnuþ Mocanu, aceste presiuni se observã zilnic la poarta spitalului. Interesul manifestat de poliþiºti este dubios, pentru cã existã voci care susþin cã în spate s-ar afla nimeni altul decât ºeful IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru. Acesta l-ar vrea cu orice preþ la pensie pe Mocanu, la fel cum s-a
ÎN MEMORIAM
RADU SIENERTH
întâmplat ºi în cazul lui Brãgaru, ori a altor ºefi din IPJ, odatã cu revenirea sa de la Sibiu. Faptul cã Liviu Dumitru ar fi în spatele monitorizãrii lui Mocanu este confirmat ºi de vizita neîntâmplãtoare a acestuia, care ar fi fost vãzut la sfârºitul sãptãmânii trecute prin Valea Jiului. Liviu Dumitru viseazã, spun „cunoscãtorii”, sã ajungã în Ministerul de Interne, iar, pentru a avea liniºte în zona pe care o coordoneazã, s-ar folosi de orice mijloace de influenþã. Familia poliþistului Mocanu este hotãrâtã sã depunã o plângere la Parchet împotriva celor doi poliþiºti, pe care îi acuzã cã ar fi comis un abuz. Mocanu este cercetat disciplinar, dupã ce mai mulþi colegi de la Poliþia din Lupeni au depus plângere împotriva lui. Acesta a fost mutat este cifra pe care Radu a primit-o dupã ce s-a stins în urma deocamdatã la Petroºani, unde, în cadrul secþiei de incendiului din Clubul #Colectiv. z este numãrul victimelor din cadrul poliþie ocupã funcþia de Academiei de ªtiinþe Economice, care au suferit în acea cumplitã searã. adjunct al comandatului Poliþiei Municipiului z luni, pãrinþii, sora, bunicii, prietenii ºi apropiaþii s-au rugat bunului Petroºani ºi este internat Dumnezeu sã facã o minune pentru Radu. z an a trecut de când deocamdatã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani de Radu Sienerth, la numai 21 de ani, a plecat la Cer. z burse vor fi vineri, sãptãmâna trecutã. Marius MITRACHE acordate la Petroºani în memoria lui Radu Sienerth. >>> PAGINA A 3-A
64
7
4
1
10
Defileul redevine ºantier în lucru N 66 reintrã D în ºantier, în Defileul Jiului, pe
porþiunile în care urmeazã sã fie turnat asfaltul. Va fi o lucrare de amploare ºi drumarii spun cã deja este organizat ºantierul. Circulaþia se face cu restricþii pe anumite zone, pentru cã mai sunt de asfaltat aproximativ 6 km în zona judeþului Hunedoara. „Pe Defileul Jiului se lucreazã. În aceastã
perioadã, se monteazã parapetul metalic pe zonele unde drumul iese peste Jiu ºi, din aceastã sãptãmânã, vor începe ºi lucrãri la rigole ºi la curãþirea unor zone, unde sãpãm ºanþuri, în vederea turnãrii de beton. Aºteptãm sã turnãm asfalt, cã mai avem 6 km în zona dalelor de beton, ca sã mergem pe un drum pânã la Petroºani”, a declarat Ion Tudor, ºef al districtului de drumuri ce aparþine de CNADR Gorj.
Drumarii le recomandã ºoferilor prudenþã, pentru cã au fost, în ultima perioadã, de când drumul este bun pe anumite porþiuni, ºi accidente rutiere. „Drumul este înºelãtor, defileul Jiului este un drum cu multe curbe ºi, faptul cã asfaltul e foarte bun de la Lainici la Târgu Jiu, nu înseamnã cã trebuie sã apese cu piciorul pe acceleraþie la maxim”, a mai adãugat ºeful districtului Gorj. Cât priveºte artera spectaculoasã de pe Transalpina, drumarii
spun cã urcã în curând pe munte ca sã vadã starea carosabilului, însã, circulaþia nu va fi deschisã mai devreme de luna mai. „Vom urca în zilele de 20 ºi 21 martie pe munte cu specialiºtii de la drumuri ºi cu cei în siguranþa rutierã, dar ºi cu reprezentanþii Serviciilor Poliþiei
Rutiere Gorj ºi Vâlcea, sã facem o primã constatare, o primã evaluare, dupã ce aproape a trecut iarna. Drumul se va curãþa de zãpadã, dar sunt probleme cu alunecãri de grohotiºuri ºi zãpadã de pe versanþi, aºa cã vom vedea la faþa locului cât va mai rãmâne artera rutierã închisã”,
a conchis Tudor. Artera din Defileul Jiului a închis, în ultimii ani, circulaþia între Petroºani ºi Târgu Jiu, însã, deocamdatã nu se pune problema unor noi restricþii. Drumarii ne asigurã cã, dacã vor fi necesare, vor fi fãcute public ºi restricþiile de circulaþie. Diana MITRACHE
2 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Martie 2017
Victima inginerului de la Paroºeni a fãcut apel Minorã
J
udecãtoria Petroºani a stabilit ca firma la care ºoferul fugar avea asigurarea RCA sã achite 85.000 lei despãgubiri morale victimei, dar ºi 5.642,36 lei, la care se adaugã dobânda legalã pânã la data plãþii efective, cãtre clinica unde a fost spitalizatã minora.
jumãtate, pentru pãrãsirea locului accidentului ori modificarea sau ºtergerea urmelor acestuia. Instanþa a contopit pedepsele ºi a adãugat un spor de patru luni închisoare, urmând ca inginerul sã execute 2 ani ºi zece luni de închisoare, dar pedeapsa i-a fost suspendatã. Kopriva a provocat un teribil accident de circulaþie în municipiul
Reprezentanþii minorei au fãcut apel la sentinþã, dosarul urmând sã fie soluþionat de Curtea de Apel Alba Iulia. Totodatã, Ladislau Ludovic Kopriva a fost condamnat la un an de închisoare, pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã ºi doi ani ºi
Vulcan, în lunga august 2016, chiar la o trecere de pietoni. Bãrbatul, inginer la Paroºeni, a lovit cu autoturismul douã persoane, o mamã ºi pe fiica acesteia de numai doi ani, pe bulevardul Mihai Viteazu din Vulcan. În loc sã opreascã ºi sã cearã ajutor, Kopriva ºi-a continuat drumul spre Petroºani de parcã nu s-ar fi întâmplat nimic. Abia a doua zi s-a predat poliþiºtilor ºi recunoscut cã este autorul faptei. Angajatul Complexului Energetic Hunedoara a fost trimis în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani pentru infracþiunile de pãrãsirea locului accidentului ori modificarea sau ºtergerea urmelor acestuia. Maximilian GÂNJU
gãsitã la Prislop
O
tânãrã de 17 ani, din Hunedoara, aflatã în urmãrire naþionalã dupã ce a dispãrut de acasã, a fost gãsitã de poliþiºti în satul Prislop din judeþul Sibiu. ”În data de 9 martie, în baza datelor ºi informaþiilor deþinute, poliþiºtii din cadrul Secþiei nr. 1 Poliþie Ruralã ªelimbãr au depistat o tânãrã de 17 ani din Hunedoara, urmãritã naþional dupã ce familia a sesizat dispariþia acesteia de la domiciliu”, spun poliþiºtii. Adolescenta a fost încredinþatã familiei ºi a declarat cã a plecat de acasã, în data de 1 martie, din proprie iniþiativã iar în aceastã perioadã nu a fost victima vreunei infracþiuni. (M. GÂNJU) GÂNJU)
DNA - contestaþie în anulare în cazul fostului secretar al CJ Hunedoara
C
urtea de Apel Alba Iulia a anulat condamnarea de trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în cazul fostului secretar general al CJ Hunedoara, Dan Daniel, dar soluþia a fost atacatã de cãtre Direcþia Naþionalã
