Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1288
Cronica Vãii Jiului Marti, 28 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Se cautã 100 de electricieni, lãcãtuºi ºi mineri la mina Vulcan
M
ina Vulcan are nevoie de personal pentru a scoate cãrbuni ºi acolo se vor face angajãri. Cel puþin 100 de oameni sunt în plan, deºi necesarul ar fi triplu, însã, din aceastã sãptãmânã, cei din conducerea minei au demarat o analizã pe sectoare ºi compartimente, ca sã ºtie exact ce au nevoie. Totuºi, cei care lucreazã la minã spun cã 100 sunt puþini. „Din ce ºtiu eu, prioritate la angajare sunt meseriile de electrician de minã, lãcãtuºi de minã, pânã la munictori necalificaþi. Nu este nevoie doar de 100 de angajãri, ci azi ar fi nevoie de cel puþin 300 de angajãri, fiindcã ei au preliminat un numãr de salariaþi, azi este alt numãr ºi continuã sã iasã la pensie, aºa cã ar fi nevoie de peste 300 de salariaþi”, a spus Ion Ciubotaru, lider sindical la Mina Vulcan. ªi pentru cã este nevoie de oameni calificaþi pe diverse meserii, nu este exclus ca sã fie aduºi
Petre Nica dã concurs pe un post pe care
ÎL OCUPÃ DEJA înapoi la lucru minerii care s-au disponibilizat de-a lungul timpului, ei fiind singurii care au astfel de calificãri ºi, desigur, experienþã. Asta, dupã ce se cautã personal ºi la minele pe închidere. „S-a fãcut de cãtre CEH la sucursalele EM Paroºeni, Uricani, Lupeni, Lonea, o adresã, prin care, dacã au surplus de personal calificat sã fie transferaþi cãtre Vulcan, dupã care, dacã sunt solicitãri noi, sã fie ºi aceia încadraþi”, a adãugat Ciubotaru. Ultimele angajãri la minele din Valea Jiului s-au fãcut în noiembrie 2014, când la Mina Vulcan s-au angajat 50 de tineri, iar la Lonea alþi 25 de mineri. Diana MITRACHE
F
ostul lider al minerilor din Valea Jiului, Petre Nica, actualmente director general adjunct, dã, în aceastã dimineaþã, concurs ca sã ocupe postul pe care stã din ianuarie. >>> PAGINA A 7-A
Elevii din Vulcan, victimele rãzboiului politic
E
levii din Vulcan sunt prinºi într-un rãzboi politic ce nu le aparþine. Politica nu ar trebui sã se amestece cu educaþia, cel puþin la nivel teoretic. Practic însã, elevii bursieri din Vulcan sunt victimele politicienilor. Sute de elevi din localitate nu ºi-au primit bursele, iar pentru majoritatea aceste burse sunt singura sursã de venit a
familiei. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, aruncã responsabilitatea în curtea ºcolilor, dar ºi în cârca preºedintelui Klaus Iohannis pe care îl învinovãþeºte de faptul cã a promulgat legea bugetului de stat mult prea târziu.
“Ai întrebat la ºcoalã dacã au trimis tabelele cu elevii. În al doilea rand, este bugetul fãcut? Întreabã-l pe Iohannis de ce nu a dat drumul la buget mai repede ca sã avem bugetul sã putem face plãþi? De unde sã pot face plãþile?”,
a spus foarte nervos, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Edilul subliniazã cã pentru a plãti bursele elevilor trebuie întrunite mai multe condiþii. “Sunt câteva elemente ca sã le pot da banii: 1. Sã am buget. 2. Sã fie prinºi banii în buget. 3. Sã trimitã tabelele de la ºcoli cine sunt ãia care primesc burse”, a mai completat Gheorghe Ile. Primarul mai susþine cã municipiul Vulcan este
singura localitate din Valea Jiului unde se acordã burse pentru elevi, lucru total neadevãrat. Toate administraþiile locale din Valea Jiului acordã burse elevilor. La Petroºani, spre exemplu, la finele anului trecut a fost aprobat proiectul de hotãrâre care prevede suplimentarea cuantumului ºi a numãrului burselor ºcolare care se vor acorda în semestrul I al anului ºcolar 20162017 în unitãþile de învãþãmânt din municipiul Petroºani. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Februarie 2017
Se va þine PSD de cuvânt? G uvernul PSD s-a instalat de douã luni de zile. Social-democraþii au reuºit sã îi convingã pe alegãtori sã îi voteze, prezentând un program de guvernare ambiþios, bazat pe creºteri de venituri pentru toate categoriile de persoane, scãderi sau eliminãri de taxe ºi impozite. Întrebarea care se pune este dacã social-democraþii vor respecta programul de guvernare cu care au câºtigat alegerile parlamentare. Chiar unul dintre social-democraþi vine cu o astfel de întrebare. Ilie Toma, deputat PSD de Hunedoara, vrea sã afle de la ministrul Dezvoltãrii, Sevil
Shhaideh, care sunt principalele obiective ale ministerului pentru judeþul Hunedoara. “Guvernul României condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu ºi-a asumat în faþa
parlamentului implementarea unui program de guvernare foarte ambiþios care a fost validat de cetãþeni prin votul democratic din 11 decembrie 2016. din acest motiv,
Cosmin Rãdescu, noul director al Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani
C
osmin Rãdescu este, începând de ieri, noul director interimar al Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani. Acesta a fost numit în funcþia de director interimar de cãtre preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora. Edificiul cultural din Petroºani funcþioneazã în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, iar Mircea Bobora susþine cã a luat aceastã decizie în urma unei consultãri pe care a avut-o cu toþi angajaþii teatrului. “Domnul Cosmin Rãdescu este noul director al Teatrului din Petroºani. Din momentul când am avut discuþia, am convocat toþi angajaþii teatrului, au fost în jur de 70 de angajaþi, am discutat cu ei, am discutat cu domniºoara Bolcã. Au fost patru propuneri, dar ce mi s-a pãrut esenþial este cã în momentul în care
ceilalþi Nicolae Vicol, Horaþiu Ioan Apan au declinat oferta, iar când Cosmin Rãdescu s-a ridicat în picioare ºi a acceptat oferta de interimat, mai bine de 75% din salã a aplaudat. Are susþinerea colegilor”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Noul director interimar al Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani, Cosmin Rãdescu este absolvent al Facultãþii de Litere, Universitatea din Craiova, departamentul teatru, 2003, clasa profesor Remus Mãrgineanu. Acesta a jucat în mai multe piese puse în scenã la teatrul din Petroºani. I-a interpretat pe James Mayo -
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
DINCOLO DE ZARE, de Eugene O'Neill, Ducele Veronei ROMEO ªI JULIETA, POVESTEA CONTINUÃ, de Grigori Gorin, Cordenbois CANIOTA, de Eugene Labiche, Domenico Soriano - FILUMENA MARTURANO, de Eduardo De Filippo, Cain - JOCUL VIEÞII ªI AL MORÞII ÎN DEªERTUL DE CENUªÃ, de Horia Lovinescu, Bill – NEBUNELE VACANÞE DE LA NEW YORK, de Carolyn Green, Diego – FRIDAKAHLOMANIA, un spectacol de Hausvater, Patriþiu – RASPUTINERIA, de Cornel Udrea, Stanley – UN TRAMVAI NUMIT DORINÞà , de Tennessee Williams, Rãdulescu Nercea – TITANIC VALS, de Tudor Muºatescu, Charon – CU SUFLETUL NU-I DE GLUMIT, de Dimitré Dinev, Don Alfonso D’este – LUCREZIA BORGIA, de Victor Hugo. Cosmin Rãdescu s-a nãscut la 20 aprilie 1969. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
realizarea punct cu punct a programului de guvernare ºi parcurgerea cu determinare a unui calendar precis de implementare reprezintã obiective majore atât pentru Guvern, cât ºi pentru partidele care susþin Executivul în Parlamentul României ºi care poartã rãspunderea politicã în faþa cetãþenilor”, aratã Ilie Toma, în interpelarea adresatã ministrului Dezvoltãrii, Sevil Shhaideh. Parlamentarii PSD fie nu cunosc ce presupune programul de guvernare cu care au
