Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1287
Cronica Vãii Jiului Luni, 27 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Credincioºii intrã, de astãzi, în Postul Paºtelui
P
ostul Sfintelor Paºti a început de astãzi, acest post, fiind cel mai lung ºi cel mai aspru din posturile de duratã întâlnite în Biserica Ortodoxã. Este cunoscut ºi sub denumirea de Postul Mare. Þinând seama cã el aminteºte ºi de postul celor 40 de zile þinute de Hristos înainte de începerea activitãþii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit ºi numele de Pãresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paºti avea menirea de a-i pregãti pe cei ce urmau sã primeascã botezul în noaptea Învierii. Motivul principal al postirii în Postul Paºtelui era pregãtirea catehumenilor care urmau sã fie botezaþi de Paºti ºi sã intre în bisericã. Totuºi, Postul Paºtelui a devenit absolut firesc o perioadã de pregãtire spiritualã pentru
toþi creºtinii sã sãrbãtoreascã Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. În Postul Mare creºtinii trebuie sã dea dovadã de o grijã spiritualã sporitã, prin renunþarea la alimentele de provenienþã animalicã. Mai mult, aceºtia trebuie sã se înalþe sufleteºte prin rugãciune alãturi de fapte bune. Aºa cum bine se ºtie, postul reprezintã reþinerea totalã de la anumite alimente ºi bãuturi în scop religios ºi moral. Mai mult, creºtinii trebuie sã se reþinã de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnã cã postul trupesc trebuie însoþit de postul sufletesc. "Dacã am pãcãtuit, vom posti pentru cã am pãcãtuit. Dacã n-am pãcãtuit, vom posti ca sã nu pãcãtuim. Sã dãm ceea ce avem: postul, ºi vom primi ceea ce nu avem: nepãtimirea".
Dupã modelul eºuat la Uricani,
Fabrici ºi aziluri, creºe ºi ºcoli, la Aninoasa
N
u au reuºit la Uricani, dar proiectul va fi viabil la Aninoasa. Cel puþin asta spune primarul oraºului Nicolae Dunca, care dupã ce va accesa un proiect de câteva milioane de euro, vede oraºul Aninoasa prosper. Aºa s-a vorbit ºi la Uricani, doar cã acolo Dãnuþ Buhãescu a spus cã totul a fost doar un plan spus în campania electoralã ºi care nu s-a materializat din vina partenerilor de afaceri. >>> PAGINA A 5-A
Cronica Vãii Jiului nu are nicio legãturã cu Clubul de Presã
F
acem de la bun început precizarea cã niciun ziarist din cadrul cotidianului Cronica Vãii Jiului nu face parte din Clubul de Presã. Aceastã lãmurire o stabilim, dupã ce, în ºedinþa de consiliu de sãpãtãmânã trecutã de la Lupeni, Clubul de Presã a primit suma de 2.500 de lei pentru organizarea unui eveniment, respectiv dupã ce tot Clubul de Presã a primit un sediu gratuit de la Consiliul Local Petroºani. Aprobarea acestor avantaje de cãtre consilierii locali au fost justificate în sensul în care ar veni ca un sprijin pentru ziariºtii din Valea Jiului,
constituiþi într-un fel de asociaþie. Numai cã, situaþia stã puþin altfel. Clubul de Presã, dupã cum am aflat, aparþine în fapt lui Andrei Vlad ºi Angella Dumitraºcu, colegii noºtri de la Sãptãmânalul Valea Jiului. Aceºtia fiind dupã cum se pare ºi singurii membri ai Clubului respectiv. A nu se înþelege cã este ceva ilegal cu acest Club de Presã, sau cu faptul cã aleºii locali au aprobat facilitãþile respective. Este dreptul fiecãruia sã se asocieze, dar este corect ca lucrurile sã fie clare, mai ales când numele respectivei organizaþii ar putea crea confuzii, cum este ºi în cazul de mai sus. O bunã parte dintre aleºii locali, ce au votat proiectele de hotãrâre prin care Clubul de Presã a primit spaþiul,
respectiv banii publici, ne-au confirmat faptul cã nu ºtiau nimic despre aceastã organizaþie (nr: nici noi, majoritatea ziariºtilor din Valea Jiului nu ºtiam) ºi cã au fost de acord sã voteze proiectul de hotãrâre fiind convinºi cã membrii sãi sunt toþi ziariºtii din Valea Jiului ºi astfel îi ajutã pe aceºtia. Jurnalistul Tiberiu Vinþan, organizatorul Galelor Premiilor Exclusiv, a þinut la rândul sãu sã precizeze faptul cã Grupul de Presã pe care îl conduce nu are nicio legãturã cu acest Club de Presã. ”M-au sunat mai mulþi colegi din presã, pentru a mã întreba cine sunt cei de la asociaþia Clubul de Presã are vor organiza, în parteneriat cu Consiliul local Lupeni, ”Gala
Premiilor Femina”. Interesul colegilor vine probabil din supoziþia cã acest Club de presã ar putea fi continuator al Asociaþiei Media Valea Jiului, pe care am înfiinþat-o, cu majoritatea colegilor din mass-media localã, în anul 2000. Pot confirma însã cã Asociaþia Media Valea Jiului ºi-a încetat activitatea în urmã cu mai mulþi ani, prin retragerea membrilor sãi (inclusive a mea) ºi decesul multora dintre colegii care activau în conducere (Constantin Iovãnescu, Dan Codrea, ªtefan Nemecsek). Personal, nu fac parte în
prezent din nici o organizaþie profesionalã, aºa cum nu am cunoºtinþã nici despre cine sunt cei de la Clubul de Presã. Cert este cã evenimentul ”Gala Premiilor Femina” nu are nimic în comun cu evenimentul tradiþional al grupului editorial pe care-l conduc, ”Gala Premiilor Exclusiv”, acesta din urmã urmând sã aibã loc undeva la finalul lunii martie pentru al 18-lea an consecutiv, însã fãrã contribuþia financiarã a vreunei autoritãþi publice”, a declarat jurnalistul Tiberiu Vinþan. Marius MITRACHE
2 Actualitate
Impozitul pe venit, sursa majorã a bugetului local de la Petrila pe venit Itantãmpozitul este cea mai imporsursã de bani de
la Petrila. Potrivit proiecþiei bugetare pentru anul 2017, lansatã în dezbatere publicã, cea mai mare partea a veniturilor este reprezentatã de impozitul pe salarii. Peste 4 milioane de lei, din cele aproape 9 rezultã din impozitarea salariaþilor din oraºul Petrila. “Facem menþiunea cã proiectul de buget afiºat s-a întocmit pe baza veniturilor proprii, urmând
ca pe mãsurã ce se vor aloca sume reprezentând prelevãri de la bugetul de stat sã completãm proiectul de act normativ”, aratã secretarul oraºului Petrila, juristul Daniel Stroe. Proiectul de buget pe anul 2017 a fost previzionat la suma de 8.895.000 de lei, iar 4.578.000 sunt reprezentaþi de impozitul pe venit. Deocamdatã cel mai mare angajator din Petrila este unitatea minierã de la Lonea, iar îngrijorãtor este faptul cã aceasta este inclusã în programul de închidere
Locuri de muncã pentru persoane cu 10 clase Petroºani P rimãria organizeazã concurs
“In conformitate cu prevederile H.G.R. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, cu
Autoritãþile locale de la Petrila se bazeazã pe plata impozitelor de cãtre contribuabili, dar ºi pe amenzi. Cele douã capitole reprezintã sume importante la bugetul local, însã acestea sunt incerte, având în vedere gradul de colectare. 825.000 de lei sunt veniturile pe care edilii le prognozeazã din
*
Directorul general, Costel Avram al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul domnul Florin Ignat în greaua încercare pricinuitã de trecerea în nefiinþã a iubitei sale mame. Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace!