Anticorupþie (DNA) cu contestaþie în anulare. Dosarul se va judeca în 28 martie 2017, a spus, în cadrul unei conferinþe de presã, vicepreºedintele Curþii de Apel Alba Iulia, Aurelian Mocan. Curtea a admis, pe 9 februarie a.c., o contestaþie la executare formu-
R
mai micã a primit un bãrbat, de 39 de ani, din Ilia, dupã ce a fost surprins la kilometrul 295, în timp ce conducea un autoturism, cu viteza de 214 km/h. Poliþiºtii l-au sancþionat cu amendã de 2.320 de lei. Recordul de vitezã a fost stabilit de un clujean care rula cu viteza de 226 km/h, pe Autostrada A1. Majoritatea vite-
ªoferiþa de 32 de ani, din Deva, a fost depistatã de aparatul radar conducând pe A1 cu 210 km/h. Tânãra fost surprinsã la kilometrul 309, iar poliþiºtii au sancþionat-o cu amendã de 2.900 lei. Un alt devean de 29 de ani a fost prins de poliþiºtii Brigãzii Autostrãzi ºi Misiuni Speciale conducând cu viteza de 186 de km/h. ªi acesta s-a ales cu amendã de 2900 de lei. O amendã
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
latã de fostul secretar al CJ Hunedoara, Dan Daniel, ºi a anulat condamnarea de 3 ani închisoare cu suspendare. Magistraþii au stabilit cã, în cazul lui Dan Daniel, a intervenit o dezincriminare a infracþiunii de abuz în serviciu, deoarece el nu a încãlcat o atribuþie de serviciu reglementatã
ªoferiþã din Deva, prinsã cã gonea cu peste 200 de kilometri pe orã
ecordul de vitezã înregistrat de poliþiºti, pentru sãptãmâna trecutã, a fost de 226 de kilometri pe orã. De altfel, mai mulþi hunedoreni au rãmas pietoni pentru cã au gonit pe Autostrada Vâlcea-Deva.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Petroºani, Telefon 0728890014
expres prin legislaþia primarã - legi ºi ordonanþe ale Guvernului -, ci a încãlcat Hotãrârea de Guvern nr.611/2008, care este un act de reglementare secundarã. Maximilian GÂNJU
zomanilor au fost prinºi cã încalcã legea cu ajutorul autospecialelor neinscripþionate ale poliþiºtilor ºi, pe lângã amendã, au rãmas ºi pietoni pentru urmãtoarele 90 de zile. Pe de altã parte, în perioada 27 februarie — 8 martie 2017, poliþiºtii Brigãzii Autostrãzi ºi Misiuni Speciale au acþionat pe autostrãzi cu o autospecialã neinscripþionatã, dotatã cu aparat radar, pentru siguranþa traficului rutier ºi au aplicat 173 de sancþiuni contravenþionale. Maximilian GÂNJU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Director:
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Martie 2017
IN MEMORIAM RADU SIENERTH 64 este cifra pe care Radu a primit-o dupã ce s-a stins în urma incendiului din Clubul #Colectiv. z 7 este numãrul victimelor din cadrul Academiei de ªtiinþe Economice, care au suferit în acea cumplitã searã. z 4 luni, pãrinþii, sora, bunicii,
prietenii ºi apropiaþii s-au rugat bunului Dumnezeu sã facã o minune pentru Radu. z 1 an a trecut de când Radu Sienerth, la numai 21 de ani, a plecat la Cer. z 10 burse vor fi acordate la Petroºani în memoria lui Radu Sienerth.
Dumnezeu, însã, ne dã o lecþie tuturor ºi, pãrinþii lui Radu au inaugurat sâmbãtã un centru social pentru tineri ºi un azil de bãtrâni în Cartierul Aeroport. Nimic nu este întâmplãtor, spune tatãl lui Radu, uºurat cã a fãcut acest efort ºi cã alãturi i-a fost chiar Mihai Tudose, ministrul Economiei, în calitate de prieten, care a venit la parastasul lui Radu. Însuºi preºedintele României, Klaus Iohannis i-a trimis lui Radu cartea autobiograficã, pe care el nu a mai apucat sã o citeascã, deºi a fost la lansarea oficialã. Acum o vor citi cei care vor veni la acest centru
de zi ºi tot acolo vor vedea cele câteva rânduri scrise de mâna preºedintelui României, special pentru Radu. Pentru Radu a venit la Petroºani ºi una dintre
profesoarele de la ASE, dar ºi colegii ºi prietenii lui. „M-a adus aici proiectul care se cheamã Academia Speranþei. Este un proiect umanitar, pe care eu l-am înfiinþat ºi îl coordonez în ASE de aproape 14 ani. Prin acest proiect, noi asistãm toate persoanele care au legãtura cu comunitatea academicã din ASE ºi care au, la un moment dat, nevoie de ajutor. Evident, ne-am implicat în a þine legãtura ºi a face o campanie de strângere de fonduri ºi de donare de sânge, în momentul în care s-a întâmplat tragedia din Colectiv. Am þinut legãtura
cu 10 familii, pentru cã ASE a pierdut, din pãcate 7 tineri, studenþi sau absolvenþi ai noºtri. Avem 7 tineri foarte frumoºi plecaþi mai devreme decât ar fi trebuit ºi 3 rãniþi. Este tributul pe care ASE l-a plãtit ºi da, este a 7-a comemorare de 1 an, al 7-lea parastas de un an, pe care îl resimþim ca un doliu comun”, a spus Virginia Mãrãcine, profesor la ASE Bucureºti, Facultatea de ciberneticã. Pãrintele Gabriel Bulf este sufletul acestui centru, la fel cum gestioneazã ºi centrul de la Dãrãneºti. Aici, însã, centrul îi va purta numele lui Radu Sienerth, pentru ca întreaga comunitate sã ºtie povestea frumoasã, dar tristã, a unui tânãr cu care toþi ne mândrim. „El a fãcut acea fãgãduinþã cã, dacã se va face bine, va face primul drum la biserica unde slujesc. I-am promis ºi eu, zilele cât am stat cu el ºi l-am privegheat, cã voi cãuta ca numele lui sã rãmânã în acest oraº, pentru tinerii ºi vârstnicii de aici. Ne-am gândit sã facem un centru pentru vârstnici, în numele lui ºi unul pentru tineret. Tinerii din Petroºani, de la liceu sau din ºcolile generale sã vinã sã socializeze. Avem ºi un centru de îngrijire pentru vârstnici ºi sunt deja 30 de interni. Sunt, împreunã cu cei de la centrul din Dãrãneºti 60 de bãtrâni pe care noi îi îngrijim acum”, a
spus pãrintele Gabriel Bulf, preot ortodox de la Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Parcul Central Carol Schreter. În numele lui Radu Sienerth vor fi acordate 10 burse, elevilor din Petroºani, care obþin medii de 10. „E un moment foarte delicat, dar ºi o bucurie, pentru cã cei de la acest centru, pãrintele Bulf, dar ºi familia Sienerth, care a realizat acest centru în memoria lui Radu ºi cred cu tãrie cã acest spaþiu va avea o utilitate foarte bunã pentru tineri, aºa cum a fost ºi Radu, serios ºi care a tratat cu seriozitate toatã educaþia pe care a primit-o”, a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sâmbãtã, la cimitir ºi la Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie, au fost slujbe de parastas pentru Radu, victima cu numãrul 64, ultimul care s-a stins, dupã incendiul din Colectiv. Diana MITRACHE
Apel formulat de CEH la respingerea procedurii de insolvenþã A
pelul formulat de Complexul Energetic Hunedoara împotriva sentinþei Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia.