câºtigat alegerile, fie vor sã afle cu exactitate ce proiecte au prioritate în judeþul Hunedoara. “Prin urmare, pentru a veni în sprijinul derulãrii cu celeritate a mãsurilor prevãzute în programul de guvernare, vã rog sã îmi prezentaþi principalele obiective de dezvoltare localã vizate de ministerul dumneavoastrã, din perspectiva specificiului economic ºi social al judeþului Hunedoara. Vã adresez aceastã solicitare pentru a le comunica primarilor ºi
consilierilor locali sau judeþeni, tipurile de proiecte pentru care ar putea pregãti solicitãri de finanþare în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Localã administrat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene”, mai aratã parlamentarul. Rãmâne de vãzut ce proiecte din judeþul Hunedoara vor fi incluse spre finanþare ºi care sunt obiectivele Ministerului Dezvoltãrii pentru acest judeþ. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Februarie 2017
Comercianþii din Vulcan atacã taxa de salubritate L
i s-a dublat suma pe care o plãtesc acum pentru gunoiul menajer ºi, comercianþii din Vulcan au cerut sprijin Consiliului Local. Unul dintre aleºii urbei spune cã a prezentat în ºedinþa de sãptãmâna trecutã nemulþumirile comercianþilor, el fiind chiar unul dintre cei care au de plãtit acum mai mult. Asta, mai ales cã taxa ar fi perceputã pe suprafaþa firmei ºi nu pe numãrul de angajaþi, iar costurile îi ard la buzunare. Nu mai puþin de 12 comercianþi ºi-au spus nemulþumirile în ºedinþa de consiliu ºi asta pentru cã nu reuºesc sã plãteascã atât de mult pentru gunoiul menajer. „Eu, spre exemplu, anul trecut, plãteam 43,60 lei, acum am de plãtit 79 de lei lunar. Am strâns niºte semnãturi, le-am depus la primãrie, sub formã de notificare. Am dat ºi un exemplu: preþul de la Petroºani, unde firmele dau 6 lei de angajat, la Lupeni 7,5 lei, la Uricani este în funcþie de numãrul angajaþilor: pânã în 20 de angajaþi – 12 lei, între 20 ºi 40 de angajaþi – 10 lei ºi peste 40 de angajaþi este 8 lei, ceea ce mi se pare chiar un criteriu bun de platã. La noi este 252 de lei pe tonã, ceea ce mi se pare un preþ foarte mare ºi irelevant pen-
tru societãþile comerciale”, a spus Dãnuþ Anghel, consilier local la Vulcan, iniþiatorul demersului împotriva taxei pe gunoiul menajer. În plus, comercianþii spun cã ei scot carton, plastic, sau alte deºeuri reciclabile ºi cã societatea de salubritate ar câºtiga de pe urma gunoiului lor, care se poate recicla.
„Societãþile comerciale fac gunoi menajer, dar în cantitate mai micã, pentru cã au cartoane, plastic, aluminiu ºi acela este un gunoi reciclabil pe care firma de salubritate ia bani. Nu poate pune taxã pe suprafaþã ºi vã dau ca exemplu un spaþiu care are expoziþie de mobilã ºi unde douã angajate fac puþin gunoi, dar plãtesc pentru întreaga suprafaþã”, a mai adãugat Dãnuþ Anghel. Primarul Gheorghe Ile, însã, are altã opinie. „Nu ºtiu dacã scot reciclabile societãþile comerciale, cã nu toate deºeurile lor sunt reciclabile, dar pot sã vã spun cã ºi de la personale fizice vin reciclabile, cum ar fi PET-urile ºi sunt majoritare de la persoane fizice cele
care ajung la groapa de gunoi ºi nu de la magazine”, a argumentat primarul taxa impusã pe gunoi. Totuºi, ca sã nu lase lucrurile aºa, primarul Gheorghe Ile spune cã va face o analizã în teren ºi va stabili abia apoi modalitatea de platã. „Noi transportãm, deocamdatã, gunoiul la Petroºani. De acolo trebuie dus la Deva. Noi pânã acum trimiteam direct la groapa de la Vulcan, fãrã a selecta deºeurile. Toate aceste costuri vin în plus, sigur cã ºi este mai scump, dar nu mai scump decât plãteºte primãria la persoanele fizice. Cantitatea care este produsã de cãtre firme, dar ºi de asociaþiile de pe raza municipiu-
lui Vulcan, va fi verificatã la fiecare în parte ºi se va discuta ºi apoi se va legifera acel preþ de transport ºi recilectare”, a mai adãugat Gheorghe Ile, care nu neagã cã intenþioneazã sã verifice toate societãþile în teren ca sã stabileascã exact cam cât gunoi produc ºi cât sunt de afectate. Situaþia este similarã ºi la Aninoasa, pentru cã de colectarea deºeurilor din acest oraº se ocupã tot societatea din Vulcan. ªi acolo oamenii de afaceri s-au plâns de costurile prea mari, însã, primarul din Vulcan spune cã toate cheltuielile se regãsesc în preþ ºi cã nimeni nu va fi scutit de plata gunoiului. Diana MITRACHE
Straja reuºeºte ce nu a reuºit nicio primãrie
Gunoiul din staþiunea montanã se colecteazã selectiv
C
abanierii din staþiunea montanã Straja au reuºit ce nu a reuºit nicio primãrie din Valea Jiului, ºi anume sã colecteze selectiv deºeurile. Ani de zile s-au luptat cabanierii cu gunoiul din staþiune, iar în urma unei decizii a cabanierilor s-a ajuns la concluzia cã cel mai bun mod de a pãstra staþiunea curatã este de a colecta selectiv deºeurile. Aceºtia au încheiat ºi un contract cu Pregoterm Vulcan care vine ºi ridicã, în mod gratuit, deºeurile colectate selectiv. Se plãteºte o taxã pentru gunoiul menajer. “Am încheiat con-
tract cu Pregoterm ºi fiecare cabanã îºi colecteazã selectiv hârtia, PET-urile ºi sticla, iar restul gunoiului se cântãreºte ºi se plãteºte la Pregoterm. Acesta este un început bun. Nu ne aºteptam la un asemenea rezultat, dar încet vom reuºi sã implementãm. Nu toþi au înþeles cã trebuie sã colectãm selectiv, cred
cã doar 10% din cabanieri nu au înþeles lucrul acesta, dar încet vom rezolva problema. Oricum e un început foarte bun, nu mai avem mizerie în staþiune”, a declarat Dorin Chiriþã, preºedintele Asociaþiei ProStraja. Cei care nu respectã normele de colectare a deºeurilor din Straja vor fi identi-
ficaþi cu uºurinþã. La punctul de colectare a fost amplasatã ºi o camerã de supraveghere. “Am fãcut contractul cu cine ne-a oferit cel mai bun preþ. Bine cã primãria ne-a lãsat sã facem lucrul acesta ºI am fãcut contract cu Pregoterm în condiþii foarte avantajoase. Noi am pus ºi camere de luat vederi, avem ºi
metode de verificare”, a mai spus sursa citatã. Toate investiþiile pentru acest tip de colectare au fost suportate de Asociaþia Pro Straja. Proiectul în sine de colectare ºi depozitare a fost implementat la iniþiativa cabanierilor din
Straja. Gunoiul se depune marþi, joi ºi duminicã, între orele 12.00-17.00, selectat, în saci, iar la depunere se cântãreºte doar gunoiul menajer. Spaþiul de depozitare este supravegheat video. Cine încalcã regulile este sancþionat, conform unei hotãrâri de consiliu local, în baza imaginilor. Monika BACIU
4 Actualitate
Mãrþiºoare clasice ºi vorbitoare
Hunedoara – judeþul cu 4 staþiuni atestate unedoara este H judeþul cu patru staþiuni atestate. Douã staþiuni sunt de interes naþional ºi alte douã de interes local. Sãptãmâna trecutã, Guvernul a adoptat Hotãrârea nr. 58/2017 pentru aprobarea atestãrii unor localitãþi sau pãrþi din localitãþi ca staþiuni turistice de interes naþional sau local ºi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotãrârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor ºi criteriilor de atestare a staþiunilor turistice. La nivelul judeþului Hunedoara rãmân doar cele patru staþiuni atestate, Parâng ºi Geoagiu Bãi – staþiuni de interes naþional ºi Straja, Vaþa de Jos – staþiuni de interes local.