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
încasarea impozitelor pe clãdiri din partea persoanelor fizice, iar 707 mii lei sunt veniturile din amenzi. Cert este faptul cã pe veniturile din amenzi, edilii nu se pot baza având în vedere cã de ani de zile încearcã sã recupereze de la contravenienþi amenzile. Multe dintre acestea se transformã în ore de muncã în favoarea comunitãþii, astfel cã sumele nu sunt recuperate. Potrivit prognozei, bugetul local al oraºului Petrila pe anul 2017 ar putea fi constituit din impozitul pe venit din transferul proprietãþii imobiliare – 81.000 lei, impozit clãdiri persoane juridice – 271.000 lei, impozit teren persoane fizice – 202.000 lei, impozit teren persoane juridice – 256.000 lei, impozit teren extravilan
– 248.000 lei, impozit taxe judiciare de timbru – 33.000 lei, alte impozite ºi taxe pe proprietãþi – 198.000 lei, alte taxe pe servicii specifice – 71.000 lei, impozite pe mijloace de transport persoane fizice – 405.000 lei, impozite pe mijloace de transport persoane juridice – 104.000 lei, taxe pentru eliberare de licenþe ºi autorizaþii de funcþionare – 34.000 lei, alte taxe pe utilizarea bunurilor – 35.000 lei, alte impozite
*
*
Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul Florin Ignat în marea durere pricinuitã de plecarea spre o lume mai dreaptã a bunei sale mame care l-a cãlãuzit în viaþã cu multã dragoste ºi înþelepciune. Sincere condoleanþe familiei îndurerate!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
ºi taxe – 57.000 lei, venituri din concesiuni ºi închirieri – 454.000 lei, venituri din prestãri servicii – 163.000 lei, taxe extrajudiciare de timbru – 82.000 lei ºi alte venituri – 91.000 de lei. Proiectul de buget a fost lansat în dezbatere publicã iar “locuitorii oraºului Petrila pot depune contestaþii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data afiºãrii”. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Monika BACIU
< DECESE <
Telefon: 0374.906.687
S
e bazeazã pe impozite ºi amenzi
modificãrile ºi completãrile ulterioare, Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat a municipiului Petroºani, organizeazã concurs pentru ocuparea unei funcþii contractual vacantã de muncitor calificat tr.I din cadrul Compartimentului administrare cimitire, sera de flori – zone verzi”, aratã anunþul Primãriei Petroºani. Potrivit anunþului, cei care se înscriu la concurs trebuie sã aibã 10 clase/ ºcoalã profesionalã/studii medii ºi o vechime minimum 3 ani. Concursul constã în 3 etape succesive selecþia dosarelor de înscriere, probã practicã, proba interviu. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani ºi constã în proba practicã în data de 21 martie 2017, ora 10, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Dosarele de înscriere la concurs pot fi depuse din data de 24.02.2017 pânã în data de 09.03.2017, ora 1600 la Primãria Municipiului Petroºani.
pentru ocuparea unui post de muncitor calificat. Postul se aflã în cadrul Compartimentului administrare cimitire, serã de flori-zone verzi.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
pânã în anul 2018. Dupã aceastã perioadã veniturile la bugetul local se vor diminua.
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Februarie 2017
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Februarie 2017
Redresarea CEH, prin închidere R
edresarea Complexului Energetic Hunedoara ar urma sã se realizeze prin închiderea unor capacitãþi de producþie. Noua conducere a Ministerului Energiei continuã planurile fostei guvernãri, care prevede închiderea minelor Lupeni ºi
Lonea, pentru a salva o parte din Complexul Energetic Hunedoara. Carmen Hãrãu solicitã rãspunsuri de la ministrul Energiei, Toma Petcu, cu privire la soarta CEH. “Din pãcate, atunci când vine vorba despre redresarea unei companii de stat, soluþia aflatã la îndemâna decidenþilor pare sã fie aceeaºi: disponibi-
ªefii din CEH cresc producþia de huilã, schimbând mentalitatea minerilor
P
roductivitatea a crescut spune directorul general al CEH, care a fãcut schimbãri, ºi va mai face, în ierarhiile de conducere, dar le atrage atenþia celorlalþi ºefi cã nu sunt scutiþi de astfel de mãsuri. Nu prea s-a muncit ºi fiecare avea un loc cãlduþ, iar cel mai bun exemplu este mina Lonea, care a reuºit sã scoatã mai mult cãrbune, imediat ce a fost numit un alt ºef. „Producþia a mai crescut în ultima vreme, chiar dacã investiþiile suferã foarte mult. Încercãm sã aprovizionãm cu materiale ºi sã schimbãm atitudinea oamenilor, cã pânã la urmã de aici creºte productivitatea. Mã refer strict la atitudinea faþã de muncã. La mina Lonea, schimbãrile fãcute ºi-au arãtat efectele ºi s-a redresat ca producþie. ªi va creºte în continuare”, a spus Mihael Melczer, directorul general al Compplexului Energetic Hunedoara. Totuºi, mai sunt angajaþi care, imediat ce au fost schimbaþi din funcþiile de conducere, ºi-au luat concedii medicale ºi o þin tot aºa. Directorul general al CEH a þinut sã precizeze cã angajaþii Duma, Hurez ºi Rãscolean sunt în vizorul conducerii, chiar dacã au foi de boalã deocamdatã, pentru cã au condiþiile de pensionare. Ca sã creascã producþia la Vulcan se vor face ºi angajãri. „La Vulcan este o lipsã de personal pe partea de producþie minierã ºi acolo o sã angajãm 100 de oameni. Cât de repede se poate, pentru cã ºi la Vulcan va trebui sã creºtem sensibil producþia”, a mai adãugat directorul general al CEH. Disciplina a fost unul dintre criteriile pentru care conducerea CEH a fãcut schimbãri la minele viabile ºi Mihael Melczer spune cã va continua ori de câte ori va gãsi nereguli, sã facã astfel de schimbãri. Diana MITRACHE
lizarea angajaþilor ºi închiderea unor capacitãþi de producþie. Aproape niciodatã nu se planificã soluþii bazate pe investiþii de capital, retehnologizare ºi creºterea competitivitãþii prin costuri/preþuri”, aratã Carmen Hãrãu, senator PNL. Parlamentarul hunedorean considerã cã aceste mãsuri nu fac bine societãþilor de stat, fãcând referire directã la Complexul Energetic Hunedoara. “Aºa cum foarte bine cunoaºteþi, aceleaºi condiþii pãguboase au fost considerate viabile ºi pentru redresarea Complexului Energetic Hunedoara: disponibilizarea a peste 800 de angajaþi în anul 2016,
continuarea procesului de închidere a unor mine de cãrbune. Este curios faptul cã, aproape nimeni, atunci când a evaluat performanþele economice ale Complexului Energetic Hunedoara nu a analizat ºi contractele încheiate pe orizontalã, care, potrivit celor mai multe informaþii apãrute în spaþiul public, sunt principalele cauze de ineficienþã prin costuri ale Complexului”, mai susþine parlamentarul. Carmen Hãrãu atrage atenþia asupra faptului cã în bugetul de stat nu sunt prognozate investiþii pentru Complexul Energetic Hunedoara. “Analizând programarea bugetarã pentru
anul 2017, care anticipeazã doar finanþarea continuãrii lucrãrilor de închidere a celor puþin douã unitãþI miniere, constat cu surprindere cã nu au fost avansate credite bugetare ºi pentru investiþii de capital, care ar fi putut relansa eficienþa economicã a acestui Complex”, mai susþine Carmen Hãrãu. În contextual în care de funcþionarea CEH-ului depinde soarta a mii de familii