Conducerea CEH a formulat apel la soluþia prin care Tribunalul Hunedoara a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenþei. Abia la finele sãptãmânii trecute dosarul a fost înregistrat la instanþa superioarã. Încã nu a fost stabilit termen de judecatã. De soluþionarea apelului depinde continuarea procesului în care creditorii CEH solicitã deschiderea procedurii insolvenþei. Instanþa de la Deva a
respins solicitarea CEH privind deschiderea procedurii insolvenþei, motivând cã au existat plãþi efectuate. “Pe fondul cauzei, constatã cã cererea debitoarei introdusã potrivit art.66 alin.1 din Legea 85/2014 trebuie analizatã raportat la prevederile art.5 pct. 29 din aceeaºi lege care aratã cã insolvenþa este acea stare a patrimoniului care se caracterizeazã prin insuficienþa fondurilor bãneºti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide ºi exigibile, iar insolvenþa debitorului se prezumã atunci când acesta, dupã 60 de zile de la scadenþã, nu a plãtit datoria sa faþã de creditor; prezumþia este relativã; Or, aceastã prezumþie este rãsturnatã prin însãºi probaþiunea
adminstratã potrivit art.248 Cod procedura civila la cererea debitoarei, respectiv înscrisurile de la f...., ºi anume situaþia plãþilor efectuate de cãtre debitoare în perioada 25.05.201625.11.2016 în suma de 156.496.140.24 lei. Este cert ca datorii existã care depãsesc cu mult valoarea prag stabilitã de art.5.pct.72 din Legea 85/2014, ºi anume suma de 968.621.036.00 lei datorii restante care depãºesc 90 zile de la scadenþã, cum rezultã din înscrisurile reprezentând datorii pe intervale de la f... vol.I, dar plãþi se efectueazã. În aceastã situaþie, potrivit prevederilor art.80 din Legea 85/2014, debitoarea nu poate uza de proce-
dura specialã a insolvenþei doar pentru a stopa adãugarea accesoriilor la creanþele nãscute anterior datei deschiderii procedurii, altfel orice debitor cu un debit ce depãºeºte valoarea prag de 40.000 lei, ar avea la îndemânã o astfel de cale juridicã în dauna creditorilor”, aratã motivarea Tribunalului Hunedoara. Mihael Melczer, directorul general al CEH declarat în urmã cu douã sãptãmâni cã era imperios necesar efectuarea de plãþi cãtre furnizorii de materiale. “O lunã ºi ceva am trãit cu aer. Este un colos, sunt douã termocentrale, sunt patru exploatãri miniere subterane. Mulþi cred cã aici sunt cariere ºi aici se scoate cãrbunele cu
grebla. Nu ai cum sã funcþionezi fãrã a face plãþi, nu existã aºa ceva. Judecãtorul e la mare depãrtare de Complexul Energetic Hunedoara. Acele plãþi au fost absolut necesare, existã documente care dovedesc acest lucru, nu
le ascunde nimeni. Plãþile sunt în evidenþele financiar-contabile. Se vede unde s-au dus banii”, a declarat în urmã cu douã sãptãmâni, Mihael Melczer, director general al CEH. Monika BACIU
4 Actualitate
Încã un pas - colectorul menajer - la Straja pa Serv Valea Jiului a semnat A contractul de lucrãri privind construirea colectorului menajer din Staþiunea Straja Lupeni cu firma Hidroconstrucþia SA Bucureºti, care a câºtigat licitaþia organizatã pentru execuþia acestui obiectiv de investiþii. Potrivit ºefului Departamentului Investiþii al Apa Serv, Monica Tarcea, la procedura de achiziþie au participat 8 societãþi comerciale, câºtigãtoare fiind declaratã oferta depusã de Hidroconstrucþia Bucureºti, cu un preþ total de execuþie al acestei lucrãri de 2.089.036,61 lei. ”Mã bucur cã, în
ciuda faptului cã a existat ºi o contestaþie a procedurii de licitaþie a acestei lucrãri, pentru care CNSC ne-a dat în mod firesc dreptate, am putut semna contractul de lucrãri pentru construirea sistemului de canalizare din Straja în timp util, astfel încât odatã cu încheierea sezonului turistic de iarnã, sã putem da startul sezonului de investiþii în Straja. În paralel cu
acest proiect de construire a canalului colector menajer din Straja ºi pânã la colecorul principal din municipiul Lupeni, din fondurile proprii ale Apa Serv vom realiza ºi lucrãrile privind racordarea construcþiilor din staþiunea Straja la sistemul de canalizare. Am convingerea cã pânã la începerea sezonului turistic de iarnã 20172018, dacã nu chiar ºi
mai repede, Straja va avea un sistem de canalizare modern, conform standardelor pe care le implicã funcþionarea unei staþiuni turistice de interes naþional. Am promis acest lucru ºi, împreunã cu conducerea Consiliului judeþean Hunedoara ºi a Primãriei municipiului Lupeni, ne þinem de cuvânt”, a declarat Costel Avram, director
general al Apa Serv Valea Jiului. Colectorul menajer din staþiunea Straja presupune execuþia lucrãrilor de racordare a construcþiilor din staþiunea Straja la reþeaua publicã de canalizare a Vãii Jiului, administratã de Apa Serv. Lucrãrile cuprind douã obiective importante, respectiv construcþia conductei de colectare de la staþia de sosire a telegondolei ºi pânã jos, în parcarea de la staþia de plecare a acesteia, pe o lungime de 2,7 km cu amenajarea de 15 cãmine de vizitare, respectiv constucþia conductei de colectare din zona staþiei de plecare a telegondolei ºi pânã la colectorul din str. Liliacului nr. 11 din municipiul Lupeni, pe o lungime de 2,13 km cu amenajarea unui numãr de 53 de cãmine de vizitare precum ºi racordarea la reþeaua de
canalizare a unui numãr de 90 de gospodãrii situate pe traseul colectorului. Finanþarea acestui obiectiv de investiþii este asiguratã integral de cãtre Consiliul judeþean Hunedoara, termenul de execuþie al lucrãrii fiind de 6 luni de la data emiterii ordinului de execuþie. Pe lângã cabanele din Straja, vor fi racordate ºi cele 90 de gospodãrii din municipiul Lupeni, care se aflã pe traseul conductei, care vor beneficia de acces la reþeaua de canalizare. Ordinul de începere a lucrãrilor de execuþie a noului sistem de canalizare din Straja urmeazã a fi dat la finele acestei luni, cel târziu începutul lunii aprilie, urmând ca recepþia finalã sã fie efectuatã la finele lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Diana MITRACHE
Centrul vechi refãcut parþial, la Vulcan Numãr triplu de T
oate trotuarele aflate pe centura municipiului Vulcan intrã în reparaþii, mai puþin spaþiile comerciale vechi ºi dãrãpãnate, care cândva, adãposteau mãcelãria oraºului, ori alimentara.