P
arâng – staþiunea montanã de interes naþional
Parângul este una din staþiunile atestate de Guvern ca fiind de interes naþional. Staþiunea montanã este cea mai veche din Valea Jiului, aceasta fiind inclusã într-un amplu proiect de modernizare. Doar cã proiectul s-a împotmolit. Chiar ºi aºa, staþiunea montanã atrage anual mii de turiºti dornici sã încerce pârtiile de schi. Zona Petroºani – Parâng a devenit
staþiune turisticã de interes naþional prin Hotãrârea de Guvern nr. 1205/2009. Turismul practicat preponderent în zonele de agrement Rusu ºi Parâng a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani ºi nu numai în ceea ce priveºte cabanele ºi locurile de cazare ci ºi în domeniul dotãrilor ºi pârtiilor. În acest domeniu, oraºul reuºeºte sã valorifice oferta naturalã ºi antropicã a zonei, sã dezvolte infrastructura specificã sau sã formuleze programe turistice sau sportive atractive pentru piaþa turisticã.
G
eoagiu Bãi – staþiunea de varã
Dacã Parângul atrage mii de turiºti în sezonul de iarnã, la polul opus se aflã staþiunea balneoclimatericã Geaogiu Bãi. Aceasta a fost clasificatã ca staþiune de interes naþional. Pe timpul
verii, mii de persoane aleg sã se relaxeze la Geoagiu, apele din staþiune fiind recunoscute pentru efectele terapeutice. Pentru ambele staþiuni, existã ºi opþiunea de a achiziþiona bilete de tratament prin Casa Naþionalã de Pensii.
S
traja – staþiune de interes local
Straja este consideratã staþiune de interes local. Numãrul mare al turiºtilor din fiecare sfârºit de sãptãmânã ar putea clasifica staþiunea ca fiind de interes naþional. În fiecare weekend numãrul turiºtilor care aleg Straja este de peste 2500. Pentru staþiunea montanã au fost prevãzuþi bani de la bugetul naþional. "ªtiþi ce probleme sunt în zona respectivã, dar apropo de judeþul Hunedoara, vã spun cã am alocat 700.000 lei sã terminãm domeniul
schiabil de la Straja. Totodatã, deja a ajuns o scrisoare cãtre toþi preºedinþii de Consilii Judeþene, primari de staþiuni locale, staþiuni de interes local, de interes naþional prin care sã îmi trimitã rãspuns pânã cel târziu pe 10 februarie în care sã-mi explice ºi sã îmi arate ce studii de fezabilitate au, de prefezabilitate, sau proiecte pe care le considerã dânºii foarte importante pentru a le include în acest Master-plan de investiþii, coroborat cu o strategie de promovare ºi dezvoltare în turism care vor fi legiferate pânã la data de 1 iulie 2017", au spus la începutul anului, reprezentanþii Ministerului Economiei.
V
aþa de Jos – staþiune nepusã suficient în valoare
O altã staþiune de interes local omologatã de Guvern este Vaþa de Jos. Vaþa de Jos-staþiune balneoclimatericã de interes local, cu izvoare minerale, ape termale ºi ape sulfuroase. Apele termale de la Vaþa, bogate în calciu, sulf, sodiu ºi magneziu, care izvorãsc din pãmânt la temperatura de 36-37 de grade Celsius ºi sunt cunoscute de sute de ani, au, dupã cum se spune, efecte miraculoase. Unul din oaspeþii de seamã care a vizitat adesea bãile de la Vaþa
T
ârgul improvizat de pe centrul municipiului Petroºani vesteºte, din toate chioºcurile, venirea primãverii, iar de pe tarabele întinse recent poþi alege o floare, un mãrþiºor, un ºnur frumos împletit, ursuleþi ºi alte animãluþe din pluº, ori chiar papagali vorbitori.
pentru a se trata a fost Regele Carol al II-lea iar drumul pe care venea ºi-a pãstrat denumirea de Drumul Regelui. Un complex turistic balneoclimateric din comuna hunedoreanã Vaþa de Jos se aflã din nou scos la vânzare. Preþul cerut de proprietarul complexului - Telekom România Communications fiind acum de 2.200.000 EUR. „Perla Ardealului”, aºa cum a fost denumitã staþiunea turisticã din comuna hunedoreanã Vaþa de Jos, este nefuncþionalã de circa 10 ani, deºi timp de doi ani a existat un contract de comodat încheiat între proprietar ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, condus la acel moment de Gabriel Oprea. În ultimii ani, au existat mai multe încercãri de vânzare a complexului turistic. Potrivit anunþului actual de vânzare, spaþiul turistic ºi sportiv de la Vaþa de Jos este scos la vânzare prin metoda licitaþiei cu ofertã în plic închis, preþul cerut de proprietarul Telekom fiind de 2.200.000 EUR. Monika BACIU
Antrenamente pe gheþarii din Cheile Jieþului
S
alvatorii montani din Parâng au demarat sesiunile de antrenamente în aria sãlbaticã din Cheile Jieþului – Valea Jiului. Salvarea de pe versanþi sau escaladarea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Februarie 2017
gheþarilor sunt doar câteva exerciþii derulate an de an pentru ca echipele sã poatã rãspunde misiunilor de salvare. În fiecare an, imediat ce gheaþa formatã pe versanþii ce alcãtuiesc Cheile Jieþului o permite, echipele de
salvamontiºti îºi încep antrenamentele, pentru a-ºi dezvolta tehnica în alpinismul pe gheaþã. Gheþarii perfecþi care se formeazã în Cheile Jieþului, numai buni pentru cãþãrare, sunt locul ideal de escaladã ºi pentru iubitorii acestui sport, însã salvatorii îi atenþioneazã pe turiºti sã verifice cu atenþie
gheþarii pe care intenþioneazã sã-i escaladeze. Exerciþiul de antrenament ºi recunoaºtere a zonei „glaciare” din Cheile Jieþului a avut ºi un alt scop, spun alvamontiºtii, care au încercat sã identifice zonele sigure pentru escaladã. Aria sãlbaticã se preteazã atât iarna cât ºi vara pentru
alpinism ºi de mai mulþi ani s-a intenþionat înfiinþarea unei ºcoli de alpinism. Pe de altã parte, salvatorii montani din judeþul Hunedoara au luat parte ºi la un exerciþiu în care s-a simulat salvarea unor persoane surprinse de o avalanºã la Rânca, într-o zonã unde zãpada mãsura circa 70 de centimetri. La simulare au mai participat salvatori
din Gorj , Bihor, Neamþ, Sibiu ºi Caraº-Severin, iar salvatorii au abordat toate etapele unui astfel de eveniment, de la începerea cãutãrilor, salvarea, transportul accidentaþilor, testarea de noi echipamente în domeniu ºi pânã la salvarea pe pârtiile de schi ori testare de diverse dispozitive de coborâre a rãniþilor. Maximilian GÂNJU
