Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1275
Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pensionarii mineri, pro Grindeanu
P
ensionarii mineri din Valea Jiului au organizat un miting pentru a-ºi arãta susþinerea faþã de Guvernul Grindeanu. Foºtii mineri se declarã alãturi de cabinetul condus de social-democratul Sorin Grindeanu ºi spun ei sã nu au fost îndemnaþi de nimeni sã organizeze acest protest. “Noi susþinem Guvernul Grindeanu, susþinem Guvernul PSD. Am primit autorizaþie pentru trei zile”, a spus Paul David, secretar
executiv în cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Mai mult, oamenii spun cã nu au fost îndemnaþi sã iasã la aceastã contramanifestaþie. “Am venit din proprie iniþiativã, nu ne-a zis nimeni sã ieºim. Ne-au mãrit salariile, iar pentru noi conteazã fiecare leu în plus la pensie”, spune un alt pensionar miner. Pensionarii mineri din Valea Jiului vor continua ºi mâine, dar ºi vineri acþiunile de susþinere a guvernului condus de Sorin Grindeanu. Monika BACIU
Primarii PSD din Valea Jiului, în galerie la moþiunea de cenzurã
P
rimarii PSD au ajuns pe post de suporteri pentru mai marii partidului. România disputã un meci împotriva României. PSD împotriva Opoziþiei sau invers. Primarii din Valea Jiului au rezolvat toate problemele localitãþilor pe care le conduc ºi s-au dus la Bucureºti sã susþinã Guvernul Grindeanu, pe post de galerie. >>> PAGINA A 5-A
Victor Grigorescu: „Sunt solidar cu colegii din minerit!”
M
inerii au fost cei care au salvat criza energeticã a României, iar fostul ministru tehnocrat, Victor Grigorescu spune cã lor li se datoreazã totul.
Pe contul sãu de socializare, Victor Grigorescu cere sã li se facã dreptate celor ce lucreazã în subteran ºi sã li se recunoascã meritele.
„Cãrbunele ºi minerii ne-au trecut prin aceastã iarnã grea. Ar trebui sã fim mai atenþi atunci când vorbim despre ei. S-a susþinut cã preþul energiei a fost influenþat de lipsa unor stocuri de cãrbune în termocentrale, ceea ar fi dus la nefuncþionarea unor grupuri energetice. Doua elemente importante la acest punct: a. În raportul al Transelectrica privind grupurile energetice
nefuncþionale, în luna ianuarie, nu apare nicio centralã în aceasta situaþie. Apar defecþiuni tehnice curente. b. Romania a produs mai multã energie decât a consumat. Am exportat, în multe zile, în jur de 10% din producþie. Adicã, am avut ºi avem stocuri. Când spui cã nu sunt stocuri de cãrbune, spui cã 20 mii de mineri nu ºi-au fãcut treaba. Romania a stat, energetic vorbind, pe
umerii lor ºi în aceastã iarnã. Nu este corect sã punem pe ei acest stigmat, când de fapt existã tranzacþii speculative în piaþã. Sunt solidar cu colegii din minerit! Lor trebuie sã li se facã dreptate dupã atâtea dezinformãri!”, a scris pe Facebook fostul
ministru al Energiei, Victor Grigorescu, ca sã explice preþurile mari la energie ºi cauzele ce au dus la acestea. În plus, Grigorescu a subliniat cã aceste costuri mari nu se vor regãsi în facturile populaþiei. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Februarie 2017
Forþaþi sã colecteze selectiv
Taxa de 80 de lei/tona de gunoi a intrat în vigoare
P
rimãriile din România plãtesc, începând din acest an, o taxã de 80 de lei/tona de gunoi. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani a participat, luni, la ºedinþa Asociaþiilor municipiilor din România. Au fost dezbãtute mai multe subiecte de interes, iar unul dintre acestea vizeazã noua taxã pe gunoi pe care trebuie sã o plãteascã primãriile. Taxa nu ar trebui sã se reflecte în sumele plãtite de cetãþeni. “ Am avut o discuþie cu domnul de la Ministerul Mediului pentru cã existã o taxã de 80 de lei/tonã pe
care trebuie sã o plãteascã administraþiile publice începând de la 1 ianuarie. E vorba deun angajament pe care îl are România legat de colectarea selectivã ºi depunerea deºeului menajer selectat în gropile ecologice. În anul acesta trebuie sã fie o cantitate de 10% din total, anul viitor 20%, iar pânã în 2025 100% aceastã cantitate care se depune în gropi
Disponibilizaþii au acþionat CEH în instanþã
D
isponibilizaþii de la Complexul Energetic Hunedoara nu ºi-au primit nici mãcar o parte din sumele compensatorii. 840 de persoane au fost disponibilizate de la CEH în toamna anului trecut, iar potrivit CCM prima tranºã de bani ar fi trebui plãtitã încã din luna decembrie a anului trecut. “Oamenii s-au constituit ºi au acþionat CEH în instanþã. Cei de le CEH nu le vor da niciun leu, au prevãzut ca prima tranºã a salariilor compensatorii sã fie acordã în decembrie ca sã aibã un respiro pânã intrã în insolvenþã. Nu o sã aibã sã le dea bani”, a declarat Dorin Vezure, lider de sindicat. În schimb, conducerea Complexului Energetic Hunedoara declarã cã “în momentul în care vom intra în insolvenþã vom putea respecta prevederile contractului colectiv de muncã ºi alte angaja-
mente”. Potrivit CCM-ului care este în vigoare, în cazul concedierilor colective se vor acorda salarii compensatorii astfel: “angajaþii care mai au un an pânã la pensie vor beneficia de un salariu mediu brut (3400 lei brut), salariaþii care mai
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI - Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
au între unu ºi trei ani pânã la pensie – trei salarii medii brute pe unitate, salariaþii care au mai mult de trei ani pânã la pensionare vor beneficia de ºase salarii medii brute, valoarea salariului mediu brut este de aproximativ 3.400 lei”. Acelaºi contract colectiv de muncã aratã cã “pentru cei care îºi înceteazã raportul de muncã în urma concedierilor colective în data de 7.10.2016 plata salariilor compensatorii se va face în trei tranºe lunare începând cu luna decembrie 2016 (inclusiv de cei care beneficiazã de un singur salar)”. Monika BACIU
locale sã fie pregãtite pentru a rãspunde cerinþelor legii. Discuþii pe acest subiect vor avea loc ºi în zilele urmãtoare. La discuþii au participat Ministrul Muncii ºi Justiþiei Sociale, Lia- Olguþa Vasilescu, Secretarul de Stat din MDRAPFE, Sirma Caraman, Preºedintele ANAP, Bogdan Puºcaº, dar si reprezentanþi ai Ministerului Mediului, precum ºi ai
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
trebuie selectatã. Aceastã taxã nu poate sã intre în costul gunoiului. Încã nu s-a luat o decizie”, a subliniat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarii de municipii, membrii ai Consiliului Director, au atras atenþia reprezentanþilor Guvernului cã trebuie rezolvatã, cât mai urgent, ºi problema taxei pentru depozitarea deºeurilor, dat
fiind cã, pe legea actualã, intratã în vigoare la 1 ianuarie, fiecare tonã ar urma sã fie taxatã cu 80 de lei. Reprezentanþii Ministerului Mediului ºi cei ai MDRAPFE au explicat faptul cã, în prezent, se cautã soluþii, în ideea în care, existã în dezbatere publicã un proiect de lege care prevede sã fie taxate doar acele cantitãþi de gunoi ce nu se recicleazã, din procentul prevãzut a fi reciclat pânã în 2020. Concret, în acest an, la nivel local, trebuie reciclate 20% din totalul deºeurilor, urmând ca, anual, procentul sã creascã, pânã la 50% în 2020. Totodatã se propune ca taxarea sã se amâne pânã la jumãtatea acestui an ºi sã se dea rãgaz autoritãþilor
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Ministerului Fondurilor Europene. Primarii au ridicat ºi problema absorbþiei fondurilor europene ºi au cerut sprijinul membrilor Guvernului pentru a se reuºi depunerea documentaþiei, demararea procedurilor ºi implicit a proiectelor cât mai curând. Conducerea AMR a transmis ºi propunerile sale pentru proiectul de Cod Administrativ ºi a stabilit ca Adunarea Generalã sã aibã loc în data de 13 martie 2017, la Bucureºti. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Februarie 2017
Bogdan Stãnescu: “Suntem niºte actori idioþi” B
frauduloasã, cã nu ducem societatea în insolvenþã”, a mai spus Bogdan Stãnescu.
ogdan Stãnescu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara îºi pune semne de întrebare în legãturã cu evoluþia societãþii. Acesta susþine cã dacã Consiliul de Administraþie nu ar fi solicitat declararea insolvenþei, membrii ar fi putut fi acuzaþi de bancrutã frauduloasã, infracþiune care se pedepseºte cu pânã la 5 ani de închisoare. Instanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins cererea Complexului Energetic Hunedoara prin care îºi cerea insolvenþa, în schimb cererile creditorilor de declarare a insolvenþei îºi urmeazã cursul, fiind disjunse. CA-ul va formula apel la soluþia Tribunalului Hunedoara. “S-a decis neintrarea în insolvenþã, iar cererea creditorilor care se judecã în 8 martie m-ar mira sã se decidã acolo intrarea în insolvenþã, ceea ce nu ºtiu ce s-ar schimba între 7 februarie ºi 8 martie. Practic ar fi o antepronunþare ºi pentru cererea creditorilor, dacã judecãtorul ar fi sã susþinã aceeaºi linie. Pânã atunci noi avem suspendate cererile de executare silitã, facem apelul respectiv la Alba Iulia, unde sper
sã se judece repede ºi tranºant. Eu cred cã e o lipsã de asumare la nivel de Deva”, a declarat Bogdan Stãnescu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Una din variantele luate în calcul de CA-ul de la CEH ar fi strãmutarea dosarului la o altã instanþã de judecatã, însã în aceastã fazã procesualã acest pas ar putea tãrãgãna ºi mai mult lucrurile. “Ne-am gândit la strãmutarea dosarului, dar amânã foarte mult procedura. Dacã am intra în insolvenþã atunci am putea cere strãmutarea ca procedura sã se judece în altã parte”, a mai spus sursa citatã. Complexul Energetic Hunedoara va formula
I
apel la soluþia de la Tribunalul Hunedoara, însã pânã la soluþionarea cauzei de instanþa superioarã, prioritatea conducerii este asigurarea salariilor angajaþilor CEH ºi aprovizionarea cu materiale. Bogdan Stãnescu mai subliniazã cã starea de insolvenþã a CEH este mai mult decât evidentã, iar dacã CA-ul cu ar fi solicitat intrarea în insolvenþã, membrii acesteia ar fi putut fi acuzaþi de bancrutã frauduloasã. Aceasta este infracþiune care se pedepseºte cu pânã la 5 ani de închisoare. “Astãzi formulãm
Ministrul Toma Petcu a “inflamat” preþul energiei eclaraþiile D ministrului Energiei, din data de 12 ianuarie, privind stocurile de cãrbune reduse au dust la creºterea pe bursã a preþului energiei electrice. Autoritãþile care au anchetat creºterea preþului energiei au primele concluzii.
„Este un grup între 18 ºi 22 de firme pe care le investigãm. E vorba în special de firmele care au denunþat contractele unilateral ºi în foarte multe cazuri nu au respectat condiþiile contractuale. Le solicitãm care sunt motivele reale pentru care au denunþat. O motivaþie de genul: „a fost foarte frig” nu ne poate satisface”, Nicolae Havrileþ, preºedintele ANRE, potrivit Digi24. Preºedintele ANRE mai aratã cã declaraþia
ministrului Energiei, Toma Petcu, a fost una alarmistã care a contribuit la creºterea preþului energiei. „Nici declaraþiile nu au fost foarte fericite: au fãcut sã creascã o emoþie în piaþã cã nu se vor rezolva contractele la nivelul contractat. Genereazã dupã aceea un comportament în lanþ. Practic acest lucru s-a întâmplat: au fost solicitãri de cumpãrare la preþuri foarte mari”, a mai spus preºedintele
ANRE. Potrivit Digi 24, “cei implicaþi în investigaþie spun cã cele mai mari câºtiguri în aceastã perioadã le-au avut tocmai termocentralele pe cãrbune din Oltenia despre care actualul ministru spunea cã nu mai au stocuri decât pentru patru zile. Legea le permite acestor producãtori sã fie ºi cumpãrãtori de energie. Adicã, ei pot vinde pe piaþa electricitatea produsã, dar pot face ºi oferte de cumpãrare la preþuri foarte mari. Odatã cu aceste oferte, toate preþurile pe bursã au crescut pânã la aproape 700 de lei per Megawatt”. În data de 12 ianuarie, ministrul Energiei a declarat în cadrul ºedinþei de Guvern cã stocurile de cãrbune mai ajung pentru doar patru zile. Monika BACIU
apelul, aºteptãm motivarea judecãtorului ca sã putem motiva apelul ºi sã obþinem un termen cât mai scurt ca sã mergem la Alba ºi pânã atunci asigurãm salariile minerilor, activitatea de zi cu zi. Starea societãþii fiind atât de gravã nu vãd de ce se vede ºi în justiþia oarbã ºi legatã la ochi, nu ºtiu. Nu comentez pe fond, dar orice practician îºi poate da seama de situaþia societãþii. Noi când am decis intrarea în insolvenþã am fãcut o analizã, conform legii, cã dacã nu o bãgam în insolvenþã, noi, membrii, eram acuzaþi de bancrutã
nterese ascunse?