Reparaþiile pentru acestea vor fi fãcute de proprietarii lor, iar edilii deja le-au trimis somaþii. „Noi am fãcut nenumãrate adrese la patronii lor, pentru a le reabilita. Acum, odatã cu începerea primãverii, vom face din nou adrese, ca sã el aducã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Martie 2017
într-o stare cât de cât plãcutã”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În schimb, primãria reface toate artele pietonale de aici, pentru cã, spune viceprimarul municipiului Vulcan, pe aceastã arterã sunt majoritatea unitãþilor de
învãþãmânt din localitate. „Avem promisiunea cã, pe partea pe care am început lucrãrile, acestea vor fi finalizate, pânã la Biserica din Coroieºti, urmând ca, la momentul când se deschide staþia de asfalt, sã toarne ºi pista de biciclete. Dupã, ne mutãm pe partea cealaltã a drumului, aºa încât, pânã la finele verii, sã terminãm aceastã lucrare”, a mai spus Cristian Meriºanu. Pentru toate aceste lucrãri, primãria din Vulcan a alocat aproximativ 3 milioane de lei, dar sperã ca banii sã le fie decontaþi de la
Guvern. „Banii sunt de la bugetul local, dar am trimis deja proiectele la Bucureºti ºi, în termen de 30 de zile de la votarea bugetului naþional, aveam aceastã posibilitate. Avem promisiuni din partea guvernanþilor cã ne vor da fonduri pentru aceastã lucrare, care va fi plãtitã integral”, a conchis viceprimarul Meriºanu. Cei din primãrie spun cã nu vor neglija nici Cartierul Cocoºvar ºi cã proiectul este deja în execuþie, însã, va fi gata doar la finalul acestui an. Diana MITRACHE
turiºti
N
umãrul turiºtilor care au ales judeþul Hunedoara s-a triplat. Analiza este realizatã la nivelul lunii ianuarie a anului curent, comparativ cu anii 2015 ºi 2016. Agenþia de Dezvoltare Economico Socialã din Hunedoara aratã cã numãrul turiºtilor a crescut de la 6000 la 18.000. “Numãrul de turiºti care vin în judeþul Hunedoara, în creºtere. În luna ianuarie 2017, numãrul de sosiri ale turiºtilor în structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare a crescut comparativ cu luna ianuarie 2015 ºi luna ianuarie 2016, potrivit datelor furnizate de Direcþia Judeþeanã de Statisticã. De asemenea ºi numãrul de înnoptãri în structuri de primire
turisticã pe tipuri de structuri a crescut în luna ianuarie 2017 comparativ cu luna ianuarie 2015 ºi ianuarie 2016”, aratã cei de la ADEH. Existã însã ºi o scãdere a numãrului de turiºti în luna decembrie a anului trecut. Direcþia Judeþeanã de Statisticã mai aratã cã “numãrul turiºtilor sosiþi în luna decembrie a fost de 10098 persoane, cu 1143 persoane mai mic decât în luna noiembrie 2016. Numãrul înnoptãrilor din luna decembrie a fost de 18963, cu 6887 mai mic decât în luna noiembrie 2016. Numãrul mediu de nopþi pe turist a fost de 1.9 faþa de 2.3 în luna noiembrie 2016”. Monika BACIU
Caravana „Poftã de carte” misiune finalizatã în Hunedoara
n judeþul Hunedoara, 348 de copii de vârstã Îpreºcolarã au participat
la sesiunile de citit interactiv din cãrþi uriaºe ºi au primit câte o carte ilustratã, dupã lecþia de degustare de legume ºi fructe desfãºuratã în grãdiniþele din Aninoasa, Vulcan, Uricani, Câmpul lui Neag precum ºi la centrul de zi „Salvaþi Copiii» din Petrila. Toþi au primit aceste cadouri, dar ºi materiale educaþionale ºi produse de igienã, de la cei care au venit cu caravana. Misiunea celor de la Ovidiu.Ro a fost aceea de a-i conºtientiza pe pãrinþi cã trebuie sã le ofere copiilor lor ºansa de a veni la grãdiniþã, iar pe copii sã îi obiºnuiascã cu colectivitatea ºi sã le formeze un limbaj ºi o atitudine corespunzãtoare. „Misiunea noastrã este ca fiecare copil sã poatã beneficia de educaþie preºcolarã de calitate. Grãdiniþele din mediul rural sunt, din pãcate, slab dotate, cu toate cã cei mici îºi doresc foarte mult jocuri ºi cãrþi ilustrate. Copiii sunt încântaþi când cineva le citeºte, iar cãrþile îi cuceresc instantaneu. Cãrþile uriaºe, pe care le aducem noi sunt o noutate, iar pentru cei mai mulþi dintre ei, cartea pe care o primesc este prima lor carte – ceea ce este îngrijorãtor, având în vedere rezultatele unui studiu american, care aratã cã, un copil provenind dintr-un mediu defavorizat, are în vocabular, în medie, 500 de cuvinte,
pânã la vârsta de 3 ani, în comparaþie cu ceilalþi copii, care îºi însuºesc aproximativ 1.100 de cuvinte în primii 3 ani de viaþã. Sperãm ca tehnicile de citit interactiv propuse de noi sã le fie utile, atât educatorilor, cât ºi pãrinþilor – cu impact direct asupra dezvoltãrii cognitive a celor mici”, a declarat Maria Gheorghiu, cofondator Ovidiu.Ro, iar acest lucru chiar s-a putut proba, mai ales când voluntarii, care au þinut ora deschisã, au încercat sã afle de la cei mici ce este aceea o pajiºte ºi ce sinonime cunosc ei, dar au aflat de la cei mici cã ei îºi þin cãrþile, puþine pe care le au, în „baracã”, aceasta fiind denumirea pe care o cunosc ei pentru cãminul matern. La final, voluntarii de la Ovidiu.Ro au constat cã accesul copiilor din zonele
defavorizate este îngreunat de lipsa rechizitelor, migraþia pãrinþilor, ori de faptul cã, pentru adulþi, nu este o prioritate sã îºi dea copiii la grãdiniþã. Tocmai de aceea, voluntarii le-au povestit pãrinþilor, prezenþi ºi ei la lecþiile deschise de citit interactiv ºi degustare de legume ºi fructe, despre importanþa acestei etape în viaþa copiilor ºi le-au vorbit despre tichetele de 50 de lei pe care le pot primi lunar. Acþiunea, a fost gestionatã de voluntarii asociaþiei Ovidiu.Ro, cei care au implementat în România programul „Fiecare copil în grãdiniþã”, program care au ajuns, în perioada 6 - 10 martie, în judeþul Hunedoara. Primãriile de aici estimeazã pentru anul acesta un numãr total de 1.254 de copii care pot beneficia de programul naþional Fiecare Copil în Grãdiniþã, program lansat în februarie 2016, ºi care încurajeazã accesul la grãdiniþã al copiilor care provin din familii defavorizate. Ca sã beneficieze de aceste tichete, familia trebuie sã aibã sub 284 lei/membru, venitul lunar, singura condiþie fiind ca micuþii sã fie prezenþi la grãdiniþã. Diana MITRACHE
Târg de locuri de muncã pentru studenþi
U
niversitatea din Petroºani nu doar pregãteºte studenþii pentru piaþa muncii, ci le intermediazã discuþii cu angajatorii. La instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului are loc luna aceasta târgul locurilor de muncã pentru studenþi. “În data de 20 martie vom organiza târgul locurilor de muncã. Vor
fi prezenþi mai mulþi angajatori”, spun reprezentanþii instituþiei
de învãþãmânt superior din Valea Jiului. Târg de joburi pentru studenþi - Job Day - va avea loc în data de 20 martie 2017, ora 14, A104, la Universitatea din Petroºani. Organizatorii vor astfel sã le ofere studenþilor posibilitatea de a discuta cu angajatorii, ºi de ce nu, sã îºi gãseascã locuri de muncã în domeniile în care se specializeazã. Monika BACIU
Momârlanii Vãii Jiului expoziþie unicat, în Germania Expoziþia „Petru Birãu – Artã, Istorie ºi Tradiþie din România” este o expoziþie mixtã, cu picturi, fotografii artistice ºi costume populare momârlãneºti, fiind un eveniment „inedit pentru germanii din nordul Bavariei, în cunoaºterea artei, culturii ºi tradiþiilor din România”. „Fundaþia Culturalã ,,Ianza-Art Inter-Cultural” ºi Uniunea Artiºtilor Plastici din România organizeazã expoziþia PETRU ILIE BIRÃU ARTÃ, ISTORIE ªI TRADIÞIE DIN ROMÂNIA Vernisajul va avea loc marþi 21 martie 2017, ora 17. 30, la Galeria Ianza-Art din Marktrodach, Kleinvichtach 17 (Germania) Curator: Cristian-Sergiu Ianza Expoziþia va consta din picturi ºi fotografii artistice ale artistului, cât ºi costume populare momârlãneºti. Evenimentul, fiind sigur unul inedit pentru germanii din nordul Bavariei, în cunoaºterea artei, culturii ºi tradiþiilor din România. Petru Ilie Birãu s-a nãscut în 1966 la Cimpa, jud. Hunedoara. Absolvent al Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, secþia Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative, Master în picturã la
Universitatea de Vest din Timiºoara, Doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Vest din Timiºoara, este membru al Uniunii Artiºtilor Plastici, Filiala Târgu-Jiu. Începând cu anul 1993 a avut mai multe expoziþii personale în România ºi Franþa. Comunitatea momârlanilor, sursa de inspiraþie a artistului, dãinuieºte pe dealurile ºi munþii Vãii Jiului din vremuri strãvechi. Denumirea provine din termenul maghiar ,,maradvany” care înseamnã rãmãºiþã sau rãmaºii. (Adicã dacii rãmaºi, aproape neschimbaþi din timpul lui Decebal. Vestimentaþia lor este asemãnãtoare cu a celor de pe basorelieful Columnei lui Traian din Roma). Momârlanii au câteva obiceiuri unice în spaþiul românesc, pe care Petru Ilie Birãu le prezintã cu acribie în lucrãrile sale” Cristian- Sergiu Ianza.
