Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1274
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 8 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Instanþa a respins intrarea în insolvenþã a CEH T ribunalul Hunedoara a respins intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara.
“În dosarul 5277/97/2016 a fost respinsã cererea de deschidere a procedurii insolvenþei depusã de debitoarea Complexul Energetic Hunedoara. S-au disjuns dosarele, iar cererile creditorilor de deschidere a procedurii insolvenþei au fost conexate la dosarul 5075/97/2016, iar termenul a fost fixat pentru data de 8 martie 2017. Termenul de apel este de 7 zile”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Conducerea societãþii energetice va face apel la soluþia instanþei de la Tribunalul Hunedoara. “Vom face apel la soluþia Tribunalului Hunedoara”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Sindicaliºtii se declarã
îngrijoraþi de decizia instanþei de la Tribunalul Hunedoara. “Nu ºtiu ce vom face. Dacã am fi intrat în insolvenþã ar fi fost bani pentru aprovizionarea cu materiale. Sunt riscuri de blocare a conturilor. Sunt cheltuieli mari ºi nu vor fi încasãri. E un blocaj total”, a declarat Ioan Ciubotaru, vicepreºedintele Sindicatului Muntele. “Nu mã surprinde decizia. Viºan (Doru Viºan-n.r.) a dat de înþeles cã CEH trebuie sã iasã din insolvenþã. Ar urma o divizare a Complexului Energetic Hunedoara, iar apoi termocentralele sã acceseze ajutorul de stat SIEG pentru producerea energiei electrice. Nu o sã ne apuce Paºtele în ritmul ãsta”, a declarat Dorin Vezure, sindicalist. Complexul Energetic Hunedoara este pe marginea prãpastiei. Societatea are datorii de ordinul sutelor de milioane de euro, are conturile blocate, iar unitãþile miniere duc lipsã de materiale. Monika BACIU
Alunecãri de teren din cauza apei care izvorãºte din podele, în Colonia Lupeni
C
âteva case din Colonia de jos a Lupeniului sunt afectate de apa infiltratã în sol, iar terenul a început sã alunece. Pereþi crãpaþi ºi deplasaþi, podelele gospodãriilor ºi planºee ale curþilor sunt umflate ca niºte gogoºi, inundaþii considerabile în altele... Primãria monitorizeazã zona, a intervenit în cele mai grave situaþii, iar pentru rezolvarea problemei, destul de complexã, se aºteaptã dezgheþarea solului, a încãlzirii vremii pentru lucrãri de anvergurã în vederea stabilizãrii terenului. >>> PAGINA A 5-A
Edilii locali aºteaptã bugetul naþional pentru a-ºi planifica investiþiile
P
rimarii din Valea Jiului aºteaptã aprobarea bugetului naþional pentru a ºti cum sã-ºi repartizeze capitolele de cheltuieli.
Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, susþine cã aºteaptã finalã a bugetului naþional pentru a vedea dacã municipalitãþii pe care o conduce i-au
fost alocate sume de bani. Pânã atunci însã nu ºi-a fãcut niciun plan. “Pânã nu vãd dacã de la bugetul naþional ni s-au alocat bani nu am fãcut niciun plan. Nu pot sã fac planuri ºi sã nu am bani. Legea nu ne mai dã voie sã angajãm investiþii dacã nu avem bani. Pânã nu vedem bugetul naþional nu facem nimic”, a spus Gheorghe Ile, primarul
municipiului Vulcan. De cealaltã parte, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã pentru anul acesta are în vedere mai multe proiecte de investiþii. În ceea ce priveºte ordonanþa de urgenþã numãrul 9 adoptatã de Guvernul României, care prevede angajarea de cheltuieli suplimentare, edilul
subliniazã cã niciodatã la Petroºani nu s-a cheltuit mai mult decât sumele prevãzute în buget. “Niciodatã nu am avut cheltuieli mai mari decât cele din buget. Tocmai de aceea nu am avut nici plãþi restante”, a spus
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Bugetul pentru 2017 se va încadra în þinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, a declarat primministrul Sorin Grindeanu. Monika BACIU
2 Actualitate
Vacile maidaneze: douã au fãtat, una a murit în chinuri
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Februarie 2017
C
ireada de vaci care se plimbã libere prin Lupeni s-a mãrit ºi, de la 15 exemplare câte sunt, cu aproximaþie, numãrul a crescut cu încã douã, pentru cã douã dintre ele au viþei. Pe zãpadã, între blocuri, s-a petrecut totul, iar una dintre ele ºi-a gãsit sfârºitul dupã zile în ºir în care a agonizat acoperitã cu o pãturã, pentru cã avea picioarele din faþã rupte. Localnicii spun cã asta s-a întâmplat dupã ce un ºofer a intrat în ea, pentru cã nu a observat-o. Proprietarul, însã, are peste 200.000 de lei amenzi de plãtit ºi poprire pe salariul de la minã. În Cartierul ªtefan, grajdul era închis marþi dimineaþã ºi animalele, chiar dacã ar fi vrut, nu ar fi avut unde sã se adãposteascã de gerul de afarã. Nu au o gãleatã de apã, sau un braþ de paie ºi atunci, pentru cã nici împrejmuire nu existã, gardul fiind total distrus, animalele ajung la containere, spre disperarea localnicilor. Uluitor este însã, cã proprietarul le chinuie, ori le lasã sã moarã în chinuri, aºa cum spun vecinii lui. „Eu stau chiar lângã proprietarul animalelor ºi nu i-am vãzut animalele prin curte. Pe strãzi sunt toate lãsate libere. Dar el zice cã nu sunt ale lui. Au cip în ureche ºi
veterinarul ºtie a cui sunt. O vacã a stat o lunã de zile cu picioarele rupte, în mijlocul curþii ºi când i-a ars casa, pompierii nu puteau sã intre de vaca din faþa curþii. Au luat-o pe sus ºi au mutat-o, iar pânã la urmã, a tãiat-o ºi nu ºtiu pe cine a prostit de i-a vândut carnea”, spune unul dintre vecinii de curte ai proprietarului animalelor. Curtea este mizerabilã, iar peste toate rãmãºiþele, troneazã un munte de bãlegar. ªi, dacã vecinii sunt oripilaþi de ceea ce se întâmplã la aºa-zisul grajd, pe strãzi, oamenii sunt ºi mai revoltaþi. „În continuu le vedem pe strãzi. Nimeni nu face nimic, zici cã nu au stãpân. Au ºi fãtat, e foarte urât. I-am chemat pe cei din Primãrie sã vadã cã erau în zãpadã,
amârãtele. Nu am mai vãzut aºa ceva. ªi iarna au stat pe au fãtat douã, neasistate, în Animalelor, cât ºi celor interestrãzi ºi la Crãciun ºi de Anul zãpadã. E o bãtaie de joc ºi saþi de aceastã situaþie, inclusiv Nou, tot în stradã erau, în ger”, pentru animale. Pentru un APIA, pentru ca sã nu mai spune un localnic, care a câine facem atâta scandal ºi primeascã subvenþii, cã nu le chemat ajutoare, atunci când a pentru un viþel stãm cuminþi ºi îngrijeºte. Proprietarul lor, sesizat cã una dintre vaci fatã ne vedem de treabã”, mai domnul Gruia, nu recunoaºte între blocuri. „Aoleu! De 3 ani spune Iacob Mesaroºi. sunt tot pe stradã pe aici, cã nu cã sunt ale lui, dar au crotal în Sunt oameni din: Bacãu, ureche ºi sunt în proprietatea ºtim a cui sunt. Am auzit cã Reºiþa, Bihor, Gorj, Craiova, lui. Nu are nici un braþ de fân, sunt a unuia din Cartierul Maramureº, Certej, Mehedinþi, la 15, 16 animale. Ar trebui sã ªtefan. Ajung pe la bloc, iar Prahova, Sãcãrâmb, Târgu aibã câteva clãi de fân, dar ele într-o zi era sã mã ia un taur în Mureº, Fãget, Alba Iulia, ori de foame pleacã. Au rupt coarne pe drum, cã am trecit chiar localnici, care vor sã le gardurile ºi au plecat la pe lângã el. Mãnâncã de la adopte, dar nici asta nu se containere în oraº”, spune containerele de la blocuri, ce poate. Nu, pentru cã au un Iacob Mesaroºi, primar interiapucã. Nu am mai vãzut proprietar ºi, deocamdatã, mar al municipiului Lupeni. nicãieri aºa ceva”, spune un alt nimeni nu a luat în Proprietarul animalelor localnic din Lupeni. considerare plângerile oamechinuite nu se sinchiseºte de Animalele ºi povestea lor a nilor, ori ale autoritãþilor locale, nimic, iar cei de la Protecþia fãcut obiectul mai multor ºtiri Animalelor nu au fãcut nimic în iar cei de la Pritecþia animalelor ºi, imediat ce un post central a nu au luat nici mãcar o singurã toþi cei 3 ani de când cireada difuzat ºtirea, zeci de oameni datã atitudine. îndurã gerul, soarele, fãrã apã s-au oferit sã le adopte, însã, ºi cu hranã din containere. administraþia localã nu poate Diana MITRACHE „Nu au apã, hranã, face nimic, pânã ce - ÎNCHIRIERI proprietarul nu le dã. Casa de Culturã a Sindicatelor “Sãptãmâ“Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã na trecutã, spaþii pentru diferite activitãþi. vã oferã zilnic, prin magazinul prin serviciul INFORMAÞII LA agricol de alimentar Nr 16, Piaþa Centralã TELEFON 0731.254.100 specialitate al primãriei, am CELE MAI IEFTINE înaintat adrese, atât cãtre SORTIMENTE Protecþia
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Copila ucisã, îngropatã de bunici C
opila de 3 ani ºi 8 luni, înfometatã ºi ucisã în bãtaie de propria-i mamã, a ajuns în localitatea natalã, la Târnãveni. Sicriul cu trupul fãrã viaþã al copilei a fost ridicat de bunicii acesteia, pãrinþii mamei, care i-au luat ºi pe ceilalþi doi copilaºi, care erau internaþi la spitalul din Lupeni. Autoritãþile locale spun cã s-au asigurat cã micuþii pot fi duºi la bunicii din partea mamei lor.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
„Au venit sã ia sicriul, ca sã o îngroape creºtineºte ºi, în momentul în care ºi-au exprimat dorinþa de a-i lua ºi pe ceilalþi doi copii, am fãcut demersurile necesare pânã ce am primit asigurãrile necesare cã aceºtia pot pleca la Târnãveni, unde sã fie crescuþi în condiþii umane”, a spus Iacob Mesaroºi, primarul interimar al municipiului Lupeni, oraºul în care mama copilei, împreunã cu concubinul acesteia au locuit pânã în momentul crimei, când au fost arestaþi. Ceilalþi doi copii aveau ºi ei urme de violenþã ºi erau înfometaþi, iar unul dintre ei avea un umãr rupt ºi câteva coaste sudate anapoda, dupã zecile de bãtãi primite de la mama sa. Femeia a fost arestatã, împreunã cu concubinul ei ºi vor rãspunde în faþa legii pentru fapta lor. Diana MITRACHE
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Februarie 2017
Unitatea Guvernamentalã pentru salvarea Vãii Jiului s-a „înecat” C abinetul condus de Dacian Cioloº a realizat un proiect pentru dezvoltarea unitarã a Vãii Jiului. Perspectivele erau pe termen lung ºi veneau în sprijinul Vãii Jiului. În acest sens, la finalul anului trecut, la Universitatea din Petroºani s-a deschis un biroul al Unitãþii Guvernamentale de Asitenþã Tehnicã. Unitatea a fost inaguratã, în data de 4 noiembrie 2016, de Dacian Cioloº (fost premier), Vasile Dîncu (fost ministru al Dezvoltãrii) ºi Ionel Dancã (consilier guvernamental). Acum, la trei luni de la inaugurarea biroului, activitatea acestuia este în aer. Carmen Tarnovski, nu mai este angajat al biroului, aceasta având contract doar pe perioada mandatului fostului guvern. “Nu ºtiu dacã biroul s-a desfiinþat, dar eu nu mai am contract. Contractul meu a fost pe mandatul domnului consilier Dancã (Ionel Dancã, consilier guvernamental în cabinetul Cioloº-n.r.), iar acesta a expirat în luna ianuarie. Proiectul ar fi fost unul benefic, având în vedere cã se dorea o dezvoltare integratã a zonei. Se dorea ca primarii sã fie împinºi în aceeaºi direcþie de dezvoltare, unitarã pentru Valea Jiului”, a declarat Carmen Tarnovschi, fos-
tul reprezentant al unitãþii guvernamentale de asistenþã tehnicã Valea Jiului. Carmen Tarnovschi spune cã va lucra, în mod voluntar, cu primarii din Valea Jiului pentru a atrage fonduri europene. “Eu voi lansa invitaþia primarilor de a colabora ºi pe viitor, indifferent dacã acest proiect va mai continua sau nu. Voi
oferi, în mod voluntar, asistenþã tehnicã pentru atragerea de fonduri europene”, a mai spus sursa citatã. Deocamdatã proiectul iniþiat de Guvernul Cioloº este în stand-by. Unitatea guvernamentalã de asistenþã tehnicã îºi propunea sã atragã fonduri europene pe mai multe axe de finanþare, astfel încât Valea Jiului sã depãºeascã statutul de zonã defavorizatã. “Am spus cã guvernul intenþioneazã sã aibã o abordare integratã atât a utilizãrii resurselor financiare, cât ºi a sprijinului de asistenþã tehnicã în câteva regiuni - mai precis, în trei regiuni din România, regiuni defavorizate sau regiuni cu probleme specifice,
Fonduri europene pentru tronsonul feroviar Simeria - Braºov
C
omisia Europeanã a transmis deciziile de finanþare în faza a doua pentru reabilitarea tronsoanelor feroviare Coºlariu - Simeria ºi Sighisoara - Coºlariu, incluse în proiectul de reabilitare a liniei de cale feratã Braºov – Simeria, componentã a Coridorului IV Paneuropean. Astfel, CFR Infrastructurã anunþã cã reabilitarea tronsoanelor de cale feratã Coºlariu - Simeria (74,431 km) ºi Sighiºoara - Coºlariu (99,04 km) are ca obiectiv asigurarea interoperabilitãþii infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului
IV Paneuropean (ramura nordicã) ºi îmbunãtãþirea calitãþii transportului feroviar prin modernizarea infrastructurii ºi suprastructurii feroviare. Mai mult, proiectul implicã sporirea vitezei de circulaþie la 160 km/h pentru trenurile de cãlãtori ºi la 120 km/h pentru trenurile de marfã ºi introducerea sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2, care are ca scop întocmirea unui set de reguli de operare din punct de vedere tehnic ºi comercial, conform normelor europene. Proiectele
monoindustriale, sau cu ºomaj mai ridicat. E vorba de Valea Jiului, e vorba de zona din jurul Roºiei Montane, în Apuseni, ºi e vorba de nordul Moldovei - Iaºi ºi Vaslui, o zonã cu probleme de dezvoltare economicã mai mare. Pentru aceste trei zone ne-am gândit sã integrãm, de facto, resursele financiare pe care le avem atât din diferite programe finanþate din fonduri europene, cât ºi din bugetul de stat, ºi sã avem o abordare integratã a investirii acestor resurse financiare, în mod privilegiat în aceste zone. Pentru acest lucru, am aprobat în guvern un memorandum care stabileºte, pe de-o parte, constituirea unei unitãþi
localizate în regiunile de dezvoltare din Vestul ºi Centrul României, în limitele judeþelor Alba, Hunedoara, Mureº ºi Sibiu, au fost structurate în douã faze de finanþare. Prima fazã este cofinanþatã de UE în cadrul perioadei 2007-2013 ºi faza a doua vizeazã implementarea în cadrul perioadei de programare 2014-2020. Maximilian GÂNJU
guvernamentale de asistenþã tehnicã în cadrul Cancelariei PrimuluiMinistru, dar care va avea ºi trei sedii locale în cele trei regiuni, dintre care una aici, în Valea Jiului, chiar în incinta acestei universitãþi - ºi doresc sã mulþumesc conducerii universitãþii pentru cã ne-a pus la dispoziþie aceste resurse logistice - ºi câte una în celelalte douã regiuni. E cumva abordarea pe care am avut-o în Delta Dunãrii, unde existã un instrument teritorial integrat de investiþii, dar acela de acolo este formal, pentru cã guvernul precedent a decis acea abordare integratã doar în Delta Dunãrii. Noi am considerat cã mai e nevoie ºi în aceste trei regiuni, ºi deci aici vom asigura acces la resurse financiare din fonduri europene ºi din bugetul de stat pe programe integrate pentru localitãþile cuprinse în aceastã zonã. Ele sunt prevãzute în memorandum. Deci, abordare integratã a utilizãrii resurselor financiare, pentru a ne asigura cã ele sunt folosite în mod cât mai eficient. Altfel spus, am dori sã evitãm conflicte instituþionale între localitãþi ºi o bãtãlie pentru fonduri între localitãþi ºi sã-i punem sã lucreze împreunã pe proiecte care sã fie benefice pentru toatã regiunea, sã se dezvolte parcuri industriale, infrastructurã de transport, infrastructurã socialã, formare profesionalã gândind la ansamblul zonei, ºi nu la fiecare localitate în parte”, a spus în 4 noiembrie, la Petroºani, Dacian Cioloº. Mai mult, pe partea
de fonduri europene, anumite sume erau destinate exclusiv pentru Valea Jiului, dacã acest proiect ar fi continuat. “Pe fonduri europene vom avea criterii specifice, sau un punctaj specific pentru localitãþile din aceastã zonã, chiar pe unele axe vom solicita o identificare clarã a alocãrilor financiare pe toatã perioada financiarã, pânã în 2020, pentru ca aceste regiuni sã ºtie care sunt banii pe care îi au la dispoziþie. Dincolo de resursa financiarã, vom mai furniza ºi asistenþã tehnicã, prin aceastã unitate guvernamentalã de asistenþã tehnicã, care va ajuta localitãþile, autoritãþile locale, sã structureze proiecte cu asistenþã tehnicã - dacã va fi nevoie, chiar vom aduce experþi, punctual, pe anumite subiecte care trebuie rezolvate aici. Dar aceastã unitate de asistenþã tehnicã va asigura ºi abordarea cu prioritate a acestor proiecte la nivel guvernamental, atunci când trebuie obþinute avize de la diferite ministere sau trebuie aprobate anumite acte normative. Deci, va fi o structurã de legãturã între guvern ºi autoritãþile locale, care se va asigura cã proiectele sunt gândite în mod integrat la nivel local ºi cã ele sunt susþinute administrativ, financiar, la nivel central, atunci când va fi nevoie”, a mai spus Dacian Cioloº, la acel moment. Reprezentanþii Universitãþii Petroºani, acolo unde existã sediul biroului, au în vedere denunþarea contractului de comodat, dacã în urmãtoarele luni, activitatea nu va fi reluatã. Monika BACIU
4 Actualitate
60% din bolnavii internaþi la SUP nu sunt din Petroºani
60
% din pacienþii internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani sunt din alte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din aceste judeþe, iar municipalitatea de la Petroºani susþine financiar cheltuielile de funcþionare. Numai 40% din petroºãneni au beneficiat, anul trecut, de serviciile medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în timp ce 60% din pacienþii internaþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din alte judeþe. Municipalitatea de la Petroºani nu mai poate sã susþinã singurã cheltuielile de funcþionare ale unitãþii medicale din Petroºani ºi astfel solicitã sprijin de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Din totalul de 17.039 de pacienþi care au fost internaþi anul trecut la SUP, numai 6.397 au fost din Petroºani. Ceilalþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului ºi din alte judeþe. “Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu este un spital local, ci este un spital zonal ºi în acest sens, noi Consiliul Local nu mai putem sã susþinem singuri cheltuielile care sunt la spitalul de urgenþã ºi nici spitalul de urgenþã nu poate sã asigure fondurile necesare din contractul cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate.
Anul trecut, în 2016, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani au fost 17.039 de internãri la spitalizarea continuã. Din 17.039 de internãri, doar 6.397 au fost persoane din municipiul Petroºani, mai puþini de jumãtate, restul au fost din Valea Jiului ºi restul judeþului. La spitalizarea de zi a fost un total de 10.436 de internãri, din care 4.183 sunt din Petroºani, restul nu sunt din Petroºani ºi atunci nu mi se pare corect ca acest efort bugetar sã îl susþinã doar Consiliul Local Petroºani. Anul trecut, la spitalizarea continuã, din Aninoasa am avut 807 persoane, Lupeni – 1745 persoane, Petrila – 3627 persoane, Uricani – 673 persoane, Vulcan – 2478 persoane, în condiþiile în care ºi la Lupeni ºi la Vulcan existã spitale. Noi vrem sã îi primim pe toþi, pentru cã e spital de rang superior, dar în aceste condiþii
Consiliul Judeþean ar trebui sã ne ajute mãcar cu bani pentru cheltuielile curente”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în ceea ce priveºte spitalizãrile continue. Nici în ceea ce priveºte spitalizarea de zi situaþia nu este mai diferitã. Anul trecut, numãrul pacienþilor din Petroºani care au fost internaþi o singurã zi la SUP a fost de 4.183 dintr-un total de 10.436 de pacienþi. “ La spitalizarea de zi din Aninoasa au fost 392 de persoane, Petrila - 1909 persoane, Lupeni – 1035 persoane, Uricani – 437 persoane, Vulcan – 2146 persoane. Este mai mult decât necesar ca cei de la Consiliul Judeþean sã ne ajute aºa cum face cu spitalul de la Deva, care este finanþat 100% de CJH. Petroºaniul nu poate sã suporte toate aceste cheltuieli.
Sunt sume mari. Noi pe investiþii am plãtit 800 de mii de lei, iar la cheltuielile curente am plãtit 500.000 de lei. Noi am acoperit foarte puþin, restul s-a acoperit din contractul cu Casa de Sãnãtate. Orice sumã ne-ar ajuta”, a mai subliniat sursa citatã. În ceea ce priveºte persoanele spitalizate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, numãrul acestora a fost anul trecut de peste 600. “La spitalizare continuã au fost la spitalul de Uregnþã Petroºani din judeþul Hunedoara – 16.427 persoane, Gorj – 339 persoane, Dolj – 36 persoane, Vâlcea – 33 persoane, Olt – 17 persoane, Cluj ºi Mehedinþi câte 14 persoane, iar din alte judeþe 159 de persoane. Spitalul este obligat sã trateze pe oricine care soliticã acest lucru. Casa de Asigurãri de Sãnãtate are un contract cu spitalul, nu e defal-
cat de unde sunt oamenii, e pe spitalizare continuã sau de zi. E o situaþie mai specialã pentru cã peste 50% nu sunt din localitate. Dacã vorbim de clinicile din oraºele mari, fondurile sunt pe programe naþionale, deci nu sunt suportate costurile de primãriile respective”, a mai explicat primarul municipiului Petroºani. În urmã cu ºase ani, s-a propus ca spitalele din Lupeni ºi Vulcan sã treacã în subordinea Spitalului de Urgenþã Petroºani, ca secþii externe, însã primarii din cele douã localitãþi s-au opus vehement. Acum, una dintre soluþiile pentru finanþarea sistemului medical ar fi ca cele trei spitale sã formeze unul singur. “Ar fi o soluþie mult mai bunã, noi am încercat în anul 2011, dar nu s-a vrut. Spitalele din Petrila ºi Vulcan nu se închideau, se fãceau secþii exterioare ale spitalului. Asta ar fi soluþia cea mai bunã”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Municipalitatea de la Petroºani a alocat anul trecut, pentru partea de funcþionare a Spitalului de Urgenþã circa 500.000 de lei. Acum, edilii cer ºi sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, dat fiind faptul cã unitatea medicalã din Petroºani este a doua ca mãrime din judeþ ºi asigurã asistenþa medicalã pentru 60% din populaþia Vãii Jiului. Monika BACIU
Universitatea Petroºani, parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara
U
niversitatea din Petroºani ar putea încheia un parteneriat cu instituþia judeþeanã. Cele douã entitãþi vor sã îºi uneascã forþele pentru a atrage fonduri europene în vederea dezvoltãrii sistemului de învãþãmânt din judeþul Hunedoara.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Februarie 2017
“Am propus un parteneriat larg, care urmeazã a fi definitivat. Am discutat cu domnul preºedinte Bobora pentru a încheia un parteneriat în vederea atragerii de fonduri europene pentru proiecte care sã fie destinate instituþiilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara, inclusiv
învãþãmântului superior”, a declarat Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului au în vedere atragerea de fonduri europene prin care sã modernizeze infrastructura educaþionalã. “Dacã Consiliul Judeþean atrage fonduri pentru educaþie acestea vor fi destinate reabilitãrii
spaþiilor de învãþãmânt, dotarea ºI modernizarea laboratoarelor. Totodatã avem în vedere promovarea Vãii Jiului ºI a judeþului Hunedoara”, a mai spus sursa citatã. Universitatea din Petroºani are o tradiþie de peste 80 de ani. Universitatea din Petroºani îºi asumã misiunea de a pregãti specialiºti în diferite domenii tehnice, economice ºi sociale, capabili de a utiliza cunoºtinþe ºtiinþifice, tehnice ºi cultural-umaniste valoroase, de a contribui la
progresul tehnologic, economic ºi social-cultural al societãþii româneºti ºi al lumii contemporane. Universitatea din Petroºani asigurã realizarea unui învãþãmânt de performanþã, dezvoltat ºi perfecþionat printr-o complexã activitate de cercetare, continuând tradiþia ªcolilor Politehnice din România, conform exigenþelor ºi cu mijloacele oferite de societatea modernã informaþionalã. Ea îºi propune sã creeze noul profil de universitate, ce promoveazã forme de
pregãtire adaptate cerinþelor unei societãþi în plinã competiþie, supusã procesului de integrare cu Comunitatea Europeanã ºi Internaþionalã. Educaþia universitarã iese din sfera consumului de informaþie intrând în sfera învãþãrii cum se produce informaþie. Misiunea sa principalã este formarea specialistului capabil sã se adapteze cerinþelor economiei de piaþã ºi noilor tehnologii, care sã aibã cunoºtinþe tehnice, economice ºi manageriale ºi care sã promoveze principiile de dezvoltare durabilã ºi de protejare a mediului înconjurãtor. Pentru aceasta el trebuie sã fie format dupã principiul modern al participãrii directe la alegerea traiectoriei sale formative, sã fie inclus într-un proces de învãþare care sã-i asigure ºanse reale la competiþia de pe piaþa liberã a forþei de muncã. Monika BACIU
Alunecãri de teren din cauza apei care izvorãºte din podele, în Colonia Lupeni
C
âteva case din Colonia de jos a Lupeniului sunt afectate de apa infiltratã în sol, iar terenul a început sã alunece. Pereþi crãpaþi ºi deplasaþi, podelele gospodãriilor ºi planºee ale curþilor sunt umflate ca niºte gogoºi, inundaþii considerabile în altele... Primãria monitorizeazã zona, a intervenit în cele mai grave situaþii, iar pentru rezolvarea problemei, destul de complexã, se aºteaptã dezgheþarea solului, a încãlzirii vremii pentru lucrãri de anvergurã în vederea stabilizãrii terenului. În colonia de jos a Lupeniului, pe strãzile din dreptul cimitirului vechi, respectiv pe o parte a strãzilor Avram Iancu ºi Nicuºor Gociu, câteva case au fost afectate de apa care s-a infiltrat în terenul pe care sunt construite. În gospodãriile mai apropiate de dealul cimitirului pãmântul
musteºte apa pãrtuzând chiar prin podele, a ridicat plãcile de beton din curþi, care aratã ca niste gogoºi dospite, pereþii au crãpat datoritã unei uºoare alunecãri de teren. Mai jos, pe str. Avram Iancu, lucrurile sunt mai grave. Una dintre locuinþe fiind mult sub nivelul drumului ºi pe un teren mai drept, a fost grav afectatã ºi inundatã. „Abia am terminat în toamnã renovarea casei ºi acum e crãpatã toatã, s-a deplasat încât uºile nu se mai pot închide, brâul din jurul casei s-a desprins fiind afectatã ºi fundaþia. Au fost aici cei de la Primãrie, chiar domnul viceprimar, dar nu am aflat prea multe. A vorbit ceva de scurgere, de drumul nou fãcut. ªtiu ca mai jos, vecinii din spate de pe str. Avram Iancu au fost ajutaþi cu materiale de construcþie. Acolo au avut apa în casã, a fost rãu de tot. Nu ºtiu ce sã facem, cum am putea sã rezolvãm problema,
Ministrul Turismului, invitat în Straja F
ostul primar al municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã vrea ca ministrul Turismului sã vinã într-o vizitã de lucru în Valea Jiului, pentru a se convinge la faþa locului cã investiþiile în turismul din regiune sunt necesare ºi chiar reprezintã o alternativã la minerit. Deputatul PSD din Lupeni i-a lansat invitaþia ministrului Turismului de a face o vizitã în Staþiunea Straja din Lupeni, mai ales cã vor fi alocaþi în acest an 700 de mii de lei pentru domeniul schiabil din vestul Vãii Jiului. Cristian Resmeriþã spune cã nu doar pentru Straja ºi turism va încerca sã atragã bani. ”Eu îmi doresc sã aducem bani pentru toate domeniile schiabile din judeþul Hunedoara, dar trebuie sã aºteptãm sã se voteze bugetul, sã vedem dacã se deschide fila bugetarã pentru investiþia din Straja, dacã discutãm de ea, ºi apoi administraþia localã ia decizia. (…) Industria minierã se duvce într-o direcþie ºi noi trebuie sã ne gândim ce punem în loc, trebuie sã gândim pentru toatã zona nu doar pentru Lupeni sau o localitate. Chiar dacã este hulitã de unii, partea de turism reprezintã o chestiune foarte bunã pentru Lupeni ºi pentru toatã Valea.
nici nu ºtiu cui sã ne adresãm, cã de la dl. viceprimar nu am înþeles prea multe” - a declarat Ioana Frunzã, str. Nicuºor Gociu, nr. 17/1, Lupeni. Vizavi, pe aceeºi stradã, în gospodãria familiei Mãrcuº apa pãtrundea prin podeaua casei, iar micul teren din spatele casei mustea de apã. „ªteg aici din orã în orã, cã apa izvorãºte din parchet. Au început sã se crape ºi pereþii. Uitaþi cum s-a umflat podeaua ºi nu ºtim ce sã facem, cui sã ne adresãm. Au fost cei de la Primãrie ºi au spus cã e de la scurgerea apei, de la canalele fãcute pe drum, dar eu sunt dinsus de drum ºi casa e mai sus decât a vecinei. Poate aflaþi dumneavoastrã ºi ne spuneþi...” – a precizat necãjitã d-na Mãrcuº, str. N. Gociu, nr. 20. Cã nu drumul ºi canalele colectoare ale apei pluviale sunt de vinã, am vãzut. Ziua în care
ne-am documentat era una cu soare, drumul era relativ uscat, canalele erau goale ºi totuºi apa „izvora” în casele oamenilor. „Am fost cu specialiºti la faþa locului de mai multe ori pentru a vedea care este cauza. Am sãpat un ºanþ la baza dealului unde este cimitirul, dar nu am mai apucat sã-l betonãm pentru cã a venit zãpada, gerul. Acolo este vorba de apa care se scurge de pe deal ºi o conductã de scurgere veche, care nu are înclinaþia necesarã. Am reuºit sã facem un ºanþ mai înalt, un fel de captare a apei care venea de pe dealul
cimitirului, la capãtul strãzii, dar nu este suficient. Pentru a rezolva problema, aºteptãm sã se dezgheþe solul pentru a putea schimba acea conductã, cu înclinaþia corespunzãtoare. Merg în zonã mereu pentru a vedea cum putem micºora problema pânã la rezolvarea ei. Este adevãrat cã am ajutat o familie modestã care are un copil cu handicap grav, de pe str. Avram Iancu. Acolo casa era cu vreo 30 cm sub nivelul drumului ºi am ridicat-o cu 40 cm pentru cã efectiv stãteau în apã. Cum se îmbunãtãþeºte vremea continuãm pânã la rezolvarea problemei” – a declarat viceprimarul municipiului Lupeni, Iacob Mesaroº. Pânã când vremea permite sã se facã lucrãri în zonã, oamenilor nu le rãmâne decât sã se roage, sã-ºi acoreze casele ºi sã spere cã nu le pleacã mai rãu terenul de sub ele. Ileana FIRÞULESCU
Amenzi pentru cei care nu folosesc parcometrele oferii care ª parcheazã în municipiul Vulcan ºi nu îºi cumpãrã bilet de parcare de la parcometre sunt amendaþi. În urmã cu doi ani de zile, autoritãþile locale de Avem mii de turiºti în fiecare sãptãmânã la Vulcan au implementat care bagã bani acolo (n.r. Straja), lasã la un sistem de montare de transport, la masã, cazare ºi sunt þinute parcometre. Puþini sunt locuri de muncã. (…) Nu ascund cã am cei care îºi achiziþioneazã vorbit ºi cu ministrul Turismului în acestã astfel de tichete, iar edilii dimineaþã ºi l-am invitat în Straja, sã vadã spun cã se aplicã ºi realitatea. Una este când vezi cu ochii tãi sancþiuni. ºi sã-þi faci o pãrere ºi alta este când îþi “E 50 de lei amenda povesteºte cineva. Aº dori sã vinã acum, pentru cei care nu în vârf de sezon, dar este doar o discuþie, cumpãrã billet de la parcoo invitaþie pe care am lansat-o. Nu fac un mentru. Cei care sunt anunþ pentru cã poate nu poate veni identificaþi cã nu respectã omul ºi n-ar fi corect sã anunþ un lucru normele sunt amendaþi”, care sã nu se întâmple”, a declarat spune Gheorghe Ile, priCristian Resmeriþã, deputat PSD. marul municipiului Vulcan. Ministrul Turismului, Mircea Titus Mai mult, municipaliDobre a anunþat cã în judeþul Hunedoara tatea de la Vulcan s-au alocat 700.000 lei pentru domeniul achiziþioneazã ºi servicii de schiabil de la Straja. Preºedinþii de Consilii mentenanþã pentru aceste Judeþene ºi primarii pe raza cãrora se aflã aparate care sunt rar staþiuni turistice trebuie sã informeze min- utilizate. 15 astfel de isterul cu privire la proiectele lor ce ar aparate sunt pe raza urma sã fie incluse într-un Master-plan de municipiului Vulcan. investiþii. Teoretic, parcometrele Maximilian GÂNJU funcþioneazã zilnic, de la
ora 7,00 la orele 19,00. Costul parcãrii este de 1 leu pe orã sau de 5 lei pentru o zi întreagã. Municipalitatea a stabilit ºi taxele lunare. Astfel, o persoanã fizicã va plãti 50 de lei pe lunã, în timp ce persoanele juridice vor achita suma de 100 de lei lunar. Tichetul obþinut în urma plãþii se va aºeza pe bordul maºinii pentru a putea fi efectuatã verificarea plãþii parcãrii de cãtre echipa poliþiei locale. Tichetul este valabil atât pe bulevard cât ºi la piaþã, pe întregul interval de timp pentru care s-a efectuat plata. În cazul în care
la controlul efectuat de cãtre poliþie nu existã tichetul, se va aplica amenda corespunzãtoare, stabilitã conform legii la valoarea de 50 lei cu achitarea în termen de 24 de ore. Monika BACIU
4 Actualitate
60% din bolnavii internaþi la SUP nu sunt din Petroºani
60
% din pacienþii internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani sunt din alte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din aceste judeþe, iar municipalitatea de la Petroºani susþine financiar cheltuielile de funcþionare. Numai 40% din petroºãneni au beneficiat, anul trecut, de serviciile medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în timp ce 60% din pacienþii internaþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din alte judeþe. Municipalitatea de la Petroºani nu mai poate sã susþinã singurã cheltuielile de funcþionare ale unitãþii medicale din Petroºani ºi astfel solicitã sprijin de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Din totalul de 17.039 de pacienþi care au fost internaþi anul trecut la SUP, numai 6.397 au fost din Petroºani. Ceilalþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului ºi din alte judeþe. “Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu este un spital local, ci este un spital zonal ºi în acest sens, noi Consiliul Local nu mai putem sã susþinem singuri cheltuielile care sunt la spitalul de urgenþã ºi nici spitalul de urgenþã nu poate sã asigure fondurile necesare din contractul cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate.
Anul trecut, în 2016, la Spitalul de Urgenþã din Petroºani au fost 17.039 de internãri la spitalizarea continuã. Din 17.039 de internãri, doar 6.397 au fost persoane din municipiul Petroºani, mai puþini de jumãtate, restul au fost din Valea Jiului ºi restul judeþului. La spitalizarea de zi a fost un total de 10.436 de internãri, din care 4.183 sunt din Petroºani, restul nu sunt din Petroºani ºi atunci nu mi se pare corect ca acest efort bugetar sã îl susþinã doar Consiliul Local Petroºani. Anul trecut, la spitalizarea continuã, din Aninoasa am avut 807 persoane, Lupeni – 1745 persoane, Petrila – 3627 persoane, Uricani – 673 persoane, Vulcan – 2478 persoane, în condiþiile în care ºi la Lupeni ºi la Vulcan existã spitale. Noi vrem sã îi primim pe toþi, pentru cã e spital de rang superior, dar în aceste condiþii
Consiliul Judeþean ar trebui sã ne ajute mãcar cu bani pentru cheltuielile curente”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, în ceea ce priveºte spitalizãrile continue. Nici în ceea ce priveºte spitalizarea de zi situaþia nu este mai diferitã. Anul trecut, numãrul pacienþilor din Petroºani care au fost internaþi o singurã zi la SUP a fost de 4.183 dintr-un total de 10.436 de pacienþi. “ La spitalizarea de zi din Aninoasa au fost 392 de persoane, Petrila - 1909 persoane, Lupeni – 1035 persoane, Uricani – 437 persoane, Vulcan – 2146 persoane. Este mai mult decât necesar ca cei de la Consiliul Judeþean sã ne ajute aºa cum face cu spitalul de la Deva, care este finanþat 100% de CJH. Petroºaniul nu poate sã suporte toate aceste cheltuieli.
Sunt sume mari. Noi pe investiþii am plãtit 800 de mii de lei, iar la cheltuielile curente am plãtit 500.000 de lei. Noi am acoperit foarte puþin, restul s-a acoperit din contractul cu Casa de Sãnãtate. Orice sumã ne-ar ajuta”, a mai subliniat sursa citatã. În ceea ce priveºte persoanele spitalizate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, numãrul acestora a fost anul trecut de peste 600. “La spitalizare continuã au fost la spitalul de Uregnþã Petroºani din judeþul Hunedoara – 16.427 persoane, Gorj – 339 persoane, Dolj – 36 persoane, Vâlcea – 33 persoane, Olt – 17 persoane, Cluj ºi Mehedinþi câte 14 persoane, iar din alte judeþe 159 de persoane. Spitalul este obligat sã trateze pe oricine care soliticã acest lucru. Casa de Asigurãri de Sãnãtate are un contract cu spitalul, nu e defal-
cat de unde sunt oamenii, e pe spitalizare continuã sau de zi. E o situaþie mai specialã pentru cã peste 50% nu sunt din localitate. Dacã vorbim de clinicile din oraºele mari, fondurile sunt pe programe naþionale, deci nu sunt suportate costurile de primãriile respective”, a mai explicat primarul municipiului Petroºani. În urmã cu ºase ani, s-a propus ca spitalele din Lupeni ºi Vulcan sã treacã în subordinea Spitalului de Urgenþã Petroºani, ca secþii externe, însã primarii din cele douã localitãþi s-au opus vehement. Acum, una dintre soluþiile pentru finanþarea sistemului medical ar fi ca cele trei spitale sã formeze unul singur. “Ar fi o soluþie mult mai bunã, noi am încercat în anul 2011, dar nu s-a vrut. Spitalele din Petrila ºi Vulcan nu se închideau, se fãceau secþii exterioare ale spitalului. Asta ar fi soluþia cea mai bunã”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Municipalitatea de la Petroºani a alocat anul trecut, pentru partea de funcþionare a Spitalului de Urgenþã circa 500.000 de lei. Acum, edilii cer ºi sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, dat fiind faptul cã unitatea medicalã din Petroºani este a doua ca mãrime din judeþ ºi asigurã asistenþa medicalã pentru 60% din populaþia Vãii Jiului. Monika BACIU
Universitatea Petroºani, parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara
U
niversitatea din Petroºani ar putea încheia un parteneriat cu instituþia judeþeanã. Cele douã entitãþi vor sã îºi uneascã forþele pentru a atrage fonduri europene în vederea dezvoltãrii sistemului de învãþãmânt din judeþul Hunedoara.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Februarie 2017
“Am propus un parteneriat larg, care urmeazã a fi definitivat. Am discutat cu domnul preºedinte Bobora pentru a încheia un parteneriat în vederea atragerii de fonduri europene pentru proiecte care sã fie destinate instituþiilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara, inclusiv
învãþãmântului superior”, a declarat Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului au în vedere atragerea de fonduri europene prin care sã modernizeze infrastructura educaþionalã. “Dacã Consiliul Judeþean atrage fonduri pentru educaþie acestea vor fi destinate reabilitãrii
spaþiilor de învãþãmânt, dotarea ºI modernizarea laboratoarelor. Totodatã avem în vedere promovarea Vãii Jiului ºI a judeþului Hunedoara”, a mai spus sursa citatã. Universitatea din Petroºani are o tradiþie de peste 80 de ani. Universitatea din Petroºani îºi asumã misiunea de a pregãti specialiºti în diferite domenii tehnice, economice ºi sociale, capabili de a utiliza cunoºtinþe ºtiinþifice, tehnice ºi cultural-umaniste valoroase, de a contribui la
progresul tehnologic, economic ºi social-cultural al societãþii româneºti ºi al lumii contemporane. Universitatea din Petroºani asigurã realizarea unui învãþãmânt de performanþã, dezvoltat ºi perfecþionat printr-o complexã activitate de cercetare, continuând tradiþia ªcolilor Politehnice din România, conform exigenþelor ºi cu mijloacele oferite de societatea modernã informaþionalã. Ea îºi propune sã creeze noul profil de universitate, ce promoveazã forme de
pregãtire adaptate cerinþelor unei societãþi în plinã competiþie, supusã procesului de integrare cu Comunitatea Europeanã ºi Internaþionalã. Educaþia universitarã iese din sfera consumului de informaþie intrând în sfera învãþãrii cum se produce informaþie. Misiunea sa principalã este formarea specialistului capabil sã se adapteze cerinþelor economiei de piaþã ºi noilor tehnologii, care sã aibã cunoºtinþe tehnice, economice ºi manageriale ºi care sã promoveze principiile de dezvoltare durabilã ºi de protejare a mediului înconjurãtor. Pentru aceasta el trebuie sã fie format dupã principiul modern al participãrii directe la alegerea traiectoriei sale formative, sã fie inclus într-un proces de învãþare care sã-i asigure ºanse reale la competiþia de pe piaþa liberã a forþei de muncã. Monika BACIU
Alunecãri de teren din cauza apei care izvorãºte din podele, în Colonia Lupeni
C
âteva case din Colonia de jos a Lupeniului sunt afectate de apa infiltratã în sol, iar terenul a început sã alunece. Pereþi crãpaþi ºi deplasaþi, podelele gospodãriilor ºi planºee ale curþilor sunt umflate ca niºte gogoºi, inundaþii considerabile în altele... Primãria monitorizeazã zona, a intervenit în cele mai grave situaþii, iar pentru rezolvarea problemei, destul de complexã, se aºteaptã dezgheþarea solului, a încãlzirii vremii pentru lucrãri de anvergurã în vederea stabilizãrii terenului. În colonia de jos a Lupeniului, pe strãzile din dreptul cimitirului vechi, respectiv pe o parte a strãzilor Avram Iancu ºi Nicuºor Gociu, câteva case au fost afectate de apa care s-a infiltrat în terenul pe care sunt construite. În gospodãriile mai apropiate de dealul cimitirului pãmântul
musteºte apa pãrtuzând chiar prin podele, a ridicat plãcile de beton din curþi, care aratã ca niste gogoºi dospite, pereþii au crãpat datoritã unei uºoare alunecãri de teren. Mai jos, pe str. Avram Iancu, lucrurile sunt mai grave. Una dintre locuinþe fiind mult sub nivelul drumului ºi pe un teren mai drept, a fost grav afectatã ºi inundatã. „Abia am terminat în toamnã renovarea casei ºi acum e crãpatã toatã, s-a deplasat încât uºile nu se mai pot închide, brâul din jurul casei s-a desprins fiind afectatã ºi fundaþia. Au fost aici cei de la Primãrie, chiar domnul viceprimar, dar nu am aflat prea multe. A vorbit ceva de scurgere, de drumul nou fãcut. ªtiu ca mai jos, vecinii din spate de pe str. Avram Iancu au fost ajutaþi cu materiale de construcþie. Acolo au avut apa în casã, a fost rãu de tot. Nu ºtiu ce sã facem, cum am putea sã rezolvãm problema,
Ministrul Turismului, invitat în Straja F
ostul primar al municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã vrea ca ministrul Turismului sã vinã într-o vizitã de lucru în Valea Jiului, pentru a se convinge la faþa locului cã investiþiile în turismul din regiune sunt necesare ºi chiar reprezintã o alternativã la minerit. Deputatul PSD din Lupeni i-a lansat invitaþia ministrului Turismului de a face o vizitã în Staþiunea Straja din Lupeni, mai ales cã vor fi alocaþi în acest an 700 de mii de lei pentru domeniul schiabil din vestul Vãii Jiului. Cristian Resmeriþã spune cã nu doar pentru Straja ºi turism va încerca sã atragã bani. ”Eu îmi doresc sã aducem bani pentru toate domeniile schiabile din judeþul Hunedoara, dar trebuie sã aºteptãm sã se voteze bugetul, sã vedem dacã se deschide fila bugetarã pentru investiþia din Straja, dacã discutãm de ea, ºi apoi administraþia localã ia decizia. (…) Industria minierã se duvce într-o direcþie ºi noi trebuie sã ne gândim ce punem în loc, trebuie sã gândim pentru toatã zona nu doar pentru Lupeni sau o localitate. Chiar dacã este hulitã de unii, partea de turism reprezintã o chestiune foarte bunã pentru Lupeni ºi pentru toatã Valea.
nici nu ºtiu cui sã ne adresãm, cã de la dl. viceprimar nu am înþeles prea multe” - a declarat Ioana Frunzã, str. Nicuºor Gociu, nr. 17/1, Lupeni. Vizavi, pe aceeºi stradã, în gospodãria familiei Mãrcuº apa pãtrundea prin podeaua casei, iar micul teren din spatele casei mustea de apã. „ªteg aici din orã în orã, cã apa izvorãºte din parchet. Au început sã se crape ºi pereþii. Uitaþi cum s-a umflat podeaua ºi nu ºtim ce sã facem, cui sã ne adresãm. Au fost cei de la Primãrie ºi au spus cã e de la scurgerea apei, de la canalele fãcute pe drum, dar eu sunt dinsus de drum ºi casa e mai sus decât a vecinei. Poate aflaþi dumneavoastrã ºi ne spuneþi...” – a precizat necãjitã d-na Mãrcuº, str. N. Gociu, nr. 20. Cã nu drumul ºi canalele colectoare ale apei pluviale sunt de vinã, am vãzut. Ziua în care
ne-am documentat era una cu soare, drumul era relativ uscat, canalele erau goale ºi totuºi apa „izvora” în casele oamenilor. „Am fost cu specialiºti la faþa locului de mai multe ori pentru a vedea care este cauza. Am sãpat un ºanþ la baza dealului unde este cimitirul, dar nu am mai apucat sã-l betonãm pentru cã a venit zãpada, gerul. Acolo este vorba de apa care se scurge de pe deal ºi o conductã de scurgere veche, care nu are înclinaþia necesarã. Am reuºit sã facem un ºanþ mai înalt, un fel de captare a apei care venea de pe dealul
cimitirului, la capãtul strãzii, dar nu este suficient. Pentru a rezolva problema, aºteptãm sã se dezgheþe solul pentru a putea schimba acea conductã, cu înclinaþia corespunzãtoare. Merg în zonã mereu pentru a vedea cum putem micºora problema pânã la rezolvarea ei. Este adevãrat cã am ajutat o familie modestã care are un copil cu handicap grav, de pe str. Avram Iancu. Acolo casa era cu vreo 30 cm sub nivelul drumului ºi am ridicat-o cu 40 cm pentru cã efectiv stãteau în apã. Cum se îmbunãtãþeºte vremea continuãm pânã la rezolvarea problemei” – a declarat viceprimarul municipiului Lupeni, Iacob Mesaroº. Pânã când vremea permite sã se facã lucrãri în zonã, oamenilor nu le rãmâne decât sã se roage, sã-ºi acoreze casele ºi sã spere cã nu le pleacã mai rãu terenul de sub ele. Ileana FIRÞULESCU
Amenzi pentru cei care nu folosesc parcometrele oferii care ª parcheazã în municipiul Vulcan ºi nu îºi cumpãrã bilet de parcare de la parcometre sunt amendaþi. În urmã cu doi ani de zile, autoritãþile locale de Avem mii de turiºti în fiecare sãptãmânã la Vulcan au implementat care bagã bani acolo (n.r. Straja), lasã la un sistem de montare de transport, la masã, cazare ºi sunt þinute parcometre. Puþini sunt locuri de muncã. (…) Nu ascund cã am cei care îºi achiziþioneazã vorbit ºi cu ministrul Turismului în acestã astfel de tichete, iar edilii dimineaþã ºi l-am invitat în Straja, sã vadã spun cã se aplicã ºi realitatea. Una este când vezi cu ochii tãi sancþiuni. ºi sã-þi faci o pãrere ºi alta este când îþi “E 50 de lei amenda povesteºte cineva. Aº dori sã vinã acum, pentru cei care nu în vârf de sezon, dar este doar o discuþie, cumpãrã billet de la parcoo invitaþie pe care am lansat-o. Nu fac un mentru. Cei care sunt anunþ pentru cã poate nu poate veni identificaþi cã nu respectã omul ºi n-ar fi corect sã anunþ un lucru normele sunt amendaþi”, care sã nu se întâmple”, a declarat spune Gheorghe Ile, priCristian Resmeriþã, deputat PSD. marul municipiului Vulcan. Ministrul Turismului, Mircea Titus Mai mult, municipaliDobre a anunþat cã în judeþul Hunedoara tatea de la Vulcan s-au alocat 700.000 lei pentru domeniul achiziþioneazã ºi servicii de schiabil de la Straja. Preºedinþii de Consilii mentenanþã pentru aceste Judeþene ºi primarii pe raza cãrora se aflã aparate care sunt rar staþiuni turistice trebuie sã informeze min- utilizate. 15 astfel de isterul cu privire la proiectele lor ce ar aparate sunt pe raza urma sã fie incluse într-un Master-plan de municipiului Vulcan. investiþii. Teoretic, parcometrele Maximilian GÂNJU funcþioneazã zilnic, de la
ora 7,00 la orele 19,00. Costul parcãrii este de 1 leu pe orã sau de 5 lei pentru o zi întreagã. Municipalitatea a stabilit ºi taxele lunare. Astfel, o persoanã fizicã va plãti 50 de lei pe lunã, în timp ce persoanele juridice vor achita suma de 100 de lei lunar. Tichetul obþinut în urma plãþii se va aºeza pe bordul maºinii pentru a putea fi efectuatã verificarea plãþii parcãrii de cãtre echipa poliþiei locale. Tichetul este valabil atât pe bulevard cât ºi la piaþã, pe întregul interval de timp pentru care s-a efectuat plata. În cazul în care
la controlul efectuat de cãtre poliþie nu existã tichetul, se va aplica amenda corespunzãtoare, stabilitã conform legii la valoarea de 50 lei cu achitarea în termen de 24 de ore. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Februarie 2017
Locuri de muncã la Primãria Petroºani O firmã din Gorj cere rimãria Petroºani P organizeazã concurs executarea silitã a CEH pentru ocuparea mai mul-
O
firmã din judeþul Gorj cere executarea silitã a Complexului Energetic Hunedoara. Artego a depus pe rolul instanþei de la Petroºani o cerere prin care solicitã executarea conturilor societãþii energetice pentru neplata datoriilor.
tor posturi. Trei posturi, în trei compartimente diferite sunt disponibile la administraþia localã din Petroºani. Astfel, este se organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei contractual vacantã de execuþie de inspector de specialitate, gradul debutant din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului PetroºaniCompartimentul administrativ ºi gestiune. Condiþii de participare la concurs sunt studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã. Concursul constã în 3 etape succesive, selecþia dosarelor, proba scrisã ºi interviu. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 6 martie 2017, ora 10 proba scrisã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Un alt post vacant este în cadrul Poliþiei Locale unde se
organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei de operator monitorizare sistem video din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Petroºani-Serviciului Politie Locala- Compartiment Centru de Monitorizare Video. “Condiþii de participare la concurs studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã, cunostiinte de operare pe calculator- nivel mediu, cunoaºterea limbii englezã – nivel mediu”, aratã anunþul Primãriei Petroºani. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 28 februarie 2017, ora 10 proba scrisã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior.
Ultimul post pentru care se organizeazã concurs este de consilier juridic, gr.I din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Petroºani-Serviciul urmãriri, încasãri ºi executare silitã, impozite ºi taxe locale. “Condiþii de participare la concurs studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã, în domeniul ºtiinþelor juridice, vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcþiei minimum 3 ani”, aratã anunþul. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 27 februarie 2017, ora 10 proba scrisã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Monika BACIU
Dosarul a fost înregistrat la sfârºiþul sãptãmânii trecute. Potrivit ultimelor informaþii financiare care dateazã din luna august a anului trecut, Artego ar avea de recupera de la CEH suma de 580,000 lei. Firmã din Târgu Jiu este specializatã în “piaþa benzilor de transport ºi unul din cei mai mari producãtori de articole tehnice din cauciuc din
lume. ”Firma S.C.ARTEGO S.A. are o tradiþie de peste 40 de ani în domeniul produselor din cauciuc, înfiinþându-se în anul 1973 pe platforma industrialã de nord a oraºului Tirgu-Jiu. Artego este deþinutã în proporþie de 75% de cãtre salariaþi, restul de 25% reprezentând alþi acþionari”. Monika BACIU
- CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR. 7/ 2017
pentru desemnarea unui reprezentant al Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administraþie al Spitalului Municipal Lupeni hotãrîrea a fost aprobatã prin vot secret cu 14 voturi ”PENTRU” ºi 3 voturi ”ÎMPOTRIVÔ Consiliul local al Municipiului Lupeni; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 7/ 20.01.2017 ºi Expunerea de motive nr. 738/ 20 ianuarie 2017 a domnului Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni prin care, propune desemnarea unui reprezentant al Consiliului local al Municipiului Lupeni în
Consiliul de Administraþie al Spitalului Municipiului Lupeni urmare a demisiei doamnei Maria Ivãniºi; Având în vedere Raportul nr. 777/20.01.2017 al Biroului Administraþie Publicã Localã ; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile art. 186 al Legii nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare aduse prin art. I pct. 31 din
Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului României nr. 48/ 2010 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative din domeniul sãnãtãþii în vederea descentralizãrii; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) pct. 1, alin. (9) precum ºi art.45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare
HOTÃRêTE:
Art. 1 – Doamna Ec. Camelia Szocs este desemnatã reprezentant al Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administraþie al Spitalului Municipal Lupeni în locul ramas vacant prin demisia doamnei Ec. Maria Ivãniºi. Art. 2 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 3 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei
Prefectului Judeþului Hunedoara, Spitalul Municipal Lupeni, doamnei Ec. Camelia Szocs, doamnei Ec. Maria Ivãniºi, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 26 ianuarie 2017 Preºedinte de ºedinþã, Ing. ILIE – ADRIAN ROMOªAN Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Februarie 2017
Cer sã fie liberi dupã ce ºi-au ucis fetiþa
C
ei doi tineri din Lupeni, care ºi-au bãtut fetiþa de numai trei ani pânã a intrat în comã ºi apoi a decedat, au fost arestaþi preventiv pentru 30 de zile ºi au atacat soluþia la Curtea de Apel Alba Iulia. . Vãduva Vijai Silvian ºi iubita acestuia, Halasz Lucia Eugenia, mama fetiþei ucise, au contestat decizia judecãtorilor Tribunalului Hunedoara cu privire la mãsura arestului preventiv. Contestaþia lor se va judeca astãzi la Curtea de Apel Alba Iulia, ºi vor încerca sã-i convingã pe magistraþi cã pot fi cercetaþi în stare de arest la domiciliu sau chiar
control judiciar. Cei doi sunt acuzaþi de lovituri cauzatoare de moarte ºi îºi negiljau constant copiii, douã fetiþe ºi un bãieþel. Totul a ieºit la ivealã dupã ce fetiþa cea mare, de trei ani, a ajuns la Spitalul Lupeni în stare extrem de gravã cu mai multe rãni pe corp. Medicii au încercat din rãsputeri sã o salveze dar, în cele din urmã, au pierdut-o. Legiºti au stabilit în urma necropsiei cã minora a pierit din cauza unor ”lovituri cauzatoare de moarte”, iar procurorii au aflat la ce chinuri a fost supusã copila. Cei doi indivizi au bãtut-o
A început procesul mamei denaturate din Uricani
F
emeia este judecatã pentru distrugere ºi rele tratamente aplicate minorului într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Alina Nadia Ardeleanu (38 de ani) a fost plasatã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani sub control judiciar pe perioada derulãrii procesului în care este acuzatã de patru infracþiuni de rele tratamente aplicate minorului, dar ºi de distrugere. Mama denaturatã din Uricani nu are voie sã comunice direct sau indirect cu aproape toþi vecinii de bloc, respectiv 25 de
F
lorin Roman, preºedinte PNL Hunedoara susþine cã bugetul propus de guvernul Grindeanu este departe de angajamentele asumate de acest partid în campania electoralã ºi la mare distanþã de nevoile reale ale românilor, motiv pentru care PNL nu-l va vota. “PNL nu poate susþine un buget în care marile proiecte de investiþii ale României sunt ignorate sau în care autostrãzile nu reprezintã o prioritate. Românii trebuie sã
P
pentru cã micuþa plângea de foame. În braþele medicilor au ajuns ºi ceilalþi doi copii ai familiei, pruncii fiind într-o stare deplorabilã, plini de pãduchi ºi înfometaþi. Mama copiilor are doar 21 de ani, este din Târnãveni, a venit în Valea Jiului dupã ce ºi-a cunoscut concubinul pe Facebook, dupã ce s-a despãrþit de tatãl natural al micuþilor. Maximilian GÂNJU
persoane, toþi aceºtia fiind martori ori pãrþi vãtãmate în proces. La primul termen din dosar urmeazã sã fie audiaþi cinci martori, au stabilit judecãtorii petroºãneni. Alina Ardeleanu a provocat în iunie 2015 o adevãratã tragedie, dupã ce ºi-a lãsat copiii închiºi în casã ºi s-a dus sã-ºi cumpere de bãut iar locuinþa a fost cuprinsã de foc. Cei trei copilaºi au ars de vii în casã iar întreg acoperiºul blocului de locuinþe a fost distrus. Cel puþin 30 de apartamente au fost afectate de foc ºi apa folositã la stingerea incendiului iar pagubele au fost acoperite de primãria din localitate. Ardeleanu a mai fost condamnatã la 2 ani ºi 11 luni de închisoare cu suspendare pentru sechestrarea ºi maltratarea copilului unui vecin. Maximilian GÂNJU
PNL nu voteazã bugetul plin de iluzii propus de guvernul Grindeanu ºtie cã reprezentanþii PSD ºi ALDE din Parlament, alãturi de guvernul Grindeanu, nu susþin construcþia autostrãzii Moldova, a autostrãzii SibiuPiteºti ºi, în general, cã refuzã orice proiect care nu serveºte interesele actualei coaliþii ºi ale clientelei politice.(...) Prin adoptarea acestui buget, construit special pentru intersele politice ale coaliþiei aflate la guvernare, ignorând interesele românilor ºi dezvoltarea economicã a României, sunt ºanse mari ca þara sã ajungã din nou în recesiune economicã. PNL nu poate fi pãrtaº la politica
Amendaþi pentru consum de bãuturi alcoolice la proteste
antinaþionalã a actualei guvernãri ºi de aceea nu va vota bugetul guvernului Grindeanu pentru anul 2017”, declarã Florin Roman. Pe de altã parte, liberalii pretind cã actualul Guvern a gãsit bani pe care sã-i împarte clienteral. “În schimb, s-au gãsit bani, ºi nu puþini, 30 de miliarde de lei, pentru a-i pune la dispoziþia pixului doamnei ministru Sevil Shhaideh, ca sã-i împartã pe criterii politice, în baza Ordonanþei 9/2017, pe care guvernul Grindeanu tocmai a adoptat-o. PSD face ceea ce ºtie mai bine: împarte România în douã ºi-ºi cumpãrã din bani publici capital electoral, amanetând viitorul þãrii”, aratã Roman. Marius MITRACHE
rotestele derulate în judeþul Hunedoara nu au fost lipsite de incidente chiar dacã au fost izolate ºi minore. ”Jandarmii au fost nevoiþi sã intervinã în 5 situaþii în care au identificat, cu sprijinul participanþilor la protest, persoane care încãlcau normele legale. Patru persoane au fost sancþionate contravenþional pentru introducerea, desfacerea
sau consumul de bãuturi alcoolice pe timpul desfãºurãrii adunãrilor publice din municipiile Deva ºi Hunedoara. Cea de-a cincea persoanã a fost sancþionatã pentru consum de bãuturi alcoolice pe timpul manifestaþiei publice din municipiul Deva, urmatã de refuzul de a pãrãsi adunarea publicã la solicitarea îndreptãþitã a jandarmilor. În aceste cazuri, jandarmi au aplicat sancþiuni contravenþionale în valoare totalã de 1.500 lei”, comunicã IJJ Hunedoara. Jandarmii au ajutat ºi un protestatar cãruia i s-a fãcut rãu. Jandarmii au solicitat o ambulanþã, iar pânã la sosirea echipajului medical, i-au acordat primul ajutor. Bãrbatul a fost preluat de ambulanþã ºi transportat la spitalul din municipiul Hunedoara pentru investigaþii. Maximilian GÂNJU
Cercetat pentru cã a furat plãcuþele de înmatriculare ale altei maºini
U
n tânãr din Cãlan este cercetat penal dupã ce a furat numerele de înmatriculare ale unui autoturism parcat pe o stradã din localitate ºi le-a pus pe maºina sa, radiatã în Italia. Hunedoreanul de 33 de ani a fost prins tocmai în Oþelu Roºu, la un control de rutinã. ”În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit
cã autoturismul figureazã în evidenþele autoritãþilor italiene ca radiat din circulaþie din data de 24.01.2017 iar plãcuþa de înmatriculare aplicatã în partea din faþã a autoturismului aparþine unui alt autovehicul, fiind sustrasã de conducãtorul auto de pe un autoturism ce era parcat pe raza localitãþii Cãlan”, spun poliþiºtii. Bãrbatul este cercetat pentru punerea în circulaþie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat ºi furt. M. GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 8 Februarie 2017
Henþ cu mâna
PRINTRE CEÞURI ªI PROTESTE Meciurile Ligii I s-au reluat cu partidele etapei a 22-a. A mai rãmas puþin, doar
patru etape, pânã sita va cerne fotbalul spre play-off ºi play-out. Un campionat reluat
în plinã iarnã, dupã o pregãtire de... varã, fãcutã de echipele noastre prin þãrile calde. Altãdatã, la ora asta se pleca spre alte zone, acum e altfel. Am vãzut în acestã primã etapã pe 2017, un fotbal prin ceaþa de februarie, de nu
deosebeai mingea de arbitru ºi fotbaliºtii de spectatori, iar pe lângã liniºtea din stadion, forfota strãzii cu sutele de mii de oameni ieºiþi în stradã sã revendice vrute ºi nevrute aºa cum se face mereu de câþiva ani, la vreme de iarnã,
atunci când nu sunt concedii. Fotbalul s-a unit în formulã completã, aºa cum, se pare nu va fi la nivelul Ligilor a II-a ºi a III-a. Sã vedem pânã la urmã câtã „marfã” ajunge la destinaþie.
Fotbal, Liga I
Rugby. Pregãtiri.
ªTIINÞA SUNÃ ADUNAREA CRAIOVA LUI de rugby, ªtiinþa MULÞESCU Petroºani, componentã E chipa a ligii secunde (DNS) va începe pregãtirea de iarnã, sub comanda antrenorului Emil Drumea începând cu data de 15 februarie a.c.
Vor fi la start un numãr de 26-28 de jucãtori, în sânul grupãrii neanunþãndu-se nicio modificare. Nu pleacã, nu vine nimeni. Antrenamentele se vor desfãºura în zona „Brãdet”, campionatul urmând a se relua pe data de 25 martie a.c., când ªtiinþa va evolua la Mãnãºtur Cluj.
z La reluarea campionatului regular al Ligii I, Univ. Craiova, antrenatã de Gigi Mulþescu, a fost cea mai dezlãnþuitã echipã, cu un 5-0 clar în dauna echipei cu alt fost antrenor jiulist, Florin Marin, respectiv F.C. Voluntari. z Dinamo, surpriza neplãcutã a etapei, înfrângere pe teren propriu cu Viitorul Constanþa, un frumos cadou fãcut de jucãtorii constãnþeni de ziua lui Gicã Hagi. z Steaua a obþinut un punct preþios la C.F.R. Cluj, dar a rãmas cam mult în spatele liderului Viitorul Constanþa. z Interesantã bãtãlia pentru locurile 4-6 care duc în play-off, acolo unde pentru douã locuri se bat patru echipe, Gaz Metan, Dinamo, Astra Giurgiu ºi C.F.R. Cluj.
VALEA JIULUI ÎN DIVIZIA „A”
A
cum la reluarea campionatului Diviziei „A” (Liga I) la fotbal, continuãm cu istoria unor momente din actualitatea celor douã echipe din Valea Jiului care au activat în primul eºalon, Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni.
UN EGAL LA C.F.R. În ediþia 1948-1949, Jiul ºi C.F.R. Cluj jucau în Liga I (Divizia
Tudor Paraschiva, autorul celor douã goluri jiuliste la Cluj
A). 7.000 de spectatori au asistat la partida din „Gruia” în iunie 1949, încheiatã la egalitate, 2-2 (0-1). Jiul a condus la pauzã. În min. 63 Praschiva readuce Jiul în avantaj, 1-2, Facsimil cu cronica meciului C.F.R. Cluj - Jiul 2-2 din 1949 clujenii egalând în min. 77, la o loviturã de cap a lui Covaci. Jiul a jucat în formula de echipã: Nemeº (Henzel) – Licã Panait, Silaghi, Pop IV – C. Marinescu, Bone – Moraru, Nicºa, Balogh, Paraschiva, Cricovan. Jiul a terminat acel campionat pe locul 3, cel mai bun Clasament Divizia A 1948-1949 din istoria echipei.
Paginã realizatã de Genu TUÞU