din judeþul Hunedoara, senatorul îi solicitã ministrului Toma Petcu sã spunã dacã la rectificarea bugetarã viitoare vor fi allocate fonduri pentru retehnologizarea CEH, care sunt sumele necesare pentru rentabilizarea societãþii ºi dacã în colaborare cu Ministerul Muncii pot fi create noi locuri de muncã pentru angajaþii disponibilizaþi de la CEH. Monika BACIU
Timpul nu stã în loc pentru pensionarii care aºteaptã recalcularea pensiilor
M
ii de pensionari din Valea Jiului aºteaptã încã din vara anului trecut ca pensiile sã le fie recalculate. Pentru aceºti oameni timpul nu stã în loc precum softul informatic cãruia nimeni nu îi dã de cap. Ilie Toma, fostul director al Casei de Pensii Hunedoara, actualmente deputat, solicitã lãmuriri cu privire la recalcularea pensiilor. Încã de anul trecut, pensionarii mineri din Valea Jiului au fost informaþi cu privire la faptul cã li se vor recalcula pensiile. Mulþi încã aºteaptã recalcularea, iar softul nu este funcþional. Ilie Toma cunoaºte problema pensiilor foºtilor mineri, iar acum acesta îi solicitã preºedintelui Casei Naþionale de Pensii Publice lãmuriri asupra acestui aspect. “Pentru a veni în
sprijinul derulãrii cu celeritate a mãsurilor prevãzute în programul de guvernare, vã rog sã îmi prezentaþi o datã cât mai exactã pentru finalizarea programului informatic (finalizare cât mai urgent posibilã), având în vedere recalcularea ºi punerea în platã efectivã a drepturilor de pensie, pentru persoanele aflate în sistemul public de pensii din România ºi care beneficiazã de prevederile legilor, legea 155/2016 ºi legea 192/2015. Vã adresez aceastã solicitare pentru a le comunica persoanelor beneficiare de pensie din judeþul Hunedoara ºi de la
nivel naþional, ºi care se încadreazã în articolele de lege (...)”, aratã deputatul Ilie Toma. Mii de pensionari mineri din Valea Jiului ar trebui sã beneficieze de recalcularea pensi-
ilor. Aceºtia ºi-au depus documentele la Casa de Pensii încã de anul trecut, dar nu pot beneficia de mãrirea pensiei din cauza softului care nu este funcþional. “Fac precizarea cã majoritatea persoanelor la care fac referinþã, au o vârstã respectabilã, timpul fiind foarte preþios pentru dânºii, fapt pentru care vin ºi eu cu rugãmintea personalã de a urgenta ºi finaliza aceastã cerinþã în cel mai scurt timp posibil”, mai spune Ilie Toma. Monika BACIU
4 Actualitate
Lupeni: Calea feratã ºi fosta moarã, sã disparã! U
n consilier local din Lupeni vrea cosmetizarea zonei de la intrarea în municipiul care este vizitat de tot mai mulþi turiºti. În atenþia sa stau calea feratã nefolositã, dar care încurcã circulaþia, imediat ce intri în oraº, dar ºi clãdirea fostei mori.
Ambele probleme au fost ridicate în ºedinþa Consiliului Local al municipiului Lupeni, pentru cã sunt de importanþã maximã, crede cel care a adus în discuþie subiectul. ªi în principal,
s-a vorbit de ºinele ce nu duc nicãieri ºi care încurcã toatã circulaþia. „Dupã cum vedeþi, calea feratã este inesteticã ºi, toþi cei care ne viziteazã oraºul, cum sunt turiºtii care merg în Straja, îºi pot face o pãrere greºitã despre
Lupeni ºi, în plus, este un disconfort pentru cei din localitate, pentru cã în jurul ei sunt gropi ºi trebuie ocolite. Am solicitat ca aceastã cale sã fie eliminatã”, spune Cristian Roºu, consilier local al municipiului Lupeni. Mai mult, dupã ce a
ridicat problema cãii inutile, care cândva a fost o cale uzinalã, Cristian Roºu a spus cã trebuie demolatã ºi contrucþia devenitã de ani de zile un pãericol public. ªi aceasta este la intrarea în oraº ºi acolo ajung tot felul de oameni, care îºi pun viaþa în pricol, doar cã încã nu se ºtie a cui este. Asta, deºi construcþia stã ºi se degradeazã de ani buni. „Asta este o mare problemã din cauzã cã aceastã clãdire nu are un stãpân ºi nu ºtim exact a cui este. Cel care a avut-o în proprietate a decedat, moºtenitorii nu ºtim unde se aflã ºi am solicitat demolarea ei, cã este la intrarea în oraº. Am solicitat sã aflu dacã se plãteºte impozit pentru aceastã clãdire ºi dacã o putem demola, sau sã facem ceva cu ea, cã aºa nu se mai poate”, a mai adãugat Cristian Roºu. Construcþia nu este clasificatã ºi consilierul care a ridicat acum problema în ºedinþa de la Lupeni spune cã vrea doar sã se stabileascã a cui este ºi apoi, sã îi cearã proprietarului de drept sã o demoleze, sau sã o consolideze. Diana MITRACHE
Învinuit de viol în formã continuatã
B
ãrbatul din localitatea Aninoasa, care ºi-a violat repetat fiica, riscã sã primeascã ºi o amendã penalã care i s-ar putea tranforma în zile de detenþie, pentru refuzul de a colabora. Instanþa de judecatã cere de mai multe termene un referat de evaluare al inculpatului ºi i-a pus în vedere violatorului ”cã refuzul sau omisiunea de a comunica instanþei de judecatã, la termenul fixat, relaþiile solicitate se sancþioneazã cu amendã judiciarã, potrivit legii”. Referatul cerut de magistraþi în cazul lui Emil Giurgea este important pentru cã are rolul de a analiza comportamentul, personalitatea infractorului din perspectivã psiho-socialã iar rezultatul acestor cercetãri se concretizeazã într-un
Universitatea Petroºani, dupã un an de normalitate trecut un an de la instalarea noii A echipe de conducere
din fruntea Universitãþii din Petroºani. În urma alegerilor care au avut loc anul trecut, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a primit un suflu nou, fiind modificatã structura de conducere.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Februarie 2017
Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai a fost ales ca rector al Universitãþii Petroºani. Cei trei prorectori ai instituþiei de învãþãmânt superior sunt prof.univ.habil.dr.ing.dr. ec. Eduard Edelhauser, conf.univ dr.ec. Codruþa Dura ºi prof.univ. habil.dr.ing. Roland Moraru. Reprezentanþii Universitãþii susþin cã instituþia de învãþãmânt
superior a intrat pe un fãgaº normal dupã instalarea noii echipe de conducere. “Alegerile au avut loc în mod democratic, acestea s-au realizat în urma a douã turururi de scrutin. Noi credem cã putem spune cã Universitatea din Petroºani a intrat în normalitate, odatã cu noua structurã de conducere. Pe parcursul anului trecut am
încheiat mai multe parteneriate care sã vinã în sprijinul studenþilor. Poate una dintre cele mai importante realizãri ale noastre este înfiinþarea unui materat în limba englezã, iar planurile noastre sunt de a ridica ºi mai mult ºtacheta învãþãmântului superior din Valea Jiului prin înfiinþarea unui program de doctorat în limba englezã. Nu trebuie sã uitãm cã
Universitatea din Petroºani are o istorie de aproape 70 de ani, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti aproape 70 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani”, spun reprezentanþii Universitãþii din Petroºani. “În ultimul an, Universitatea din Petroºani a avut o altã
Dupã modelul eºuat la Uricani,
Fabrici ºi aziluri, creºe ºi ºcoli, la Aninoasa
N
u au reuºit la Uricani, dar proiectul va fi viabil la Aninoasa. Cel puþin asta spune primarul oraºului Nicolae Dunca, care dupã ce va accesa un proiect de câteva milioane de euro, vede oraºul Aninoasa prosper. Aºa s-a vorbit ºi la Uricani, doar cã acolo Dãnuþ Buhãescu a spus cã totul a fost doar un plan spus în campania electoralã ºi care nu s-a materializat din vina partenerilor de afaceri.
document, care ar avea impact asupra individualizãrii judiciare a pedepsei. Documentul ar trebui sã ajungã pe masa judecãtorului la termenul de mâine, dosarul violatorului fiind pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Pe de altã parte, procurorii au reuºit sã probeze faptul cã individul ºi-a violat fiica minorã în mod repetat ºi-l acuzã de sãvârºirea infracþiunii de viol în formã continuatã. Maximilian GÂNJU imagine în Valea Jiului, iar anul acesta vrem sã arãtãm noua faþã a instituþiei de învãþãmânt superior ºi la nivelul judeþului Hunedoara ºi nu numai”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani trebuie sã facã faþã ºi unor provocãri pe care le înfruntã ºi celelalte instituþii de învãþãmânt superior din þarã, precum scãderea numãrului de studenþi. În timp ce la alte instituþii de învãþãmânt superior existã programe de licenþã care au intrat în lichidare, noua structurã de conducere a Universitãþii Petroºani încearcã sã atragã studenþi prin înfiinþarea unor noi programe cât mai atractive ºi cãutate. Monika BACIU
La Aninoasa, însã, primarul are încredere cã va reconstrui de la zero totul ºi va aduce chiar o unitate de asistenþã medicalã, ori va crea un azil de bãtrâni, dar ºi câteva fabrici. „Totul face parte dintr-un proiect de aproximativ 14 milioane
de euro, prin care vom construi de la zero o ºcoalã profesionalã cu douã clase de liceu, o grãdiniþã, un azil de bãtrâni cu 48 de locuri ºi o unitate de primire urgenþe dotatã cu absolut tot ce trebuie, inclusiv cu ambulanþã”, a spus Nicolae Dunca, edilul oraºului Aninoasa.
C
um e proiectul gândit?
Potrivit informaþiilor prezentate de reprezentanþii Asociaþiei de consultanþã ºi afaceri Euroclass Training din Bucureºti, care se ocupã de implementarea acestui proiect revoluþionar în 8 regiuni ale României, proiectul include realizarea unor servicii economice ºi sociale destinate creãrii locurilor de muncã, dar ºi soluþionãrii noilor provocãri legate de sistemul de educaþie ºi asistenþã socialã pentru vârstnici, totul cu bani ce provin de la Comisia de la Bruxelles. În cadrul investiþiilor ar
urma sã fie construite fabrici de producþie, repectiv o fabricã de pâine ºi produse de panificaþie, o fabricã de prelucrare a cãrnii (inclusiv cu abator pentru sacrificarea animalelor), o fabricã de colectare, depozitare ºi prelucrare a laptelui ºi o fabricã de colectare, depozitare ºi procesare a fructelor de pãdure). În componenþa sa socialã, proiectul include construirea ºi dotarea la standarde europene a unui azil pentru bãtrâni, dar ºi a unei grãdiniþe, a unui liceu ºi a unei unitãþi mobile de primiri urgenþe (UPU).
Petrileanul acuzat cã ºi-a violat iubita ºi pe fetiþa acesteia - trimis în judecatã
B
ãrbatul este cercetat de poliþiºti pentru douã infracþiuni de viol, victimele fiind mamã ºi fiicã. Ludovic Mihail se aflã în arest preventiv dupã ce Judecãtoria Petroºani a decis sã-i respingã cererea de a fi pus sub control judiciar ori arest la domiciliu, însã soluþia a fost contestatã de inculpat ºi urmeazã ca magis-
agreat parteneriatul. Le-am oferit terenuri, dar nu au mai sosit. Sã îl întrebaþi ºi pe primarul din Aninoasa, cã ºi la ei s-a dus! Nu ºtiu dacã au fost doar vrãjeli ºi nu am cum sã afirm aºa ceva, cã poate vin pânã la urmã”, a afirmat acum Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.
traþii Tribunalului Hunedoara sã decidã mãsura preventivã. Petrileanul (44 de ani) ºi-a violat iubita ºi pe copila acesteia de numai 12 ani în noaptea de 3 ianuarie a.c. Potrivit anchetatorilor, Ludovic Mihail ºi-a chemat iubita ºi pe fiica acesteia la el acasã ºi s-a pus pe chefuit. Dupã ce a bãut bine i s-a fãcut chef de o partidã de amor ºi a violat-o pe femeie, dar ºi pe
copilã. În urma audierilor celor douã victime, anchetatorii au aflat prin ce calvar au trecut iar legiºtii au confirmat cã au fost abuzate sexual. Potrivit unor surse, individul ar fi vrut sã-ºi punã în practicã fanteziile sexuale ºi încercase de mai multe ori fãrã succes, sã o convingã pe femeie sã o pe atragã pe copilã în patul sãu. Maximilian GÂNJU
C
um a eºuat la Uricani?
Despre acelaºi proiect, însã, Dãnuþ Buhãescu declara recent cã, la Uricani, totul a fost un fiasco. „Ne-am dat acordul de principiu pentru relizarea unui obiectiv integrat cu 4 obiective sociale ºi 4 economice. Este vorba despre un liceu, ºcoalã profesionalã, 4 clase cu 4 meserii, care se adreseazã câte unei fabrici. Urmau sã fie construite 4 fabrici, pentru care am ºi gãsit locaþiile, douã în zona fostei preparaþii, douã la fosta mina Valea de Brazi. De asemeni, o gradinita, un azil de batrani ºi o unitate de primiri urgenþã. Tot ce a depins de noi, am fãcut. Am adoptat o hotãrâre de consiliu prin care am
Proiectul spune cã în cele 4 fabrici de producþie, care colecteazã materia primã din exploatarea resurselor locale (carne, lapte, fructe de pãdure etc.) vor lucra oameni din comunitatea localã a Vãii Jiului, care vor beneficia nu doar de salarii atractive care sã le asigure un nivel de trai decent, dar ºi posibilitatea de a-ºi trimite copiii la grãdiniþa ºi, mai apoi, la liceul privat. Mai mult, elevii din toatã Valea Jiului care vor urma cursurile acestei ºcoli, vor avea parte de burse de studiu (de 500 lei lunar) ºi de acoperirea tuturor cheltuielilor educaþionale (îmbrãcãminte, transport, rechizite, manuale etc.), se vor califica în meserii specifice activitãþilor productive sus-menþionate ºi vor avea asigurat un loc de muncã în cele 4 întreprinderi ale concernului. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Lupeni: Calea feratã ºi fosta moarã, sã disparã! U
n consilier local din Lupeni vrea cosmetizarea zonei de la intrarea în municipiul care este vizitat de tot mai mulþi turiºti. În atenþia sa stau calea feratã nefolositã, dar care încurcã circulaþia, imediat ce intri în oraº, dar ºi clãdirea fostei mori.
Ambele probleme au fost ridicate în ºedinþa Consiliului Local al municipiului Lupeni, pentru cã sunt de importanþã maximã, crede cel care a adus în discuþie subiectul. ªi în principal,
s-a vorbit de ºinele ce nu duc nicãieri ºi care încurcã toatã circulaþia. „Dupã cum vedeþi, calea feratã este inesteticã ºi, toþi cei care ne viziteazã oraºul, cum sunt turiºtii care merg în Straja, îºi pot face o pãrere greºitã despre
Lupeni ºi, în plus, este un disconfort pentru cei din localitate, pentru cã în jurul ei sunt gropi ºi trebuie ocolite. Am solicitat ca aceastã cale sã fie eliminatã”, spune Cristian Roºu, consilier local al municipiului Lupeni. Mai mult, dupã ce a
ridicat problema cãii inutile, care cândva a fost o cale uzinalã, Cristian Roºu a spus cã trebuie demolatã ºi contrucþia devenitã de ani de zile un pãericol public. ªi aceasta este la intrarea în oraº ºi acolo ajung tot felul de oameni, care îºi pun viaþa în pricol, doar cã încã nu se ºtie a cui este. Asta, deºi construcþia stã ºi se degradeazã de ani buni. „Asta este o mare problemã din cauzã cã aceastã clãdire nu are un stãpân ºi nu ºtim exact a cui este. Cel care a avut-o în proprietate a decedat, moºtenitorii nu ºtim unde se aflã ºi am solicitat demolarea ei, cã este la intrarea în oraº. Am solicitat sã aflu dacã se plãteºte impozit pentru aceastã clãdire ºi dacã o putem demola, sau sã facem ceva cu ea, cã aºa nu se mai poate”, a mai adãugat Cristian Roºu. Construcþia nu este clasificatã ºi consilierul care a ridicat acum problema în ºedinþa de la Lupeni spune cã vrea doar sã se stabileascã a cui este ºi apoi, sã îi cearã proprietarului de drept sã o demoleze, sau sã o consolideze. Diana MITRACHE
Învinuit de viol în formã continuatã
B
ãrbatul din localitatea Aninoasa, care ºi-a violat repetat fiica, riscã sã primeascã ºi o amendã penalã care i s-ar putea tranforma în zile de detenþie, pentru refuzul de a colabora. Instanþa de judecatã cere de mai multe termene un referat de evaluare al inculpatului ºi i-a pus în vedere violatorului ”cã refuzul sau omisiunea de a comunica instanþei de judecatã, la termenul fixat, relaþiile solicitate se sancþioneazã cu amendã judiciarã, potrivit legii”. Referatul cerut de magistraþi în cazul lui Emil Giurgea este important pentru cã are rolul de a analiza comportamentul, personalitatea infractorului din perspectivã psiho-socialã iar rezultatul acestor cercetãri se concretizeazã într-un
Universitatea Petroºani, dupã un an de normalitate trecut un an de la instalarea noii A echipe de conducere
din fruntea Universitãþii din Petroºani. În urma alegerilor care au avut loc anul trecut, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a primit un suflu nou, fiind modificatã structura de conducere.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Februarie 2017
Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai a fost ales ca rector al Universitãþii Petroºani. Cei trei prorectori ai instituþiei de învãþãmânt superior sunt prof.univ.habil.dr.ing.dr. ec. Eduard Edelhauser, conf.univ dr.ec. Codruþa Dura ºi prof.univ. habil.dr.ing. Roland Moraru. Reprezentanþii Universitãþii susþin cã instituþia de învãþãmânt
superior a intrat pe un fãgaº normal dupã instalarea noii echipe de conducere. “Alegerile au avut loc în mod democratic, acestea s-au realizat în urma a douã turururi de scrutin. Noi credem cã putem spune cã Universitatea din Petroºani a intrat în normalitate, odatã cu noua structurã de conducere. Pe parcursul anului trecut am
încheiat mai multe parteneriate care sã vinã în sprijinul studenþilor. Poate una dintre cele mai importante realizãri ale noastre este înfiinþarea unui materat în limba englezã, iar planurile noastre sunt de a ridica ºi mai mult ºtacheta învãþãmântului superior din Valea Jiului prin înfiinþarea unui program de doctorat în limba englezã. Nu trebuie sã uitãm cã
Universitatea din Petroºani are o istorie de aproape 70 de ani, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti aproape 70 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani”, spun reprezentanþii Universitãþii din Petroºani. “În ultimul an, Universitatea din Petroºani a avut o altã
Dupã modelul eºuat la Uricani,
Fabrici ºi aziluri, creºe ºi ºcoli, la Aninoasa
N
u au reuºit la Uricani, dar proiectul va fi viabil la Aninoasa. Cel puþin asta spune primarul oraºului Nicolae Dunca, care dupã ce va accesa un proiect de câteva milioane de euro, vede oraºul Aninoasa prosper. Aºa s-a vorbit ºi la Uricani, doar cã acolo Dãnuþ Buhãescu a spus cã totul a fost doar un plan spus în campania electoralã ºi care nu s-a materializat din vina partenerilor de afaceri.
document, care ar avea impact asupra individualizãrii judiciare a pedepsei. Documentul ar trebui sã ajungã pe masa judecãtorului la termenul de mâine, dosarul violatorului fiind pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Pe de altã parte, procurorii au reuºit sã probeze faptul cã individul ºi-a violat fiica minorã în mod repetat ºi-l acuzã de sãvârºirea infracþiunii de viol în formã continuatã. Maximilian GÂNJU imagine în Valea Jiului, iar anul acesta vrem sã arãtãm noua faþã a instituþiei de învãþãmânt superior ºi la nivelul judeþului Hunedoara ºi nu numai”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani trebuie sã facã faþã ºi unor provocãri pe care le înfruntã ºi celelalte instituþii de învãþãmânt superior din þarã, precum scãderea numãrului de studenþi. În timp ce la alte instituþii de învãþãmânt superior existã programe de licenþã care au intrat în lichidare, noua structurã de conducere a Universitãþii Petroºani încearcã sã atragã studenþi prin înfiinþarea unor noi programe cât mai atractive ºi cãutate. Monika BACIU
La Aninoasa, însã, primarul are încredere cã va reconstrui de la zero totul ºi va aduce chiar o unitate de asistenþã medicalã, ori va crea un azil de bãtrâni, dar ºi câteva fabrici. „Totul face parte dintr-un proiect de aproximativ 14 milioane
de euro, prin care vom construi de la zero o ºcoalã profesionalã cu douã clase de liceu, o grãdiniþã, un azil de bãtrâni cu 48 de locuri ºi o unitate de primire urgenþe dotatã cu absolut tot ce trebuie, inclusiv cu ambulanþã”, a spus Nicolae Dunca, edilul oraºului Aninoasa.
C
um e proiectul gândit?
Potrivit informaþiilor prezentate de reprezentanþii Asociaþiei de consultanþã ºi afaceri Euroclass Training din Bucureºti, care se ocupã de implementarea acestui proiect revoluþionar în 8 regiuni ale României, proiectul include realizarea unor servicii economice ºi sociale destinate creãrii locurilor de muncã, dar ºi soluþionãrii noilor provocãri legate de sistemul de educaþie ºi asistenþã socialã pentru vârstnici, totul cu bani ce provin de la Comisia de la Bruxelles. În cadrul investiþiilor ar
urma sã fie construite fabrici de producþie, repectiv o fabricã de pâine ºi produse de panificaþie, o fabricã de prelucrare a cãrnii (inclusiv cu abator pentru sacrificarea animalelor), o fabricã de colectare, depozitare ºi prelucrare a laptelui ºi o fabricã de colectare, depozitare ºi procesare a fructelor de pãdure). În componenþa sa socialã, proiectul include construirea ºi dotarea la standarde europene a unui azil pentru bãtrâni, dar ºi a unei grãdiniþe, a unui liceu ºi a unei unitãþi mobile de primiri urgenþe (UPU).
Petrileanul acuzat cã ºi-a violat iubita ºi pe fetiþa acesteia - trimis în judecatã
B
ãrbatul este cercetat de poliþiºti pentru douã infracþiuni de viol, victimele fiind mamã ºi fiicã. Ludovic Mihail se aflã în arest preventiv dupã ce Judecãtoria Petroºani a decis sã-i respingã cererea de a fi pus sub control judiciar ori arest la domiciliu, însã soluþia a fost contestatã de inculpat ºi urmeazã ca magis-
agreat parteneriatul. Le-am oferit terenuri, dar nu au mai sosit. Sã îl întrebaþi ºi pe primarul din Aninoasa, cã ºi la ei s-a dus! Nu ºtiu dacã au fost doar vrãjeli ºi nu am cum sã afirm aºa ceva, cã poate vin pânã la urmã”, a afirmat acum Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.
traþii Tribunalului Hunedoara sã decidã mãsura preventivã. Petrileanul (44 de ani) ºi-a violat iubita ºi pe copila acesteia de numai 12 ani în noaptea de 3 ianuarie a.c. Potrivit anchetatorilor, Ludovic Mihail ºi-a chemat iubita ºi pe fiica acesteia la el acasã ºi s-a pus pe chefuit. Dupã ce a bãut bine i s-a fãcut chef de o partidã de amor ºi a violat-o pe femeie, dar ºi pe
copilã. În urma audierilor celor douã victime, anchetatorii au aflat prin ce calvar au trecut iar legiºtii au confirmat cã au fost abuzate sexual. Potrivit unor surse, individul ar fi vrut sã-ºi punã în practicã fanteziile sexuale ºi încercase de mai multe ori fãrã succes, sã o convingã pe femeie sã o pe atragã pe copilã în patul sãu. Maximilian GÂNJU
C
um a eºuat la Uricani?
Despre acelaºi proiect, însã, Dãnuþ Buhãescu declara recent cã, la Uricani, totul a fost un fiasco. „Ne-am dat acordul de principiu pentru relizarea unui obiectiv integrat cu 4 obiective sociale ºi 4 economice. Este vorba despre un liceu, ºcoalã profesionalã, 4 clase cu 4 meserii, care se adreseazã câte unei fabrici. Urmau sã fie construite 4 fabrici, pentru care am ºi gãsit locaþiile, douã în zona fostei preparaþii, douã la fosta mina Valea de Brazi. De asemeni, o gradinita, un azil de batrani ºi o unitate de primiri urgenþã. Tot ce a depins de noi, am fãcut. Am adoptat o hotãrâre de consiliu prin care am
Proiectul spune cã în cele 4 fabrici de producþie, care colecteazã materia primã din exploatarea resurselor locale (carne, lapte, fructe de pãdure etc.) vor lucra oameni din comunitatea localã a Vãii Jiului, care vor beneficia nu doar de salarii atractive care sã le asigure un nivel de trai decent, dar ºi posibilitatea de a-ºi trimite copiii la grãdiniþa ºi, mai apoi, la liceul privat. Mai mult, elevii din toatã Valea Jiului care vor urma cursurile acestei ºcoli, vor avea parte de burse de studiu (de 500 lei lunar) ºi de acoperirea tuturor cheltuielilor educaþionale (îmbrãcãminte, transport, rechizite, manuale etc.), se vor califica în meserii specifice activitãþilor productive sus-menþionate ºi vor avea asigurat un loc de muncã în cele 4 întreprinderi ale concernului. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Februarie 2017
Straja, staþiunea montanã în continuã expansiune S
taþiunea montanã Straja este în continuã expansiune. Când autoritãþile locale ºi investitorii privaþi luptã pentru aceleaºi deziderate, succesul este asigurat. Pe acest principiu funcþioneazã ºi staþiunea montanã Straja, acolo unde în fiecare weekend pe pârtii sunt mii de turiºti. La începutul sezonului de iarnã a fost pus în funcþiune încã un telescaun în staþiunea montanã, investiþia fiind privatã în proporþie de 100%. Omul de afaceri Emil Pãrãu a pus în funcþiune un nou telescaun astfel încât sã faciliteze accesul turiºtilor pe pârtii. În paralel, autoritãþile locale continuã lucrãrile de investiþii menite a dezvolta infrastructura
turisticã. Totodatã, anul acesta edilii din Lupeni au semnat un parteneriat cu proprietarii de instalaþii de transport pe cablu din Straja ºi au implementat un sistem unic de ticketing. “Noi dorim sã demarãm douã proiecte importante, un studiu privind PUZ-ul pentru staþiunea Straja. Vrem sã încheiem un plan privind sistemul de conducte care vor alimenta hidranþii de
incendiu pe toate strãduþele care se vor forma în staþiunea Straja ºi în primãvarã vom continua lucrãrile de canalizare care vor duce Straja la standarde europene. În ceea ce priveºte dezvoltarea domeniului schiabil noi am reuºit sã facem pârtia de sub telegondolã pânã la punctul de îmbarcare, ceea ce a fost un plus pentru staþiune întrucât pârtia este destul de
O nouã competiþie în Straja
S
traþiunea montanã Straja a gãzduit încã o competiþie sportivã dedicatã iubitorilor sporturilor de iarnã. Cupa Straja la schi s-a disputat în acest weekend în staþiunea montanã, iar la start au luat parte aproape 100 de participanþi. “A fost Cupa Straja, iar Primãria, Consiliul Local al municipiului Lupeni în parteneriat cu Comexim R Lupeni au sprijinit organizarea evenimentului. Primãria ºi Consiliul Local au acordat pentru acest eveniment suma de 5000 de lei, aceasta fiind împãrþitã câºtigãtorilor”, a declarat Iacob
lungã de la întoarcere ºi pânã la pârtie”, a declarat Iacob Mesaroºi, primarul interimar al municipiului Lupeni. Existã însã o problemã cu care se confruntã cabanierii. Apa din rezervoare scade destul de dramatic, astfel cã alimentarea cu apã potabilã a staþiunii montane se realizeazã cu dificultate. Edilii promit cã incovenientul va fi remediat în acest an odatã cu punerea în funcþiune a noilor bazine de apã. “Debitul de apã este mai mic, dar sperãm
ca în primãvarã sã putem rezolva cele douã bazine de 2X150 ºi atunci va fi apã suficientã ºi nu vom mai fi nevoiþi sã alimentãm tunurile de apã din rezervoarele care sunt destinate apei pentru consum”, a mai spus
„Cei cu BMV se cred nemuritori”
Mesaroºi, primarul interimar al municipiului Lupeni. Competiþiile montane organizate în Straja sunt cel mai bun mod de a promova staþiunea. La fiecare competiþie iau parte turiºti veniþi din întreaga þarã. “Noi dorim cu aceastã ocazie sã promovãm staþiunea montanã Straja fiindcã este la un nivel mult
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - ANUNÞ -
Primãria municipiului Vulcan în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanþele publice locale aduce la cunoºtinþã faptul cã publicã Proiectul de buget pe anul 2017. Proiectul de buget pe anul 2017 ºi Lista obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2017 se aflã afiºat la sediul Primãriei municipiului. Propuneri, sugestii, opinii cu
mai mare decât alte staþiuni din þarã”, a mai spus sursa citatã. Weekendurile viitoare noi competiþii sunt pregãtite celor care iubesc zãpada. Municipalitatea de la Lupeni a susþinut financiar organizarea evenimentului. Suma de 5000 de lei a fost alocatã de Consiliul Local pentru a-i premia pe câºtigãtori. Monika BACIU
ei cu BMV se cred nemuritori”. Asta a spus „C un localnic din Lupeni, dupã ce un tânãr care conducea un astfel de bolid s-a fãcut praf la intrarea în oraº. Mãrturie stã maºina care se afla ºi vineri în zona din apropierea primãriei din localitate. Potrivit martorilor, maºina a fost grav avariatã, dupã ce ºoferul nu a mai putut stãpâni volanul la o vitezã foarte mare.
valoare de recomandare cu privire la Proiectul de buget pe anul 2017 ºi a Listei obiectivelor de investiþii propuse a se realiza în anul 2017 pot fi depuse în scris la sediul Primãriei municipiului Vulcan, transmise prin fax la numãrul 0254571910 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de email: primvulcan@yahoo.com. În data de 10.03.2017 ora 11,00 în sala de ºedinþe a Primãriei municipiului Vulcan va avea loc o întâlnire în care se va dezbate public proiectul de buget pe anul 2017. Primarul municipiului Vulcan Ing. GHEORGHE ILE
sursa citatã. De la începutul sezonul de iarnã ºi pânã la ora aceasta, domeniul schiabil Straja a adus la bugetul local al municipiului Lupeni suma de 75.000 de lei. Monika BACIU
„Joi seara parcã s-a întâmplat ºi se pare cã nu a mai ºtiut cum sã vireze într-o curbã uºoarã, aºa cã s-a lovit cu putere de un obstacol. Maºina o vedeþi cum aratã, dar ºoferul este bine”, a spus un localnic, martor al accidentului. Poliþia rutierã a demarat, sãptãmâna trecutã, o amplã acþiune de verificare a ºoferilor în trafic ºi a dat zeci de sancþiuni. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Februarie 2017
Oamenii de afaceri preiau frâiele Vãii Jiului
D
e un sfert de veac aºteptãm sã se întâmple ceva, iar primarii Vãii Jiului nu reuºesc decât sã asfalteze câteva strãzi ºi nici nu s-a putut pune problema atragerii de investitori prea mulþi. Nu s-a reuºit nici revigorarea zonei, motiv pentru care mai mulþi oameni de afaceri din zonã au creat un for, prin care vor sã facã ceva aici, dupã modelul partenerilor lor de peste hotare. Spun cã vor sã vinã cu idei, sã adune cât mai mulþi patroni de succes ºi, împreunã, sã dezvolte zona, în paralel cu ºcolile, cu universitatea, ºi cu administraþiile locale. „Sunt foarte puþine zone din România atât de sãrace, dar care au universitate, aºa cum avem noi aici. Trebuie sã avem o legãturã foarte strânsã cu mediul universitar, foarte strânsã cu liceele, cu ºcolile profesionale. Sã încercãm sã pregãtim ºi sã oferim tinerilor de aici un loc de muncã rezonabil ºi sã aibã un câºtig, încât sã
nu îi mai determinãm sã plece de aici”, a spus Daniel Benea, vicepreºedinte al Asociaþiei al Asociaþiei Comitetului de Iniþiativã Petroºani. Oamenii de afaceri ºi-au dat seama cã, peste hotare, partenerii lor au reuºit, iar acolo totul a pornit de la ei, aºa încât ne vorbesc ºi despre un plan de bãtaie. „Primul pas este sã încercãm sã adunãm o echipã ºi sã strângem într-o bazã de date toate dorinþele, clasificate, ale oamenilor de afaceri, ale membrilor asociaþiei, urmând ca sã instituim programe concrete legate de dorinþele ºi aspiraþiile tuturor”, a mai adãugat Daniel Benea. Oamenii de afaceri recunosc cã s-au confruntat cu grave
probleme, cã nu a existat niciun fel de legãturã a lor cu autoritãþile locale, cã nu sunt transpuse problemele comunitãþii în proiecte legislative la nivel local, regional ºi naþional. Asta, pentru cã au fost puºi mereu la zid, cã sunt din Valea Jiului. „În Valea Jiului, companiile nu pot atrage capital nou, pentru cã noi suntem încadraþi în Regiunea Vest, iar cofinanþarea pentru proiectele UE este identicã cu cea a companiilor din Timiºoara ºi, la nivel naþional suntem sub media naþionalã. Noi trebuie sã confinanþãm 70%, pe când o companie de la Cluj, doar 50% ”, a explicat fenomenul, omul de afaceri din Petroºani. Mai mult, cei care constituie mediul de
Zeci de sancþiuni pentru încãlcarea Codului Rutier D eºi în fiecare zi mor oameni pentru cã nu sunt respectate normele rutiere, iar poliþiºtii rutieri încearcã prin toate mijloacele sã previnã evenimentele rutiere, existã mulþi conducãtori auto inconºtienþi În cursul sãptãmânii trecute, poliþiºtii rutieri au desfãºurat mai multe acþiuni ce au vizat reducerea numãrului de evenimente rutiere ºi, implicit, reducerea numãrului de victime ale unor accidente produse pe drumurile publice prin prevenirea ºi sancþionarea abaterilor ce constituie cauze principale generatoare de evenimente rutiere grave. În urma acestor acþiuni, în perioada 2025.02.2016, poliþiºtii hunedoreni au aplicat
252 de sancþiuni contravenþionale, din care, pentru: - Traversarea neregulamentarã a strãzii:78 de sancþiuni contravenþionale; - Neacordare prioritate pietoni: 9 sancþiuni contravenþionale; - Nerespectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea feratã: o de sancþiune contravenþionalã; - Nerespectarea regimului legal de vitezã: 51 de sancþiuni contravenþionale. Totodatã, au fost ridicate patru certificate de înmatriculare ºi au fost reþinute 26 permise de conducere, în vederea
suspendãrii executãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru diferite abateri de la regimul circulaþiei pe drumurile publice, precum: neacordare prioritate pietoni (9 permise de conducere), depãºirea cu peste 50km/h a regimului legal de vitezã (4 permise de conducere), depãºire neregulamentarã (un permis de conducere), nerespectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea feratã (un permis de conducere). Pentru a nu fi impli-
afaceri recunoasc cã s-au regrupat într-un alt for ºi cã pânã acum nu au reuºit mare lucru, însã, acum afaceriºtii spun cã au personalitate juridicã ºi lucrurile pot evolua. „Am pornit la drum cu Consiliul Consultativ Economic în noiembrie 2015, un for constituit prin HCL la Petroºani, care cuprindea 44 de membri din mediul economic ºi academic din Petroºani, Acum el este istorie ºi oamenii de afaceri au dobândit personalitate juridicã. Ca realizãri ale Consiliului Consultativ, în discuþiile cu Administraþia publicã localã din Petroºani, am avut ºi câeva puncte forte. S-a þinut cont de cererea mediului de afaceri ºi cota de impozitare la clãdirile nerezidenþiale a fost redusã de la 1,3 la caþi în accidente rutiere, conducãtorii auto sunt sfãtuiþi sã manifeste prudenþã sporitã la volan, sã mãreascã distanþa de siguranþã faþã de vehiculele care ruleazã în faþã ºi sã nu se angajeze în efectuarea unor manevre riscante. De asemenea, pe timpul deplasãrii, poliþiºtii le recomandã ºoferilor sã circule cu vitezã redusã, adaptatã condiþiilor meteo-rutiere: În situaþia conducerii autovehiculelor în condiþii de ploaie este necesarã utilizarea luminilor de întâlnire ºi pe timpul zilei, pentru toate categoriile de drumuri, precum ºi a celor de ceaþã în cazul apariþiei acestui fenomen. Totodatã, poliþiºtii recomandã pietonilor sã traverseze numai prin locurile marcate corespunzãtor, dupã o temeinicã asigurare ºi sã evite pe cât posibil deplasarea pe partea carosabilã.
0,9. Este o victorie ºi un suflu nou pentru cei cu spaþii. De asemenea, administraþia a þinut cont cã este necesarã amenajarea Parcului Industrial Livezeni ºi a prins sumele necesare în proiectul de buget pe 2017 ºi, la întâlnirea din septembrie cu premierul de atunci Dacian Cioloº chiar s-a pus problema acestui parc. Iar o altã idee ce a fost preluatã de administraþie a fost crearea pe forumul primãriei din Petroºani, a unui site cu facilitãþile pe care le poate acorda investitorilor”, a mai
Actualitate 7 adãugat ºi Viorel Pascu, secretar al Asociaþiei Comitetului de Iniþiativã Petroºani. Acum sunt aproximativ 40 de oameni în acest for denumit generic A.C.I – Asociaþia Comitetului de Iniþiativã, dar toþi sperã sã îi atragã ºi pe restul, sã genereze proiecte ºi sã caute finanþãri, pentru cã altfel, Valea Jiului nu va avea viitor. Pentru asta, se va þine cont de piaþa muncii, de ceea ce calificã liceele, dar ºi Universitatea va merge pe un program de viitor bazat pe ceea ce cere piaþa muncii. Diana MITRACHE
Procurorii DNA Alba au descins la Spitalul Judeþean Deva
A
nchetatorii au ridicat mai multe documente de la unitatea medicalã, actele vizând organizarea concursurilor de ocupare a posturilor scoase la concurs ºi achiziþiile desfãºurate în perioada 2013-2017. Totodatã au fost cerute ºi dosarele pentru procedurile de achiziþie din intervalul 2013-2017. Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a fost condus, în perioada 2012-2016 de cãtre Cãlin Laza. Acesta spune cã a avut nenumãrate controale, fãrã sã fie constatate
nereguli în activitatea instituþiei. ”Am avut mai multe controale în perioada menþionatã. Am avut audit ºi verificãri ale Corpului de Control de la Consiliul Judeþean Hunedoara (instituþia care coordoneazã activitatea spitalului, n.r.). Nu au fost constatate probleme în activitatea spitalului”, a spus Cãlin Laza. Pe de altã parte, actualul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora spune cã anchetatorii au tot dreptul sã ridice documentele care-i intereseazã. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 Februarie 2017
Henþ cu mâna
MON CHER HERR ÎL CUªER? Am tot vãzut, am tot citit ºi am constatat cã antrenorul Naþionalei de fotbal, Christoph Daum, a devenit cam nervos ºi cam agitat în ultima
vreme. Are ce are cu presa – care, evident, nici ea nu-i perfectã ...-, dar omul uitã cã vreo doi ani a fost ºomer de lux (deºi are opt trofee în CV, cu
titluri ºi Cupe în Germania, Turcia ºi Austria) ºi astfel, cu atât mai mult, derapajele sale sunt inexplicabile. Printre ele ºi nereuºitele de la Eintracht Frankfurt, Ceveles Bruges sau Besiktas Istanbul, de unde a plecat cu ºuturi în fund. ªi aºa, din postura de fost antrenor,
Herr Daum ajunge sã preia Naþionala României, o pãlãrie se pare, cam mare pentru domnia sa. Omul nu pricepe nimic ce-i cu fotbalul ãsta, a trecut de momentele Muntenegru (penibil), Armenia (o întâmplare) ºi Polonia (jalnic) ºi aºteaptã acum minunea cu
Fotbal, Liga a II-a
UNDE SUNT CLASICII? început, ºontâc-ºontâc, A Liga a II-a la fotbal, ceva ce aminteºte de Divizia „B”. O ligã cu un tablou brãzdat de neîmpliniri, cu echipe obscure, din care doar F.C. Braºov, U.T.A., Olimpia Satu Mare, Dacia Unirea Brãila sau C.S. Mioveni mai amintesc de vremurile de odinioarã. Alãturi de programul ultimelor 17 etape din retur, facem un „remember” la un moment al prezenþei Vãii Jiului în Divizia „B”.
Remember
ACUM TREI DECENII, CU DOUÃ ECHIPE ÎN „B” Returul în Seria a III-a a Diviziei „B”, ediþia 19851986 se reia pe 16 martie 1986. Cu Jiul Petroºani pe locul 1, Minerul Lupeni pe locul 18, ultimul... Jiul va începe în forþã, 2-0 cu U.T.A. (goluri
Gãman ºi Lasconi), Minerul Lupeni pierde, 0-3 la Olimpia Satu Mare. Etapele se scurg, cele douã echipe rãmân pe aceleaºi poziþii, de pe care se vor întâlni în meciul direct pe 21 mai 1986, la Petroºani. Dupã un meci cu scântei în tur (Jiul câºtigase la Lupeni cu 2-1), victorie zdrobitoare a Jiului, cu 7-1!, A fost meciul lui Horaþiu Lasconi care a marcat de 5 ori, plus alte douã goluri semnate I. Dosan ºi Vancea, Nelu Pãuna
Danemarca. Christoph Daum, e clar, trãieºte într-o confuzie totalã, este departe de orice obiectiv propus, (de alþii, cã el nu are nicio treabã ...) el considerã cã într-o þarã cu virtuþii (!?) palide, merge ºi un fotbal obscur. Cuºer îi, Herr Daum?
marcând pentru Lupeni. Au jucat atunci echipele: Jiul (antr. Gigi Mulþescu): Toma – B. Popescu (min. 73 Florescu), Buzduga, Fl. Neagu, Stana – Szekely (min. 68 Gãman), Mulþescu, I. Dosan – Bãluþã, Vancea, Lasconi. Minerul Lupeni (antr. C. Cotroazã): Coge (min. 31 Marton) – C. Ungureanu, Vaidasigan, Dina, Terche – I. Popa (min. 80 Postelnicu), Muia, Nichimiº - N. Pãuna, Bãþan, Colceag. Era însã un derby de Valea Jiului în „B”!
Paginã realizatã de Genu TUÞU
LASCONI, 5 goluri în poarta Lupeniului