Aºa încât, anul acesta, mãrþiºoarele sunt ºi vorbitoare. ªi ce fac ele? Ne explicã fix cel care le vinde ºi care spune cã are cea mai bunã marfã: ieftinã ºi pe toate gusturile. „Am de la un leu la 3 lei. Cea mai ieftinã tarabã e a mea. Ia lumea din toate, mai ales animãluþele din pluº, cã astea se cautã mai mult ca mãrþiºoarele. Am ºi papagali. Papagalii aceºtia sunt vorbitori ºi vã imitã, dacã vorbiþi cu el, vã rãspunde. Le
preferã mulþi, cã sunt amuzante”, spune vânzãtorul ºi trebuie sã recunosc cã astfel de papagali vorbitori sunt la fiecare tarabã. „Am la 10 lei mãrþiºoare. Sunt unele mai noi, anul acesta. Am, însã, ºi brãþãri ºi preþurile pornesc de la un leu pânã la 10 lei. Dar cumpãrãtorii preferã sã cumpere de la mine casete cu broºe la 10 lei pentru profesoare, doamne, diriginte”, ne explicã un alt vânzãtor. ªi dacã nu v-a con-
vins asta, aflaþi atunci cã puteþi opta pentru un personaj din desene animate, o broºã, ori un buchet de flori, cu care nu daþi greº. „Zambila o vând cu 3 lei, orhideea cu 15 lei firul, primolele cu 10 lei, orhideea la ghiveci 10 lei, un alt ghiveci costã 20 de lei. Am pentru toatã lumea ºi toþi cumpãrã, au început sã vinã”, a spus ºi una dintre vânzãtoarele de flori. Aºa cã pânã miercuri aveþi de unde alege. Mãrþiºoarele sunt de
toate felurile ºi mãrimile ºi, dacã nu vã trebuie un papagal vorbitor, oferta din 2017 este una îmbietoare. Iar cumpãrãtorii nu lipsesc nici ei. „Aproape gata sunt cu cumpãrãturile. Am studiat atent oferta. Sã zicem cã e bunã, sunt frumoase toate mãrþiºoarele ºi te bucurã cã parcã vezi cã vine primãvara. Din vechime facem toþi cadouri, iar eu, personal, de vreo 50 de ani. ªi dacã mã întrebaþi ce s-a schimbat vã zic eu: am îmbãtrânit”, a spus unul dintre domnii care fãcea cumpãrãturi special pentru 1 Martie. Mãrþiºorul este, aºa cum mi-a spus domnul de mai sus, un simbol al primãverii ºi al revenirii la viþã a naturii. La începuturi, acesta este simbolizat de un ºnur alb-roºu, de care era legat un bãnuþ, ori pietre de râu, iar în zilele noastre s-a ajuns pânã la broºe, personaje din desene animate, ori diverse obiecte mai mult sau mai puþin folositoare. Diana MITRACHE
A început prima etapã de înscriere în învãþãmântul primar
P
rima etapã de înscriere a copiilor în învãþãmântul primar (completarea/ depunerea cererilor) a început de ieri ºi are loc pânã în data de 16 martie, potrivit calendarului aprobat de MEN. "În clasa pregãtitoare pot fi înscriºi copiii care împlinesc vârsta de ºase ani pânã la 31 august 2017, inclusiv. La solicitarea pãrinþilor, copiii care împlinesc vârsta de ºase ani în
perioada 1 septembrie — 31 decembrie 2017, inclusiv, pot fi înscriºi dacã evaluarea dezvoltãrii psihosomatice atestã pregãtirea pentru parcurgerea cu succes a clasei pregãtitoare", precizeazã MEN. A doua etapã se va desfãºura între 24-30 martie. Evaluarea dezvoltãrii psihosomatice a copiilor se efectueazã sub coordonarea Centrului judeþean/al municipiului Bucureºti de resurse ºi asistenþã educaþionalã (CJRAE/CMBRAE) în perioada 22 februarie — 14 martie.
"Inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt au obligaþia de a asigura permanent, corect ºi cât mai rapid informarea ºi consilierea pãrinþilor pe tema prevederilor legii ºi ale metodologiei. Circumscripþiile ºcolare, planul de ºcolarizare, respectiv numãrul de clase pregãtitoare alocate, perioada de desfãºurare a evaluãrii dezvoltãrii psihosomatice, precum ºi adresele unitãþilor/instituþiilor la care se desfãºoarã evaluarea psihosomaticã vor fi afiºate pe site-urile inspectoratelor ºcolare judeþene/Inspectoratului ªcolar al Municipiului Bucureºti, precum ºi ale unitãþilor de învãþãmânt (dacã existã)", precizeazã MEN.
Taxe plãtite la un click distanþã P
etrilenii vor avea posibilitatea de a-ºi plãti, din faþa calculatorului, taxele ºi impozitele locale. Contribuabilii le-au cerut edililor sã implementeze serviciul online pentru plata taxelor. Autoritãþile locale supun atenþiei consilierilor locali aprobarea unui proiect de hotãrâre care vizeazã înregistrarea oraºului Petrila în sistemul electronic de platã online cu cardul a taxelor ºi impoztelor datorate bugetului local al oraºului Petrila.
“Deorece existã tot mai multe solicitãri din partea cetãþenilor de a avea posibilitatea sã-ºI efectueze plãþile, reprezentând impozite ºI taxe datorate bugetului local al oraºului Petrila, precum ºI de aoferi posibilitatea ºi persoanelor plecate în strãinãtate pe o perioadã mai lungã de timp sã-ºi achite aceste obligaþii de platã, considerãm oportunã aprobarea înregistrãrii oraºului Petrila în Sistemul Naþional Electronic de Platã online a impozitelor a taxelor ºi a impozitelor utilizând cardul bancar. Acesta reprezintã primul pas în procedura de implementare a mecanismului de platã online a impozitelor ºi taxelor datorate bugetului local al oraºului Petrila”, aratã edilii petrileni. La Petroºani acest sistem de platã online a taxelor ºi impozitelor locale funcþioneazã de câþiva ani. Monika BACIU
4 Actualitate
Mãrþiºoare clasice ºi vorbitoare
Hunedoara – judeþul cu 4 staþiuni atestate unedoara este H judeþul cu patru staþiuni atestate. Douã staþiuni sunt de interes naþional ºi alte douã de interes local. Sãptãmâna trecutã, Guvernul a adoptat Hotãrârea nr. 58/2017 pentru aprobarea atestãrii unor localitãþi sau pãrþi din localitãþi ca staþiuni turistice de interes naþional sau local ºi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotãrârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor ºi criteriilor de atestare a staþiunilor turistice. La nivelul judeþului Hunedoara rãmân doar cele patru staþiuni atestate, Parâng ºi Geoagiu Bãi – staþiuni de interes naþional ºi Straja, Vaþa de Jos – staþiuni de interes local.