4 Actualitate
Încã un pas - colectorul menajer - la Straja pa Serv Valea Jiului a semnat A contractul de lucrãri privind construirea colectorului menajer din Staþiunea Straja Lupeni cu firma Hidroconstrucþia SA Bucureºti, care a câºtigat licitaþia organizatã pentru execuþia acestui obiectiv de investiþii. Potrivit ºefului Departamentului Investiþii al Apa Serv, Monica Tarcea, la procedura de achiziþie au participat 8 societãþi comerciale, câºtigãtoare fiind declaratã oferta depusã de Hidroconstrucþia Bucureºti, cu un preþ total de execuþie al acestei lucrãri de 2.089.036,61 lei. ”Mã bucur cã, în
ciuda faptului cã a existat ºi o contestaþie a procedurii de licitaþie a acestei lucrãri, pentru care CNSC ne-a dat în mod firesc dreptate, am putut semna contractul de lucrãri pentru construirea sistemului de canalizare din Straja în timp util, astfel încât odatã cu încheierea sezonului turistic de iarnã, sã putem da startul sezonului de investiþii în Straja. În paralel cu
acest proiect de construire a canalului colector menajer din Straja ºi pânã la colecorul principal din municipiul Lupeni, din fondurile proprii ale Apa Serv vom realiza ºi lucrãrile privind racordarea construcþiilor din staþiunea Straja la sistemul de canalizare. Am convingerea cã pânã la începerea sezonului turistic de iarnã 20172018, dacã nu chiar ºi
mai repede, Straja va avea un sistem de canalizare modern, conform standardelor pe care le implicã funcþionarea unei staþiuni turistice de interes naþional. Am promis acest lucru ºi, împreunã cu conducerea Consiliului judeþean Hunedoara ºi a Primãriei municipiului Lupeni, ne þinem de cuvânt”, a declarat Costel Avram, director
general al Apa Serv Valea Jiului. Colectorul menajer din staþiunea Straja presupune execuþia lucrãrilor de racordare a construcþiilor din staþiunea Straja la reþeaua publicã de canalizare a Vãii Jiului, administratã de Apa Serv. Lucrãrile cuprind douã obiective importante, respectiv construcþia conductei de colectare de la staþia de sosire a telegondolei ºi pânã jos, în parcarea de la staþia de plecare a acesteia, pe o lungime de 2,7 km cu amenajarea de 15 cãmine de vizitare, respectiv constucþia conductei de colectare din zona staþiei de plecare a telegondolei ºi pânã la colectorul din str. Liliacului nr. 11 din municipiul Lupeni, pe o lungime de 2,13 km cu amenajarea unui numãr de 53 de cãmine de vizitare precum ºi racordarea la reþeaua de
canalizare a unui numãr de 90 de gospodãrii situate pe traseul colectorului. Finanþarea acestui obiectiv de investiþii este asiguratã integral de cãtre Consiliul judeþean Hunedoara, termenul de execuþie al lucrãrii fiind de 6 luni de la data emiterii ordinului de execuþie. Pe lângã cabanele din Straja, vor fi racordate ºi cele 90 de gospodãrii din municipiul Lupeni, care se aflã pe traseul conductei, care vor beneficia de acces la reþeaua de canalizare. Ordinul de începere a lucrãrilor de execuþie a noului sistem de canalizare din Straja urmeazã a fi dat la finele acestei luni, cel târziu începutul lunii aprilie, urmând ca recepþia finalã sã fie efectuatã la finele lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Diana MITRACHE
Centrul vechi refãcut parþial, la Vulcan Numãr triplu de T
oate trotuarele aflate pe centura municipiului Vulcan intrã în reparaþii, mai puþin spaþiile comerciale vechi ºi dãrãpãnate, care cândva, adãposteau mãcelãria oraºului, ori alimentara.
Reparaþiile pentru acestea vor fi fãcute de proprietarii lor, iar edilii deja le-au trimis somaþii. „Noi am fãcut nenumãrate adrese la patronii lor, pentru a le reabilita. Acum, odatã cu începerea primãverii, vom face din nou adrese, ca sã el aducã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Martie 2017
într-o stare cât de cât plãcutã”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În schimb, primãria reface toate artele pietonale de aici, pentru cã, spune viceprimarul municipiului Vulcan, pe aceastã arterã sunt majoritatea unitãþilor de
învãþãmânt din localitate. „Avem promisiunea cã, pe partea pe care am început lucrãrile, acestea vor fi finalizate, pânã la Biserica din Coroieºti, urmând ca, la momentul când se deschide staþia de asfalt, sã toarne ºi pista de biciclete. Dupã, ne mutãm pe partea cealaltã a drumului, aºa încât, pânã la finele verii, sã terminãm aceastã lucrare”, a mai spus Cristian Meriºanu. Pentru toate aceste lucrãri, primãria din Vulcan a alocat aproximativ 3 milioane de lei, dar sperã ca banii sã le fie decontaþi de la
Guvern. „Banii sunt de la bugetul local, dar am trimis deja proiectele la Bucureºti ºi, în termen de 30 de zile de la votarea bugetului naþional, aveam aceastã posibilitate. Avem promisiuni din partea guvernanþilor cã ne vor da fonduri pentru aceastã lucrare, care va fi plãtitã integral”, a conchis viceprimarul Meriºanu. Cei din primãrie spun cã nu vor neglija nici Cartierul Cocoºvar ºi cã proiectul este deja în execuþie, însã, va fi gata doar la finalul acestui an. Diana MITRACHE
turiºti
N
umãrul turiºtilor care au ales judeþul Hunedoara s-a triplat. Analiza este realizatã la nivelul lunii ianuarie a anului curent, comparativ cu anii 2015 ºi 2016. Agenþia de Dezvoltare Economico Socialã din Hunedoara aratã cã numãrul turiºtilor a crescut de la 6000 la 18.000. “Numãrul de turiºti care vin în judeþul Hunedoara, în creºtere. În luna ianuarie 2017, numãrul de sosiri ale turiºtilor în structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare a crescut comparativ cu luna ianuarie 2015 ºi luna ianuarie 2016, potrivit datelor furnizate de Direcþia Judeþeanã de Statisticã. De asemenea ºi numãrul de înnoptãri în structuri de primire
turisticã pe tipuri de structuri a crescut în luna ianuarie 2017 comparativ cu luna ianuarie 2015 ºi ianuarie 2016”, aratã cei de la ADEH. Existã însã ºi o scãdere a numãrului de turiºti în luna decembrie a anului trecut. Direcþia Judeþeanã de Statisticã mai aratã cã “numãrul turiºtilor sosiþi în luna decembrie a fost de 10098 persoane, cu 1143 persoane mai mic decât în luna noiembrie 2016. Numãrul înnoptãrilor din luna decembrie a fost de 18963, cu 6887 mai mic decât în luna noiembrie 2016. Numãrul mediu de nopþi pe turist a fost de 1.9 faþa de 2.3 în luna noiembrie 2016”. Monika BACIU
Caravana „Poftã de carte” misiune finalizatã în Hunedoara
n judeþul Hunedoara, 348 de copii de vârstã Îpreºcolarã au participat
la sesiunile de citit interactiv din cãrþi uriaºe ºi au primit câte o carte ilustratã, dupã lecþia de degustare de legume ºi fructe desfãºuratã în grãdiniþele din Aninoasa, Vulcan, Uricani, Câmpul lui Neag precum ºi la centrul de zi „Salvaþi Copiii» din Petrila. Toþi au primit aceste cadouri, dar ºi materiale educaþionale ºi produse de igienã, de la cei care au venit cu caravana. Misiunea celor de la Ovidiu.Ro a fost aceea de a-i conºtientiza pe pãrinþi cã trebuie sã le ofere copiilor lor ºansa de a veni la grãdiniþã, iar pe copii sã îi obiºnuiascã cu colectivitatea ºi sã le formeze un limbaj ºi o atitudine corespunzãtoare. „Misiunea noastrã este ca fiecare copil sã poatã beneficia de educaþie preºcolarã de calitate. Grãdiniþele din mediul rural sunt, din pãcate, slab dotate, cu toate cã cei mici îºi doresc foarte mult jocuri ºi cãrþi ilustrate. Copiii sunt încântaþi când cineva le citeºte, iar cãrþile îi cuceresc instantaneu. Cãrþile uriaºe, pe care le aducem noi sunt o noutate, iar pentru cei mai mulþi dintre ei, cartea pe care o primesc este prima lor carte – ceea ce este îngrijorãtor, având în vedere rezultatele unui studiu american, care aratã cã, un copil provenind dintr-un mediu defavorizat, are în vocabular, în medie, 500 de cuvinte,
pânã la vârsta de 3 ani, în comparaþie cu ceilalþi copii, care îºi însuºesc aproximativ 1.100 de cuvinte în primii 3 ani de viaþã. Sperãm ca tehnicile de citit interactiv propuse de noi sã le fie utile, atât educatorilor, cât ºi pãrinþilor – cu impact direct asupra dezvoltãrii cognitive a celor mici”, a declarat Maria Gheorghiu, cofondator Ovidiu.Ro, iar acest lucru chiar s-a putut proba, mai ales când voluntarii, care au þinut ora deschisã, au încercat sã afle de la cei mici ce este aceea o pajiºte ºi ce sinonime cunosc ei, dar au aflat de la cei mici cã ei îºi þin cãrþile, puþine pe care le au, în „baracã”, aceasta fiind denumirea pe care o cunosc ei pentru cãminul matern. La final, voluntarii de la Ovidiu.Ro au constat cã accesul copiilor din zonele
defavorizate este îngreunat de lipsa rechizitelor, migraþia pãrinþilor, ori de faptul cã, pentru adulþi, nu este o prioritate sã îºi dea copiii la grãdiniþã. Tocmai de aceea, voluntarii le-au povestit pãrinþilor, prezenþi ºi ei la lecþiile deschise de citit interactiv ºi degustare de legume ºi fructe, despre importanþa acestei etape în viaþa copiilor ºi le-au vorbit despre tichetele de 50 de lei pe care le pot primi lunar. Acþiunea, a fost gestionatã de voluntarii asociaþiei Ovidiu.Ro, cei care au implementat în România programul „Fiecare copil în grãdiniþã”, program care au ajuns, în perioada 6 - 10 martie, în judeþul Hunedoara. Primãriile de aici estimeazã pentru anul acesta un numãr total de 1.254 de copii care pot beneficia de programul naþional Fiecare Copil în Grãdiniþã, program lansat în februarie 2016, ºi care încurajeazã accesul la grãdiniþã al copiilor care provin din familii defavorizate. Ca sã beneficieze de aceste tichete, familia trebuie sã aibã sub 284 lei/membru, venitul lunar, singura condiþie fiind ca micuþii sã fie prezenþi la grãdiniþã. Diana MITRACHE
Târg de locuri de muncã pentru studenþi
U
niversitatea din Petroºani nu doar pregãteºte studenþii pentru piaþa muncii, ci le intermediazã discuþii cu angajatorii. La instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului are loc luna aceasta târgul locurilor de muncã pentru studenþi. “În data de 20 martie vom organiza târgul locurilor de muncã. Vor
fi prezenþi mai mulþi angajatori”, spun reprezentanþii instituþiei
de învãþãmânt superior din Valea Jiului. Târg de joburi pentru studenþi - Job Day - va avea loc în data de 20 martie 2017, ora 14, A104, la Universitatea din Petroºani. Organizatorii vor astfel sã le ofere studenþilor posibilitatea de a discuta cu angajatorii, ºi de ce nu, sã îºi gãseascã locuri de muncã în domeniile în care se specializeazã. Monika BACIU
Momârlanii Vãii Jiului expoziþie unicat, în Germania Expoziþia „Petru Birãu – Artã, Istorie ºi Tradiþie din România” este o expoziþie mixtã, cu picturi, fotografii artistice ºi costume populare momârlãneºti, fiind un eveniment „inedit pentru germanii din nordul Bavariei, în cunoaºterea artei, culturii ºi tradiþiilor din România”. „Fundaþia Culturalã ,,Ianza-Art Inter-Cultural” ºi Uniunea Artiºtilor Plastici din România organizeazã expoziþia PETRU ILIE BIRÃU ARTÃ, ISTORIE ªI TRADIÞIE DIN ROMÂNIA Vernisajul va avea loc marþi 21 martie 2017, ora 17. 30, la Galeria Ianza-Art din Marktrodach, Kleinvichtach 17 (Germania) Curator: Cristian-Sergiu Ianza Expoziþia va consta din picturi ºi fotografii artistice ale artistului, cât ºi costume populare momârlãneºti. Evenimentul, fiind sigur unul inedit pentru germanii din nordul Bavariei, în cunoaºterea artei, culturii ºi tradiþiilor din România. Petru Ilie Birãu s-a nãscut în 1966 la Cimpa, jud. Hunedoara. Absolvent al Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, secþia Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative, Master în picturã la
Universitatea de Vest din Timiºoara, Doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Vest din Timiºoara, este membru al Uniunii Artiºtilor Plastici, Filiala Târgu-Jiu. Începând cu anul 1993 a avut mai multe expoziþii personale în România ºi Franþa. Comunitatea momârlanilor, sursa de inspiraþie a artistului, dãinuieºte pe dealurile ºi munþii Vãii Jiului din vremuri strãvechi. Denumirea provine din termenul maghiar ,,maradvany” care înseamnã rãmãºiþã sau rãmaºii. (Adicã dacii rãmaºi, aproape neschimbaþi din timpul lui Decebal. Vestimentaþia lor este asemãnãtoare cu a celor de pe basorelieful Columnei lui Traian din Roma). Momârlanii au câteva obiceiuri unice în spaþiul românesc, pe care Petru Ilie Birãu le prezintã cu acribie în lucrãrile sale” Cristian- Sergiu Ianza.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Martie 2017
ANUNÞ Primãria Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile art. 7 al Legii nr. 52/ 2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã
ANUNÞÃ
elaborarea Proiectului de hotãrâre nr. 30/2017 privind aprobarea procedurii de acordare a scutirilor la plata impozitului/ taxei pe clãdiri ºi a impozitului/ taxei pe teren. Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente poate fi consultat la avizierul Primãriei Municipiului Lupeni (parter) ºi se poate obþine, în copie, pe bazã de cerere depusã la Registratura Primãriei municipiului Lupeni . Precizãm cã propuneri, sugestii, recomandãri pe marginea
proiectului de hotãrâre se primesc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni Registraturã, pot fi transmise prin fax la numãrul 0254/560515 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de e-mail: lupeni@upcmail.ro, pânã în data de 20.03.2017. Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului.
ANUNÞ
Primãria Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile art. 7 al Legii nr. 52/ 2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã
ANUNÞÃ
elaborarea Proiectului de hotãrâre nr. 28/2017 privind aprobarea Planului de Analizã ºi Acoperire a Riscurilor la nivelul Municipiului Lupeni pe anul 2017. Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente poate fi consultat la avizierul Primãriei Municipiului Lupeni (parter) ºi se poate obþine, în copie, pe bazã de cerere depusã la Registratura Primãriei municipiului Lupeni . Precizãm cã propuneri, sugestii, recomandãri pe marginea
proiectului de hotãrâre se primesc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni — Registraturã, pot fi transmise prin fax la numãrul 0254/ 560515 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de e-mail: lupeni@upcmail.ro, pânã în data de 20.03.2017. Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului.
manager îmbunãtãþire procese, manager, competenþe informatice, expert accesare fonduri structurale ºi de coeziune europene, expert achiziþii publice, formator, management de la intuiþie la profesionalism, etc.. Workshopul „Managementul proiectelor complexe” reprezintã o abordare nouã în România din managementul de proiect ºi se adreseazã studenþilor, masteranzilor, managerilor de proiect, managerilor ºi chiar profesorilor interesaþi La iniþiativa parteneriatului dintre Asociaþia Comitetului de Iniþiativã Petroºani ºi de domeniu. Simulator de Business Universitatea din Petroºani, firma EXELO – Bucureºti organizeazã în perioada 16-17 „SimTeam” este o platformã martie 2017 un eveniment de excepþie în sprijinul oamenilor de afaceri, absolvenþilor de simulare, care modeleazã ºi studenþilor universitãþii. Evenimentul constã din mai multe module de instruire operaþiunile unei organizaþii interactive, organizate sub formã de workshopuri, cu urmãtorul program: orientate spre cunoaºtere. Ea permite participanþilor, orgaTraining & Development Joi - 16 Martie 2017, Petroºani este formatã din specialiºti cu nizaþi pe echipe, sã înþeleagã sala Biblioteca Ora 10,30 - 12.00 – provocãrile operaþionale ale o experienþã vastã în organiUniversitãþii din Workshop: unei organizaþii. Participanþii Petroºani “Comportamentul în muncã” zaþii ºi în instruirea pentru Ora 10,30-12 – Echipa EXELO Training adulþi. Compania are certificãri – oameni de afaceri ºi studenþi, îºi vor împãrþi rolurile Prezentarea „Managementul & Development ale Project Management (CEO, CFO, HRM, Sales) ºi EXELO Training & Institute (PMI), International proiectelor complexe” Institute of Business Analysis Trainer Development este (IIBA), International ing. IUSTIN IVLEV compania de training care abordeazã ciclul de dezAssociation for Six Sigma Ora 12-12,30 – discuþii voltare al soluþiei de business Certification (IASSC), Ora 13-16,30 prin intermediul unei combiPeoplecert, Autoritatea Workshop: “Luarea naþii de instrumente aferente Naþionalã pentru Calificãri deciziilor - esenþa funcþiei de domeniilor de expertizã: (ANC), în baza cãrora conducere” furnizeazã instruiri acreditate ºi Echipa EXELO Training Analiza de Business, în România, în mai multe & Development Management de Proiect ºi Abilitãþi de Business, fiind domenii ºi pe diferite nivele de unicul partener în Romania dezvoltare ale carierei: manaVineri, 17 Martie al reþelei Global Knowledge. gementul proiectelor, analizã 2017, sala Biblioteca Echipa EXELO de business, Lean Six Sigma, Universitãþii din
PAªI ÎN AFACERI
vor concura pentru clienþi ºi resurse. Workshopul „Comportamentul în muncã” reprezintã un joc de echipã, adresat studenþilor ºi oamenilor de afaceri. Studenþii ca membrii ai echipelor de soluþionare a diverselor probleme organizaþionale ºi oamenii de afaceri ca observatori ai atitudinilor ºi comportamentelor membrilor din echipe. Acest workshop constituie o oportunitate atât pentru studenþii care îºi pot manifesta ºi autoevalua modalitate de a acþiona în anumite împrejurãri sau situaþii, cât ºi pentru oamenii de afaceri care îºi pot analiza ºi evalua candidaþii pe care ºi-i doresc în firme. Aceste module constituie paºi care pot fi de la student la angajat, la om de afaceri ºi mai departe spre oameni de afaceri de succes.
Vã aºteptãm sã participaþi!
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Martie 2017
Cristian Resmeriþã nu îºi pierde mandatul
C
ristian Resmeriþã nu îºi pierde mandatul de senator. Decizia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie prin care i s-a respins recursul nu afecteazã mandatul de parlamentar. Prezent la emisiunea Punctul pe I realizatã la Mondo TV de Ionuþ Drãgotesc, Cristian Resmeriþã a explicat ce presupune decizia Curþii Supreme. ”Este o chestiune care s-a petrecut în urmã cu 8 ani de zile. În primul rând, vreau sã spun cã atunci când eu am fãcut un contract civil cu fratele meu pentru a mã sprijini în activitatea de la biroul meu de deputat pe care-l aveam la Vulcan, nu a avut carte de muncã ºi nu exista legislaþia privind conflictul de interese de acest fel. Decizia Înaltei Curþi nu o voi comenta. La Nivelul anului 2009 când am luat aceastã decizie am fost sfãtuit de juriºti ºi legea nu interzicea absolut deloc
acest lucru. Poate cã din punct de vedere moral am fãcut o greºealã. Aceastã chestiune a fost verificatã din douã puncte de vedere, din punct de vedere penal ºi din punct de vedere administrativ. Din punct de vedere penal, Agenþia Naþionalã de Integritate a trimis Parchetului pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie o plângere, Parchetul m-a verificat ºi a dat ordonanþã de clasare în 26 ianuarie 2015. ANI nici mãcar nu a fãcut contestaþie la aceastã clasare.
Cristian Resmeriþã:
Raportul ANI rãmâne în vigoare ºi îmi respinge recursul ºi mã incrimineazã din punct de vedere administrativ. Penal nu este nicio problemã”, a spus Cristian Resmeriþã, la emisiunea Punctul pe I de la Mondo TV. Cristian Resmeriþã ar
putea fi sancþionat, cu 10% din indemnizaþia de parlamentar, timp de cel mult 3 luni de zile. “Statutul deputaþilor ºi al senatorilor precizeazã la art. 16 cã fapta deputatului sau a senatorului de a încãlca legislaþia în materie privind conflictul de
interese constituie abatere disciplinarã ºi se sancþioneazã cu diminuarea indemnizaþiei cu 10% pe o perioadã de maxim 3 luni de zile. Sancþiunea se aplicã de biroul permanent al Camerei din care face parte deputatul sau senatorul. Decizia Înaltei Curþi nu o comentez ºi deºi existã anumite cãi de atac nu o sã mai fac acest lucru. M-am sãturat de aceastã chestiune de 9 ani de zile sã o mai duc în spate. Dacã biroul permanent va hotãrî sã mã sancþioneze cu 10% din salariu nu o sã comentez, nu o sã contest. Din punct de vedere penal nu am niciun fel de problemã”, a mai subliniat sursa citatã. Cristian Resmeriþã poate candida pentru orice funcþie publicã având în vedere cã decizia instanþei face
“Valea Jiului nu este respectatã” Accidentele grave îi trimit enatorul Cristian Resmeriþã a pe salvamontiºti la specializare S anunþat, zilele trecute, pe pagina sa ccentul în de socializare cã va face dezvãluiri care vor avea efectul unui cutremur. Acesta a A pregãtirea salrenunþat la a mai face anunþul mult vatorilor montani se aºteptat, însã susþine cã a reuºit sã atragã atenþia celor implicaþi în eventualul “cutremur”. Valea Jiului nu este respectatã mai este opinia senatorului.
pune pe acordarea primului ajutor de specialitate.
“În momentul de faþã nu voi anunþa nimic din ceea ce vroiam sã spun. Am atras atenþia celor care trebuiau sã fie afectaþi de posibilul cutremur care se isca. Eu cred cã oamenii au înþeles. Tot acel cutremur pe care eventual l-aº fi pornit s-ar fi întâmplat din cauza faptului cã Valea Jiului nu este respectatã. Trebuie sã fie respectatã ºi dacã vorbim din punct de vedere politic, din punct de vedere financiar, al alocãrii de bani sau a proiectelor care vin în aceastã zonã. Trebuie sã fim respectaþi ºi trataþi, mãcar în mod egal faþã de restul judeþului. Aceastã chestiune ºi convingere nu va putea sã mi-o ia nimeni, dar prefer sã mã opresc aici. Nu vreau sã intru într-o chestiune în care sã se spunã cã vreau sã destabilizez”, a spus senatorul Cristian Resmeriþã, în emisiunea Punctul pe I de la Mondo TV, cu Ionuþ Drãgotesc. Potrivit senatorului, toþi factorii din Valea Jiului trebuie sã îºi dea mâna pentru a dezvolta zona. Totodatã, Cristian Resmeriþã se declarã nemulþumit de modul în care Consiliul Judeþean Hunedoara a repartizat sumele pentru echilibrarea bugetelor locale. Localitãþilor din Valea Jiului i-au revenit 3,2 milioane din cele peste 21 de milioane de lei. Monika BACIU
Aºa s-a întâmplat ºi la ultima sesiune de pregãtire ºi reatestare a celor care fac parte din elita salvatorilor montani din România, care s-a þinut la Padina în judeþul Dâmboviþa, între 20 februarie ºi 8 martie. Din Hunedoara a participat salvamontistul George Resiga, din Straja, care a recunoscut cã accentul principal în pregãtirea echipelor montane trebuie pus pe salvarea celor rãniþi, dar ºi pe disciplinarea schiorilor care cresc ca numãr ºi sunt victime ale unor accidente cumplite. „Existã evaluãri continue la partea medicalã, de acordare a primul ajutor, din punct de vedere medical ºi accentul se pune pe
gestionarea pacientului în zona montanã, iar în al doilea plan, se pune accentul pe tehnicile de salvare-evacuare de pe zona schiabilã, din zona accidentatã ºi din zona alpinã. Ne confruntãm cu o varietate foarte mare de accidente la sfârºit de sãptãmânã. Majoritatea sunt de diverse tipuri ºi foarte multe fracturi, iar ceea ce ne surprinde în acest sezon, pânã acum, este cã s-au înmulþit foarte mult traumatismele lombare, ori presupusele fracturi de coloanã vertebralã”, a spus George Resiga, vicepreºedintele Salvamont România, salvamontist în Straja. Fiecare schiazã unde ºi cum îl taie capul ºi aceasta este principala cauzã a accidentelor la munte. Tocmai de aceea, elita salvamontiºtilor a cerut Ministerului Turismului sã facã niºte legi valabile pe munte, aºa încât fiecare sã rãspundã
pentru conduita lui. „Ministerul Turismului ar trebui, într-un timp scurt, sã elaboreze un regulament pentru conduita ºi comportamentul turiºtilor pe zona schiabilã, deoarece majoritatea accidentelor ºi traumatismelor de coloanã sunt cauzate de ciocnirea turiºtilor între
referire la mandatul de deputat. “Din punct de vedere administrativ se spune cã nu mai pot ocupa 3 ani de zile ACEEAªI funcþie. Eu în momentul de faþã nu mai ocup poziþia de deputat, sunt senator, deci nu se pune problema. Nici mãcar pentru mandatul urmãtor de a nu mai putea merge mai departe. Nu demisionez din Senat. Aceastã problemã a mea a apãrut de ceva vreme. Eu am fost ales, de atunci, primar al municipiului Lupeni, am fost ales cu peste 70% senator al judeþului Hunedoara. Toatã lumea a cunoscut aceastã problemã. O eventualã interdicþie se duce pe aceeaºi poziþie, adicã nu mai poþi ocupa poziþia de deputat”, a mai precizat Cristian Resmeriþã. Monika BACIU ei ºi nerespectarea noþiunilor elementare de comportament pe zona schiabilã”, a mai adãugat George Resiga. Într-unul dintre accidentele cumplite ce s-au petrecut în acest sezon în Straja a fost implicatã o fetiþã, care a rãmas mutilatã, dupã ce a fost spulberatã, în timp ce aºtepta la rând, la teleschi, de un schior începãtor. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Martie 2017
Henþ cu mâna
CU TELEVIZORUL, N-AU MINÞIT POPORUL! N-a trecut mult timp de la isprava cu ... neisprãvitul de Leo
Grozavu, un antrenor de trei surcele, care s-a dat în stambã în
faþa a milioane de telespectatori, pãlmuindu-ºi propriul jucãtor. Dar omul continuã sã mintã cu neruºinare cum cã n-a dat (mai þineþi minte povestea cu pixul albastru a lui Traian Bãsescu?) nici cu pumnul, nici cu
palma, adicã nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Leo Grozavu, antrenorul de la F.C. Botoºani a comis un act mizerabil, „o barbarie”, vorba lui Gigi Mulþescu. Pentru asta trebuie sã plece definitiv din fotbal, nici mãcar 12 luni de
suspendare, aºa cum prevãd regulamentele în vigoare. Cu atât mai mult cu cât imbecilul mai ºi minte. Da’ ce-ai fi vrut mãi zevzecule, sã-i scoþi toþi dinþii? Daþi afarã lepãdãtura de la Botoºani, pânã nu se iau ºi alþii dupã el.
Interviu
„VA FI UN RETUR GREU” DECLARÃ DAN VOICU, ANTRENOR LA HERCULES LUPENI Reporter: Dane, începe un nou sezon de primãvarã. Cum e? Dan Voicu: Va fi un retur greu. Ne-au plecat o grãmadã de jucãtori – A. Farcaº, M. Dumitrescu, Curtean, Graur, Ionuþ ºi Adrian Roºian, Ungurianu, ªipoº, Ciorâia ºi Bãcãran, din diferite motive iar
Andrei Harangozo mai are douã etape de suspendare. Reporter: Nici o noutate? Dan Voicu: Absolut nici una! Avem ºi echipa de juniori, dar de-acolo nu se aratã mare lucru. Va fi greu în primele etape, dar uºoruºor ne vom intra în ritm. Reporter: Gânduri la
PROGRAM - RETURUL CAMPIONATULUI 2016-2017 LIGA A-IV-A Seniorii vor disputa meciurile la ora 11.30 Juniorii vor disputa meciurile la ora 09.30
locul 1? Dan Voicu: N-am abandonat ideea, dar va fi dificil cu un lot mult diminuat faþã de tur. Inter Petrila rãmâne favoritã, am înþeles cã s-a întãrit ªoimul Bãiþa. Vom încerca sã facem acelaºi fotbal plãcut practicat în ultimii ani, sã avem la stadion cât mai mulþi spectatori.
Paginã realizatã de Genu TUÞU