CVJ Nr 1272 luni 6 februarie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1272

Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Februarie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Insolvenþa CEH se judecã în 7 februarie

nsolvenþa Complexului IEnergetic Hunedoara se

judecã în 7 februarie tot atunci minerii ºi energeticienii aflã ce îi aºteaptã. Nu mai puþin de 12 firme au cerut asta în instanþã ºi solicitãrile lor au fost comasate.

Insolvenþa pare a fi ultima redutã pentru Complexul Energetic Hunedoara care aflã în 7 februarie, care sunt ºansele sã continue

activitatea în acest fel. Mai mult, toþi cei care conduc acum CEH sunt de pãrere cã insolvenþa este singura cale prin care societatea îºi mai poate continua activitatea, astfel încât minele ºi termocentralele sã nu fie oprite, iar angajaþii trimiºi acasã.

Pe 8 noiembrie 2016, Complexul Energetic Hunedoara a ieºit pentru a doua oarã din insolvenþã. Dosarul insolventei Complexului Energetic Hunedoara a fost repus pe rolul Tribunalului Hunedoara. Curtea de Apel Alba Iulia a definitivat procedurile în dosarele care le-a judecat, astfel cã acum s-a dat undã verde rejudecãrii cererii de intrare în insolvenþã.

Diana MITRACHE

Mariaj nereuºit forþat de incompetenþa statului

CUM A AJUNS CEH Sà ΪI CUMPERE PROPRIUL CÃRBUNE?

C

omplexul Energetic Hunedoara ºi-a cumpãrat propriul cãrbune, pentru cã o ambiguitate a Legii Minelor nu a oferit cadru legal pentru investiþii. Aºa a ajuns o societate privatã sã facã ce ar fi putut face societãþile miniere, iar mai apoi CEH. >>> PAGINILE 4-5

De ce nu beneficiazã Monica Iacob Ridzi de Legea graþierii?

M

onica Iacob Ridzi nu poate beneficia de prevederile legii privind graþierea unor pedepse.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã în februarie 2015 la cinci ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu privind manifestãrile organizate în 2009 de Ziua Naþionalã a Tineretului.

C

e spune Legea?

Noua lege adoptatã de Guvern prevede la art. 1 cã “se graþiazã în întregime toate pedepsele cu închisoare de

pânã la 5 ani inclusiv aplicate de instanþa de judecatã”.

Existã însã ºi excepþii.

Potrivit noii Legi pentru graþierea unor pedepse ºi a unor mãsuri educative privative de libertate, NU beneficiazã de prevederile articolul 1 persoanele care au comis o serie de infracþiuni. Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã pe una din prevederile pentru care graþierea nu este posibilã, mai exact pe “Infracþiunile prevãzute de legea nr.

78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, aratã Legea la art. 5,

alin 2, pct. 3.

Articolul 2 al legii spune cã “se graþiazã în parte cu ½, pedepsele cu închisoare aplicate femeilor însãrcinate ºi persoanelor care sunt unic întreþinãtor de familie ºi au în întreþinere minori cu vâsta de pânã la 14 ani, dacã nu li s-au interzis drepturile pãrinteºti prin hotãrâre judecãtoreascã”.

Monica Iacob Ridzi nu se încadreazã nici în aceastã categorie, nefiind unicul întreþinãtor al familiei.

Guvernul a modificat ºi Codul Penal prin ordonanþã de urgenþã. Atfel, art. 297 din Legea nr. 286/2009 spune cã “fapta funcþionarului public,

care în exercitarea atribuþiilor de serviciu, cu ºtiinþã, îndeplineºte un act prin încãlcarea unor dispoziþii exprese dintr-o lege, o ordonanþã sau o ordonanþã de urgenþã a Guvernului ºi prin aceasta cauzeazã o pagubã materialã mai mare de 200.000 de lei ori o vãtãmare gravã, certã ºi efectivã a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevãzute ºi

garantate de legile în vigoare, se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã”.

Prejudiciul constatat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în dosarul în care a fost condamnatã Monica Iacob Ridzi depãºeºte suma de 200.00 de lei. Potrivit unei sentinþe de executare silitã, prejudiciul în dosarul în care a fost condamnatã Monica Iacob Ridzi, dar ºi angajaþi din Ministerul Tineretului a fost calculat, în solidar, la suma de 2.736.933,28 lei.

Astfel, Monica Iacob Ridzi nu întruneºte niciuna din condiþii pentru a putea fi graþiatã. Singura ºansã este ca aceasta sã fie graþiatã individual de cãtre preºedintele României, Klaus Iohannis.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Februarie 2017

La Horezu mai ieftin transportul gunoiului ca la Petroºani

D

eºi pare absurd, costurile pentru transportul ºi depozitarea gunoiului menajer la Horezu sunt mai mici, în comparaþie cu cifrele percepute de administraþia de la Vulcan, care gestioneazã deponeul temporar de la Petroºani.

Aºa se face cã administraþia din Petroºani nu a renunþat încã de tot la transportul deºeurilor spre judeþul Vâlcea, iar primarul Tiberiu Iacob

Ridzi spune cã singurii vinovaþi sunt consilierii din Petrila, din mandatul în care s-a refuzat construcþia deponeului ecologic în acest oraº al Vãii Jiului. „Preþurile au crescut la deponeul din Petroºani. Noi avem contract ºi cu deponeul de la Horezu. O parte din gunoi o transportãm la Horezu, o parte la Petroºani. Asta este situaþia. Am spus-o încã de acum 7 ani de zile, când cei din Petrila s-au opus sã construiascã acel deponeu de la noi.

Aceastea sunt costurile, costuri care ne vor afec-

ta pe toþi”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Prin 2010, Consiliul Judeþean Hunedoara propunea ca unul dintre deponeele ecologice ale judeþului sã fie la Petrila, însã consilierii locali s-au opus cu vehemenþã. Au înaintat atunci ideea cã ei ar fi gãsit soluþia unui incinerator. Actualul viceprimar Dorin Curtean, atunci city manager, declara pentru ziarul Ecomagazin cã „A fost deja gasitã firma care sã realizeze incineratorul ºi s-a fãcut ºi

asocierea. Existã o hotãrâre de consiliu în acest sens. Valoarea investiþiei este de 67 de milioane de euro ºi se va realiza cu banii investitorului. Noi nu vom aproba niciodatã sã se faca groapã de gunoi la noi. Dacã vrea cineva din Valea Jiului, sã facã, dar la noi nu!”. (http://www.eco-

Bani pentru ADI Deºeuri

C

ontribuþia cãtre ADI Deºeuri a fost aprobatã de Consiliul Local al municipiului Petroºani. Încã din anul 2010, municipiul Petroºani, prin Consiliul Local, s-a asociat cu Consiliul Judeþean Hunedoara, dar ºi alte unitãþi administrativ-teritoriale la Agenþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Sistemul Integrat de

Gestionare a Deºeurilor judeþul Hunedoara”. În acest sens, fiecare localitate care face parte din ADI Deºeuri trebuie sã contribuie anual cu o sumã de bani.