P
arâng – staþiunea montanã de interes naþional
Parângul este una din staþiunile atestate de Guvern ca fiind de interes naþional. Staþiunea montanã este cea mai veche din Valea Jiului, aceasta fiind inclusã într-un amplu proiect de modernizare. Doar cã proiectul s-a împotmolit. Chiar ºi aºa, staþiunea montanã atrage anual mii de turiºti dornici sã încerce pârtiile de schi. Zona Petroºani – Parâng a devenit
staþiune turisticã de interes naþional prin Hotãrârea de Guvern nr. 1205/2009. Turismul practicat preponderent în zonele de agrement Rusu ºi Parâng a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani ºi nu numai în ceea ce priveºte cabanele ºi locurile de cazare ci ºi în domeniul dotãrilor ºi pârtiilor. În acest domeniu, oraºul reuºeºte sã valorifice oferta naturalã ºi antropicã a zonei, sã dezvolte infrastructura specificã sau sã formuleze programe turistice sau sportive atractive pentru piaþa turisticã.
G
eoagiu Bãi – staþiunea de varã
Dacã Parângul atrage mii de turiºti în sezonul de iarnã, la polul opus se aflã staþiunea balneoclimatericã Geaogiu Bãi. Aceasta a fost clasificatã ca staþiune de interes naþional. Pe timpul
verii, mii de persoane aleg sã se relaxeze la Geoagiu, apele din staþiune fiind recunoscute pentru efectele terapeutice. Pentru ambele staþiuni, existã ºi opþiunea de a achiziþiona bilete de tratament prin Casa Naþionalã de Pensii.
S
traja – staþiune de interes local
Straja este consideratã staþiune de interes local. Numãrul mare al turiºtilor din fiecare sfârºit de sãptãmânã ar putea clasifica staþiunea ca fiind de interes naþional. În fiecare weekend numãrul turiºtilor care aleg Straja este de peste 2500. Pentru staþiunea montanã au fost prevãzuþi bani de la bugetul naþional. "ªtiþi ce probleme sunt în zona respectivã, dar apropo de judeþul Hunedoara, vã spun cã am alocat 700.000 lei sã terminãm domeniul
schiabil de la Straja. Totodatã, deja a ajuns o scrisoare cãtre toþi preºedinþii de Consilii Judeþene, primari de staþiuni locale, staþiuni de interes local, de interes naþional prin care sã îmi trimitã rãspuns pânã cel târziu pe 10 februarie în care sã-mi explice ºi sã îmi arate ce studii de fezabilitate au, de prefezabilitate, sau proiecte pe care le considerã dânºii foarte importante pentru a le include în acest Master-plan de investiþii, coroborat cu o strategie de promovare ºi dezvoltare în turism care vor fi legiferate pânã la data de 1 iulie 2017", au spus la începutul anului, reprezentanþii Ministerului Economiei.
V
aþa de Jos – staþiune nepusã suficient în valoare
O altã staþiune de interes local omologatã de Guvern este Vaþa de Jos. Vaþa de Jos-staþiune balneoclimatericã de interes local, cu izvoare minerale, ape termale ºi ape sulfuroase. Apele termale de la Vaþa, bogate în calciu, sulf, sodiu ºi magneziu, care izvorãsc din pãmânt la temperatura de 36-37 de grade Celsius ºi sunt cunoscute de sute de ani, au, dupã cum se spune, efecte miraculoase. Unul din oaspeþii de seamã care a vizitat adesea bãile de la Vaþa
T
ârgul improvizat de pe centrul municipiului Petroºani vesteºte, din toate chioºcurile, venirea primãverii, iar de pe tarabele întinse recent poþi alege o floare, un mãrþiºor, un ºnur frumos împletit, ursuleþi ºi alte animãluþe din pluº, ori chiar papagali vorbitori.
pentru a se trata a fost Regele Carol al II-lea iar drumul pe care venea ºi-a pãstrat denumirea de Drumul Regelui. Un complex turistic balneoclimateric din comuna hunedoreanã Vaþa de Jos se aflã din nou scos la vânzare. Preþul cerut de proprietarul complexului - Telekom România Communications fiind acum de 2.200.000 EUR. „Perla Ardealului”, aºa cum a fost denumitã staþiunea turisticã din comuna hunedoreanã Vaþa de Jos, este nefuncþionalã de circa 10 ani, deºi timp de doi ani a existat un contract de comodat încheiat între proprietar ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, condus la acel moment de Gabriel Oprea. În ultimii ani, au existat mai multe încercãri de vânzare a complexului turistic. Potrivit anunþului actual de vânzare, spaþiul turistic ºi sportiv de la Vaþa de Jos este scos la vânzare prin metoda licitaþiei cu ofertã în plic închis, preþul cerut de proprietarul Telekom fiind de 2.200.000 EUR. Monika BACIU
Antrenamente pe gheþarii din Cheile Jieþului
S
alvatorii montani din Parâng au demarat sesiunile de antrenamente în aria sãlbaticã din Cheile Jieþului – Valea Jiului. Salvarea de pe versanþi sau escaladarea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Februarie 2017
gheþarilor sunt doar câteva exerciþii derulate an de an pentru ca echipele sã poatã rãspunde misiunilor de salvare. În fiecare an, imediat ce gheaþa formatã pe versanþii ce alcãtuiesc Cheile Jieþului o permite, echipele de
salvamontiºti îºi încep antrenamentele, pentru a-ºi dezvolta tehnica în alpinismul pe gheaþã. Gheþarii perfecþi care se formeazã în Cheile Jieþului, numai buni pentru cãþãrare, sunt locul ideal de escaladã ºi pentru iubitorii acestui sport, însã salvatorii îi atenþioneazã pe turiºti sã verifice cu atenþie
gheþarii pe care intenþioneazã sã-i escaladeze. Exerciþiul de antrenament ºi recunoaºtere a zonei „glaciare” din Cheile Jieþului a avut ºi un alt scop, spun alvamontiºtii, care au încercat sã identifice zonele sigure pentru escaladã. Aria sãlbaticã se preteazã atât iarna cât ºi vara pentru
alpinism ºi de mai mulþi ani s-a intenþionat înfiinþarea unei ºcoli de alpinism. Pe de altã parte, salvatorii montani din judeþul Hunedoara au luat parte ºi la un exerciþiu în care s-a simulat salvarea unor persoane surprinse de o avalanºã la Rânca, într-o zonã unde zãpada mãsura circa 70 de centimetri. La simulare au mai participat salvatori
din Gorj , Bihor, Neamþ, Sibiu ºi Caraº-Severin, iar salvatorii au abordat toate etapele unui astfel de eveniment, de la începerea cãutãrilor, salvarea, transportul accidentaþilor, testarea de noi echipamente în domeniu ºi pânã la salvarea pe pârtiile de schi ori testare de diverse dispozitive de coborâre a rãniþilor. Maximilian GÂNJU
Aºa încât, anul acesta, mãrþiºoarele sunt ºi vorbitoare. ªi ce fac ele? Ne explicã fix cel care le vinde ºi care spune cã are cea mai bunã marfã: ieftinã ºi pe toate gusturile. „Am de la un leu la 3 lei. Cea mai ieftinã tarabã e a mea. Ia lumea din toate, mai ales animãluþele din pluº, cã astea se cautã mai mult ca mãrþiºoarele. Am ºi papagali. Papagalii aceºtia sunt vorbitori ºi vã imitã, dacã vorbiþi cu el, vã rãspunde. Le