Bogdan Stãnescu ridicã ºi problema intereselor ascunse care existã la Complexul Energetic Hunedoara. “Câteodatã îmi pun întrebarea dacã nu sunt interese ascunse undeva, pe care noi nu le vedem ºi noi suntem niºte actori idioþi (membrii CA ºi conducerea CEH-n.r.) de care nu ne dãm seama. Dacã e ceva, noi ne retragem ºi fiecare sã îºi facã ce interes are. Aici mã deranjeazã foarte rãu”, a completat preºedintele CA al CEH. Complexul Energetic Hunedoara poate fi studiu de caz. Este singura societate de asemenea anvergurã din þarã care a intrat ºi ieºit din insolvenþã de douã ori. Aceste manevre repetate nu au îmbunãtãþit situaþia societãþii, ba din contrã au agravat-o. “Intrarea ºi ieºirea din insolvenþã a acutizat ºi
adâncit problemele CEHului pentru cã beneficiarii ºi furnizorii noºtri de materiale pentru funcþionare nu mai au încredere. Aceste ieºiri ºi intrãri din insolvenþã au dus la lipsa de încredere ºi lipsa de materiale necesare. Mã doare sufletul când vãd cã toate chestiunea aceasta negativã se reflectã asupra oamenilor. Cei care suferã sunt oamenii. E o incertitudine accentuatã în rândul oamenilor, sunt demotivaþi”, a concluzionat Stãnescu. La Complexul Energetic Hunedoara lucreazã în jur de 6.000 de angajaþi la minele de cãrbune Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan ºi la termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Intrarea în faliment a CEH ar însemna ºi destabilizarea sistemului energetic naþional. Reamintim faptul cã în luna ianuarie, atunci când s-au înregistrat fenomene meteo extreme, CEH ºi CEO au asigurat funcþionarea sistemului energetic naþional. În plus, CEH a produs luna trecutã 158.000 de MWh de energie, lucru nemaiîntâlnit de circa doi ani de zile. Monika BACIU
Minerii cautã alternativa la insolvenþã, la Bruxelles omplexul C Energeic Hunedoara nu este în insolvenþã, iar liderii minerilor cred cã banii din conturi le ajung acum sã plãteascã la timp salariile. Au vândut energie la un preþ bun, acum când a fost criza energeticã la nivel naþional ºi, tocmai de aceea, vor sã cearã la Bruxelles un rãspuns. „Aºteptãm motivarea, ca sã vedem care sunt motivele pentru care nu s-a intrat în insolvenþã, dupã care am discutat cu Ion Popescu de la Confederaþia Meridian ºi vom face demersuri comune la Bruxelles pentru a gãsi o rezolvare ºi pentru huila energeticã. Aºa cum se gãseºte ajutorul de stat tip SIEG, aºa sã se gãseascã ºi pentru huilã. Altfel nu are rost sã ne mai facem
speranþe”, spune Ion Ciubotaru, vicepreºedinte al Sindicatului Muntele. Minerii nu au cu ce lucra ºi materialele primite ajung de la o zi la alta. Nimeni nu le spune exact ce îi aºteaptã ºi fiecare unitate minierã merge din inerþie. „E normal sã rãmânem fãrã bani, cã încasãrile nu mai sunt ca luna trecutã. Preþul energiei nu mai este de 600 de lei / Mwatt. Azi
e 300, ieri era 200 de lei ºi nemaiavând încasãri nu mai sunt bani, iar asta nu ºtim exact unde duce automat. Trebuie sã gãsim o formulã ca statul sã dea, aºa cum a promis în campania electoralã, un ajutor de stat, huila sã devinã strategicã. Dacã nu, ne pãcãlim, ne amãgim ºi toþi ne vom duce cãtre închidere”, a conchis Ciubotaru. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Bãtaia ºi agresivitatea nu le sunt strãine copiilor
N
u existã copil în Petrila, care sã nu fi fost victimã a vreunui caz de violenþã verbalã sau fizicã. Unii îºi povestesc cu mândrie, alþii resemnaþi, experienþele ºi, când sunt puºi sã deseneze cum vãd ei, ceea ce se numeºte generic bullying si cyberbullying,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Februarie 2017
imaginaþia lor este inspiratã din viaþa de zi cu zi. „Am desenat douã fete care se înjurã foarte urât”, a spus o fetiþã, iar un bãiat a fãcut un desen ºi mai sugestiv. „Aici sunt mai mulþi bãrbaþi, care au ieºit dintr-un bar ºi se bat”, a explicat el desenul sãu. Cu toþii au ajuns la Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila, iar aici au
aflat cã lucrurile s-ar fi putut rezolva ºi altfel. Din pãcate, însã, toþi recunosc cã la violenþã se rãspunde cu violenþã. „Am participat ºi eu la astfel de conflicte, pentru cã ei au dat în prietenii mei ºi eu nu suport sã vãd pe cineva cã a dat în prietenii mei. Am încercat sã îi opresc, nu am putut, iar atunci am dat în ei. Desenul meu reprezintã niºte copii care se joacã fotbal, dar cu violenþã. ªtiu cã nu trebuie aºa. Nu e bine aºa, dar ...”, explicã unul dintre cei mai activi copii, care a recunoscut cã nu stã deoparte când se iscã mici conflicte. „Am vãzut când o fatã a bãtut-o pe veriºoara mea. Nu m-am bãgat în bãtaie. Eu i-am zis sã nu
mai dea în ea, dar nu am fãcut mare lucru”, a spus resemnatã o altã fetiþã. „Eu, când niºte copii s-au bãtut, m-am bãgat între ei ºi i-am despãrþit. Apoi ei s-au împãcat ºi un bãiat a zis cã eu i-am înjurat. Au venit în parc, unde mã jucam cu colegii mei ºi au venit ºi m-au ameninþat, m-au bãtut ºi m-au înjurat”, a spus resemnat un altul, care a vrut sã ajute ºi nu a reuºit, decât sã devinã victimã. Mulþi dintre ei sunt victime fãrã voia lor ºi viaþa în cartierul lor este
Program de noapte pentru farmacii
O
singurã farmacie din Petroºani are program pânã la ora 22,00, iar sâmbãta ºi duminica pânã la 18,00. În rest, ce fac oamenii care au nevoie de medicamente, dupã aceste ore, nu se ºtie. Nicio unitate farmaceuticã nu este deschisã pe timpul nopþii în acest oraº, iar oamenii cred cu tãrie în necesitatea unui program de noapte. „Nu am avut o astfel de nevoie, dar nu e normal sã fie închise noaptea. Mãcar una, io ºtiu... Poate e nevoie ºi atunci...”, spune un bãrbat care tocmai ieºise din farmacie ºi care a recunoscut cã îºi ia medicaþia din timp, însã problema este
cu cei care au nevoie ocazional de pastile, ori instrumente farmaceutice, în regim de urgenþã. „Trebuie sã fie deschisã mãcar una. Aveam la piaþã. Nu mai este? E foarte rãu! Am avut nevoie într-o noapte, cã am, avut nepoþica la noi, dar era deschisã cea de la piaþã. Acum e foarte rãu. Nu ºtiu”, spune o altã
femeie din Petroºani. Tocmai de aceea, pentru urgenþe, mai ales, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va cere un program prin rotaþie, pentru farmaciile din Petroºani, ori o altã variantã agreatã de aceºtia, aºa încât urgenþele sã poatã fi onorate. „Am avut o discuþie cu preºedintele Colegiului
o adevãratã provocare, la care fiecare face faþã cum poate. Nu sunt încã lãmuriþi ce ar fi mai bine ºi ºtiu doar legea strãzii, tocmai de aceea, psihologii încearcã prin astfel de campanii sã le spunã ce ar trebui sã facã. „Aceºti copii sunt foarte receptivi ºi au primit acest mesaj foarte bine. Prin aceastã acþiune, noi le propunem sã cearã ajutor, pãriþilor sau autoritãþilor locale. De exemplu poliþiei sau serviciului public de asistenþã localã. Vorbim ºi cu pãrinþii lor ºi le explicãm
Farmaciºtilor din judeþul Hunedoara, e vorba de doamna Maria Tâlvescu, iar sãptãmâna viitoare ne vom întâlni la Petroºani, pentru cã vreau sã o rog sã aibã o discuþie cu toate farmaciile din Petroºani, aºa încât sã existe o farmacie deshisã non-stop, adicã ºi pe timpul nopþii, la Petroºani. Mi se pare mai mult decât necesar. Sunt 17 farmacii în Petroºani ºi nici una nu este deschisã pe timpul nopþii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acum, dacã cineva din Petroºani constatã cã ar avea nevoie urgentã de un medicament ºi e trecut de ora 22,00, nu are nicio ºansã, pânã dimineaþa la ora 9,00, sã gãseascã vreo unitate deschisã. Diana MITRACHE
cã violenþa provinde de acasã, iar cei mici sunt îndrumaþi sã caute alte metode de a-ºi rezolva conflictele, explicându-le cã astfel nu pierd, ci doar câºtigã”, a spus Mihaela Viziteu, pedagog social, care a susþinut un astfel de curs la Salvaþi Copiii Hunedoara, filiala din Petrila. Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara s-a alaturat Campaniei Naþionale ,,No Hate Speech Movement", cu proiectul intitulat ,,Am nevoie de ajutor!" Prin acest proiect, voluntarii vor sa reducã efectiv cazurile de bullying ºi cyberbullying, numãrul agresorilor ºi al victimelor, dar ºi sã îi informeze pe pãrinþii acestor copii cum sã gestioneze astfel de situaþii. Asta, pentru cã astfel de deprinderi vin din mediul familial. Diana MITRACHE
Poliþiºtii au dat iama în hoþii de cãrbuni oliþiºtii feroviari din Petroºani au anihilat mai multe grupãri P care se ocupau cu furtul de cãrbune din vagoane, astfel cã huila vândutã pe piaþa neagrã aproape cã ºi-a dublat preþul. Un sac de cãrbune costã ºi 15 lei faþã de 8-10 lei, cât era la debutul iernii. Hoþii se plâng cã nu se mai pot apropia de vagoanele CFR, iar poliþiºtii le transmit cã este doar începutul. ”Aºa este normal, nu se poate sã furi munca altuia ºi facem tot posibilul sã oprim aceste infracþiunii”, spun surse din Poliþia TF. Pe de altã parte, furturile din interiorul exploatãrilor încã nu sunt stopate ºi se fac chiar cu complicitatea unora dintre angajaþi, iar minerii se strãduiesc din greu sã umple mãcar silozurile termocentralelor. Maximilian GÂNJU
Primarii PSD din Valea Jiului, în galerie la moþiunea de cenzurã P rimarii PSD au ajuns pe post de suporteri pentru mai marii partidului. România disputã un meci împotriva României. PSD împotriva Opoziþiei sau invers. Primarii din Valea Jiului au rezolvat toate problemele localitãþilor pe care le conduc ºi s-au dus la Bucureºti sã susþinã Guvernul Grindeanu, pe post de galerie. Ieri a avut loc moþiunea de cenzurã împotriva Guvernului
condus de Sorin Grindeanu. Mai mulþi primari PSD au fost sã susþinã actualul Executiv. Din Valea Jiului au fost în “galerie” doi primari. Este vorba de Vasile Jurca, primarul
oraºului Petrila ºi Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Mai mult, Dãnuþ Buhãescu a fost ºi în atenþia celor prezenþi în plenul Parlamentului. Acesta a fost atenþionat de Cãlin Popescu
Canalizarea în Aeroport, cu banii din dividendele Apa Serv
C
artierul Aeroport, în zona care se inundã mereu, va fi reabilitatã, iar canalizarea refãcutã, aºa încât apele sã nu mai creeze probleme, indiferent de debitul precipitaþiilor. Banii vin direct de la Apa Serv, care dã dividende din profit cãtre primãrii. Partea care revine municipiului Petroºani, va ajunge în implementarea acestui
proiect atât de aºteptat de cei care îºi pierd agoniseala de o viaþã, la fiecare inundaþie. „Am discutat deja ºi vom face lucrãrile din acei bani care sunt dividende, din profitul celor de la Apa Serv, care ne revin nouã. E vorba despre 240.000 de lei. Aceºtia vor fi folosiþi pentru studiu, proiectare ºi lucrãrile din Cartierul Aeroport”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cursurile apelor sunt în plin
Tãriceanu, dupã ce edilul a fost mult prea vocal în timpul discursului lui Cãtãlin Predoiu. „Dacã nu vã potoliþi, cer sã vã evacuez din salã. Aici e Parlament, nu stadion”, a spus Cãlin
proces de amenajare, iar de asta se ocupã Apele Române, care au primit pânã acum douã milioane de lei, bani ce au fost alocaþi de la bugetul statului, pentru începutul acestei lucrãri, iar ea va fi realizatã în 3 ani. Responsabilii de la Apele Române spun cã acolo vor investi nu mai puþin de 8 milioane de lei ºi cã au început din zona de confluenþã a pârâului Staicului, cu Jiul de Est. Lucrãrile, însã, sunt mult mai ample ºi vizeazã întreg cursul pârâului care vine din munte ºi care, în zona Cartierului Aeroport, a creat mereu inundaþii de proporþii. Firma care distribuie apa ºi gestioneazã sistemul de canalizare din Valea Jiului a încheiat anul pe profit ºi are încasãri-recod în ianuarie, aºa încât, acum dã dividende. Suma totalã se ridicã la 2,4 milioane de lei, iar jumãtate se împarte cu acþionarii, Petroºaniului revenindu-i 240.000 de lei. Diana MITRACHE
17 autovehicule ridicate de pe domeniul public
Z
eci de autoturisme sunt abandonate pe domeniul public al municipiului Petroºani. Proprietarii ºi-au abandonat “bãtrânele” în drum, fãrã a le pãsa de acestea sau de faptul cã ocupã un loc de parcare. În acest sens, cei de la Poliþia Localã a municipiului Petroºani au somat proprietarii sã îºi ridice autoturismele de pe domeniul public.
“Auto abandonate sau fãrã stãpân au fost ridicate de proprietari fãrã aplicarea procedurii legii nr. 421/2002 -17 autovehicule, iar soluþionate prin aplicarea procedurii legii 421/2002 - 21 autovehicule”, aratã raportul Poliþiei Locale. Primãria are sarcina de a ridica, depozita, gestiona ºi valorifica aceste maºini, uitate în parcãri sau pe spaþiul verde din jurul blocurilor, în cazul în care proprietarul nu acþioneazã. (Monika BACIU)
Popescu Tãriceanu, copreºedintele ALDE. Niciunul dintre cei doi primari nu a putut fi contactat pentru a oferi informaþii cu privire la deplasarea de la Bucureºti. Mai mult, nici nu ºtim dacã aceºtia au fãcut deplasare din timpul lor liber (concediu de odihnã -n.r.) sau din timpul programului de lucru. Cert este faptul cã de astãzi (joi) primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca, intrã în concediu. De la Uricani atât primarul cât ºi viceprimarul s-au aflat, ieri, la Bucureºti pentru a susþine cabinetul Grindeanu. Astfel, în Primãria Uricani nu se
aflã niciun factor administrativ de decizie, doar secretarul. Reamintim cã cele douã localitãþi ale Vãii Jiului se confruntã cu mari probleme. Atât Petrila cât ºi Uricaniul vor rãmâne anul acetsa fãrã nicio unitate minierã ºi niciun investitor nu a fost atras în cele douã localitãþi Monika BACIU
Arest preventiv pentru tânãra care ºi-a ucis soacra
A
na Maria Bobora a fost arestatã preventiv pentru 30 de zile pentru infracþiunea de omor asupra unui membru al familiei, dupã ce ºi-a înjunghiat fosta soacrã. ”Din cercetãrile efectuate pânã în prezent, au rezultat probe privind suspiciunea rezonabilã cã în data de 05.02.2017, în jurul orelor 22:19, în timp ce se aflau în locuinþa comunã din satul Sibisel de pe raza comunei Beriu, pe fondul unei relaþii conflictuale existentã între victima R.F. ºi inculpata Bobora Ana Maria, relaþie conflictualã care s-a manifestat de-a lungul timpului prin acte de violenþã reciproce, inculpata, aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice, a aplicat victimei multiple lovituri cu un corp tãietor înþepãtor (cuþit) în zona hemitoracelui stâng ºi a membrului superior stâng cu secþionarea plãmânului stâng, ce a cauzat hemoragia externã ºi în mod direct decesul acesteia, precum ºi alte lovituri repetate cu un corp dur (posibil corp confecþionat din lemn) în zona feþei”, au declarat procurorii. Aceºtia mai spun cã din actele medico-legale rezultã cã moartea victimei a fost violentã. Tânãra a atacat soluþia magistraþilor Tribunalului Hunedoara ºi cere sã fie cercetatã sub control judiciar sau arest la domiciliu. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Bãtaia ºi agresivitatea nu le sunt strãine copiilor
N
u existã copil în Petrila, care sã nu fi fost victimã a vreunui caz de violenþã verbalã sau fizicã. Unii îºi povestesc cu mândrie, alþii resemnaþi, experienþele ºi, când sunt puºi sã deseneze cum vãd ei, ceea ce se numeºte generic bullying si cyberbullying,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Februarie 2017
imaginaþia lor este inspiratã din viaþa de zi cu zi. „Am desenat douã fete care se înjurã foarte urât”, a spus o fetiþã, iar un bãiat a fãcut un desen ºi mai sugestiv. „Aici sunt mai mulþi bãrbaþi, care au ieºit dintr-un bar ºi se bat”, a explicat el desenul sãu. Cu toþii au ajuns la Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila, iar aici au
aflat cã lucrurile s-ar fi putut rezolva ºi altfel. Din pãcate, însã, toþi recunosc cã la violenþã se rãspunde cu violenþã. „Am participat ºi eu la astfel de conflicte, pentru cã ei au dat în prietenii mei ºi eu nu suport sã vãd pe cineva cã a dat în prietenii mei. Am încercat sã îi opresc, nu am putut, iar atunci am dat în ei. Desenul meu reprezintã niºte copii care se joacã fotbal, dar cu violenþã. ªtiu cã nu trebuie aºa. Nu e bine aºa, dar ...”, explicã unul dintre cei mai activi copii, care a recunoscut cã nu stã deoparte când se iscã mici conflicte. „Am vãzut când o fatã a bãtut-o pe veriºoara mea. Nu m-am bãgat în bãtaie. Eu i-am zis sã nu
mai dea în ea, dar nu am fãcut mare lucru”, a spus resemnatã o altã fetiþã. „Eu, când niºte copii s-au bãtut, m-am bãgat între ei ºi i-am despãrþit. Apoi ei s-au împãcat ºi un bãiat a zis cã eu i-am înjurat. Au venit în parc, unde mã jucam cu colegii mei ºi au venit ºi m-au ameninþat, m-au bãtut ºi m-au înjurat”, a spus resemnat un altul, care a vrut sã ajute ºi nu a reuºit, decât sã devinã victimã. Mulþi dintre ei sunt victime fãrã voia lor ºi viaþa în cartierul lor este
Program de noapte pentru farmacii
O
singurã farmacie din Petroºani are program pânã la ora 22,00, iar sâmbãta ºi duminica pânã la 18,00. În rest, ce fac oamenii care au nevoie de medicamente, dupã aceste ore, nu se ºtie. Nicio unitate farmaceuticã nu este deschisã pe timpul nopþii în acest oraº, iar oamenii cred cu tãrie în necesitatea unui program de noapte. „Nu am avut o astfel de nevoie, dar nu e normal sã fie închise noaptea. Mãcar una, io ºtiu... Poate e nevoie ºi atunci...”, spune un bãrbat care tocmai ieºise din farmacie ºi care a recunoscut cã îºi ia medicaþia din timp, însã problema este
cu cei care au nevoie ocazional de pastile, ori instrumente farmaceutice, în regim de urgenþã. „Trebuie sã fie deschisã mãcar una. Aveam la piaþã. Nu mai este? E foarte rãu! Am avut nevoie într-o noapte, cã am, avut nepoþica la noi, dar era deschisã cea de la piaþã. Acum e foarte rãu. Nu ºtiu”, spune o altã
femeie din Petroºani. Tocmai de aceea, pentru urgenþe, mai ales, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va cere un program prin rotaþie, pentru farmaciile din Petroºani, ori o altã variantã agreatã de aceºtia, aºa încât urgenþele sã poatã fi onorate. „Am avut o discuþie cu preºedintele Colegiului
o adevãratã provocare, la care fiecare face faþã cum poate. Nu sunt încã lãmuriþi ce ar fi mai bine ºi ºtiu doar legea strãzii, tocmai de aceea, psihologii încearcã prin astfel de campanii sã le spunã ce ar trebui sã facã. „Aceºti copii sunt foarte receptivi ºi au primit acest mesaj foarte bine. Prin aceastã acþiune, noi le propunem sã cearã ajutor, pãriþilor sau autoritãþilor locale. De exemplu poliþiei sau serviciului public de asistenþã localã. Vorbim ºi cu pãrinþii lor ºi le explicãm
Farmaciºtilor din judeþul Hunedoara, e vorba de doamna Maria Tâlvescu, iar sãptãmâna viitoare ne vom întâlni la Petroºani, pentru cã vreau sã o rog sã aibã o discuþie cu toate farmaciile din Petroºani, aºa încât sã existe o farmacie deshisã non-stop, adicã ºi pe timpul nopþii, la Petroºani. Mi se pare mai mult decât necesar. Sunt 17 farmacii în Petroºani ºi nici una nu este deschisã pe timpul nopþii”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acum, dacã cineva din Petroºani constatã cã ar avea nevoie urgentã de un medicament ºi e trecut de ora 22,00, nu are nicio ºansã, pânã dimineaþa la ora 9,00, sã gãseascã vreo unitate deschisã. Diana MITRACHE
cã violenþa provinde de acasã, iar cei mici sunt îndrumaþi sã caute alte metode de a-ºi rezolva conflictele, explicându-le cã astfel nu pierd, ci doar câºtigã”, a spus Mihaela Viziteu, pedagog social, care a susþinut un astfel de curs la Salvaþi Copiii Hunedoara, filiala din Petrila. Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara s-a alaturat Campaniei Naþionale ,,No Hate Speech Movement", cu proiectul intitulat ,,Am nevoie de ajutor!" Prin acest proiect, voluntarii vor sa reducã efectiv cazurile de bullying ºi cyberbullying, numãrul agresorilor ºi al victimelor, dar ºi sã îi informeze pe pãrinþii acestor copii cum sã gestioneze astfel de situaþii. Asta, pentru cã astfel de deprinderi vin din mediul familial. Diana MITRACHE
Poliþiºtii au dat iama în hoþii de cãrbuni oliþiºtii feroviari din Petroºani au anihilat mai multe grupãri P care se ocupau cu furtul de cãrbune din vagoane, astfel cã huila vândutã pe piaþa neagrã aproape cã ºi-a dublat preþul. Un sac de cãrbune costã ºi 15 lei faþã de 8-10 lei, cât era la debutul iernii. Hoþii se plâng cã nu se mai pot apropia de vagoanele CFR, iar poliþiºtii le transmit cã este doar începutul. ”Aºa este normal, nu se poate sã furi munca altuia ºi facem tot posibilul sã oprim aceste infracþiunii”, spun surse din Poliþia TF. Pe de altã parte, furturile din interiorul exploatãrilor încã nu sunt stopate ºi se fac chiar cu complicitatea unora dintre angajaþi, iar minerii se strãduiesc din greu sã umple mãcar silozurile termocentralelor. Maximilian GÂNJU
Primarii PSD din Valea Jiului, în galerie la moþiunea de cenzurã P rimarii PSD au ajuns pe post de suporteri pentru mai marii partidului. România disputã un meci împotriva României. PSD împotriva Opoziþiei sau invers. Primarii din Valea Jiului au rezolvat toate problemele localitãþilor pe care le conduc ºi s-au dus la Bucureºti sã susþinã Guvernul Grindeanu, pe post de galerie. Ieri a avut loc moþiunea de cenzurã împotriva Guvernului
condus de Sorin Grindeanu. Mai mulþi primari PSD au fost sã susþinã actualul Executiv. Din Valea Jiului au fost în “galerie” doi primari. Este vorba de Vasile Jurca, primarul
oraºului Petrila ºi Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Mai mult, Dãnuþ Buhãescu a fost ºi în atenþia celor prezenþi în plenul Parlamentului. Acesta a fost atenþionat de Cãlin Popescu
Canalizarea în Aeroport, cu banii din dividendele Apa Serv
C
artierul Aeroport, în zona care se inundã mereu, va fi reabilitatã, iar canalizarea refãcutã, aºa încât apele sã nu mai creeze probleme, indiferent de debitul precipitaþiilor. Banii vin direct de la Apa Serv, care dã dividende din profit cãtre primãrii. Partea care revine municipiului Petroºani, va ajunge în implementarea acestui
proiect atât de aºteptat de cei care îºi pierd agoniseala de o viaþã, la fiecare inundaþie. „Am discutat deja ºi vom face lucrãrile din acei bani care sunt dividende, din profitul celor de la Apa Serv, care ne revin nouã. E vorba despre 240.000 de lei. Aceºtia vor fi folosiþi pentru studiu, proiectare ºi lucrãrile din Cartierul Aeroport”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cursurile apelor sunt în plin
Tãriceanu, dupã ce edilul a fost mult prea vocal în timpul discursului lui Cãtãlin Predoiu. „Dacã nu vã potoliþi, cer sã vã evacuez din salã. Aici e Parlament, nu stadion”, a spus Cãlin
proces de amenajare, iar de asta se ocupã Apele Române, care au primit pânã acum douã milioane de lei, bani ce au fost alocaþi de la bugetul statului, pentru începutul acestei lucrãri, iar ea va fi realizatã în 3 ani. Responsabilii de la Apele Române spun cã acolo vor investi nu mai puþin de 8 milioane de lei ºi cã au început din zona de confluenþã a pârâului Staicului, cu Jiul de Est. Lucrãrile, însã, sunt mult mai ample ºi vizeazã întreg cursul pârâului care vine din munte ºi care, în zona Cartierului Aeroport, a creat mereu inundaþii de proporþii. Firma care distribuie apa ºi gestioneazã sistemul de canalizare din Valea Jiului a încheiat anul pe profit ºi are încasãri-recod în ianuarie, aºa încât, acum dã dividende. Suma totalã se ridicã la 2,4 milioane de lei, iar jumãtate se împarte cu acþionarii, Petroºaniului revenindu-i 240.000 de lei. Diana MITRACHE
17 autovehicule ridicate de pe domeniul public
Z
eci de autoturisme sunt abandonate pe domeniul public al municipiului Petroºani. Proprietarii ºi-au abandonat “bãtrânele” în drum, fãrã a le pãsa de acestea sau de faptul cã ocupã un loc de parcare. În acest sens, cei de la Poliþia Localã a municipiului Petroºani au somat proprietarii sã îºi ridice autoturismele de pe domeniul public.
“Auto abandonate sau fãrã stãpân au fost ridicate de proprietari fãrã aplicarea procedurii legii nr. 421/2002 -17 autovehicule, iar soluþionate prin aplicarea procedurii legii 421/2002 - 21 autovehicule”, aratã raportul Poliþiei Locale. Primãria are sarcina de a ridica, depozita, gestiona ºi valorifica aceste maºini, uitate în parcãri sau pe spaþiul verde din jurul blocurilor, în cazul în care proprietarul nu acþioneazã. (Monika BACIU)
Popescu Tãriceanu, copreºedintele ALDE. Niciunul dintre cei doi primari nu a putut fi contactat pentru a oferi informaþii cu privire la deplasarea de la Bucureºti. Mai mult, nici nu ºtim dacã aceºtia au fãcut deplasare din timpul lor liber (concediu de odihnã -n.r.) sau din timpul programului de lucru. Cert este faptul cã de astãzi (joi) primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca, intrã în concediu. De la Uricani atât primarul cât ºi viceprimarul s-au aflat, ieri, la Bucureºti pentru a susþine cabinetul Grindeanu. Astfel, în Primãria Uricani nu se
aflã niciun factor administrativ de decizie, doar secretarul. Reamintim cã cele douã localitãþi ale Vãii Jiului se confruntã cu mari probleme. Atât Petrila cât ºi Uricaniul vor rãmâne anul acetsa fãrã nicio unitate minierã ºi niciun investitor nu a fost atras în cele douã localitãþi Monika BACIU
Arest preventiv pentru tânãra care ºi-a ucis soacra
A
na Maria Bobora a fost arestatã preventiv pentru 30 de zile pentru infracþiunea de omor asupra unui membru al familiei, dupã ce ºi-a înjunghiat fosta soacrã. ”Din cercetãrile efectuate pânã în prezent, au rezultat probe privind suspiciunea rezonabilã cã în data de 05.02.2017, în jurul orelor 22:19, în timp ce se aflau în locuinþa comunã din satul Sibisel de pe raza comunei Beriu, pe fondul unei relaþii conflictuale existentã între victima R.F. ºi inculpata Bobora Ana Maria, relaþie conflictualã care s-a manifestat de-a lungul timpului prin acte de violenþã reciproce, inculpata, aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice, a aplicat victimei multiple lovituri cu un corp tãietor înþepãtor (cuþit) în zona hemitoracelui stâng ºi a membrului superior stâng cu secþionarea plãmânului stâng, ce a cauzat hemoragia externã ºi în mod direct decesul acesteia, precum ºi alte lovituri repetate cu un corp dur (posibil corp confecþionat din lemn) în zona feþei”, au declarat procurorii. Aceºtia mai spun cã din actele medico-legale rezultã cã moartea victimei a fost violentã. Tânãra a atacat soluþia magistraþilor Tribunalului Hunedoara ºi cere sã fie cercetatã sub control judiciar sau arest la domiciliu. Maximilian GÂNJU
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Februarie 2017
- CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR.6/2017 privind completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 157/ 2016 pentru însuºirea raportul informãrii ºi consultãrii publicului, aprobarea documentaþiei Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) “CONSTRUIRE SPAÞIU COMERCIAL” nr. P 16/ 2016 ºi acordarea avizului de principiu pentru realizarea construcþiei propuse prin documentaþie hotãrîrea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu 13 voturi ”PENTRU” ºi 4 ”ABÞINERI” Consiliul local al Municipiului Lupeni, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 6/ 20.01.2017 ºi Expunerea de motive nr. 688/ 19 ianuarie 2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care propune completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 157/ 2016 pentru însuºirea raportul informãrii ºi consultãrii publicului,
RAPORT privind activitatea asistenþilor comunitari în anul 2016 In conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/ 2008 privind transferul ansamblului de atribuþii ºi competenþe exercitate de Ministerul Sãnãtãþii Publice cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, începând cu data de 01.07.2009 s-a procedat la transferul ansamblului de atribuþii si competenþe ale Ministerului Sãnãtãþii Publice cãtre administraþia publicã localã concomitent cu asigurarea resurselor umane, materiale ºi financiare necesare exercitãrii acestora. Prin transferul de resurse umane au fost preluate douã asistente medicale comunitare. Conform art.11, alin. (2)
aprobarea documentaþiei Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) “CONSTRUIRE SPAÞIU COMERCIAL” nr. P 16/ 2016 ºi acordarea avizului de principiu pentru realizarea construcþiei propuse prin documentaþie; Având în vedere Raportul nr. 778/20.01.2017 al Biroului Urbanism ºi Mediu; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile: - art. 32 alin. (5) lit. „b” ºi alin. (6), art. 48 alin. (1), art. 56 alin. (1) ºi alin. (4) precum ºi art. 57 din Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 3, art.12 ºi art. 42 din Ordinul nr. 2701/ 2010 privind aprobarea metodologiei de informare ºi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului ºi de urbanism;
din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 162/ 2008, Serviciul Public de Asistenþã Socialã elaboreazã semestrial un raport privind serviciile ºi activitãþile de asistenþã medicalã comunitarã derulate ºi îl prezintã consiliului local. Obiectivele generale ale serviciilor ºi activitãþilor de asistenþã medicalã comunitarã sunt : - educarea comunitãþii pentru sãnãtate; - promovarea sãnãtãþii reproducerii ºi a planificãrii familiale; - promovarea unor atitudini ºi comportamente favorabile unui stil de viaþã sãnãtos; - educaþie ºi acþiuni direcþionale pentru asigurarea unui mediu de viaþã sãnãtos; - activitãþi de prevenire ºi profilaxie primarã, secundarã ºi terþiarã; - activitãþi medicale curative, la domiciliu, comple-
- art. 58 ºi art. 60 al Legii nr. 24/ 2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c”, alin. (5) lit. “c”, alin. (9), precum ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare;
HOTÃRêTE Art. I – Se aprobã completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 157/ 2016 pentru însuºirea raportul informãrii ºi consultãrii publicului, aprobarea documentaþiei Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) “CONSTRUIRE SPAÞIU COMERCIAL” nr. P 16/ 2016 ºi acordarea avizului de principiu pentru realizarea construcþiei propuse prin documentaþie în sensul introducerii articolului 31 cu urmãtorul conþinut: „Art. 31 – Perioada de valabilitate a documentaþiei Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) “CONSTRUIRE SPAÞIU COMERCIAL” nr. P16/ 2016 aprobatã potrivit prevederilor articolului 2 al
mentare asistenþei medicale primare, secundare ºi terþiare; - activitãþi de consiliere medicalã ºi socialã; - dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu a gravidei, a nou - nãscutului ºi mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal ºi a bãtrânului; - activitãþi de recuperare medicalã. Beneficiarul serviciilor ºi activitãþilor de asistenþã medicalã comunitarã este colectivitatea localã, î mod deosebit persoanele vulnerabile (persoane cu nivel economic sub pragul sãrãciei, ºomaj, nivel educaþional scãzut, diferite dezabilitãþi ºi boli cronice, boli aflate în faze terminale, care necesitã tratamente paleative, graviditate, vârsta a treia, vârstã sub 16 ani, fac parte din familii monoparentale, risc de excluziune socialã). În decursul anului 2016 prin serviciul de asistenþã
hotãrârii este de 48 de luni.” Art. II – Celelalte prevederi ale Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 157/ 2016 pentru însuºirea raportul informãrii ºi consultãrii publicului, aprobarea documentaþiei Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) “CONSTRUIRE SPAÞIU COMERCIAL” nr. P 16/ 2016 ºi acordarea avizului de principiu pentru realizarea construcþiei propuse prin documentaþie rãmân neschimbate. Art. III – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. IV – Hotãrârea va fi comunicatã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii fiind comunicatã Viceprimarului Municipiului Lupeni ºi solicitantei SC Marius Com SRL Lupeni fiind adusã la cunoºtinþã publicã prin Secretarul Municipiului Lupeni. Lupeni, 26 ianuarie 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Ing. ILIE – ADRIAN ROMOªAN CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
medicalã comunitarã care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã au fost asistate 556 persoane, din care: - pentru 74 copii nou nãscuþi, s-a verificat ºi urmãrit înscrierea acestora la medicul de familie, precum ºi monitorizarea programului de vaccinare, copii proveniþi din familii cu probleme sociale . - pentru 74 femei, mame ale nou - nãscuþilor, s-a procedat la educaþie ºi acþiuni direcþionale pentru asigurarea unui mediu sãnãtos , promovarea unor atitudini ºi comportamente favorabile unui stil de viaþã sãnãtos pentru copii ºi pãrinþi, promovarea alãptatului la sân, precum ºi a reproducerii ºi planificãrii familiale, atât pentru femei cât ºi partenerii de viaþã ai acestora, un numãr de 21 bãrbaþi. - 73 persoane vârstnice au fost vizitate la domiciliu ºi în limita competenþelor profesionale le- au fost testate funcþiile vitale (tensiune, pulsul). - pentru 148 copii cuprinºi
între vârsta de 1-18 ani, s-a procedat la consiliere ºi educaþie medico - sanitarã necesara prevenirii îmbolnãvirilor (profilaxie primarã, secundarã ºi terþiarã a virozelor respiratorii), - 111 persoane de varsta fertila din comunitate care au beneficiat de planificare familiala. - au fost consiliate 55 de femei , privind planificarea familialã, în urma consilierii 55 de femei utilizeazã metode contraceptive. Menþionãm faptul cã identificarea persoanelor vulnerabile a fost fãcutã prin efectuarea de anchete sociale în teritoriu, mai ales în zonele limitrofe ale oraºului unde locuiesc preponderent familiile beneficiare de venitul minim garantat predispuse marginalizãrii sociale, ºi în urma unor sesizãri primite de la diferite instituþii sau persoane fizice. ªef serviciu Asistenþã Socialã, Ing.Popa Cristian Întocmit, asistent medical Goldan Gabriela
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Februarie 2017
Criminalul din Petrila îºi aºteaptã sentinþa
P
ensionarul din Petrila a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru omor ºi a atacat cu apel sentinþa, iar sãptãmâna viitoare va afla decizia completului de apel. Curtea de Apel Alba Iulia urmeazã sã se pronunþe cu privire la apelul declarat de pensionarul din Petrila, care ºi-a omorât iubita într-o peºterã din regiunea muntoasã a localitãþii.
Costin Munteanu a fost condamnat de judecãtorii Tribunalului Hunedoara la 13 ani de închisoare pentru crima comisã ºi va trebui sã achite ºi despãgubiri de peste 50 de mii de lei cãtre
rudele victimei, dacã sentinþa nu va fi modificatã sãptãmâna viitoare, la termenul de pronunþare anunþat de magistraþii din Alba. Judecãtorii au mai decis ca Munteanu sã fie încarcerat în Penitenciarul
Figurine de zãpadã ºi petreceri, în vacanþã la Straja
S
-a dat startul petrecerilor de vacanþã la Straja ºi sute de tineri au pornit sã construiascã figurinele de zãpadã, pentru cã de luni a început Festivalul oamenilor de zãpadã. Ninge din nou la munte, aºa încât materia primã nu lipseºte ºi copiii sunt veniþi în tabere, motiv pentru care festivalul este declarat în plinã desfãºurare, la modul oficial. „În acest an, Festivalul oamenilor de zãpadã se desfãºoarã timp de o sãptãmânã, pentru
cã era o perioadã prea scurtã, într-o zi sã îºi poatã face creaþiile cei care vor sã participe. Mai este ºi vacanþã acum, iar sâmbãtã va fi premierea celor mai bune creaþii ºi noi avem pregãtite sume considerabile pentru asta. Vor fi ºi cupe ºi duplome, aºa încât toþi sã
plece mulþumiþi din Straja”, spune Emil Pãrãu, organizatorul competiþiei. ªi pânã ce îºi finalizeazã sculpturile, serile sunt inspirate de petreceri dedicate celor ce sunt în vacanþã la Straja. „În fiecare searã, vor fi activitãþi pe pârtie, aºa încât, cei care sunt la
Straja sã se distreze, sã uite de ceea ce se petrece în þarã ºi sã aibã un concediu plãcut. Avem zãpadã, pe pârtii fãcutã cu tunuri ºi avem ºi zãpadã proaspãtã, pentru cã acum ninge la Straja”, a adãugat organizatorul Festivalului oamenilor de zãpadã de la Straja. Sute de tineri sunt în Straja, mulþi veniþi în tabere de schi, pentru cã în aceastã staþiune existã peste 100 de monitori de schi ºi snowboard. Ei au fost invitaþi sã îºi creeze propriile figurine din zãpadã, pentru cã sâmbãtã, cei care fac cele mai bune creaþii primesc premii în bani. Diana MITRACHE
Investiþii în Parâng
A
utoritãþile locale de la Petroºani continuã lucrãrile de modernizare a staþiunii montane Parâng. Dacã litigiul cu Romsilva se va rezolva pe cale amiabilã urmeazã a se construi telescaunul TS 4, iar în plus, edilii au în vedere achiziþionarea unor benzi destinate schiorilor începãtori. “Vrem sã facem TS 4 care costã în jur de 7 milioane de euro, dar cu banii pe care îi mai avem la dispoziþie vrem sã finalizãm
ceea ce înseamnã utilitãþile la spaþiile tehnice de la bazinul de apã ºi vrem sã cumpãrãm una sau douã benzi pentru schiorii începãtori sau pentru copii. Banii sunt din TVA-ul care se întoarce”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În ceea ce priveºte introducerea sistemului de canalizare, staþiunea montanã Parâng nu a fost
declaratã eligibilã pentru a primi finanþare. “Nu suntem eligibili ca zonã sã facem extindere de canalizare în Parâng. Am încercat de vreo doi ani aceastã chestiune”, a mai subliniat sursa citatã. În schimb, în staþiunea montanã Straja s-au realizat lucrãri pentru introducerea sistemului de canalizare. Monika BACIU
Aiud, unde rãmâne pânã la finalizarea procesului. De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara considerã cã sentinþa de 13 ani este prea blândã ºi au cerut o pedeapsã mai mare. Anchetatorii au stabilit cã victima lui Munteanu, în vârstã de 42 de ani, din Petrila, a murit din cauza unor lovituri la cap cu un corp contondent. Cadavrul femeii a fost descoperit la mijlocul lunii
aprilie 2015, de un grup de turiºti în Peºtera Vacii, aflatã în apropierea Cheilor Roºiei din Munþii ªureanu. Femeia avea în buzunarele hainelor mai multe medicamente ºi plecase de acasã însã nimeni din familie nu a anunþat dispariþia. Principalul suspect a fost Costin Munteanu ºi dupã un an de zile de anchetã, pe baza probelor ADN, anchetatorii au putut ajunge la el. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 9 Februarie 2017
Henþ cu mâna
Performanþe apuse Ce vremuri! Alea sau astea!? La vreme de februarie, echipele Vãii Jiului erau deja în focul pregãtirilor la munte sau pe
meleaguri exotice, Lupeniul ºi Jiul permiþându-ºi cantonamente sau amicale prin Antalya ori Cipru. Alãturi de
divizionarele „A” sau chiar „B”. Au trecut zece ani de când Jiul Petroºani (ºi Minerul Lupeni, care era în „B”) stãtea pe picior de egalitate cu Steaua ºi celelalte echipe la modã pe atunci. Acum, Steaua îºi permite transferuri
de lux, pregãtiri în locuri mai calde, visuri de Liga Campionilor. Jiul, în Liga a IV-a judeþeanã, viseazã la un cantonament pe la Turda... Cândva, cele douã echipe se interesectau pe tabloul campionatului primei Ligi . S-a
întâmplat de 78 de ori, într-un interval de 60 de ani, 19472007. Cu generaþii de mari jucãtori, cu stadioane pline, Jiul ºi Steaua au produs bucurie fotbalului. Din pãcate pentru Jiul, performanþe demult apuse.
Fotbal. Statisticã.
JIUL PETROªANI ÎN CONFRUNTÃRILE CU STEAUA BUCUREªTI, CEA MAI TITRATÃ ECHIPÃ ROMÂNEASCÃ DIN C.C.E + CHAMPIONS LEAGUE
R
ecent, Comisia de Statisticã a U.E.F.A. a emis un comunicat cu un top oficial al participantelor all-time în Cupa Campionilor Europei (Liga Campionilor). Din cele 13 echipe româneºti care au jucat la acest nivel, Steaua Bucureºti este de departe cea mai titratã, ocupând locul 23 cu 141 puncte, urmatã de Dinamo Bucureºti pe locul 62 cu 58 puncte ºi pe locul... 123, de C.F.R. Cluj, cu 21puncte. Un clasament cu Real Madrid (550p), Bayern Munchen (429p), F.C. Barcelona (399p), Manchestar United (354p), A.C. Milan (314p) º.a.m.d. Am ales ca subiect Jiul ºi Steaua, douã echipe aflate în derivã – fiecare în felul ei... -, care au adunat de-a lungul a zeci de ani, sute de mii de spectatori la Petroºani. Ultima oarã s-au întâlnit acum aproape zece ani...
A început acum 70 de ani, s-a sfârºit acum 10 ani... Jiul ºi Steaua au purtat de-a lungul vremii mai multe denumiri: Jiul s-a numit Partizanul, Minerul, Energiei, Flacara, iar Steaua, A.S.A., C.S.C.A., C.C.A., deci nu e o noutate scandalul pe numele actual al bucureºtenilor. Actul de naºtere al actualei echipe Steaua s-a
geterul la întâlnirile directe Jiul – Steaua. Pentru Jiul, Farkas I ºi Paraschiva au marcat câte 6 goluri fiecare.
Cel mai mare scor... ...s-a înregistrat în anul 1956, când Steaua învinge cu 6-0 pe Jiul, marcatori fiind I. Alexandrescu (3), Nae Tãtaru, Cacoveanu ºi Gh. Constantin. Jiul a reuºit cel mai categoric scor în ediþia 1968-1969, când a învins cu 3-1, autori fiind Libardi, Al. Georgescu, Naidin resp. Creinceanu.
Ultimul joc...
Pop IV, C. Marinescu ºi Niºca, autorii golurilor Jiului, scor 3-1 la Bucureºti în 1947 semnat pe 7 iunie 1947 (Jiul exista deja de 28 de ani), echipa fiind introdusã din toamnã în Divizia „A”, prin excluderea echipei Carmen Bucureºti, ministrul Mihail Lascar semnând actul de constituire al noii asociaþii militare sportive. Startul campionatului se dã pe 24 august 1947, A.S.A. Bucureºti - Dermata Cluj, 0-0.
Jiul nu pierde... ... în primul sezon al Stelei în Divizia „A”: 3-3 la Petroºani (marcatori Jiul: Paraschiva 2, Cricovan) pe 23 nov. 1947, iar în retur, 3-1 pentru Jiul în capitalã (marcatori Jiul: Nicsa, C. Marinescu, Pop IV), pe 25 aprilie 1948. La Steaua jucau atunci Lãzãreanu, Licã Panait, E.Mladin, St.Onisie, V.Tãlmaciu, Gicã Popescu I, Zeana, etc., antrenor fiind fostul...jiulist, Cibi Braun – Bogdan. La Jiul, sub bagheta antrenorului Rudolf Jenny, jucau printre alþii, M. Nemes, T. Bone, Rugichei, Paraschiva,
etc. Jiul a mai reuºit o singurã victorie la Bucureºti, 12 ani mai târziu, 1-0 în sezonul 1958-1959, prin golul marcat de Ciurdãrescu.
Marcel Rãducanu, „ucigaºul” Jiului Dupã ani '70-'80, Jiul a câºtigat tot mai greu cu Steaua. De altfel, ultima victorie jiulistã s-a consemnat în ediþia 1982-1983 (iatã, acum 35 de ani!), de atunc Jiul nereuºind nici un succes
Marcel Rãducanu, 7 goluri pentru Jiul
timp de 20 de meciuri! În perioada 1973-1980, atacantul stelist Marcel Rãducanu a marcat 7 goluri în poarta Jiului, fiind gol-
... dintre cele douã echipe a avut loc pe 23 mai 2007, Jiul – Steaua 0-2 (marcatori Vict. Iacob, Vali Badea). Au trecut de atunci zece ani, ºi poate vor mai trece alte zeci pânã cele douã echipe vor mai fi vreodatã faþã în faþã într-un joc oficial.
JIUL – STEAUA BUCUREªTI bilanþ total Divizia „A” La Petroºani 39 La Bucureºti 39 Total 78
12 2 14
15 5 20
12 32 44
Paginã realizatã de Genu TUÞU
49-47 22-119 71-166