“Prin adresa cu nr.

594/2017, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Sistemul integrat de gestiune a deºeurilor judeþul Hunedoara” ne informeazã cu privire la nivelul cotizaþiei pentru anul 2017 ca

fiind acelaºI cu cel al anului 2016, respective 1 leu/locuitor/an. Conform datelor furnizate de cãtre Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara, municipiul Petroºani are la

magazin.ro/petrila-seopune-categoricrealizarii-deponeului-ecologic/) Din pãcate, situaþia are efecte acum ºi nici incineratorul nu s-a fãcut, deºi interviul a fost dat în noiembrie 2010, iar Petrila este unul dintre oraºale invadate de deºeuri.

Aºa cã autoritãþile

data de 01.07.2016, un numãr de 42.905 locuitori”, aratã edilii municipiului Petroºani.

Autoritãþile contribuie anual cu sume de bani la ADI Deºeuri, însã la nivelul judeþului sistemul de colectare a deºeurilor bate pasul pe loc. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare nu este operaþional din cauza contestaþiilor care blocheazã licitaþia pentru desemnarea operatorului care va prelua deºeurile din judeþ.

Monika BACIU

Un adolescent de 16 ani din Vulcan a violat ºi ucis o femeie de 62 n tânãr de 16 ani din Vulcan U a uluit o comunitate întreagã, dupã ce a violat ºi ucis o femeie ce i-ar fi putut fi bunicã. Cristian venise, la începutul acestui an, la bunici, la Sibiu ºi acolo a ajuns sã comitã abominabila faptã.

Nimeni din Vulcan nu înþelege ce s-a petrecut, mai ales cã îl ºtiau un copil crescut doar de mamã ºi care avea un comportanment decent. „Nu pot sã cred aºa ceva! Nu era aºa! Ori era bãut, ori drogat, de a fãcut aºa ceva”, spun vecinii sãi din Vulcan.

Crima înfiorãtoare s-a petrecut în noaptea de 2 spre 3 ianuarie, când, potrivit Libertatea.ro, tânãrul, care ar fi consumat alcool, a pãtruns în locuinþa femeii de 62 de ani ºi a violat-o.

Aceasta a început sã þipe ºi atunci Cristian a strangulat-o cu cruzime,

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

femeia dându-ºi ultima suflare. Trupul fãrã viaþã al femeii din satul Sãcãdele, judeþul Sibiu, satul în care locuiau bunicii din partea tatãlui adolescentului criminal, a fost descoperit abia în 14 ianuarie. Anchetatorii au stabilit cã moartea femeii a fost una violentã. „În urma efectuãrii autopsiei, s-a stabilit cã moartea victimei a fost violentã ºi cauzatã de asfixia mecanicã, prin obturarea cãilor respiratorii, prin compresiune toraco-abdominalã. La autopsie s-au constatat ºi leziuni traumatice genitale ºi anale”, se aratã într-un comunicat de presã remis de Parchetul de pe lângã Tribunalul Sibiu.

Cu doar câteva zile înainte sã fie sãltat de anchetatori ºi ca trupul femeii sã fie gãsit în casa în care adolescentul a lãsat-o fãrã viaþã, acesta a scris pe contul sãu de Facebook cã "M-am documentat despre arborele meu

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

genealogic ºi mi-am dat seama cã eu sunt rãdãcina". Textul a fost scris în 10 ianuarie, aproape de miezul nopþii.

Pe contul sãu scrie cã este "director la fabrica de fericire".

Criminaliºtii au gãsit amprentele adolescentului din Vulcan pe un flacon, lângã victimã ºi a fost arestat la finele lunii ianuarie. Acum, dacã va fi gãsit vinovat, riscã sã stea dupã gratii ani buni Diana MITRACHE

locale încã duc gunoiul la Horezu, cã e mai ieftin.

Tariful de colectare, sortare, depozitare ºi transport la rampa Dâlja a deºeurilor menajere este de 317,02 lei/tonã, în timp ce depozitarea lui pe rampa Horezu din jud. Vâlcea costã 293,71 lei/tonã.

Diana MITRACHE

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Februarie 2017

DIICOT a ridicat trei traficanþi de droguri din Petroºani

C

ei trei petroºãneni au fost arestaþi preventiv pentru trafic de droguri ºi fãceau parte dintr-o grupare ce acþiona de raza a trei judeþe.

Alãturi de ei alþi 11 suspecþi au ajuns dupã gratii în acelaºi dosar.

Procurorii DIICOT Biroul Teritorial Gorj împreunã cu poliþiºtii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate Gorj au fãcut 28 de percheziþii domiciliare, în cadrul unei acþiuni vizând destructurarea a douã grupuri infracþionale organizate specializate în cumpãrarea ºi vânzarea de droguri de risc ºi produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Anchetatorii susþin cã pe parcursul anului 2016, membrii celor douã grupuri infracþionale au comercializat în Craiova, Petroºani, Târgu-Jiu ºi Rovinari droguri de risc ºi substanþe susceptibile a avea efecte psihoactive. În urma descinderilor de la finele sãptãmânii trecute, nu mai

puþin de 43 de suspecþi au fost ridicaþi ºi duºi la audieri.

Tinerii din cele douã grupãri au vârste cuprinse între 17 ºi 35 de ani ºi se aprovizionau cu droguri din Dolj. Potrivit unor surse de încredere, grupãrile se sþineau reciproc, adicã fãceau schimb de ”marfã” dacã una dintre ele rãmânea fãrã. Ambele grupãri aveau un cerc de consumatori ”de încredere”, tocmai pentru a se asigura cã nu sunt prinºi.

Consumatorii erau în general studenþi, tineri, minori ºi-ºi cumpãrau pliculeþul cu droguri cu 10-15 lei sau mai scump.

Totul depindea de cantitatea achiziþionatã, cu cât era mai mare cu atât preþul era mai mic.

Maximilian GÂNJU

Violator cãutat de poliþiºti

P

oliþiºtii din Petroºani ºtiu cine este individual dar nu au reuºit sã dea de el ºi cred cã a fugit din Valea Jiului imediat dupã comiterea faptei.

O bãtrânã de 76 de ani, din Petroºani, a fost violatã de individul de 46 de ani, de care i s-a fãcut milã ºi-l ajutase cu niºte bani. Femeia i-a împrumutat bãrbatului 20 de lei ºi boschetarul a profitat de faptul cã locuia singurã, a intrat peste ea în casã ºi a violat-o. Poliþiºtii l-au identificat imediat pe violator, însã au constatat cã nu mai locuieºte la adresa la care avea domiciliul în Petroºani.

”Suspectul a fost identificat ºi este cãutat de poliþiºti pentru luarea mãsurilor legale. I s-a întocmit dosar penal ºi este acuzat de viol”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Potrivit acestuia, poliþiºtii au scotocit Petroºaniul pentru a da de urma suspectului, dar fãrã succes. Individul trãieºte de ceva vreme pe strãzi ºi ar fi fugit din Petroºani imediat dupã ce a violat-o pe bãtrânã.

Maximilian GÂNJU

Sentinþa în dosarul „Prostituate pentru VIP-uri”- încã o amânare urtea de Apel Alba C Iulia a decis sã dea verdictul în dosarul den-

umit generic „Prostituate pentru VIP-uri” în data de 10 februarie. Instanþa se reuneºte la ora 9,00, dupã ce soluþia a fost amânatã de mai multe ori pânã acum.

Inculpaþii, care sunt din Valea Jiului au fost con-

damnaþi în prima instanþã, la închisoare cu suspendare ºi muncã în folosul comunitãþii.

Decizia vine dupa ce Daniel Pleºcan, Silviu Praþa ºI Mihaela Cioiciu au fost judecaþi într-un dosar de proxenetism cu minore, fetele fiind oferite unor oameni de afaceri, profesori ºi angajaþi ai instituþiilor publice.

Judecãtorii au decis iniþial o pedeapsã de trei ani de închisoare ºi interzicerea

unor drepturi, pentru lotul din care fac parte cei trei.

Procurorii ar fi vrut o sentinþã cu executare în cazul celor trei ºi au încercat sã convingã instanþa de apel sã modifice sentinþele, iar acum se aºteaptã verdictul.

Totodatã, la judecarea apelului au fost reaudiate victimele identificate de procurori, dar ºi inculpaþii au putut administra probe în favoarea lor.

Diana MITRACHE

Au ajuns dupã gratii pentru ºi-au bãtut fetiþa pânã a murit ei doi indivizi care C ºi-au bãtut fetiþa de numai trei ani pânã a intrat în comã ºi apoi a decedat, au fost arestaþi preventiv pentru 30 de zile.

Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara îl acuzã pe Vãduva Vijai Silvian ºi pe iubita acestuia, Halasz Lucia Eugenia, mama fetiþei ucise, de lovituri cauzatoare de moarte.

Cei doi au cerut sã fie plasaþi în arest la domiciliu, dar judecãtorii au apreciat cã faptele sunt grave ºi le-au respins cererile, însã pot contesta decizia instanþei de fond. Tribunalul Hunedoara a anunþat ºi DGASP Hunedoara, dat fiind faptul cã tânãra de 20 de ani mai are doi copilaºi, în vederea luãrii mãsurilor de ocrotire a minorilor.

Reamintim cã micuþii au avut o soartã cumplitã fiind neglijaþi constant de cãtre pãrinþi, înfometaþi ºi lãsaþi aproape sã degere. Totul a ieºit la ivealã dupã ce fetiþa de trei ani, a ajuns la Spitalul Lupeni în stare extrem de gravã cu

mai multe rãni pe corp. Medicii au încercat din rãsputeri sã o salveze dar, în cele din urmã, au pierdut-o. Legiºti au stabilit în urma necropsiei cã minora a pierit din cauza unor ”lovituri cauzatoare de moarte”, iar procurorii au aflat la ce chinuri a fost supusã copila. Cei doi indivizi au bãtut-o pentru cã micuþa plângea de foame. În braþele medicilor au ajuns ºi ceilalþi doi copii ai familiei, un bãieþel de un an ºi o fetiþã de doi ani. Pruncii erau într-o stare deplorabilã, plini de pãduchi ºi nu mai mâncaserã de cel puþin 24 de ore. Mama copiilor are doar 21 de ani ºi este din Târnãveni. A ajuns în Valea Jiului de puþin timp, dupã ce ºi-a cunoscut concubinul pe Facebook.

Maximilian GÂNJU

Protestele din Petroºani au continuat. La Vulcan un singur protestatar

A

proape 200 de oameni, tineri ºi vârstnici, au ieºit în stradã la Petroºani în prima zi a protestului de sãptãmâna trecutã, iar pânã sâmbãtã seara numãrul lor a mai scãzut.

Totuºi, au fost oameni care s-au adunat în centrul civic al localitãþii ºi ei au venit din mai toate oreºele Vãii Jiului. Au strigat, au afiºat pancarde ºi au mãrºãluit pe strãzi, aºa cum s-a întâmplat în cele mai importante oraºe ale þãrii. Cu toþii au

cerut dreptate, iar la ora la care premierul Grindeanul a anunþat abrogarea Ordonanþei nr 13, pe strãzile din Petroºani încã mai erau oameni care strigau împotriva guvernanþilor. ªi la Vulcan a existat un protes-

tatar, uºor de identificat într-un bloc de pe Bulevardul Mihai Viteazul, pentru cã a afiºat un banner ºi a scos o boxã pe geam. Omul, însã, avea o problemã cu primarul Gheorghe Ile. Diana MITRACHE

4 Actualitate

C

omplexul Energetic Hunedoara ºi-a cumpãrat propriul cãrbune, pentru cã o ambiguitate a Legii Minelor nu a oferit cadru legal pentru investiþii. Aºa a ajuns o societate privatã sã facã ce ar fi putut face societãþile miniere, iar mai apoi CEH. “În perioada noiembrie 2012- 17 octombrie 2016 între societatea Complexul Energetic Hunedoara SA ºi SC LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa au fost derulate relaþii contractuale având ca obiect achiziþia de cãrbune energetic. În baza acestor contracte, CEH a achiziþionat cantitatea de 134,2 mii tone cãrbune energetic în valoare de 29,82 milioane lei. În perioada noiembrie 2012-17 octombrie 2016, între Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA ºi LCS Terra Coal SRL Zorlentu Mare nu au existat relaþii contractuale. Relaþia CEH SA cu aceastã societate o constituie o cesiune de creanþã a LCC Compania Cãrbunelui”, aratã un rãspuns al CEH. Un contract care a debutat ca fiind unul transparent ºi avantajos pentru Compania Naþionalã a Huilei a devenit unul extrem de dubios.

Contractul dintre defuncta CNH ºI LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa a fost mereu pus sub semnul întrebãrii. LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa a intrat pe piaþa din Valea Jiului în anul 2008, iar contractul are o valabilitate de 10 ani, adicã fix pânã anul viitor. Mai mult, la acea vreme, CNH primea bani de la societaea privatã pentru concesionarea iazurilor de la Preparaþia Coroieºti. Între timp, CEH a ajuns sã îºi cumpere propriul cãrbune, pe care cei de la LCC Compania Cãrbunelui îl proceseazã în urma procesului de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Februarie 2017

preparare a ºlamului de la Coroieºti.