preferã mulþi, cã sunt amuzante”, spune vânzãtorul ºi trebuie sã recunosc cã astfel de papagali vorbitori sunt la fiecare tarabã. „Am la 10 lei mãrþiºoare. Sunt unele mai noi, anul acesta. Am, însã, ºi brãþãri ºi preþurile pornesc de la un leu pânã la 10 lei. Dar cumpãrãtorii preferã sã cumpere de la mine casete cu broºe la 10 lei pentru profesoare, doamne, diriginte”, ne explicã un alt vânzãtor. ªi dacã nu v-a con-
vins asta, aflaþi atunci cã puteþi opta pentru un personaj din desene animate, o broºã, ori un buchet de flori, cu care nu daþi greº. „Zambila o vând cu 3 lei, orhideea cu 15 lei firul, primolele cu 10 lei, orhideea la ghiveci 10 lei, un alt ghiveci costã 20 de lei. Am pentru toatã lumea ºi toþi cumpãrã, au început sã vinã”, a spus ºi una dintre vânzãtoarele de flori. Aºa cã pânã miercuri aveþi de unde alege. Mãrþiºoarele sunt de
toate felurile ºi mãrimile ºi, dacã nu vã trebuie un papagal vorbitor, oferta din 2017 este una îmbietoare. Iar cumpãrãtorii nu lipsesc nici ei. „Aproape gata sunt cu cumpãrãturile. Am studiat atent oferta. Sã zicem cã e bunã, sunt frumoase toate mãrþiºoarele ºi te bucurã cã parcã vezi cã vine primãvara. Din vechime facem toþi cadouri, iar eu, personal, de vreo 50 de ani. ªi dacã mã întrebaþi ce s-a schimbat vã zic eu: am îmbãtrânit”, a spus unul dintre domnii care fãcea cumpãrãturi special pentru 1 Martie. Mãrþiºorul este, aºa cum mi-a spus domnul de mai sus, un simbol al primãverii ºi al revenirii la viþã a naturii. La începuturi, acesta este simbolizat de un ºnur alb-roºu, de care era legat un bãnuþ, ori pietre de râu, iar în zilele noastre s-a ajuns pânã la broºe, personaje din desene animate, ori diverse obiecte mai mult sau mai puþin folositoare. Diana MITRACHE
A început prima etapã de înscriere în învãþãmântul primar
P
rima etapã de înscriere a copiilor în învãþãmântul primar (completarea/ depunerea cererilor) a început de ieri ºi are loc pânã în data de 16 martie, potrivit calendarului aprobat de MEN. "În clasa pregãtitoare pot fi înscriºi copiii care împlinesc vârsta de ºase ani pânã la 31 august 2017, inclusiv. La solicitarea pãrinþilor, copiii care împlinesc vârsta de ºase ani în
perioada 1 septembrie — 31 decembrie 2017, inclusiv, pot fi înscriºi dacã evaluarea dezvoltãrii psihosomatice atestã pregãtirea pentru parcurgerea cu succes a clasei pregãtitoare", precizeazã MEN. A doua etapã se va desfãºura între 24-30 martie. Evaluarea dezvoltãrii psihosomatice a copiilor se efectueazã sub coordonarea Centrului judeþean/al municipiului Bucureºti de resurse ºi asistenþã educaþionalã (CJRAE/CMBRAE) în perioada 22 februarie — 14 martie.
"Inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt au obligaþia de a asigura permanent, corect ºi cât mai rapid informarea ºi consilierea pãrinþilor pe tema prevederilor legii ºi ale metodologiei. Circumscripþiile ºcolare, planul de ºcolarizare, respectiv numãrul de clase pregãtitoare alocate, perioada de desfãºurare a evaluãrii dezvoltãrii psihosomatice, precum ºi adresele unitãþilor/instituþiilor la care se desfãºoarã evaluarea psihosomaticã vor fi afiºate pe site-urile inspectoratelor ºcolare judeþene/Inspectoratului ªcolar al Municipiului Bucureºti, precum ºi ale unitãþilor de învãþãmânt (dacã existã)", precizeazã MEN.
Taxe plãtite la un click distanþã P
etrilenii vor avea posibilitatea de a-ºi plãti, din faþa calculatorului, taxele ºi impozitele locale. Contribuabilii le-au cerut edililor sã implementeze serviciul online pentru plata taxelor. Autoritãþile locale supun atenþiei consilierilor locali aprobarea unui proiect de hotãrâre care vizeazã înregistrarea oraºului Petrila în sistemul electronic de platã online cu cardul a taxelor ºi impoztelor datorate bugetului local al oraºului Petrila.
“Deorece existã tot mai multe solicitãri din partea cetãþenilor de a avea posibilitatea sã-ºI efectueze plãþile, reprezentând impozite ºI taxe datorate bugetului local al oraºului Petrila, precum ºI de aoferi posibilitatea ºi persoanelor plecate în strãinãtate pe o perioadã mai lungã de timp sã-ºi achite aceste obligaþii de platã, considerãm oportunã aprobarea înregistrãrii oraºului Petrila în Sistemul Naþional Electronic de Platã online a impozitelor a taxelor ºi a impozitelor utilizând cardul bancar. Acesta reprezintã primul pas în procedura de implementare a mecanismului de platã online a impozitelor ºi taxelor datorate bugetului local al oraºului Petrila”, aratã edilii petrileni. La Petroºani acest sistem de platã online a taxelor ºi impozitelor locale funcþioneazã de câþiva ani. Monika BACIU
6 Actualitate
Mama denaturatã, termen la Judecãtoria Petroºani
F
emeia ºi-a lãsat cei trei copii sã ardã de vii ºi considerã cã nu are vinã pentru moartea lor. Alina Nadia Ardeleanu este judecatã pentru distrugere ºi se aflã sub control judiciar, femeia fiind trimisã în judecatã la circa un an de zile de la tragedia care a ºocat întreaga Valea Jiului. Ardeleanu a cerut sã-i fie revocatã mãsura preventivã ºi nu considerã cã poartã vreo vinã pentru moartea celor trei minori. Femeia este judecatã pentru distrugere ºi rele tratamente aplicate minorului, dosarul fiind instrumentat de Parchetul de pe lângã
Tribunalul Hunedoara. Alina Nadia Ardeleanu a provocat în iunie 2015 o adevãratã tragedie, dupã ce ºi-a lãsat copiii închiºi în casã ºi s-a dus sã-ºi cumpere de bãut iar locuinþa a fost cuprinsã de foc. Cei trei micuþi au ars de vii în casã iar întreg acoperiºul blocului de locuinþe a fost distrus. Femeia a revenit la miezul nopþii acasã ºi când a vãzut incendiul, în loc sã cearã
ajutor a ferecat uºa garsonierei ºi a fugit. În dezastru cel puþin 30 de apartamente au fost afectate de foc iar pagubele au fost acoperite de primãria din localitate. Ardeleanu a mai fost condamnatã la 2 ani ºi 11 luni de închisoare cu suspendare pentru sechestrarea ºi maltratarea copilului unui vecin. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Februarie 2017
Inconºtienþã ºi tupeu fãrã limite
T
rei tineri din Valea Jiului s-au ales cu dosar penal dupã ce au fost prinºi de poliþiºtii de la circulaþie cã se urcaserã la volan bãuþi ori fãrã a avea permis. Astfel, în noaptea de duminicã spre luni, un tânãr bãut ºi fãrã permis a încercat sã scape de poliþiºti ºi s-a oprit cu maºina în poarta de acces a fostei EM Petrila.
