Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1289
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 Martie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Accesul cercetãtorilor de la INSEMEX în Bamboo, abia sãptãmâna viitoare emolarea clubului Bamboo a început. D Dupã mai bine de o lunã
de la incendiul care a mistuit cel mai mare club din þarã, au început lucrãrile de demolare. Procesul de dezafectare a clãdirii se va desfãºura pe parcursul mai multor zile. În urma unei expertize tehnice care a stabilit cã existã un risc major ca structura clubului Bamboo sã se prabuºeascã, Inspectoratul de Stat în Construcþii a decis ca structura de rezistenþã sã fie dezafectatã în totalitate pentru a permite anchetatorilor sa efectueze cercetarea la faþa locului. Abia dupã ce va fi demolatã construcþia li se va permite cercetãtorilor INSEMEX accesul.
Totuºi, specialiºtii de la INSEMEX se aflã la faþa locului pentru a-i ajuta pe anchetatori sã le arate locurile pe care sã le izoleze astfel încât sã nu se distrugã probele din interior. “Abia sãptãmâna viitoare ni se permite accesul. Pânã atunci au loc lucrãrile de demolare”, a declarat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Criminaliºtii au fixat ºi locul de unde trebuie sã înceapã demolãrile, astfel încât sã nu le afecteze ancheta, ºi au cerut ajutorul specialiºtilor INSEMEX. Pe baza declaraþiilor dar mai ales a probelor ce vor fi ridicate din interiorul ruinei, specialiºtii INSEMEX vor reconstitui virtual incendiul din clubul exclusivist
CEH ªI JOCUL DE MIMI
Disimularea incapacitãþii de platã a dus la nedeclararea insolvenþei
Monika BACIU
P
lãþi de peste 150 de milioane ºi opoziþii ale creditorilor. Sunt douã din motivele pentru care instanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins cererea CEH de a intra în insolvenþã. Motivarea sentinþei prin care s-a respins cererea de intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara a fost redactatã. Una din cauzele pentru care a fost respinsã intrarea în insolvenþã este efectuarea de plãþi. Peste 156 de milioane de lei a plãtit CEH în perioada 25 mai 2016 – 25 noiembrie 2016. >>> PAGINILE 4-5
Ajutorul de stat pentru SNIMVJ – 84,5 milioane jutorul de stat A pentru Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului este cuprins pe agenda Ministerului Energiei.
Acesta urmeazã a fi introdus pe ordinea de zi a urmãtoarei ºedinþe de Guvern pentru aprobare. Proiectul prevede peste 44 de milioane de lei ca subvenþie pentru huila energeticã ºi 39 de milioane pentru cheltuielile excepþionale. “Se aprobã acordarea ajutorului de stat pentru
facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. pentru anul 2017, potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive. Ajutorul de stat în sumã totalã de 84.554 mii lei pentru anul 2017, suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei
Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/final ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2015) 8066/final, modificatã prin adresa Comisiei Europene nr.COMP/CD/MD/jbl*201 6/125983 din 20.12.2016. (...) Pentru unitãþile intrate în proces de
închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepþionale în sumã de 39.908 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã proiectul de act normativ. Obiectivul ajutorului îl constituie facilitarea
închiderii unitãþilor de producþie Paroºeni ºi Uricani. Pentru fiecare dintre aceste unitãþi de producþie care urmeazã sã fie închise, au fost întocmite planuri pentru încetarea activitãþii care conþin datele exacte la care va înceta activitatea de exploatare. Ministerul Energiei monitorizeazã nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe state. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Martie 2017
Investiþie de 5 milioane de euro ignoratã de aleºii locali de la Petrila C
onsilierii locali de la Petrila au refuzat o investiþie de 5 milioane de euro. Liberalii de la Petrila au respins un proiect de hotãtâre care prevedea concesionarea unei suprafeþe de teren de aproape 6000 de metri pãtraþi în vederea desfãºurãrii de activitãþi productive. Un investitor italian ºi-a manifestat intenþia de a realiza spaþii de producþie în Petrila. Douã fabrici ar fi urmat a fi realizate, una pentru producerea de componente pentru iluminat ºi alta de lactate. “Energy Group Corporation reprezentatã prin Giuseppe Pulitano, în urma analizei, dar mai ales în urma vizitei efectuate în oraºul dumneavoastrã ºi a Vãii Jiului la începutul lunii decembrie am decis urmãtoarele: 1. Construirea unei societãþi de drept juridic român în zona dumneavoastrã producãtoare de componente pentru iluminat, investiþie care va fi de 3.500.000 euro ºi care va avea nevoie de 35 de angajaþi. Pentru realizarea acestei construcþii avem nevoie de o halã de 3.500 mp cu o rampã de ridicare ºi teren în jurul ei pentru parcare. 2. Construirea unei societãþi de drept juridic român în zona dumneavoastrã care va face producþie de lactate ºi derivatele ei, investiþie care va fi de 1.500.000 euro ºi care va avea nevoie de 25 de angajaþi. Pentru realizarea acestei construcþii avem nevoie de o halã de 1.500 mp sau un teren de 6000 mp. Având în vedere acest lucru, vã rugãm sã ne comunicaþi modalitãþile de colaborare sau parteneriat posibile cu administraþia oraºului Petrila în vederea efectuãrii planului de investiþie ºi management”, aratã scrisoarea trimisã de investitorul italian reprezentanþilor Primãriei Petrila. Primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca, susþine cã refuzul consilierilor locali ai Partidului Naþional Liberal are la bazã doar interese de grup. “Au spus cã investitorul tre-
buia sã vinã personal sã le spunã ce vrea sã facã ºi sã prezinte documente care sã ateste cã are resursele financiare necesare pentru realizarea investiþiei. Dupã ce cã abia reuºim sã aducem investitori existã ºi o opoziþie din partea consilierilor. Acestora (consilierilor PNLn.r.) le este teamã cã dacã vom face ceva peste 4 ani (data alegerilor locale din 2020-n.r.) ei vor fi la jumãtate faþã de cum sunt acum. Pun interesul de grup mai presus de interesul cetãþenilor”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Suprafaþa de teren ce ar fi urmat a fi concesionatã prin licitaþie publicã se aflã la baza fostei gropi de gunoi din localitate. “Este la baza fostei gropi de gunoi. Acel teren a mai fost concesionat în trecut, dar respectiva persoanã nu a fãcut nimic cu el. Puteam sã încercãm mãcar sã îi dãm o ºansã investitorului”, a mai spus Vasile Jurca.
C
er transparenþã
Consilierii liberali cer transparenþã. Aceºtia susþin cã nu au votat proiectul de hotãrâre pentru cã niciun reprezentant al societãþii care vrea sã investeascã nu a fost prezent la ºedinþã. “Noi am avut o solicitare. Respingerea este o concretizare în vot a ceea ce nu s-a fãcut în urma solicitãrii noastre. Noi doar am rugat
Executivul Primãriei Petrila sã îl invite pe investitor sau un reprezentant al invetsitorului în cadrul Consiliului Local sã ne facã un breef a ceea ce doresc sã realizeze acolo, ca noi, consilierii locali care aprobãm aceste proiecte sã ºtim sã le transmitem cetãþenilor ce doreºte un om sã facã în oraºul nostru. Au venit cu o cerere de mânã, fãrã antet, dar noi de aceastã datã ne-am opus proiectului. Am cerut sã vinã un reprezentat al investitorului. Orice companie care se respectã are un departament care se ocupã de tot ce înseamnã investiþii, expansiuni, deschideri de noi oportunitãþi, aºa cã noi neºtiind despre cine este vorba ni se pune în faþã un proiect de hotãrâre cu foarte multe lacune ºi dupã aceea tot nouã ni se pune în cârcã cã nu aprobãm. Am cerut ca lucrurile sã fie fãcute corect ºi pânã la urmã am considerat cã forma în care ni s-a prezentat proiectul nu a fost în regulã”, a declarat Constantin Ramaºcanu, consilier local PNL. Suprafaþa de teren ar fi fost concesionatã, prin licitaþie publicã, pe o perioadã de 49 de ani, fapt care i-a nemulþumit pe consilierii liberali. “Acestuia i s-ar fi oferit pe tavã niºte suprafeþe foarte mari de teren, strategice, pe o perioadã de 49 de ani. Pentru un investitor de marcã al oraºului Petrila, de fiecare datã când acest om a solicitat o suprafaþã mai mare sau mai
micã pentru extinderea pãrþilor”, aratã proiectul de afacerilor, de fiecare datã i s-au hotãrâre respins de consilierii oferit acele suprafeþe pe o liberali de la Petrila. perioadã de 5-10 ani, ori acum Consilierii liberali susþin cã în apare cineva care primeºte cazul în care reprezentantul suprafeþe pentru 49 de ani, investitorului va fi prezent în fãrã ca noi sã mai avem vreun consiliul local ºi va explica ce drept sã îl tragem la rãspunpresupune investiþia, aceºtia vor dere”, a mai spus sursa citatã. aproba proiectul de hotãrâre. Consilierii liberali mai susþin Monika BACIU cã “nu a fost o acþiune concertatã împotriva primaruComunitatea academicã a lui sau a consilierilor UNIVERSITÃÞII DIN PETROªANI PSD. Este vorba de o este alãturi de domniºoara solicitare a noastrã ºi din trecut ºi pe care le-am Prorector conf.univ.dr.ec. DURA CODRUÞA ºi îºi exprimã reamintit-o. Nu este o regretul pentru trecerea în chestiune definitivã”.
B
ani la bugetul
local
Concesionarea suprafeþei de teren ar fi adus fonduri ºi la bugetul local. Investitorul ar fi urmat sã plãteascã o taxã de concesiune. “Totodatã prin atribuirea contractului de concesiune s-ar fi adus venituri la bugetul local, crescând potenþialul economic al zonei. Redevenþa propusã este de 0,2 lei/mp/an. Durata estimatã a concesiunii se propune a fi de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire cu jumãtate din perioada iniþialã, prin acordul
Tir încãrcat cu fier vechi, rãsturnat pe Defileu
ª
oferul unui autotren încãrcat cu fier vechi, care venea de la Târgu Jiu spre Petroºani, a scãpat ca prin minune dupã ce mastodontul s-a rãstrunat într-o curbã periculoasã ºi a blocat un sens de mers al DN 66.
Evenimentul rutier a avut loc, ieri dimineaþã, în zona Meri, iar ºoferul tirului nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a scãpat de sub control ansamblul format dintr-un cap tractor ºi remorcã ºi s-a oprit într-un parapet. Din fericire, conducãtorul auto, în vârstã de 38 de ani, din Târgu-Jiu,
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
nu a fost rãnit grav. Circulaþia rutierã pe DN 66 între Petroºani ºi Târgu Jiu s-a desfãºurat timp de mai multe ore pe un singur sens, pânã când autotrenul a fost repus pe
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
roþi iar ºoºeaua curãþatã de deºeurile împrãºtiate din remorca tirului. (M. GÂNJU) GÂNJU)
nefiinþã a tatãlui sãu
DURA IOAN Regrete eterne! Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Martie 2017
„Nu vrem sã fim o enclavã, nu vrem facilitãþi fiscale, nu vrem pomanã...” z „Dacã de 27 de ani nu au venit investitori în Valea Jiului, nici de acum încolo nu vor veni. Nu ne rãmâne decât sã ridicãm noi zona, dar pentru asta trebuie sã devenim o forþã” – Constantin Fulga, preºedinte Asociaþia Comitetului de Iniþiativã Petroºani-VJ. z „Habar nu avem ce face administraþia localã pentru noi ca societate. Nu Consiliul Local este cel care sã spunã ce sã facem, ci invers pentru cã de aceea i-am ales” – Daniel Benea, vicepreºedinte ACIP-VJ. z “Vom avea o unitate pentru asistente medicale cu studii superioare pentru cã existã cerere, dar ºi o facultate de sport. În acest sens am avut discuþii, se întocmeºte dosarul de constiture, este în lucru” – Radu Sorin, rector Universitatea Petroºani.
P
rima ºedinþã, de prezentare, tatonare ºi dezbatere a noii Asociaþii a Comitetului de Iniþiativã PetroºaniValea Jiului a fost una din care s-au desprins idei ºi s-au conturat proiecte, deºi, de regulã, la asemenea debuturi, prima întâlnire pare un haos pentru cã toatã lumea invitatã vorbeºte sau toatã lumea tace... La ºedinþã au paticipat oameni de afaceri, profesori universitari, rectorul Universitãþii Petroºani, directori de licee, avocaþi, Carmen Tarnovschi specialist în proiecte cu finanþare guvernamentalã ºi europeanã, un arhitect din Timiºoara – MihaiIonuþ Daciu, cel care alãturi de prof.univ. dr. ing. Sabina Irimie ºi ing. Daniel Benea, asistaþi de av. Dorel Mezambrovschi au întocmit Planul de acþiuni al Asociaþiei pentru anul 2017. Asociaþia Comitetului de Iniþiativã PetroºaniValea Jiului (ACIP) s-a nãscut din Consiliul Consultativ Economic, consiliu care nu avea statut juridic, din nevoia care a devenit acutã de a acþiona în redresarea societãþii dintre cele douã Jiuri - aflatã în cãdere liberã - în colaborare cu mai toate instituþiile din toate domeniile.
pentru Valea Jiului iniþiat de fostul govern. Este vorba de “Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene ºi bugetul naþional pentru îmbunãtãþirea situaþiei sociale ºi economice a locuitorilor din zonele Valea Jiului, Roºia Montanã ºi comunitãþile marginalizate din Moldova”, care are ºi un birou al Unitãþii guvernamentale de asistenþã tehnicã Valea Jiului, la Universitatea Petroºani. Carmen Tarnovschi a precizat cã existã ºi fondurile necesare, dar trebuie cerutã noului guvern demararea efectivã a proiectului.
C
ereri de specializãri universitare, plus facultãþi noi
„N
u ne rãmâne decât sã ridicãm noi zona”
„Dacã societãþii îi merge bine, ºi nouã, oamenilor de afaceri ne va merge ºi implicit salariaþilor. Dacã de 27 de ani nu au venit investitori în Valea Jiului, nici de acum încolo nu vor veni. Nu ne rãmâne decât sã ridicãm noi zona, dar pentru asta trebuie sã devenim o forþã, sã ne unim, sã devenim un glas ºi sã acþionãm pentru cã ºtim ce avem de fãcut. Avem administaþii locale, parlamentari pe care trebuie sã-i folosim, sã colaborãm, pentru cã de aceea i-am ales. Vom veni cu propuneri, cu proiecte, ne vom implica în viaþa civicã pentru cã nimeni nu ºtie mai bine ca noi, cei din Valea Jiului, de ce avem nevoie. Nu vrem sã fim o enclavã, nu vrem facilitãþi fiscale, nu vrem pomanã, ci prin forþele noastre sã ridicãm Valea” – a precizat în cuvântul sãu, preºedintele ACIP, Constantin Fulga.
N
u mai vor sã audã „noi, Primãria, am hotãrât”...
„Asociaþia este una deschisã, iar scopul nostru principal este creºterea competitivitãþii pentru cã suntem incluºi în zona Vest unde suntem „puºi la masã cu bogaþii” ºi trebuie sã ne ridicãm prin propriile forþe. În Petroºani existã circa 1500 de societãþi comerciale, majoritatea cu pânã la 5 angajaþi. Poate nu se cunoaºte tot ce trebuie pentru a consolida o afacere, iar pentru a deveni competitivi trebuie sã învãþãm, sã fim pregãtiþi de specialiºti în antreprenoriat, sã avem relaþii corecte cu administraþiile locale ºi de stat, iar scopul este unul singur: sã ne dezvoltãm. Habar nu avem ce face administraþia localã pentru noi ca societate. Nu Consiliul Local este cel care sã spunã ce sã facem, ci invers pentru cã de aceea i-am ales. Este pus de noi acolo, contribuim cu bani la buget ºi trebuie sã þinã cont de proiectele noastre
pentru oraº, sã le prezentãm ºi sã acþioneze în folosul comunitãþii pentru cã mereu auzim „noi, Primãria am hotãrât”... Trebuie sã avem o colaborare constructivã, care sã fie în folosul tuturor, sã nu mai plece oameni, sã aibã la ce se întoarce cei plecaþi, sã avem o societate vie” – a spus, printre altele, Daniel Benea - , vicepreºedinte ACIP, unul dintre fondatorii asociaþiei.
P
roiecte argumentate, inclusiv cel al guvernului Cioloº
S-a vorbit îndelung despre proiecte, despre ce ar motiva pe cei plecaþi sã se reîntoarcã, despre specialiºti ºi voluntariat, despre unitate ºi hotãrârea de a ieºi din marasmul care a cuprins Valea Jiului ºi multe au fost propunerile venite de la Adrian Apostu, Cãlin Ekart, Cãlin Govor, Doru Teleche, Sorin Oltean, Eugen Troiþa, Viorel Pascu, Radu Sorin, Carmen Tarnovschi etc. Carmen Tarnovschi, specialist în proiecte naþionale ºi europene, cu rezultate remarcabile de-a lungul timpului, a propus proiecte deja existente care trebuie doar adaptate situaþiei actuale a Vãii Jiului ºi, mai mult, a propus înaintarea unei cereri cãtre actualul guvern pentru continuarea unui proiect important ºi bun
Rectorul Universitãþii Petroºani, Radu Sorin, a subliniat necesitatea unei astfel de entitãþi precum ACIP, pentru cã focalizarea interesului exclusiv asupra Complexului Energetic, respectiv a mineritului, ºi neglijarea aproape totalã a dezvoltãrii ºi altor laturi economice s-a dovedit pãgubitoare. “Nimeni nu ºtie mai bine ce este în Vale ºi de ce are nevoie decât cei de aici. Noi trebuie sã fim bine pregãtiþi, prin proiecte, cu posibilitãþile care existã, apoi sã cerem mai departe sprijin, colaborare. S-a vorbit de parcul industrial, dar aici, la noi, pentru a fi funcþional cu adevãrat are nevoie de condiþii speciale. De exemplu pentru a dezvolta o idee a unui tânãr care nu are bani, sã i se ofere consultanþã de afaceri ºi pentru obþinerea de fonduri. Universitatea este deschisã, unele firme au
venit sã ne spunã de ce specialiºti au nevoie. Fãcând contracte de colaborare cu dv. pentru practica studenþilor, vã puteþi alege specialiºtii, puteþi vedea pe ce laturã aveþi nevoie de specilizare ºi noi putem modifica inclusiv planul de învãþãmânt. ªi cu liceele se poate lucra în aceeaºi manierã” – a spus Radu Sorin. Omul de afaceri Sorin Oltean s-a arãtat contrariat de ce Tg. Jiu are Facultate de sport, iar Universitatea Petroºani nu, deºi aici existã campioni, baze sportive, ºcoli de schi ºi salvamont etc. “Noi, cei de la Universitate cãutãm sã facem ce este mai aproape de cererea ºi nevoile societãþii. Ca urmare, vom avea o unitate pentru asistente medicale cu studii superioare pentru cã existã cerere, dar ºi o facultate de sport. În acest sens am avut discuþii, se întocmeºte dosarul de constiture, este în lucru. Trebuie sã avem ºi cadre universitare de specialitate ºi îi vom atrage” – a rãspus rectorul UP, Radu Sorin. Multe au fost propunerile celor prezenþi ºi bine argumentate. Dacã se va putea constitui acea unitate ºi implicare a reprezentanþilor societãþii din toate domeniile, lucrurile se vor miºca. Dar vorba lui Daniel Benea: “De obicei oamenii nu se implicã în ceea ce nu cred. Suntem aici pentru a vã convinge cã meritã, cã se poate”. Sperãm cã se vor implica mult ºi cu credinþã, pentru cã nu existã alte opþiuni pentru Vale… Ileana FIRÞULESCU
4 Minerit
CEH ªI JOCUL DE MIMI
P
lãþi de peste 150 de milioane ºi opoziþii ale creditorilor. Sunt douã din motivele pentru care instanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins cererea CEH de a intra în insolvenþã. Motivarea sentinþei prin care s-a respins cererea de intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara a fost redactatã. Una din cauzele pentru care a fost respinsã intrarea în insolvenþã este efectuarea de plãþi. Peste 156 de milioane de lei a plãtit CEH în perioada 25 mai 2016 – 25 noiembrie 2016. “Pe fondul cauzei, constatã cã cererea debitoarei introdusã potrivit art.66 alin.1 din Legea 85/2014 trebuie analizatã raportat la prevederile art.5 pct. 29 din aceeaºi lege care aratã cã insolvenþa este acea stare a patrimoniului care se caracterizeazã prin insuficienþa fondurilor bãneºti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide ºi exigibile, iar insolvenþa debitorului se prezumã atunci când acesta, dupã 60 de zile de la scadenþã, nu a plãtit datoria sa faþã de creditor; prezumþia este relativã; Or, aceastã prezumþie este rãsturnatã prin însãºi probaþiunea adminstratã potrivit art.248 Cod procedurã civilã la cererea debitoarei, respectiv înscrisurile de la f...., ºi anume situaþia plãþilor efectuate de cãtre debitoare în perioada 25.05.201625.11.2016 în sumã de 156.496.140.24 lei. Este cert cã datorii existã care depãºesc cu mult valoarea prag stabilitã de art.5.pct.72 din Legea 85/2014, ºi anume suma de 968.621.036.00 lei datorii restante care depãºesc 90 zile de la scadenþã, cum rezultã din înscrisurile reprezentând datorii pe intervale de la f... vol.I, dar plãþi se efectueazã. În aceastã situaþie, potrivit prevederilor art.80 din Legea 85/2014, debitoarea nu poate uza de procedura specialã a insolvenþei doar pentru a stopa adãugarea accesoriilor la creanþele nãscute anterior
Minerit 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Martie 2017
datei deschiderii procedurii, altfel orice debitor cu un debit ce depãºeºte valoarea prag de 40.000 lei, ar avea la îndemânã o astfel de cale juridicã în dauna creditorilor”, aratã motivarea Tribunalului Hunedoara. Instanþa de la Deva a avut în vedere ºi la o decizia a Curþii de Apel Alba Iulia care arãta cã CEH a efectuat plãþi în perioada în care a susþinut cã se aflã în incapacitate de platã. “Judecãtorul sindic nu poate face abstracþie nici de decizia nr.588/2016 pronunþatã de cãtre Curtea de Apel AIîn dosarul 5194/97/2015*/a1 prin care instanþa superioarã de control a stabilit în data de 08 noiembrie 2016, în speþã identicã, cã debitoarea nu este în încetare de plãþi ºi astfel de cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenþei formulatã de cãtre debitoarea Societatea CEH SA, nu este întemeiatã cu aprecieri privind chiar fondul cererii. Or, potrivit prevederilor art.430 alin.2 Cod procedura civilã, autoritatea de lucru judecat priveºte ºi considerentele pe care dispozitivul unei hotãrâri se sprijinã ºi anume în speþã lipsa dovedirii încetãrii de plãþi. Din toatã motivarea cererii introductive nu s-a prezentat o altã situaþie pe care instanþa de control nu a analizat-o”, mai aratã motivarea. “Deºi este adevãrat cã, în principiu încetarea de
Disimularea incapacitãþii de platã a dus la nedeclararea insolvenþei plãþi se verificã din perspectiva actelor contabile ale debitorului, care, în speþã, dovedesc, într-adevãr, un cuantum mare al datoriilor, nu mai puþin adevãrat cã atât în perioada apropiatã formulãrii cererii de deschidere a procedurii, cât ºi în timpul procesului, inclusiv în perioada în care procesul s-a aflat în rejudecare, debitoarea a fãcut o serie de plãti, unele considerabile, în favoarea unora dintre creditori, ceea ce creeazã o serioasã îndoialã asupra incapacitãþii sale de platã. Sub acest aspect, este de remarcat cã doar plãþile fãcute cãtre debitoare în perioada 05.04.2016 – 23.08.2016, în favoarea creditorilor Primãria Municipiului Vulcan de 3.194.709,83 ºi a creditoarei Constructiones Industrielles de la Mediterranee de 10.665.579,03 de lei însumeazã aproape 14.000.000 lei, ceea ce depãºeºte cu mult totalul creanþelor cumulate ale creditorilor care au cerut deschiderea procedurii insolventei”, aratã motivarea Curþii de Apel Alba Iulia, din data de 8 noiembrie 2016.
O
poziþia creditorilor
Unul dintre creditorii CEH a precizat cã CEH a introdus, ILEGAL, cererea de deschidere a insolvenþei. Acesta aratã cã pentru a depune o cerere de intrare în insolvenþã CEH ar fi avut nevoie de acordul statului român. Instanþa a respins solicitarea, motivând cã la dosar au fost depuse documentele prin care Consiliul de Administraþie este împuternicit sã ia decizii. “Reprezentantul creditoarei CS SRL prin administrator judiciar EQI SPRL solicitã admiterea excepþiei invocate, considerând cã declanºarea procedurii de insolvenþã a debitoarei nu se poate face deoarece Statul Român care este acþionarul majoritar prin reprezentantul sãu ºi ME ar
trebui sã solicite intrarea în faliment ºi care nu se regãseºte printre creditori. Astfel, solicitã admiterea excepþiei invocate, a se constata lovitã de nulitate absolutã cererea debitoarei pentru lipsa consimþãmântului valabil exprimat. (…)Reprezentantul creditoarei CSSRL prin administrator judiciar EQI SPRL învedereazã judecãtorului sindic cã excepþia este întemeiatã pe Legea nr.85/2014 care abrogã orice dispoziþii contrare ºi completatã cu Codul de procedurã civilã. Prin excepþia invocatã aratã cã cererea de deschidere a procedurii insolvenþei formulatã de cãtre societatea debitoare este nulã pentru cã nu are aprobarea acþionarului majoritar – Statul Român, potrivit prevederilor art. 344 lit.g din Legea nr. 85/2014 ºi depune la dosarul cauzei delegaþia de reprezentare”, aratã motivarea. Instanþa a respins însã solicitarea creditorului Compact Security. “Potrivit art.20 alin. 1 lit.q din Actul Constitutiv al Societãþii CEHSA, Consiliul de Administraþie are atribuþia de a introduce cererea de deschidere a procedurii insolvenþei societãþii potrivit Legii 85/2014, ... Sens în care Consiliul de Administraþie prin Hotãrârea nr.12/25.11.2016, a aprobat introducerea cererii debitorului de deschidere a procedurii
insolvenþei societãþii potrivit art. 65 ºi urmãtoarele din Legea 85/2014, hotãrâre prin care s-a împuternicit ºi preºedintele Consiliului de a redacta, semna ºi depune cererea, f... Or, cererea la f... este semnatã de cãtre preºedintele Consiliului de Administraþie. În consecinþã, faþa de situaþia de fapt ºi temeiurile de drept analizate, procedura urmatã este corectã. Deoarece în speþã a fost solicitatã deschiderea procedurii generale a insolvenþei, este necesar potrivit art.66 alin.5 din Legea 85/2014 ca cererea sã fie semnatã doar de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta, fãrã a fi necesarã o hotãrâre a asociaþilor/acþionarilor aºa cum susþine autorul excepþiei prezent analizate”, a apreciat judecãtorul sindic.
R
eorganizãrile/ lichidãrile au afectat creditorii
O altã chestiune de care s-au legat creditorii este cea privind reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit acestora, statul român a aprobat divizarea/reorganizarea/lic hidarea fostelor societãþi miniere, iar creditorii acestora au fost dezavantajaþi. “La termenul de judecatã din data de 07.02.2017 creditoarea CS SRL prin administrator
judiciar EQI SPRL a invocat ºi depus la dosarul cauzei excepþia nulitãþii absolute a cererii debitoarei de deschidere a procedurii insolvenþei prevãzutã de Legea nr. 85/2014. În susþinerea cererii a arãtat cã debitoarea Societatea CEH SA - P a fost înfiinþatã în anul 2012, ca urmare a reorganizãrii CNH, prin divizarea patrimoniului acesteia ºi lichidarea unor bunuri din patrimoniu fiind înregistratã la ORC sub nr. J20/994/2012. Din structura actualã a acesteia o componentã importantã o reprezintã cele patru unitãþi miniere (Sucursala Eh L, Sucursala EhV, Sucursala EML, EML) ce, la rându-le, provin din reorganizarea altei entitãþi juridice cu capital de stat, anume, CNH P. Aceasta din urmã a fost supusã procedurilor prevãzute de Legea nr. 137/2002, aplicabilã societãþilor cu capital de stat ori majoritar de stat, în baza cãreia, parte din patrimoniul sau, respectiv, cel apreciat a fi viabil ºi, totodatã, pretabil procedurii de privatizare reglementatã de acest act normativ, a fost desprins, prin divizare din patrimoniul CNH, înfiinþându-se o nouã societate, cea care, mai apoi, a intrat, tot ca urmare a unei proceduri de reorganizare, prin fuziune, în componenþa debitoarei de faþã, CEH (…) Toate acestea proceduri succesive de reorganizare, prin divizare ºi fuziune, cu
desprinderi ºi transferuri de patrimoniu de la o entitate juridicã la alta, s-au efectuat în baza hotãrârii acþionarului unic – Statul - reprezentat de M de R, la rândul sãu, prin reprezentanþi delegaþi potrivit legii ºi a avut ca efect desistarea creditorilor de la urmãrirea creanþelor, inclusiv cele fiscale, deci, aparþinând statului, cu consecinþe dezastruoase pentru foarte mulþi dintre creditori, care au ajuns în stare de insolvenþa, ori chiar de faliment, cu este ºi cazul creditoarei în cauzã, CS SRL - în insolvenþa. De asemenea, procedurile succesive de reorganizare, având ca efecte strãmutarea repetatã a patrimoniului supus garanþiei creditorilor societari, au fost dispuse, în baza reglementarilor legale speciale, de cãtre acþionar, Statul Român, prin ministerul de resort, creditorii neavând posibilitatea de a uza de calea de atac a opoziþiei, prevãzutã ca mijloc de prevenire a fraudelor urmãrite prin procedurile obiºnuite de divizare totalã ori parþiala, în cazul operaþiunilor de reorganizare a societãþilor cu capital privat, de Legea nr. 31/1990, privind societãþile comerciale”, mai aratã creditorul Compact Security. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au respins solicitarea celor de la firma de pazã. “Cu privire la intenþia reorganizãrii, o reorganizare a societãþii nu este exclusivã procedurii insol-
venþei, iar dacã s-ar confirma ulterior un plan de reorganizare accesoriile subsecvente se vor achita în conformitate cu actele din care rezultã ºi cu prevederile programului de plãþi. Deci dacã s-ar accepta un plan de reorganizare, accesoriile curg ºi dupã deschiderea procedurii. Raportat la activitatea concretã a societãþii care înglobeazã ºi activitatea minierã, se constatã cã potrivit art.18, alin.1 din Legea minelor nr. 85/2003, exploatarea minierã se realizeazã pe baza unei licenþe exclusive, care se acordã în condiþiile prezentei legi. Iar potrivit art. 33 alin.1 lit.b din aceeaºi lege, autoritatea competentã suspendã licenþa/permisul când c onstatã cã titularul este supus procedurii reorganizãrii judiciare ºi/sau a falimentului; Or, faþã de aceste prevederi, o procedurã a reorganizãrii judiciare pe baza unui plan de reoganizare în care activitatea societãþii se desfãºoarã în continuare este greu de realizat cu EM suspendatã”, aratã motivarea. Noul dosar în care se judecã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara este pe rolul Tribunalului Hunedoara, acesta având termen de judecatã data de 8 martie. La acest nou termen se judecã cererile creditorilor privind declararea insolvenþei CEH. Monika BACIU
198 de milioane pentru închiderea minelor de la CEH E nergia regenerabilã, costurile de extracþie prea mari pentru huilã ºi forþa de muncã scumpã sunt câteva din motivele pentru care statul român renunþã la unitãþile miniere Lonea ºi Lupeni.
Guvernul va aproba în ºedinþã proiectul care prevede închiderea a douã unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Hotãtârea privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. pentru anul 2017 se aflã pe agenda Ministerului Energiei. Proiectul prevede alocarea sumei de aproape 200 de milioane de lei pentru închiderea celor douã unitãþi miniere necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. este vorba de minele Lupeni ºi Lonea. “Ajutorul de stat în sumã totalã de 198.830 mii lei pentru anul 2017, suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7719/final, astfel: pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, ajutorul de stat în sumã de 132.226 mii lei se va acorda sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximã livratã de 290.800 tone ºi o putere calorificã minimã de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 130,27 lei. b) pentru
unitãþile intrate în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepþionale în sumã de 66.604 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã proiectul privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara - S.A. pentru anul 2017. Oficialii ministerului de resort aratã care sunt motivele pe baza cãrora s-a luat decizia închiderii celor douã unitãþi miniere. “Având în vedere prevederile Deciziei CE nr. 787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive ºi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7719/final, în urma analizei situaþiei tehnicoeconomice a minelor din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara- S.A., denumitã în continuare CEH S.A. s-a stabilit cã din cele patru exploatãri miniere aflate în structura sa este necesar sã intre în program de inchidere, douã unitãþi miniere ºi anume Exploatarea Minierã Lonea ºi Exploatarea Minierã Lupeni. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CEH S.A. a
întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele douã exploatãri miniere. Aceste documentaþii au fãcut obiectul notificãrii transmise Comisiei Uniunii Europene. Decizia s-a luat ca urmare a faptului cã a scãzut cererea de cãrbune ca urmare a dezvoltãrii producþiei de energie electricã regenerabilã situaþie constatatã în perioada 2011-2016; a scãzut considerabil preþul de vânzare al cãrbunelui pe piaþa internaþionalã ºi implicit în România; calculul indicatorilor tehnicoeconomici pentru cele douã unitãþi miniere constând în: rezervele de cãrbune, rezervele deschise ºi ponderea acestora în totalul rezervelor de cãrbune, calitatea cãrbunelui extras, productivitatea muncii, costul unitar de producþie au demonstrat cã acestea nu sunt viabile. CEH S.A. va gestiona ajutorul de stat
pentru închiderea celor douã mine necompetitive asigurând evidenþe contabile precise ºi separate pentru fiecare dintre cele douã unitãþi care beneficiazã de ajutor de stat. Valoarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor neviabile a fost fundamentatã în conformitate cu Decizia 2010/787/UE ºi Decizia Comisiei Europene nr. C (2016) 7719 final. Având în vedere prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 980/2015 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Energiei, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, monitorizarea aplicãrii Deciziei CE nr.787/2010 revine Ministerului Energiei. Ministerul Energiei monitorizeazã nivelul de acordare al ajutorului de stat, astfel încât preþul cãrbunelui livrat de unitãþile producãtoare de cãrbune care beneficiazã de ajutor sã nu fie mai mic decât preþurile cãrbunelui de o calitate similarã provenit din terþe state”, mai aratã documentul. Operatorul economic Societatea Complexul Energetic HunedoaraS.A - ce desfãºoarã în principal activitãþi în domeniul energetic a prevãzut în Proiectul de Buget de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2017 suma de 198.830 mii lei reprezentând ajutor de stat pentru închideri mine necompetitive. Monika BACIU
6 Actualitate
SESAM 2017, proiect marca INSEMEX
S
ESAM 2017 ajunge la ediþia cu numãrul VIII. INSEMEX Petroºani continuã tradiþia de a organiza cel mai prestigios simpozion internaþional. Anul acesta, Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã – INSEMEX Petroºani organizeazã Simpozionul Internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã – SESAM 2017, ediþia a
VIII-a. Evenimentul este organizat odatã la doi ani ºi reuneºte specialiºti din domeniul sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã din þarã, dar ºi de peste hotare. Cercetãtorii din domeniu se vor întâlni la hotel InterContinental din Bucureºti în data de 19 octombrie. ”Este vorba despre un eveniment ºtiinþific intenaþional de înaltã þinutã, care în timp ºi-a gãsit un loc apreciabil în rândul manifestãrilor ºtiinþifice din domeniul sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã, SESAM 2017
Atenþie cum ardeþi vegetaþia uscatã!
P
ompierii militari se confruntã în aceastã perioadã cu o creºtere semnificatã a numãrului de intervenþii pentru stingerea incendiilor de vegetaþie uscatã. Numai într-o singurã zi, duminicã, aceºtia au fost nevoiþi sã intervinã pentru stingerea a 8 incendii produse pe raza localitãþilor Homorod, Hunedoara, Sãliºtioara, Nãdãºtia de Sus, Sântuhalm, Ruºor, Ciopeia ºi Brâznic. Potrivit inspectorului
ºef ISU Claudiu Achim, în total, arderile, provocate, cel mai probabil, de utilizarea focului deschis în spaþii deschise în vederea igienizãrii terenurilor, au afectat 46 de hectare. Având în vedere cã, în perioada ce urmeazã, proprietarii de terenuri vor curãþa suprafeþele de vegetaþie uscatã folosind focul, pentru a preveni situaþiile în care flãcãrile pot crea pagube, pompierii reamintesc cetãþenilor urmãtoarele reguli: a) înaintea începerii activitãþii se cere apro-
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Martie 2017 va aduce în atenþia cercetãtorilor din acest domeniu de activitate ultimele noutãþi în materie. În acelaºi timp, simpozionul este un bun prilej de prezentare ºi dezbatere a unor lucrãri ºtiinþifice de specialitate”, spune George Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Simpozionul este organizat de INSEMEX Petroºani, în colaborare cu Universitatea Petroºani, Inspecþia Muncii, sub auspiciile Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii ºi sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România. Monika BACIU
bare de la Primãria / Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã al localitãþii; b) condiþii meteorologice fãrã vânt; c) parcelarea în suprafeþe de maximum 10 ha, prin fâºii arate; d) izolarea zonei de ardere faþã de cãi de comunicaþie, construcþii, culturi agricole vecine, instalaþii, fond forestier, prin executarea de fâºii arate; e) desfãºurarea arderii numai pe timp de zi; f) asigurarea pânã la finalizarea arderii a personalului de supraveghere ºi stingere a eventualelor incendii; g) asigurarea pentru suprafeþe de ardere mai mici de 5 ha a substanþelor ºi mijloacelor de stingere necesare; i) asigurarea, în cazul suprafeþelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apã, a mijloacelor de tractare ºi a personalului de deservire.
POMPIERII, eroii celor mici or sã salveze vieþi, vor sã fie eroi ºi pompierii sunt, V pentru ei, adevãraþii salvatori de
vieþi. I-au vãzut la treabã, ori chiar au pãrinþii care lucreazã în cadrul ISU ca pompieri militari, aºa încât, la vizita pe care au fãcut-o la sediul din Petroºani s-au declarat cu toþii încântaþi. Pompierii sunt cei mai buni, cei mai curajoºi, iar ca ei vor sã ajungã toþi bãieþii. Nici fetele nu sunt mai prejos ºi fiecare a povestit ce ºtie despre aceastã meserie. „ªtiu cã ei salveazã vieþi ºi la descarcerãri fac minuni. Am aflat cã descarcerãrile de maºini sunt cele mai importante ºi acolo sunt multe vieþi salvate de pompieri. Tata e pompier la Petroºani”, a spus o fetiþã care a venit dimineaþã la sediul inspectoratului din Petroºani, împreunã cu alþi colegi. „Tatãl meu merge la lucru ºi, în fiecare zi, se chinuie sã salveze oamenii de la unele lucruri pe care le-au fãcut din neatenþie ºi au provocat întâmplãri nefericite”, a explicat o altã fetiþã. „Aº vrea sã fiu pompier, cã mi-ar plãcea sã salvez oameni”, a spus un alt bãiat. „Nu numai medicii salveazã vieþi, ci ºi pompierii. Am fost în maºina lor ºi mi-a plãcut foarte mult”, a conchis un alt bãiat. Pompierii le-au demonstrat ce
fac ei, le-au arãtat cu ce scule lucreazã, ce pot face ei ºi ce poate face orice om, atunci când se întâmplã evenimente nedorite. A fost o lecþie deschisã cu cei mici, dornici sã se facã pompieri. „Cu ocazia Zilei Protecþiei Civile din România, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Iancu de Hunedoara, împreunã cu subunitãþiile, a organizat pentru copii ºi cadrele didactice, o scurtã vizitã la noi, ca sã le prezentãm tehnica din dotare. Le-am prezentat câteva activitãþi specifice ale noastre, cu acest prilej, iar copiii sunt încântaþi ºi chiar ne face plãcere aceastã vizitã a lor”, a spus Cristian Baleia, comandant adjunct al Detaºementului de Pompieri Militari Petroºani. Ziua Protecþiei Civile se sãrbãtoreºte în fiecare an la 28 februarie, iar pompierii primesc vizite, ori fac exerciþii demonstrative, îºi prezintã tehnica din dotare, dar toate astea, pe lângã misiunile care îi þin mereu legaþi de telefonul de la 112. Diana MITRACHE
Universitatea din Petroºani va avea o secþie la Deva
U
niversitatea din Petroºani duce cursurile mai aproape de studenþi. Universitatea va avea o secþie externã ºi la Deva. Astfel, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului încearcã sã vinã în sprijinul studenþilor din nordul judeþului ºi nu numai. În urma parteneriatului încheiat între Universitatea din Petroºani ºi Primãria municipiului Deva, studenþii vor avea posibilitatea de a urma cursurile celei mai prestigioase instituþii de învãþãmânt superior din judeþ mai aproape de casã.
“Vom avea o extensie ºi la Deva care va funcþiona în incinta Liceului Traian.
Urmeazã sã stabilim zilele viitoare ce specializãri vor funcþiona la Deva”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului vor astfel sã creascã numãrul de studenþi. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Martie 2017
Poliþia Petroºani ºi DSV Hunedoara fac cercetãri Unde îºi fac nevoile în cazul cãþelului mort în adãpostul public pensionarii?
P
oliþiºtii din Petroºani au deschis un dosar penal ºi fac cercetãri cu privire la cazul din adãpostul public Petroºani, unde un cãþeluº a fost gãsit în comã de cãtre reprezentanþii unui ONG.
Poliþiºtii verificã dacã este vorba de un caz de infracþiuni de cruzime împotriva animalelor ori altã infracþiune. Câinele poreclit ”Oiþã” a murit la o clinicã veterinarã câteva zile mai târziu. Voluntarii au considerat cã angajaþii adãpostului public sunt rãspunzãtori,
pentru cã au þinut puiul într-un padoc alãturi de câini adulþi, deºi legea spune cã puii ar trebui separaþi. ”Oiþã” ar fi fost omorât de câinii adulþi, dar nu s-a exclus nici varianta ca un angajat al adãpostului
sã-l fi maltratat. ”Poliþia Municipiului Petroºani a întocmit un dosar penal, se vor face audieri în cauzã ºi apoi se va da o soluþie legalã. Cercetãrile sunt deocamdatã în curs”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cazul cãþeluºului de la adãpostul public din Petroºani a intrat ºi în atenþia conducerii Consiliului Judeþean Hunedoara, iar preºedintele instituþiei a cerut explicaþii directorului „Serviciului judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân”. ”Am discutat cu
Riscã sã se întoarcã dupã gratii
U
n fost taximetrist din Petroºani, abia eliberat din închisoare, riscã sã se întoarcã în celulã pentru cã a escrocat ºase persoane. Individul a mai fost condamnat tot pentru înºelãciune ºi trafic de influenþã. Popescu Virgil, fost taximetrist în Petroºani, a devenit ”celebru” în anul 2012, dupã ce a fost prins în flagrant de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara cerând mitã pentru a se folosi de ”relaþiile” sale la Serviciul Poliþie Rutierã din IPJ Hunedoara. În realitate, Popescu nu avea nici o ”pilã” în serviciu, dar a
promis unui petroºãnean cã-i va rezolva recuperarea permisului de conducere reþinut de poliþiºti. Individul l-a ”tapat” de bani pe credul iar când acesta din urmã ºi-a dat seama cã este fentat, a sesizat Parchetul. ”Inculpatul a solicitat numitului C.G. suma de 1.000 euro promiþându-i acestuia cã, prin relaþiile pe care le are cu o persoanã de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor Hunedoara – Deva, va interveni pentru facilitarea obþinerii permisului de conducere. Pânã la
directorul Cioran ºi i-am cerut sã ia toate mãsurile ca lucrurile sã nu se mai repete. Cel care este acolo (n.r. adãpostul din Petroºani) responsabil de centru trebuie sã aibã altã atitudine. O sã vedem ce este acolo, o sã mã ocup de situaþia de la centrul din Petroºani”, a declarat, Mircea Bobora, preºedintele CJ Hunedoara. O sesizare cu privire la situaþia din adãpostul public din Petroºani a ajuns ºi pe masa Direcþiei Sanitar Veterinare Hunedoara, iar conducerea a dispus o anchetã. Maximilian GÂNJU
data de 21.03.2012, inculpatul Popescu Virgil a primit de la C.G., în scopul susmenþionat, suma de 4.300 lei, iar în data de 21.03.2012, a fost prins în flagrant, în oraºul Haþeg, imediat dupã ce primise suma de 500 lei de la numitul C.G”, se aratã în rechizitoriul procurorilor. Taximetristul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare dupã ce i s-a revocat o pedeapsã cu suspendare pe care o primise anterior, tot pentru înºelãciune. Individul n-a putut sta prea mult timp deoparte ºi a mai fãcut ºase victime. Acesta este acuzat de îmnºelãciune într-un dosar înregistrat anul trecut pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Magistraþii i-au dat lui Popescu ºansa de a se împãca cu victimele, iar pentru a rãmâne în libertate va trebui sã facã dovada în scris cã pãgubiþii l-au iertat. Maximilian GÂNJU
Au venit facturile de la termoficare
S
ingurii care mai sunt abonaþi în Valea Jiului, beneficiarii sistemului de termoficare din Petroºani au primit facturile. A fost foarte frig în ianuarie, însã costurile nu sunt foarte mari, mai ales cã la gaz preþurile parcã au mai crescut. Asta spune ºi directorul Ovidiu Muntean, de la Societatea de Termoficare din Petroºani, singura care mai funcþioneazã ºi care ne explicã exact cam cât au dat cei din Petroºani la încãlzire, în ianuarie. „Valoarea facturilor pe luna trecutã, ajung, pentru
un apartament cu douã camere, la 185 de lei, la 3 camere – 285 de lei, 4 camere – 346 de lei, o garsonierã, cam 105 lei. Valorile respective sunt valori medii. Facturile au fost mai mari, din cauza temperaturilor scãzute, dar ºi din cauza modificãrii de preþ, Dar, deºi au fost ceva mai mari, totuºi, am constatat cã majoritatea celor branºaþi individual, au venit ºi au ºi achitat deja”, a spus Ovidiu Muntean, director la SC Termoficare SA Petroºani. Mai sunt puþin peste 1.000 de apartamente branºate în Petroºani ºi doar aici Termocentrala
Paroºeni mai furnizeazã agent termic pentru populaþie. Din pãcate, restul administraþiilor locale a renunþat la acest sistem, pentru cã nu au reuºit sã îºi punã la punct reþelele. „Suntem undeva la 1.254 de branºaþi, la care se adaugã grãdiniþele, ºcolile, liceele, spitalul, universitatea. Din pãcate, lucrurile aici au cãpãtat o turnurã care, pentru viitor, nu va fi beneficã Vãii Jiului ºi este pãcat, pentru cã sistemul de termoficare se distruge”, a mai adãugat directorul Ovidiu Muntean. Nicio primãrie nu a mai agreat sistemul de ter-
P
arcul pensionarilor a devenit locul din care tot mai mulþi oameni în vârstã îºi aratã organele genitale, spre cei care au birouri în clãdirea ICPM. Acolo, angajaþii Societãþii de Închideri de Mine, ori ceilalþi care au birourile spre parc vãd zilnic oameni care îºi fac nevoile direct în spatele WC-ului public, care stã închis de o bunã vreme. La fel se
întâmplã ºi duminica, dupã slujba de la bisericã, iar angajaþii din birouri s-au sãturat sã priveascã pe geam la acest spectacol absolut dezolant. „Ne credeþi cã, zilnic, oamenii în vârstã, care au nevoie de toaletã, ºi îi înþeleg perfect, se pun pe vine aici ºi ºi le fac, fãrã prea mari menajamente? Nu înþeleg de ce este închis WC-ul public! Cã oamenii ar merge acolo, dacã ar avea posibilitatea”, a spus unul dintre cei care sunt oripilaþi zilnic de peisajul de la geamul biroului sãu. În municipiul Petroºani sunt cel puþin 3 toalete publice, douã în parcuri ºi una în zona gãrii, dar cea din parcul pensionarilor este închisã de ceva vreme. Pânã se va deschide, angajaþii din clãdirea ICPM cred cã va fi necesarã ºi o deratizare a zonei, mai ales cã se încãlzeºte. Diana MITRACHE
SOCOM UNIREA SC anunþã convocarea Adunãrii Generale Extraordinare în data de 17.03.2017 la ora 12:00, la Casa de Culturã Petroºani pentru aprobarea cooptãrii de noi membri cooperatori.
CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR PETRILA Convoacã Adunarea Generalã a reprezentanþilor membrilor C.A.R.P., de dare de seamã ºi alegeri pe data de 14 martie 2017 ora 11:00, în sala de ºedinþe de la sediu, Petrila, str. N. Bãlcescu, Nr. 4. Accesul în salã a membrilor se va face pe baza delegaþiei ºi BI/CI. Preºedinte, Ing. Borºa Martin
moficare, dar acest lucru va avea repercusiuni asupra tuturor. Stã în mâna celor de la CEH, ca ºi a primarilor din oraºele Vãii Jiului, sã gãseascã o soluþie, pentru cã altfel utilitatea termocentralei de la Paroºeni, cu toatã investiþia de acolo, va fi nulã. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Martie 2017
Henþ cu mâna
CÂND REGHECAMPF RÃMÂNE FATÃ MARE... Cea mai titratã, adulatã ºi mângâiatã echipã de fotbal din România, Steaua (FCSB?) Bucureºti, reuºeºte sã se umple
de ridicol din ce în ce mai evident. În aºa hal încât în ultimul meci de campionat, acel 1-1 de la Gaz Metan Mediaº, finanþatorul
Gigi Becali a avut o poziþie absolut de toatã lauda. I-a fãcut pe steliºti lui cum i-a venit la garã ºi pe bunã dreptate. I-a certat pe toþi, începând de la MM Stoica pânã la ultima rezervã, i-a jignit, i-a fãcut circari, mai puþin pe unul singur, care în opinia multora ar fi cel mai
Fotbal, Liga I
vinovat: Laurenþiu Reghecampf. Antrenorul cãruia i s-au fãcut toate poftele ºi pretenþiile, mereu cu aliura aia de muscã picatã în baltã ºi care îºi uscucã la soare picioruºele sau cu spaima unui copil mic care zice dupã câte o boroboaþã, „nu eu, nenea!”
Reghecampf a pierdut demult contactul cu realitatea ºi cred cã numai în capul lui Steaua mai poate fi campioanã. Oricum, la ce joacã acum, nu meritã nici mãcar podiumul. ªi tare mi-e cã aºa va fi.
Fotbal, Liga a II-a
CARE PE CARE! LIGA HAOSULUI z Bãtãlie mare pentru TOTAL locurile 5-6, ultimele care duc în play-off. z În penultima etapã a campionatului regular, Steaua a dat cu mucii-n fasole pe malurile Târnavei, un 1-1 chinuit ºi ruºinos cu Gaz Mediaº. z Viitorul lui Hagi se distreazã prin campionat, 5-0 cu amãrâþii lui Ionuþ Popa, ACS Poli Timiºoara, una dintre echipele condamnate la retrogradare. z Univ. Craiova ºi-a pierdut suflul din tur, nu mai bate pe nimeni ºi e la un punct de a pierde play-offul, dupã 1-2 la Dinamo. z Cu toate, pentru zilele care i se fac, Dinamo Bucureºti are mai multe variante de a pierde play-offul decât de a rãmâne în el: C.F.R. Cluj are nevoie de un egal cu Viitorul Constanþa, Astra trebuie sã facã un egal la Iaºi ºi sã batã Botoºaniul ºi out cu Dinamo!
Paginã realizatã de Genu TUÞU
z S-au reluat jocurile din liga secundã, cu încã douã „amputãri, echipele CSM Rm. Vâlcea ºi Unirea Târlungeni îngroºând numãrul celor retrase, care a ajuns, deocamdatã, la patru. z Juventus Bucureºti (antrenor Daniel Opriþa), conduce confortabil) cu 5 puncte. z Practic, în fiecare etapã se vor juca 6 meciuri, douã fiind decise la „masa verde”. z Echipa fostului jiulist Vlãduþ Tudorache, C.S. Afumaþi, a pierdut cu 1-0 la Academia Cliceni. z Sepsi Sf. Gheorghe 2-1 la Oradea (dupã (0-1 în min. 52), este o adevãratã revelaþie, având în „bãtrânul” Hadnagy (36 ani) un adevãrat motor al echipei. z Deºi a deschis scorul la Brãila, U.T.A. a „reuºit” sã piardã meciul de pe malurile Dunãrii cu 1-2, prin dubla reuºitã de C.Roºu.