Mariaj nereuºit forþat de incompetenþa statului

Cum a ajuns CEH sã îºi cumpere propriul cãrbune?

A

nul de graþie 2007

Contractul dintre Compania Naþionalã a Huilei ºi LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa a fost semnat în anul 2007, atunci când statul a forþat, indirect, acest lucru. Statul ºi-a îngropat cu bunã ºtiinþã companiile, dar ºi resursele. Intrarea României în Uniunea Europeanã a adus o serie de obligaþii care au îngreunat activitatea companiilor. Fãrã niciun ajutor de la stat, dar nici fãrã cadru legal, companiile statului au fost îngropate, iar odatã cu ele ºi resursele financiare, dar ºi naturale.

“Legislaþia în domeniul protecþiei mediului ºi a siguranþei barajelor a devenit tot mai restrictivã ºi ne-am trezit în anul de graþie 2007 când nu am mai primit aviz de funcþionare ºi ne-a fost interzis sã mai funcþionãm pe aceste iazuri.

Conducerea de la vremea respectivã a luat hotãrârea ca sã se întocmeascã un studiu de fezabilitate unde a fost calculatã suma necesarã pentru refacerea acestor iazuri cu punerea lor în siguranþã, cu instalaþii, cu luminã, etc. La vremea respectivã, investiþia care trebuia fãcutã era extraordinar de mare.

Studiind Legea Minelor, la art. 3 scrie clar cã România încurajeazã toate operaþiunile de recuperare a ºlamului, dar nici pânã în ziua de astãzi, de 10 ani de zile, nu am aflat cum încurajeazã statul român,

dar fãrã sã dea posibilitatea de a scuti de niºte taxe, ca sã putem strânge aceºti bãnuþi, sã refacem aceste iazuri. S-a venit cu ideea sã golim ºlamul pentru a crea capacitãþi noi ºi cineva sã fie interesat sã îl valorifice. Pânã în 2007 la noi funcþiona staþia de epurare. Dãdeam o fracþie pe care staþia nu o putea prelua ºi fãceam un fel de turtã pe care o vindeam fabricilor de cãrãmizi.

Costurile de presare ºi transport au devenit foarte mari, curentul s-a scumpit, transportul pe calea feratã s-a scumpit ºi nu a mai fost nimeni interesat sã mai facã cãrãmidã în România ºi nici ceramicã ºi ne-am trezit cu acest ºlam în curte fãrã sã îl mai putem valorifica sau stoca”, spun cei de la Complexul Energetic Hunedoara.

Legea Minelor spune cã “Prezenta lege reglementeazã desfãºurarea activitãþilor miniere în România, stimulând valorificarea resurselor minerale, proprietate publicã a statului. Legea asigurã maximã transparenþã activitãþilor miniere ºi concurenþã loialã, fãrã discriminare între formele de proprietate, originea capitalului ºi naþionalitatea operatorilor. Investiþiile în domeniul minier sunt încurajate prin facilitãþi de ordin fiscal ºi administrativ, fiind libere de orice con-

strângeri în ceea ce priveºte recuperarea investiþiilor ºi utilizarea profitului realizat”. Numai cã Legea nu mai prevede ºi cadrul legal ºi financiar pentru recuperarea ºlamului. Astfel, CNH a ajuns în situaþia de a-ºi pierde autorizaþia pentru Preparaþia Coroieºti.

Atunci a fost momentul când s-a încheiat contractul cu LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa.

“Atunci s-a luat decizia sã scoatem la licitaþie un contract de concesiune, în anul 2008, în care singura doleanþã a noastrã era ca nivelul din aceste iazuri sã scadã ºi firma putea face ce vroia cu acest ºlam dacã considera cã are un beneficiu energetic. La acea licitaþie s-au prezentat douã firme. O firmã din Belgia ºi o firmã româneascã. Singura care nu a depus niciun fel de pretenþii a fost aceastã firmã româneascã, LCC, iar cealaltã firmã a depus tot felul de cerinþe pe care nu le puteam onora. În acest contract s-a cãzut de acord ca într-o perioadã de 10 ani sã se creeze un spaþiu suplimentar în aceste iazuri ca noi sã ne putem continua activitatea de depozitare. Indiferent cã era acest contract sau nu, noi trebuia sã mãrim capacitatea de depozitare.

Nu s-au mai primit avizele ºi atunci am scos contractul la licitaþie”, mai spun

cei de la CEH. Cei care s-au ocupat de contract spun cã LCC a investit, la momentul anului 2008, circa douã milioane de euro în utilaje. Tot atunci, au descoperit cã se poate separa fracþia de cãrbune.

“Firma care a venit avea ceva experienþã în ceea ce priveºte exploatarea, dar nu în ceea ce priveºte prepararea. Au prospectat o piaþã din întreaga lume, în ceea ce priveºte prepaparea acestui ºlam. De ani de zile s-a încercat sã se despartã molecula de argilã de molecula de cãrbune ºi e foarte greu sã recuperezi aceastã fracþie cãrbunoasã din acest ºlam. Dânºii (LCC) au adus o instalaþie, cu cheltuialã destul de mare, de capacitate mare ºi la vremea respectivã ne-am pus problema cã ce bine ar fi fost sã avem ºi noi niºte bani pentru cã atunci am fi putut sã dãm cãrbune mai de calitate.

Era o tehnologie unicã în România, la acel moment, dar ºi la ei au început greutãþile. ºi-au dat seama cã ºlamul acesta este foarte divers, nu are o compoziþie uniformã, ºi instalaþia trebuia sã rãspundã la niºte provocãri prea mari ºi, totuºi, în aceste condiþii, în primii ani, au reuºit sã producã ceva cãrbune pe care l-au vândut Termocentralei Mintia.

Acest cãrbune pe care îl obþineau era de o concentraþie calorificã de mult mai bunã decât al nostru.

Fiind mãrunþit ajutã foarte mult la arderea din arzãtoare. Ideea pe care o au mulþi cã acest cãrbune stricã instalaþiile de la Mintia este o mare porcãrie. Din contrã, acest cãrbune e gata spãlat ºi îmbunãþea calitatea cãrbunelui nostru. Interesul a fost comun. Preparaþia nu putea obþine autorizaþie de mediu dacã nu se încheia acest contract. Nu avea posibilitatea sã depoziteze acest ºlam, pe care ei ni l-au preluat timp de 10 ani de zile. Din punct de vedere al protecþiei mediului era singura ieºire ca noi sã funcþionãm”, mai spun responsabilii cu proiectul de pe partea de mediu.

20% din cantitatea de ºlam îl reprezintã cãrbunele.

Plus beneficiu

Contractul de la acel moment, aducea un plus de beneficiu Companiei Naþionale a Huilei.

Societatea primea bani de la LCC pentru concesiunea iazurilor de la Preparaþia Coroieºti, ºi în plus societatea efectua lucrãrile pentru care CNH nu mai avea autorizaþie.

“Preþul concesiunii (redevenþei) este de 4,65 lei/mp, fãrã TVA de pro-

dus residual minier excavat ºI 6,20 lei/tonã, fãrã TVA, pentru ºistul cãrbunos filtrat provenit din activitatea curentã de preparare (...). Preþul concesiunii se actualizeazã anual cu indicele de inflaþie pentru servicii comunicat de Comisia Naþionalã pentru Statisticã”, aratã contractul încheiat între CNH ºi LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa în data de 15.08.2007. În cadrul contractului a fost concesionat iazul nr. 1 A, iazul nr. 1 B, iazul nr.

2, platforma betonatã în suprafaþã de 1800 mp, douã incinte pentru stocarea temporarã a produselor în suprafaþã de 7000 mp, respectiv 5000 mp, douã silozuri cu 500 de tone fiecare ºi o clãdire degradatã P+1, în suprafaþã ocupatã de 1500 mp.

Pentru toate acestea, CNH a primit taxa aferentã concesiunii.

Primul iaz din Valea Jiului a fost construit în urmã cu 53 de ani.

C

EH ºi datoriile cãtre LCC

Complexul Energetic Hunedoara are datorii cãtre LCC Compania Cãrbunelui, însã ºi viceversa e valabilã. LCC avea de recuperat de la CEH, în luna august a anului trecut suma de 113,707,621.03 lei. La acel moment, CEH se afla în insolvenþã, iar administratorul judiciar de la acea vreme a admis creanþe doar în valoare de 2,799,991.04 lei, iar administratorul judiciar a motivat “conform evidenþei contabile si a lipsei unui titlu care sã susþinã diferenþa de creanþã”.

Numai cã în joc intrã ºi LCS Terra Coal. Potrivit

CEH, suma de 513,290.67 lei pe care o solicitã societatea reprezintã “cesiune de creanþã provenitã din datoria pe care a avut-o SE Deva cãtre LCC Compania Cãrbunelui Reºiþa pentru furnizare de cãrbune energetic”.

C

ontract sub semnul întrebãrii

Contractul dintre LCC ºi CEH a intrat în atenþia fostului administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara.

“Existã mari suspiciuni cu privire la contractele 1973/12.12.2008 si C2888 din 29.01.2014 semnat de CEH cu LCC COMPANIA CÃRBUNELUI SRL REªIÞA (preþ ºi calitate cãrbune), suspiciuni confirmate de rapoartele corpului de control al directorului general. În luna februarie 2015, în cadrul SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA/Sucursala Electrocentrale Deva se aflau în derulare douã contracte de vânzarecumpãrare cãrbune energetic încheiate cu SC LCC COMPANIA CÃRBUNELUI SRL: Contractul nr.

21973/12.12.2008; contractul nr.

C2888/29.01.2014. La contractul nr.

21973/12.12.2008 s-au încheiat un numãr de 12 acte adiþionale, ultimul act adiþional fiind înregistrat la data de 30.12.2014, cu nr. C 4701 ºi a fost semnat din partea SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA. Conform ultimului act adiþional, contractul de vânzare-cumpãrare cãrbune energetic nr.

21973/12.12.2008 s-a

prelungit pânã în data de 31.12.2017”, aratã administratorul judiciar.

Problemele nu s-au oprit aici. Au fost încheiate multe acte adiþionale care ridicã semne de întrebare.

“La contractul nr. C 2888/29.01.2014 s-au încheiat un numãr de 5 acte adiþionale. Prin actul adiþional nr. 4, înregistrat la data de 30.12.2014, cu nr. C 4702, contractul de vânzare-cumpãrare cãrbune energetic nr.

2888/29.01.2014 s-a prelungit pânã în data de 29.02.2016. Ultimul act adiþional a fost înregistrat la data de 16.02.2015, cu nr. C 4802 ºi a fost semnat din partea SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA. Conform actului adiþional nr. 5 „Garantia de bunã execuþie în valoare de 237.256 lei, constituitã prin reþinere din factura nr.

217/28.01.2014, va fi valabilã pânã în data de 29.02.2016”. Tot în aceeaºi datã, 16.02.2015, între cele douã pãrþi semnatare ale celor douã contracte de vânzare – cumpãrare cãrbune energetic, s-a convenit rescadenþarea datoriei SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA cãtre SC LCC CC SRL. Ne punem întrebarea, de ce atâtea acte adiþionale?

Oare aceste contracte nu s-au câºtigat datoritã perioadei mici de execuþie a contractului, care ulterior a fost prelungitã?”, arãta anul trecut, fostul administrator judiciar al CEH. Lichidatorul CEH mai aratã cã pe perioada derulãrii contractului, firma nu a respectat prevederile contractuale.

Monika BACIU

Termocentrala Paroºeni primeºte banii pentru desulfurare

S

-a gãsit finanþarea pentru finalizarea investiþiei de la Termocentrala Paroºeni.

Asta spun sindicaliºtii din Valea Jiului, dupã întâlnirea pe care au

avut-o joi la sediul Complexului Energetic Hunedoara cu Doru Viºan, ministru secretar de stat, dar care este fostul director al Sucursalei Electrocentrale Paroºeni. „Investiþia se va finaliza. Au gãsit resursele financiare. Sperãm sã le primim ºi noi, sã aflãm care sunt ºi de unde vin.

Este un lucru bun pentru Termocentrala de la Paroºeni, cã se finalizeazã acele investiþii rãmase”, a declarat Ion Ciubotaru, lider al sindicatului Muntele din cadrul CEH. Termocentrala Paroºeni este într-o situaþie fãrã precedent, pentru cã firma care a

Instanþa a respins apelul CFR Marfã

I

nstanþa de la Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul celor de la CFR Marfã în dosarul în care solicitau suspendarea executãrilor silite ale Complexului Energetic Hunedoara. Sentinþa este una definitivã.

“Respinge apelul declarat de "SNTFM CFR MARFA" SA

Timiºoara împotriva încheierii nr.

152/F/CC/29.11.2016 pronunþatã de judecãtorul sindic în dosar nr.

5075/97/2016/a1 al Tribunalului Hunedoara. Definitivã”, aratã soluþia Curþii de Apel Alba Iulia.

CFR Marfã a solicitat executarea silitã a conturilor CEH. În primã fazã, instanþa de la Tribunalul Hunedoara le-a respins solicitarea. Au fãcut apel la Curtea de Apel Alba Iulia, însã ºi soluþia instanþei superioare le-a fost defavorabilã celor care transportã cãrbunele pe calea feratã.

Monika BACIU

INSEMEX – în zodia cluburilor în flãcãri

NSEMEX Petroºani Irenume este cel mai de institut de

cercetare din þarã.

Institutul este singurul din þarã care este acreditat sã facã cercetãri în cazul incendiilor. Cu o istorie de 68 de ani, INSEMEX s-a dezvoltat.

De ceva timp încoace, România pare a fi intrat în zodia focului. Douã incendii de amploare au mistuit douã cluburi din þarã. Bamboo ºi Colectiv au fost mistuite de foc, iar INSEMEX este singurul institut abilitat în expertize. INSEMEX Petroºani este cel mai profitabil institut din domeniul cercetãrii din

lucrat la montarea pieselor de la instalaþia de desuflurare a plecat anul trecut, din lipsa banilor.

Pânã acum, pentru aceastã lucrare a fost alocatã suma de 70 de milioane de euro ºi mai este necesar un rest de 4 milioane, pentru cã, dacã nu se finalizeazã lucrarea, cei de la Mediu vor opri definitiv funcþionarea termocentralei din Valea Jiului.

Investiþia este finalizatã în proporþie de 96%, iar acum, spun sindicaliºtii, ar urma sã fie identificate sursele de finanþare pentru finalizarea investiþiei atât de utilã.

Diana MITRACHE

Romania. Numele cercetãtorilor de la

INSEMEX se leagã de douã expertize majore în domeniul incendiilor, din utlimii doi ani, cluburile Bamboo ºi Colectiv.

Monika BACIU

6 Administratie

ANUNÞ privind atribuirea autorizaþiilor taxi pe raza municipiului Vulcan; Primãria municipiului Vulcan aduce la cunoºtinþa celor interesaþi de a desfãºura activitatea de transport în regim de taxi în conformitate cu prevederile Legii nr.

38/2003 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, iniþierea procedurii de atribuire a unui numãr de 19 autorizaþii taxi, dupã cum urmeazã: nr. 1, 57, 66, 67, 68, 69, 70, 72, 79, 80, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90: Iniþierea procedurii se desfãºoarã dupã urmãtorul calendar: - 06.02.2017 – 07.03.2017 – publicitate; - 08.03.2017 – 06.04.2017 – depunerea cererilor de participare la procedura de atribuire a autorizaþiilor taxi împreunã cu documentele necesare; - 07.04.2017 – 20.04.2017 – analiza cererilor ºi documentelor depuse, aplicarea criteriilor de departajare, stabilirea transportatorilor autorizaþi cãrora li se vor atribui autorizaþii taxi; - 21.04.2017 – 24.04.2017 –afiºarea listei cu autorizaþiile taxi atribuite; - 25.04.2017 – eliberarea autorizaþiilor taxi; În termen de 15 zile de la publicarea listei se pot depune contestaþii la primarul municipiului Vulcan, cu privire la deficienþele semnalate în procedu-

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Februarie 2017

ra de atribuire a autorizaþiilor.

Autorizaþia taxi se va atribui pentru prima datã pentru o perioadã de 5 ani, numai pentru autoturismele care nu depãºesc vechimea de 5 ani de la data fabricaþiei ºi sunt deþinute de cãtre transportatorii autorizaþi, cu titlu de proprietate sau în temeiul unui contract de leasing.

Criteriile de departajare sunt urmãtoarele: - vechimea autovehiculului; - norma de poluare; - volumul util al portbagajului; - tipul instalaþiei de climatizare; - numãrul elementelor de protecþie (airbag-uri); - echiparea cu ABS; - vechimea transportatorului în activitatea de transport în regim de taxi, - prezenþa autovehiculului în activitate; - modul de deþinere a autovehiculului, - posibilitatea achitãrii a contravalorii transportului; - perete despãrþitor între locurile de faþã ºi cele din spate; - sistem de monitorizare GPS; - modul de dispecerizare al activitãþii; Documentele necesare în vederea eliberãrii autorizaþiei de transport ºi autorizaþiilor taxi în conformitate cu prevederile Legii nr.

38/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi a H.C.L. nr. 30/2008 pentru aprobarea reglementãrilor privind activitatea de transport în regim de taxi, sunt urmãtoarele: Pentru autorizaþia de transport: a) cererea transportatorului pentru eliberarea autorizaþiei

de transport; b) copie de pe certificatului de înregistrare la registrul comerþului ca transportator, respectiv persoanã fizicã autorizatã, asociaþie familialã autorizatã sau persoanã juridicã, dupã caz, copie dupã autorizaþia emisã în baza Legii nr.

507/2002 sau Legii nr. 300/2004 pentru asociaþiile familiale ºi persoanele fizice autorizate, copie dupã certificatul constatator eliberat de registrul comerþului ºi actele de constituire a societãþii pentru operatorii de transport. c) dovada îndeplinirii condiþiei de capacitate profesionalã, respectiv: 1). copia de pe certificatul de competenþã profesionalã a persoanei desemnate, definitã în O.U.G. nr.

109/2005 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru transportatorul persoanã juridicã sau asociaþie familialã.

2). copia de pe atestatul profesional al taximetristului care este transportator persoanã fizicã autorizatã; d) dovada îndeplinirii condiþiei de onorabilitate, respectiv: 1). cazierul judiciar al persoanei desemnate, din care sã rezulte cã aceasta: - nu a fost condamnatã pentru infracþiuni de naturã comercialã; - nu a fost condamnatã pentru infracþiuni privind condiþiile de platã ºi de angajare, perioadele de conducere ºi de odihnã ale conducãtorilor auto, siguranþa rutierã, siguranþa vehiculului rutier sau a persoanelor transportate, protecþia

mediului; - nu a fost condamnatã pentru infracþiuni de tâlharie, crimã ºi viol; 2). avizul medicopsihologic care atestã cã persoana desemnatã este aptã pentru a ocupa o funcþie care concurã la siguranþa circulaþiei, obþinut în condiþiile O.U.G. nr.

109/2005 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. În cazul transportatorului autorizat, persoanã fizicã, avizul medico-psihologic valabil este cel emis pentru conducãtorul auto, care va fi ºi persoana desemnatã; 3). cazierul fiscal al transportatorului, dacã acesta este operator economic; 4). declaraþie pe propria rãspundere privind perioadele în care transportatorul a mai executat servicii de transport in regim de taxi sau în regim de închiriere, cu menþionarea intervalelor când a avut interdicþii ºi motivul acestora; e) dovada îndeplinirii capacitãþii financiare, respectiv: 1). declaraþie pe propria rãspundere a transportatorului cã poate asigura spaþiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfãºura transportul în regim de taxi sau în regim de închiriere, spaþii deþinute în proprietate sau prin contract de închiriere; 2). declaraþie pe propria rãspundere a transportatorului cã acesta deþine sau are capacitatea financiarã de a deþine un numãr de autovehicule, pe tipuri, în proprietate sau în temeiul contractelor de leasing, pe

care le va utiliza în realizarea serviciului de transport, precizând care sunt criteriile de departajare stabilite de Legea 38/2003 cu modificãrile ºi completarile ulterioare, art.142 alin.(6) pe care le poate îndeplini, pe fiecare autovehicul ºi pe numere de circulaþie, dacã este posibil; Pentru autorizaþia taxi: a) autorizaþia de transport; b) certificatul de înmatriculare ºi cartea de identitate a autovehiculului din care sã rezulte cã acesta este deþinut de cãtre transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing; c) certificatul de agreare emis de Regia Autonomã “Registrul Auto Român” (R.A.R.), numai pentru autovehiculul utilizat în transportul în regim de taxi; d) declaraþia pe propria rãspundere privind criteriile de departajare pe care autoturismul pentru care este solici-

tatã autorizaþia taxi le îndeplineºte conform art.7 alin.2 din prezentul regulament; e) declaraþia pe propria rãspundere privind modul în care este asiguratã dispecerizarea ºi la ce dispecerat taxi este arondat transportatorul autorizat, în cazul transportului de persoane în regim de taxi; f) copie de pe contractele de muncã ale taximetriºtilor angajaþi; g) copia buletinului de verificare metrologicã; h) copie de pe asigurarea de rãspundere civilã; i) copie de pe asigurarea pentru persoane ºi bunurilor acestora, în cazul transportului de persoane. j) copie de pe actul de identitate al persoanelor implicate în activitatea de transport (taximetrist, persoanã fizicã autorizatã, persoana desemnatã pentru transportatorul persoanã juridicã). k) copie de pe atestatul profesional al fiecãrui taximetrist angajat; BIROU TRANSPORT, ING. IACOB ADRIAN PRIMAR, ING. ILE GHEORGHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Februarie 2017

Baloo a împlinit 17 ANI

U

rsul Baloo a fãcut spectacol în Straja, oferindu-le celor care au venit sã îi cânte La mulþi ani! posibilitatea de a-l vedea. Rezemat de unul dintre copacii din þarcul în care îºi petrece timpul, Baloo a stat în ºezut ºi s-a uitat la copii, iar la un momentdat unul dintre prichindeii veniþi la gard chiar a exclamat cã Baloo îl salutã. „Uite! Mi-a fãcut cu mâna!”, a spus bãieþelul, care l-a privit pe ursul ce a împlinit 17 ani, când îºi miºca una dintre labele sale, ca ºi cum ar face un gest de salut.

Distracþia a început imediat ce îngrijitorii sãi i-au adus un tort din fructe, cu friºcã, miere ºi mere proaspete.

Baloo a venit la tort, a gustat toatã friºca, iar apoi a mâncat tortul, în timp ce copiii i-au cântat La mulþi ani!

Pentru cei mici, organizatorii petrecerii au împãrþit ceai cald ºi ºampanie de copii ºi distracþia a început. „Îmi place foarte mult de

urs. Este prima datã când vãd unul atât de aproape ºi mã bucur cã am venit de ziua lui”, a spus o fetiþã, care avea un ursuleþ de pluº în braþe. „Este cea de a 17-a aniversare a lui Baloo ºi, dupã cum vedeþi, sunt aici foarte mulþi copii din toatã þara, care au venit sã îl sãrbãtoreascã ºi sã îi cunoascã povestea. Le-am spus-o ºi le-o spun an de an. Este o poveste tristã, pentru cã Balooa fost gãsit inconºtient, când avea câteva sãptãmâni, în zona Polatiºte. A fost dus la spital ºi acolo a stat inconºtient câteva zile. Apoi ºi-a revenit ºi a fost îngrijit ca un bebeluº de secretara Ocolului Silvic Petroºani. A ajuns apoi în Straja, unde 2 ani a stat în libertate. Turiºtii,

Festivalul „Mãgura Wave Fest” a primit trofeul „Best Romanian Emerging Festival”

D

upã prima ediþie organizatã în august 2016, la Simeria, pe Mãgura Uroiului, „Mãgura Wave Fest” a primit deja recunoaºterea calitãþii sale. În cadrul galei „Metal Head Awards”, desfãºuratã la Bucureºti, în 28 ianuarie 2017, evenimentul a primit trofeul „Best Romanian Emerging Festival” (cel mai bun festival nou-apãrut), ceea ce reprezintã pentru echipa de organizare o încununare a eforturilor depuse ºi o încurajare de a merge mai departe. „Mãgura Wave Fest” este un proiect creat din dorinþa de a promova muzica de calitate ºi libertatea pe care ne-o oferã natura. Locaþia a fost aleasã cu scopul de a schiþa un peisaj perfect de întâlnire pentru toate spiritele libere care simt ºi vor sã celebreze vibraþiile pozitive,

într-un mediu încãrcat de energii, emoþii ºi viaþã. Ne-am hotãrât sã-i dãm un impuls acestei oaze de tãcere, în care timpul parcã stã în loc ºi sã scriem o poveste realã.

Cursul tãcut al Mureºului de la poalele Mãgurii Uroiului, platoul întins, înghiþit de imaginea copleºitoare a apusurilor care învelesc cetatea Devei, sunt elementele forte ale poveºtii noastre, care se alãturã elementului principal, muzica de calitate, au precizat organizatorii la momentul de debut al acestui eveniment.

Organizat de Centrul Cultural ºi de Creaþie al oraºului Simeria, cu sprijinul autoritãþilor, dupã ideea lui Cãtãlin Strinu ºi a unui grup de prieteni voluntari, iubitori ai muzicii de calitate, „Mãgura Wave Fest” a fost un succes încã de la prima ediþie, cifrele vorbind de la sine.

Astfel, în cele 3 zile de festival, 22 de formaþii rock au urcat pe scenã în faþa celor aproximativ 4.500 de spectatori prezenþi la eveniment.

“Dorim sã mulþumim publicului pentru susþinere ºi sã-i transmitem cã, dincolo de poziþia onorantã în care ne aflãm, simþim responsabilitatea continuãrii demersului de a organiza acest eveniment cultural la o ºi mai înaltã þinutã. Dorim ca Mãgura Uroiului sã devinã o destinaþie culturalã anualã ºi, astfel, prin pasiune, sã promovãm oraºul Simeria ºi, totodatã, judeþul Hunedoara”, a declarat Cãtãlin Strinu, iniþiatorul festivalului.

însã, cu timpul, s-au speriat de el, nu Baloo de ei, ºi acum trãieºte într-un þarc ce respectã condiþiile impuse de UE. Are 1.200 de mp, piscinã, 4 bârloguri la alegere ºi este atracþia ºi mascota staþiunii”, a spus Emil Pãrãu, cel care are grijã de ursul Baloo.

O mascotã deghizatã în urs a fãcut poze cu copiii ºi toþi s-au întrecut pe pârtie, la Cupa Baloo. Nu mai puþin de 112 copii s-au întrecut ºi cel mai mic are doar 2 ani ºi 8 luni. Pe schiuri, cu beþele în

mâini, au trecut prudenþi printre porþile pârtiei special amenajatã pentru aceastã întrecere, iar la festivitatea de premiere au fost cei mai fericiþi copii. „La Cupa Baloo au participat 112 copii, care s-au întrecut pe schiuri ºi fiecare a câºtigat o cupã, o diplomã, o medalie ºi a fost aplaudat la festivitatea de premiere”, a mai adãugat Emil Pãrãu, care le-a oferit copiilor o zi de distracþie pe cinste.

Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 6 Februarie 2017

Henþ cu mâna

CÂND FRIPTURA ªI MICII NU PRODUCEAU FIÞE Zilele acestea, dacã ar fi trãit, doi mari fotbaliºti ai Vãii Jiului, Carol Creninceanu de la

Lupeni ºi Victor Gabor de la Jiul Petroºani, ar fi împlinit un numãr de ani de viaþã. Dar ei

s-au stins, rând pe rând în ultimii zece ani ºi odatã cu ei, o epocã a fotbalului romantic.

Acum, cã a reînceput acest prãpãdit de campionat al Ligii I, cu fotbaliºti din lut ºi paie, cu pretenþii de mii de euro, pentru prestaþii care nu justificã asemenea sume de bani, mi-am adus ºi

mai mult în gând momente din istoria fotbalului pe aceste meleaguri.

Victor Gabor ar fi împlinit 85 de ani.

Un fotbalist exemplar, care a ajuns din Aninoasa natalã pânã la echipa secundã a României, fiind atacant la Jiul Petroºani.

Jucãtor modest, care declara acum zece ani,

în interviul de mai jos, cã cea mai mare bucurie a lui ºi a colegilor de echipã era „prima” de victorie: o fripturã, doi mici ºi o bere. Si asta la nivelul Diviziei „A”!

Vã puteþi imagina aºa ceva?

ÎN URMÃ CU 85 DE ANI S-A NÃSCUT UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI MARCATORI DIN ISTORIA JIULUI,

VICTOR GABOR, FIUL DE MINER -ULTIMUL INTERVIU-

Î

n urmã cu zece ani, pe vremea când încã era în viaþã, l-am abordat pe unul dintre legendarii jucãtori ai Jiului, Victor Gabor, care pe atunci avea 75 de ani. Era în aprilie 2007. Iatã interviul integral de atunci.

„JUCAM PE O PRIMÃ MARE O FRIPTURÃ ªI DOI MICI!” La începutul campionatului din 1952 (Divizia A se juca în sistem primãvarãtoamnã), venea de la Minerul Aninoasa un jucãtor talentat, care se va dovedi unul din cele mai reuºite transferuri fãcute la Jiul Petroºani: Victor Gabor, în vârstã de 20 de ani (nãscut la 1 februarie 1932), un jucãtor care, alãturi de o generaþie de excepþie cu

Cârsnic, Licã Panait, Vasiu, Szoke, Guþã Tãnase, Farkas I, Farkas II, Paraschiva, Cosmoc, Nertea, I. Deleanu ºi alþii, au adus glorie echipei minerilor. Victor Gabor a jucat la Jiul între anii 1952-1963, adunând în prima divizie 158 de meciuri în care a marcat 41 de goluri.

L-am provocat pe cel mai vârstnic jucãtor al Jiului în viaþã, pe aleile Parcului Central, în locul unde se afla vechiul stadion, la o discuþie a amintirilor.

Avea doar 14 ani când tatãl sãu, Iosif Gabor, murea

într-un accident în subteranul minei Aninoasa.

Reporter: Cum aþi ajuns sã jucaþi fotbal?

Victor Gabor: Pe maidan, ca toþi copiii! Prin 1945, reputatul antrenor de la Jiul, Cibi Braun Bogdan, a venit la Aninoasa fãcând o selecþie pentru pitici. Am urcat încet-încet toate treptele, jucând apoi vreo trei ani la echipa mare a Aninoasei, în campionatul districtual. În 1951,

de neuitat, când am jucat în selecþionata B a României la Berlin. În 1955, am reuºit golul victoriei, în meciul Polonia B – România B 0-1 la Lodz. Un an mai târziu s-a nãscut fiul meu, Gabriel, o mare realizare a vieþii mele.

Reporter: De ce Jiul era o echipã respectã pe atunci?

Victor Gabor: Pentru cã juca din plãcere! La noi, o primã însemna o masã

antrenorul Vasile Lazãr m-a adus la Jiul, de unde nu am mai plecat pânã la abandonarea carierei!

Reporter: V-aþi integrat repede la fotbalul primei divizii..

Victor Gabor: Nu chiar, vreo doi ani am cãrat valizele „bãtrânilor”! Pânã la urmã, am ajuns ca inter-stânga, alãturi de marele Guþã Tãnase.

Am început sã dau goluri, apoi, ziua de 3 ianuarie 1953, a fost

bunã la restaurant! Lucram câte patru ore pe zi (eu eram lãcãtuº la URUMP), apoi abia aºteptam antrenamentul. Nici nu simþeam, de exemplu, cã fãceam câte 12-14 ore cu un camion acoperit cu prelatã, pânã la Carei sau Baia Mare. era un fotbal boem...

Reporter: Aveþi în campionat, un meci de neuitat?

Victor Gabor: Da. La 21 septembrie 1958 am jucat cu Farul Constanþa. În poartã, o vedetã a vremii, Dumitrescu, apoi Ciuncan,

Stãncescu, Gh. Ispas sau Coidum, reprezentau alte valori constãnþene. La noi, Crâsnic, Vasiu, Romoºan, M. Crãciun, Florea sau Ghibea. Ne-a ieºit totul, iar eu am marcat trei goluri (n. red. cele mai multe goluri marcate de un jiulist în poarta Farului). Dupã meci ne-am luat „prima”: o fripturã ºi doi mici, plus vreo douã beri!

Reporter: În 1961 aþi retrogradat în „B”, dar aþi revenit dupã un an. Are ectuala echipã a Jiului forþa de e reveni în primul eºalon?

Victor Gabor: Eu zic cã da, dacã actualul patron ar fi mai atent, mai ales la selecþia unor jucãtori pentru linia de atatc. Aveam apãrare, portar bun, dar Jiul poate reveni o echipã de temut doar dacã va pune un accent mai mare pe acei jucãtori responsabili cu marcarea de goluri. (interviu realizat de Genu Tuþu în 2007)

Paginã realizatã de Genu TUÞU