”În urma legitimãrii, poliþiºtii au stabilit cã autoturismul a fost condus de un tânãr în vârstã de 22 de ani, din oraºul Petrila. Tânãrul a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,68 mg/l, alcool pur în aerul expirat. În urma verificãrii în bazele de date ale poliþiei, agenþii rutieri au stabilit faptul ca acesta nu poseda permis de conducere”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN Ziua Porþilor Deschise ANUNT CONCURS PENTRU POSTURI CONTRACTUALE PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN cu sediul in: loc. VULCAN, Bld. MIHAI VITEAZU, nr. 31, jud. HUNEDOARA, organizeazã concurs pentru ocuparea urmãtoarelor posturi contractuale, aprobate prin H.G. nr. 286/2011, modificat ºi completat de H.G. nr. 1027/2014. Denumirea posturilor: – inspector de specialitate, gr. I - Compartiment Administrarea domeniului public ºi privat, reþele stradale - post vacant contractual pe perioadã nedeterminatã. – inspector de specialitate, gr. II - Compartiment Coordonare activitãþi asociaþii de proprietari post vacant contractual pe perioadã nedeterminatã. – inspector de specialitate, gr. debutant – Serviciul Impozite ºi taxe - post vacant contractual pe perioadã nedeterminatã. Condiþii specifice de participare la concurs: Pentru postul de inspector de specialitate, gr. I - Compartiment Administrarea domeniului public ºi privat, reþele stradale:
- studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã în domeniul ºtiinþelor inginereºti; - vechime în specialitatea studiilor necesare: minim 2 ani. Pentru postul de inspector de specialitate, gr. II - Compartiment Coordonare activitãþi asociaþii de proprietari: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; - vechime în specialitatea studiilor necesare: minim 1 an. Pentru postul de inspector de specialitate, gr. debutant - Serviciul Impozite ºi taxe: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; Data, ora ºi locul de desfãºurare a concursului: Proba scrisã:- data de 22.03.2017, ora 1100, la sediul instituþiei. Proba de interviu:- data de 27.03.2017, ora 1100, la sediul institutiei. Data limitã pânã la care candidaþii vor depune actele pentru dosarul de concurs este de 10 zile lucrãtoare de la afisare, la sediul instituþiei. Date contact: Oprean Daniela, tel. 0254570340, int. 217.
la pompieri ocuitorii judeþuL lui Hunedoara vor avea ocazia, astãzi, de a vedea tehnica salvatorilor ºi chiar de a intra în ”garnizoanã”, lucru imposibil în restul anului dat fiind faptul cã vorbim de o instituþie militarizatã.
Evenimentul are loc cu ocazia aniversãrii Zilei Protecþiei Civile din România, astfel cã I.S.U. Hunedoara organizeazã Porþi Deschise la sediul inspectoratului ºi în toate subunitãþile, cu începere de la ora 10. ”Cei care vor trece pragul subunitãþilor de pompieri se vor putea familiariza cu tehnica de intervenþie ºi vor afla informaþii utile despre prevenirea situaþiilor de urgenþã ºi supravieþuirea în condiþii limitã”, anunþã reprezentanþii ISU
Hunedoara. Evenimentele de acest fel s-au bucurat de un interes crescut din partea hunedorenilor, iar ca exemplu, în Valea Jiului, la subunitãþile de
Hunedoara. Un alt tânãr din Lupeni a fost prins de oamenii legii în timp ce conducea un autoturism pe o stradã din Lupeni, iar în urma verificãrilor, poliþiºtii au stabilit cã nu avea permis de conducere. Poliþiºtii din Valea Jiului au constatat o creºtere a numãrului celor care conduc bãuþi ori fãrã a avea permis, mulþi fiind încurajaþi ºi de faptul cã instanþele de judecatã îi condamnã, de cele mai multe ori, la pedepse cu suspendare. Sunt ºi cazuri de recidivºti, cum este cel al beþivului din Petroºani, care au primit pedepse cu suspendare pentru aceelaºi tip de infracþiune, respectiv conducere fãrã permis ºi sub influenþa alcoolului. Maximilian GÂNJU pompieri au fost zeci de vizitatori în anii trecuþi. În zona Vãii, evenimentul se desfãºoarã la Detaºamentul Petroºani dar ºi la gãrzile din subordine cum este cea de la Lupeni ori Baru Mare. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Februarie 2017
Petre Nica dã concurs pe un post
PE CARE ÎL OCUPÃ DEJA
F
ostul lider al minerilor din Valea Jiului, Petre Nica, actualmente director general adjunct, dã, în aceastã dimineaþã, concurs ca sã ocupe postul pe care stã din ianuarie. Potrivit celor care organizeazã acest concurs, respectiv angajatorul Complexul Energetic Hunedoara, Nica va trebui sã facã faþã unui test, bibliografia cuprinzând Legea Minelor, normele de sãnãtate ºi securitate în muncã, Codul Muncii, ori date din Contractul Colectiv de Muncã, pe care l-a ºi negociat pe când era lider al minerilor, dar i se cere concurentului ºi o anumitã vechime ºi pricepere. Colegii sãi spun, însã, cã acest concurs este organizat în
premierã ºi oricine se putea prezenta, dacã îndeplinea
condiþiile impuse de angajator. „Din ce ºtiu eu, un astfel de post de director adjunct pe minerit a mai fost, dar concurs pe aceastã funcþie nu s-a dat. Este o premierã. Va fi organizat în data de 28 februarie ºi, din câte am vãzut, este la CEH afiºat anunþul ºi nu ºtiu dacã s-a mai înscris ºi altcineva, pentru cã putea oricine”, a declarat Ion Ciubotaru, lider al Sindicatului Muntele.
Curse speciale pentru transportul salariaþilor la locul de muncã
M
ai multe societãþi din judeþ le oferã salariaþilor transport la ºi de la locul de muncã. Cursele speciale au fost aprobate în cadrul ºedinþei de Consiliu Judeþean Hunedoara. Transportul judeþean de persoane prin curse regulate speciale poate fi efectuat de cãtre operatorii de transport rutier care au încheiat un contract cu un beneficiar sau cu cel care a angajat serviciul de transport, în baza licenþelor de traseu ºi a caietelor de sarcini eliberate de autoritãþile administraþiei publice de la nivel judeþean în a cãror razã administrativã se aflã traseul respectiv, cu avizul Autoritãþii Rutiere Române - A.R.R. astfel, la nivelul Vãii Jiului au fost aprobate cursele pentru salariaþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, dar ºi pentru angajaþii noii societãþi
de cablaje care s-a deschis la Petroºani, la finele anului trecut. “Atribuirea licenþei pentru traseele sus-amintite a fost solicitatã de operatorii de transport, în baza contractelor încheiate cu beneficiarii transportului. Dupa analizarea documentelor depuse la dosar de cãtre operatorii de transport mai sus menþionaþi, s-a constatat îndeplinirea condiþiilor pentru eliberarea licenþelor de traseu”, aratã oficialii CJH. De precizat este faptul cã angajaþii de la CEH nu mai beneficiazã de transport la ºi de la locul de muncã. Monika BACIU
Concursul este organizat marþi, 28 februarie 2017, de la ora 10,00, iar tot atunci este organizat ºi concursul pentru postul de director general adjunct pentru coordonarea activitãþii energetice din cadrul CEH, post ocupat, tot din ianuarie, ºi tot fãrã concurs, de Horia Giurgiu. Sunt ºi voci care spun cã acum vor sã li se garanteze celor doi postul ocupat la începutul anului,
politic, iar criteriile ce le-au fost impuse pot fi îndeplinite de puþini angajaþi. Concurenþilor li se cer studii universitare de lungã duratã, cu specializarea maºini ºi instalaþii miniere, sau minerit, respectiv termoenergeticã, dar ºi sã fi practicat meseria pentru care au obþinut diplomele universitare minim 15
ani ºi sã fi avut o funcþie de conducere timp de minim 10 ani. ªi, ca nu cumva vreun alt sindicalist sã se înscrie, condiþiile impuse aratã cã funcþia de director adjunct este incompatibilã cu cea de conducere a vreunei organizaþii sindicale cu personalitate juridicã. Diana MITRACHE
Accident spectaculos pe DN 66
T
rei oameni, care se aflau într-o maºinã pe DN 66, în Petroºani, au scãpat ca prin minune, dupã ce maºina în care se aflau a derapat ºi s-a rãsturnat cu roþile în sus, în momentul în care s-a izbit de un copac ºi o cruce aflate pe marginea ºoselei. La volanul maºinii înmatriculate în Gorj era o tânãrã ºoferiþã, iar în parbriz era semnul de începãtor. Accidentul s-a produs lângã trecerea de pietoni, însã, viteza cu care circula femeia era mare, spun martorii accidentului. ªi ea ºi ceilalþi doi pasageri care se aflau în maºinã au scãpat doar cu o sperieturã. „La sosirea noastrã, am constatat faptul cã nu erau victime încarcerate. Am procedat la decuplarea bornelor bateriei ºi am îndepãrtat maºina de pe partea carosabilã, astfel încât sã
poatã fi reluat traficul în condiþii normale. Accidentul putea fi unul cu urmãri foarte grave, dar, din fericire, nu s-a soldat cu victime”, a spus Cristian Baleia, adj. al comandantului Detaºamentului de pompieri din Petroºani. La faþa locului au ajuns ºi douã ambulanþe, care le-au acordat
îngrijiri celor aflaþi în maºinã, însã, nu a fost nevoie sã îi transporte la spital. Traficul s-a desfãºurat pe douã benzi, timp de mai multe minute iar poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare, urmând sã stabileascã cu exactitate cum a fost posibil accidentul. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 Februarie 2017
Henþ cu mâna
PE CÂND URMÃTOARELE?! În weekend-ul trecut s-a reluat ºi parodia de campionat numitã Liga a II-a. Cu 20 de echipe la start în vara trecutã, într-o singurã serie care iatã, nici aºa
nu poate menþine o stabilitate. ªoimii Pâncota a fost exclusã din campionat, A.C.S. Beceni s-a retras înainte de Crãciun. C.S.M. Rm. Vâlcea ºi
Unirea Târlungeni s-au retras ºi ele la începutul noului sezon de primãvarã. Aºadar, au rãmas 16 efectiv, în condiþiile în care F.C. Braºov ºi Metalul Reºiþa se clatinã ºi ele lãsând sã se înþeleagã cã ar putea fi urmãtoarele abandonuri. Iatã cã echipele dispãrute au venit sã
îngroaºe rândurile unor nume efemere din ultimii 10-20 de ani – Sãgeata Nãvodari, Victoria Brãneºti, F.C. Drobeta Tr. Severin, Unirea Urziceni, Corona Braºov, Internaþional Curtea de Argeº, Voinþa Sibiu etc., care au dispãrut la fel cum au fost inventate, pe niciun criteriu
istoric sau de performanþã ºi pur ºi simplu din moftul sau damblaua unora care au vrut neapãrat sã aibã o jucãrie a lor. Sã vedem cãte vor termina campionatul. Nu mai mult de 12 sau 14...
DE COLECÞIE. SERIAL. 35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017)
Episodul 4 / CU NEA` GOGU LA TIMONÃ J
iul începe cu o surprizã în lot, noul antrenor ªtefan Czako, pierzând câteva piese importante faþã de ediþiile anterioare. C. Sãlãgean, S. Rusu, ªumulanschi, apoi din retur, Dina ºi Fl. Neagu. Soseºte un atacant de rasã, Dorel Cura de la UTA, un mijlocaº de travaliu, Sorin Gãman de la Pandurii Tg. Jiu, revin Cristi Florescu ºi Mircea Popa de la echipele din Valea Jiului. Antrenorul ªtefan Czako se dovedeºte un antrenor prea... cuminte ºi totuºi, cu tact, duce echipa Jiul dupã patru etape pe locul 3! Dar stupoare, dupã 0-2 la Petrolul Ploieºti în etapa a 11-a (1 nov. 1982), aflatã pe locul 12 în clasament,
Jiul rãmâne fãrã antrenorul ªtefan Czako, înlocuit de Gogu Tonca! Jiul încheie turul pe locul 9, dupã un 0-0 la Sportul Studenþesc Bucureºti, deºi bucureºtenii (cu Gino Iorgulescu, Coraº, Terheº, M. Sandu, Hagi în echipã) avuseserã 20-0 la... cornere! Returul începe în 18 febr. 1984, 1-0 cu ASA Tg. Mureº (gol I. Varga). În etapa a 24-a (18 martie 1984), Jiul va pierde la Rapid Bucureºti cu 1-0, printr-un gol primit în minutul 90! În schimb, în etapa a 26-a (4 apr. 1984), 25.000 spectatori la Craiova rãmân uluiþi în faþa unui Cavai care a apãrat incredibil, cu un cuplu de fundaºi centrali Cr. Florescu – M. Popa (cel mai
tânãr din campionat) de netrecut, chiar dacã printre adversarii Craiovei Maxima se aflau S. Lung, C. ªtefãnescu, Ungureanu, Irimescu, Criºan Cãmãtaru, Cârþu. Urmeazã etape de foc: 0-0 cu Steaua, 2-0 cu Petrolul Ploieºti, Jiul ocupând locul 8 dupã 28 de etape. Chiar dacã pânã la final apar un 0-5 la F.C. Olt Scorniceºti ºi un 2-6 la Dinamo Bucureºti, ultima etapã (13 mai 1984) lasã un gust dulce celor 4.000 spectatori, 3-2 cu Sportul Studenþesc Bucureºti, golul victoriei petroºenene fiind marcat în min. 86 de Bãluþã, fiind prima victorie dupã trei ani împotriva studenþilor, care pierd prin aceastã înfrângere locul 3.
FÃRÃ PUNCTE, DAR CU BANII... ÎN CASIERIE! Preºedintele jiulist Ioan Velica, din acel campionat, povesteºte cu mult haz o întâmplare petrecutã în etapa a 24-a, Rapid – Jiul 1-0, cu zece etape înaintea finalului de campionat: „Etapa era transmisã la
radio ºi ascultam cu sufletul la gurã evoluþia Jiului. Echipa juca foarte bine, portarul Cavai era imbatabil. Minutele treceau ºi în caz de victorie la Bucureºti fiecare jucãtor al Jiului primea o primã oficialã de 1.200 lei, iar la egal, 650 lei, rezervele având ºi ele jumãtate din aceastã sumã. Erau bani, nu glumã! Situaþia financiarã a clubului era foarte precarã. Aº fi vrut ºi... n-aº fi vrut sã câºtige Jiul, lipsa banilor fãcându-mã sã mã gândesc cã mai bine ar fi fost un eºec. De unde sã le dãm atâþia bani? Pânã la urmã, prin minutul 92, atacantul Carol Petruþ ne „salveazã”, marcând golul victoriei Rapidului!. Era pentru prima oarã în istoria clubului când mã bucuram pentru o înfrângere ºi asta fiindcã nu aveam bani de victorie. Contabila clubului, care asculta ºi ea la radio, mã „ºantaja”: „Lãsaþi domnu` preºedinte cã vã spun la suporteri!”. În final totul s-a terminat cu bine, Jiul terminând campionatul pe locul 11”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU