Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1284
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
CEH a plãtit cãrbunele pe primele douã luni de la SNIM
C
hiar dacã pare incredibil, Complexul Energetic Hunedoara a reuºit sã achite integral suma necesarã plãþii cãrbunelui provenit de la minele pe închidere.
Producþia de huilã a acestora se opreºte la finele acestui an, iar problemele care au generat acumulãri de sume restante între cele douã societãþi, au fost generate de posibilitatea ca CEH sã intre în insolvenþã. Acum, spun cei de la Societatea de Închideri de Mine, banii sunt la zi ºi sunt ºanse sã fie recuperate în totalitate creanþele. „De la începutul acestui an ºi pânã în momentul de faþã, practic, producþia
marfã, pe care am livrat-o, în totalitate, este încasatã, urmând a gãsi soluþii pentru a reeºalona acele creanþe pe care le avem la CEH. Ele au fost împiedicate pe parcursul ultimelor douã luni ale anului trecut ºi pe cele douã luni de la începutul acestui an, din cauza situaþiei incerte de a intrra sau nu în insolvenþã”, a spus Petre Drãgoescu, director tehnic la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine (SNIM). Aproximativ 40 de milioane de lei era datoria Complexului Energetic Hunedoara cãtre minele pe închidere, în anul trecut, iar din cauza problemelor financiare, CEH a putut achita banii doar pentru a susþine salariile minerilor de la minele pe închidere. Diana MITRACHE
ANINOASA:
Proiect fantastic pentru un cartier „mort”
C
ase dãrãpãnate ºi aproape prãbuºite, noroi, oameni sãrmani ºi prea puþini tineri. Asta gãseºti în comunitatea de pe Strada Libertãþii din Aninoasa, un loc ferit de orice cãlãtor, un loc aflat mai sus de sediul primãriei. Aici ºi chioºcul de pâine a fost închis ºi în zonã au rãmas doar bãtrânii, în casele ce au gãuri uriaºe spre acoperiº. >>> PAGINA A 3-A
Simi Iordache bãtut ºi clubul Keops vandalizat atronului Clubului Keops din P Petroºani a fost bãtut în noaptea de joi spre vineri, sãptãmâna trecutã. Poliþia a intervenit marþi dimineaþã cu mascaþii, pentru a-l reþine pe bãrbatul ce a apucat sã facã mai multe stricãciuni în club. Omul de afaceri a fost þinta unui bãrbat recalcitrant, care a intrat în local ºi a distrus o parte din mobilier. Oamenii legii
spun cã l-au reþinut, marþi dimineaþã, pentru 24 de ore, pe fãptaº. „Acþiunea a avut loc, chiar în cursul dimineþii de marþi. Poliþiºtii din Petroºani, cu sprijinul colegilor de la Serviciul pentru Acþiuni Speciale, au efectuat o acþiune pe raza municipiului Petroºani, în urma cãreia au reþinut un petroºãnean în vârstã de 32 de ani. Acesta este cercetat de poliþiºti sub aspectul comiterii infracþiunilor de tulburare a ordinii ºi liniºtii
publice, lovire sau alte violenþe ºi distrugere, faptele fiind comise în noaptea de 16/17.02.2017, în incinta unui club din municipiul Petroºani. Potrivit probatoriului, bãrbatul, aflat sub influenþa bãuturilor alcoolice, l-ar fi lovit pe administratorul clubului ºi ar fi distrus o parte din mobilierul localului. Ancheta este în curs, în momentul de faþã este reþinut ºi va fi prezentat magistraþilor în vederea luãrii mãsurilor legale”, a spus Bogdan Niþu, purtã-
tor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În cazul lui Alin Albei, bãrbatul bãnuit cã ar fi provocat întreg scandalul, a fost luatã mãsura preventivã a reþinerii pentru 24 de ore, cel în cauzã urmând a fi prezentat magistraþilor în vederea luãrii mãsurilor legale ce se impun. Patronul Clubului Keops, Siminel Iordache ºi-a scos un certificat medico-legal, imediat dupã incident, dar nu a putut fi contactat pentru a da detalii despre ceea ce s-a petrecut în club. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Februarie 2017
Hale de 90 de MILIARDE lei vechi, la Petrila? utoritãþile A locale de la Petrila par sã fi gãsit
60% din bugetul primãriei pentru halã
cloºca cu puii de aur. Edilii din Petrila au gãsit, undeva într-o puºculiþã dositã, circa 90 de miliarde de lei vechi pentru construirea unor hale de producþie.
Liberalii nu au votat, dar proiectul a trecut Proiectul a fost supus spre aprobarea consilierilor locali. Liberalii nu au votat pentru acest proiect de hotãrâre. Cristian Oros, consilier local independent, s-a abþinut de la vot, însã cum socialdemocraþii au majoritatea în consiliul local, proiectul de hotãrâre a trecut. Proiectul de hotãrâre prevede aprobarea indicatorilor “tehnico-economici pentru obiectivul de investiþii construcþie spaþiu de producþie în oraºul Petrila”. “Suma necesarã pentru lucrarea menþionatã anterior este de 9.101,354 mii lei, va fi prevãzutã ºI suportatã din bugetul local de la cap. 70, locuinþe, servicii ºI dezvoltare publicã”, aratã proiectul. Autoritãþile locale ºi-au propus realizarea unor hale pentru atragerea de investitori. “Având în vedere faptul cã în oraºul Petrila activitatea minierã s-a restrâns, în ultimii ani fiind efectuate mai multe disponibilizãri din acest sector de activitate, deoarece în localitate nu existã investiþii majore care sã ofere locuri de muncã, în oraº fiind forþã de muncã disponibilã, se doreºte construirea unui spaþiu de producþie pentru atragerea de investitori capabili sã angajeze aceste persoane”, aratã expunerea de motive.
Consultanþa ºi asistenþa tehnicã, aproape 50% din valoarea halelor Consilierii locali ai PNL s-au opus acestui proiect de hotãrâre, care în opinia lor este exagerat din punctul de vedere al costurilor. Cornel Preda, consilier local PNL, susþine cã aproape jumãtate din bugetul alocat pentru aceste hale se duce pentru consultanþã ºi asistenþã tehnicã. “Nu am avut ºi nu am nimic împotrivã în ceea ce priveºte construirea acestei hale pentru cã este un lucru benefic pentru oraºul Petrila, dar din punct de vedere al costului acestei hale mi s-a pãrut exagerat. Este o sumã cu care eu nu am fost de acord din mai multe motive. În primul rând, hala propriu-zisã a fost evaluatã la circa 50 miliarde de lei vechi ºi vreo 40 de miliarde de lei vechi se duc pe apa sâmbetei, pe consultanþã, asistenþã tehnicã, pe diferite cheltuieli neprevãzute. Nu mi se pare corect ca la cheltuielile neprevãzute sã cuprindã peste jumãtate de miliard de lei vechi. Mi s-a pãprut mult în ceea ce înseamnã consultanþa. Cel care face proiectul nu el se ocupã ºi de partea de consultanþã ºi asistenþa tehnicã? Le-am zis ºi domnilor cã nu este corectã aceastã sumã ºi nu am votat pentru cons-
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
truirea acestei hale la acest preþ. Dumnealor (edilii locali-n.r.) au venit cu precizarea cã a fost fãcutã doar de proiectant”, a declarat Cornel Preda, consilier local PNL. Consilierii PNL au fost indignaþi de faptul cã în deviz aproape jumãtate din suma totalã este destinatã consultanþei ºi asistenþei tehnice. “Dai 20 de miliarde pentru protecþia mediului ºi amenajare teren? Le-am zis cã doar nu pun covor sintetic, iar domnul primar a zis cã se va amenaja ºi o parcare. Sã dea Dumnezeu ca aceastã halã sã fie populatã ca sã nu rãmânã pãrãsitã ca ºi colibele momârlanilor pe vârful muntelui. Totuºi trebuie sã fim obiectivi, corecþi ºi cinstiþi faþã de cetãþenii oraºului. la situaþia noastrã economicã din oraºul Petrila mi se pare o sumã exagerat de mare”, a mai spus consilierul PNL, Cornel Preda. Un alt consilier local care nu a votat acest proiect de hotãrâre a fost independentul Cristian Oros. Acesta s-a abþinut la vot, motivând cã suma alocatã pentru realizarea halei de producþie este exageratã. “M-am abþinut pentru suma este extraordinar de mare. Mi se pare la valoarea aceasta undeva la la peste 25% din bugetul primãriei. Mi se pare enorm de mult, sã
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
ajungi undeva la o valoare de 2 milioane de euro în condiþiile în care se alocã aproape jumãtate pentru asistenþã tehnicã sau consultanþã. Totuºi am vãzut cã primarul de la Petroºani a zis cã o halã costã undeva între 800.0001.000.000 de euro, iar la noi sã o facã cu 2 milioane de euro, mi se pare exorbitant. Vrem sã construim, dar la sume acceptabile”, a declarat Cristian Oros, consilier local independent la Petrila.
Bugetul primãriei oraºului Petrila aferent anului 2017 încã nu a fost votat, dat fiind faptul cã promulgarea bugetului naþional s-a realizat cu întârziere. Chiar ºi aºa, consilierii petrileni susþin cã mai bine de jumãtate din bugetul pe anul acesta ar fi alocat pentru realizarea halei. “Bugetul local pe anul trecut a fost undeva 160 miliarde de lei. Sã nu uitãm cã prin închiderea minei Petrila bugetul a scãzut cu cel puþin 5
miliarde de lei. Deci bugetul va fi undeva la 150 de miliarde de lei, scoatem aproape 100 de miliarde ºi mai rãmânem cu 50 de miliarde. Noi am aprobat în mandatul anterior suma de 50 de miliarde de lei de la bugetul local pentru asfaltare trotuare, strãduþe prin diferite zone ale oraºului. atunci îmi pun un semn de întrebare, cu ce rezolvã restul problemelor?”, a mai spus consilierul Preda. Potrivit documentelor care prevãd realizarea halei, aceasta ar urma sã fie construitã într-un interval de 16 luni. Monika BACIU
< DECESE < Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere, colegii de la INCD INSEMEX SA Petroºani Departamentul S.R.M sunt alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celui care a fost domnul
BOANTÃ PETRU Dumnezeu sã îl ierte ºi sã îl odihneascã în pace!
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Februarie 2017
Aninoasa: Proiect fantastic pentru un cartier „mort” C
ase dãrãpãnate ºi aproape prãbuºite, noroi, oameni sãrmani ºi prea puþini tineri. Asta gãseºti în comunitatea de pe Strada Libertãþii din Aninoasa, un loc ferit de orice cãlãtor, un loc aflat mai sus de sediul primãriei. Aici ºi chioºcul de pâine a fost închis ºi în zonã au rãmas doar bãtrânii, în casele ce au gãuri uriaºe spre acoperiº. Cei mai mulþi nici nu vor sã vorbeascã despre viaþa lor tristã, însã, primarul Nicolae Dunca are, spune el, planuri mari cu acest cartier. „Nu îmi pasã mie ce zice el. Sã îl ascultaþi voi cã poate e bine. Noi suntem bãtrâni”, a spus o femeie, iar un alt bãrbat, pe care l-am gãsit pe drum, a
refuzat sã discute cu noi, poate pentru cã i-a fost ruºine sã recunoascã faptul cã trãieºte într-o casã extrem de degradatã. Nicolae Dunca, primarul din Aninoasa, spune cã va reface casele, dar mai important, va aduce înapoi în þarã tinerii care au plecat demult din Aninoasa. Totul cu aproximativ 6 milioane
de euro, iar proiectul ar urma sã înceapã de la 1 martie, susþine, cu optimism, primarul. „Grupul þintã pe care ne-am axat noi, îl reprezintã cei din partea de nord a oraºului, de la Primãrie în sus. Se vor face cursuri de calificare pentru persoanele defavorizate, se va alege un grup de 20 de tineri, cãrora li se va aloca suma de 25.000 de euro, pentru a-ºi deschide o afacere. Dupã 3 ani, mai pot primi 200.000 de euro, pentru dezvoltarea afacerii Noi acolo avem mai puþini tineri, cã majoritatea sunt plecaþi în alte þãri. Dar mulþi ar veni înapoi dacã ar avea un loc de muncã. S-ar întoarce la Aninoasa”,
recunoaºte primarul Nicolae Dunca. Edilul spune cã acesrt proiect, pe care l-a gândit, va face posibilã reparaþia caselor dãrãpãnate, cã tot îi aduce pe tineri înapoi în þarã. „Tot în cadrul acestui proiect vom reabilita ºi casele de colonie de la primãrie în sus, care sunt într-un stadiu avansat de degradare, cele douã ºcoli, care sunt ºi ele partenere în proiect ºi le vom dota cu mobilier”, a mai adãugat edilul. Totul va fi finanþat prin Programul Operaþional Capacitate Umanã, axa 4.2, iar optimismul primarului din Aninoasa, un oraº mort, dupã închiderea
minei, merge pânã acolo încât spune cã tinerii se vor întoarce pentru cã în oraº va fi deschisã o fabricã de acumulatori pentru 500 de locuri de muncã cu salarii de peste 1.600 de lei. În total, în acest Cartier sãrac stau cam 600 de suflete, însã, tinerii pe care sperã primarul sã îi aducã, au fugit demult de sãrãcie. Rãmâne de vãzut dacã luna lui mãrþiºor aduce primãvara la Aninoasa, pentru cã nici cartierul Vulculeºti, ajuns celebru pentru cocioabele aflate pe marginea DN 66A, nu a cunoscut vreo dezvoltare în ultimele decenii. Diana MITRACHE
Termoficarea depinde de primarii Vãii Jiului a sã mai funcþioneze sistemul de C termoficare este nevoie
de implicarea tuturor primarilor din Valea Jiului, care sã se constituie într-un for funcþional de genul acelei Asociaþii de Dezvoltare Intercomunitarã (A.D.I). Acest lucru nu pare a fi o prioritate pentru edilii zonei de sud a judeþului Hunedoara, care din decembrie nici nu s-au mai gândit la aceastã variantã ºi nici nu au fãcut nimic
concret. Singurii care vor avea de suferit sunt abonaþii, pentru cã toate societãþiile de termoficare s-au închis sau sunt falimentare, ori în pragul desfiinþãrii. „Aici este absolut necesarã implicarea ADI Termoficare în acest subiect. Am avut ºi o ºedinþã în acest sens, în luna decembrie. Dar se pare cã paºi concreþi nu au fost fãcuþi. Dar, este esenþial acest ADI sã devinã funcþional, sã acceseze fonduri
europene, finanþãrile sunt aproape integrale aici, pentru a reabilita întreaga reþea ºi magistrala. Magistrala este în proprietatea noastrã, dar s-ar putea gãsi formule, care sã includã ºi aceastã magistralã în reabilitarea respectivã”, a spus Mihael Melczer, director general al Complexului Energetic Hunedoara. Reþeaua de termoficare este la pãmânt, abonaþi mai sunt câþiva la Petroºani ºi la Vulcan, în timp ce restul oraºelor au renunþat la sistemul centralizat. Asta, pentru cã sistemul era nefuncþional ºi singura soluþie ar fi accesarea fondurilor europene cu care sã fie reabilitatã magistrala, reþelele din oraºe, acesta fiind ºi
un motiv în plus ca Termocentrala Paroºeni sã furnizeze agent termic. Dar toate au trenat în ultimii ani. În ianuarie 2015, ADI Termoficare Valea Jiului nu a avut cui atribui licitaþia pentru furnizarea agentului termic în sistem centralizat. Licitaþia, începutã încã din toamna lui 2014 ajunsese la negocierea directã. Chiar dacã pentru aceastã procedurã s-a calificat doar Termocentrala
Paroºeni, la negocierea directã de joi sucursala Complexului Energetic Hunedoara nu s-a prezentat, asta pentru
cã nu s-a putut demonstra cã termoficarea este o activitate viabilã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Autostrada Orãºtie-Sibiu, din nou ciuruitã
A
utostrada OrãºtieSibiu este, din nou, ciuruitã de gropi. Drumul a fost inaugurat, în mare grabã, în urmã cu doi ani, iar de-a lungul timpului au fost identificate mai multe nereguli. Un deputat ridicã problema autostrãzii care a devenit faimoasã tocmai din cauza problemelor din carosabil. “În luna ianuarie au apãrut noi denivelãri pe autostrada Sibiu-Orãºtie, iar traficul a fost
Planuri la Aninoasa
A
utoritãþile locale de la Aninoasa au în vedere implimentarea mai multor proiecte menite a schimba aspectul localitãþii. Unul din proiectele edililor constã în amenajarea zonei de la Iscroni. “Servicii de proiectare complete (PT+DDE,DALI) ºi obþinere avize pentru amenajarea unei suprafeþe de 5300 mp. în zona Iscroni oraºul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Februarie 2017
restricþionat în acea perioadã. Au fost semnalate denivelãri încã din noiembrie, însã autoritãþile nu au luat mãsuri în aceastã privinþã. Conform economica.net sectorul de drum avariat la jumãtatea lui ianuarie a fost în apropierea faimoasei gropi de 200 de metri, reparatã în regie proprie de cãtre Compania de Drumuri. Aceastã restricþie a survenit în urma identificãrii unei denivelãri la partea carosabilã pe sectorul de drum cuprins între km 286+400-km 286+650, Sãliºte – Sebeº. Dacã
ºoferii nu sesizau aceastã problemã, autoritãþile responsabile nu ar fi acþionat”, aratã un deputat. Douã milioane de euro a costat refacerea celor 200 de metri din autostrada Orãºtie-Sebeº. “Totodatã, pentru cei 22,11 km de autostradã prost executaþi ºi din care fac parte ºi cei 200 de metri în discuþie, autoritãþile române au plãtit în total 602,9 milioane de lei, fãrã TVA. Autostrada executatã, are în continuare numeroase deficienþe, dar ºi lipsuri cum ar fi: spaþiile de servicii sau funcþionalitatea sistemului de semnalizare. Astfel încât, putem vorbi de bani risipiþi din bugetul de stat, deoacere lucrarea nu a fost fãcutã cu responsabilitate, ducând la denivelãri ºi la alte probleme”, mai aratã deputatul. În acest sens, acesta solicitã ministrului Transporturilor sã spunã în ce mãsurã vor fi remediate deficienþele de pe autostrada A1. Monika BACIU
Aninoasa. Proiectarea va cuprinde trotuare, parcãri, zone pietonale”, aratã planurile edililor din Aninoasa. În zona respectivã locuiesc mai multe familii de romi. Casele sunt dãrãpãnate, iar când plouã locul este inundat. Monika BACIU
Mai multe strãduþe din Petrila vor fi asfaltate
M
ai multe strãzi din oraºul Petrila urmeazã a fi asfaltate. Consiliul Local al oraºului Petrila a aprobat proiectul de hotãrâre privind “aprobarea devizelor actualizate ºi a resturilor de executat pentru obiectivele de investiþii: asfaltare strada Lunca, asflatare strada Parângului, asflatare strada Cãrbunelui, asfaltare strada Dacilor, reparaþii ºi modernizare alei, trotuare ºi parcãri din cartierele 8 Martie, 22 Decembrie, Tudor Vladimirescu, Minei, Al. Sahia din oraºul Petrila” ºi aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici a devizului actualizat ºi a
C
Unitatea de învãþãmânt continuã sã implementeze proiecte menite a deschide noi orizonturi elevilor. “Vã invitãm sã participaþi la Simpozionul Internaþional ,,Unitate în diversitate Schimburi interculturale", organizat de cãtre Colegiul Naþional de Informaticã ,,Carmen Sylva" Petroºani, în 03. Martie 2017. Vor participa elevi ºi profesori din strãinãtate: Zespó³ Szkó³ nr. 1 im. prof. Boles³awa Krupiñskiego Lubin, Poland, Agrupamento de Escolas Augusto Cabrita Barreiro, Portugal, Akenerji Sehit Ugur Ekiz Mesleki ve Teknik Anadolu Lisesi, Turkey ºi
M
C
unicipalitatea de la Lupeni va susþine financiar douã competiþii sportive care vor avea loc în staþiunea montanã Straja.
upa Veteranilor
Astfel, administraþia localã de la Lupeni devine coorganizator al Cupei Straja ºi Cupei Veteranilor. restului de executat pentru obiectivul de invetsiþii “`modernizare strada Prundului, strada Florilor ºi Aleea de la bl. 1 strada Republicii”. „Având în considerare cã strãzile Lunca, Parângului, Cãrbunelui, Dacilor, Prundului, Florilor,
Aleea de la blocul 1 strada Republicii, dar ºi strãzile din cartierele 8 Martie, 22 Decembrie, T Vladimirescu, Minei, Al Sahia reprezintã strãzi din interiorul localitãþii care deservesc zonele de case din oraºul Petrila”, aratã poroiectul. Potrivit reprezentanþilor Primãriei Petrila strãzile pentru care au fost aprobaþi indicatorii tehnicoeconomici, sunt degradate, accesul maºinilor de intervenþie fiind dificil. Monika BACIU
Simpozion internaþional, la Colegiul de Informaticã Carmen Sylva olegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani va fi gazda unui simpozion internaþional. Vor lua parte la simpozion cadre didactice din Polonia, Portugalia, Turcia sau Albania.
Competiþii sportive susþinute de primãria Lupeni
Shkolla e Mesme jo Publike ,,Aristoteli", Tirane, Albania”, aratã reprezentanþii Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. De-a lungul timpului, unitatea de învãþãmânt a fost
parte în mai multe proiecte cu finanþare europeanã. În fiecare an, elevi ºi profesori ai unor unitãþi de învãþãmânt din þãrile europene vin la Petroºani în schimb de experienþã. Monika BACIU
C
upa Straja, în weekend
Cupa Straja va avea loc în acest weekend. Sunt aºteptaþi sã participe la competiþie sute de iubitori ai sportului alb. Municipalitatea de la Lupeni va contribui cu suma de 5000 de lei. “Având în vedere intenþia autoritãþilor locale de promovare a staþiunii turistice
Straja Lupeni ºi a Domeniului schiabil consider oportunã organizarea, la data de 25 februarie 2017 a unei ediþii a Cupei Straja care sã se desfãºoare în staþiunea turisticã. Întrucât în acest an bugetul municipiului Lupeni nu este adoptat la data iniþierii acestui proiect, în limita permisã de legislaþia în vigoare, putem
adopta o hotãrâre privind aprobarea organizãrii acestui eveniment alocând totodatã ºi suma de 5000 de lei”, aratã Iacob Mesaroºi, primarul interimar al municipiului Lupeni. Cupa Straja se adreseazã tuturor categoriilor de vârstã. Câºtigãtorilor li se vor acorda premii constând în cupe, diplome, medalii ºi bani.
Salvatorii montani din Hunedoara, la cursuri de reatestare
S
alvatorii montani din judeþul Hunedoara vor participa la cursurile ªcolii Naþionale Salvamont. În perioada 20 februarie – 9 martie 2017, la Centrul Naþional de Pregãtire Salvamont Padina din Munþii Bucegi se vor desfãºura cursurile ªcolii Naþionale Salvamont, începãtori ºi avansaþi ºi sesiunea de iarnã a examenelor de atestare ºi reatestare în profesia de salvator montan organizate de Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România, Autoritate Competentã în formarea profesionalã ºi, prin Legea 200/2004, singura instituþie abilitatã pentru pregãtirea, atestarea
ºi re-atestarea salvatorilor montani în România. “În aceastã etapã de pregãtire sunt înscriºi 40 de candidaþi din Arad, Argeº, Bihor, Dâmboviþa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureº, Mureº, Mãrgãu, Neamþ, Prahova, Sibiu, Suceava, Vrancea, Vâlcea, Zãrneºti. Conducerea ªcolii este asiguratã de cãtre dl Pivodã Ioan ºi dl. Resiga George cursurile
fiind susþinute de un corp de 6 instructori salvamont ºi un medic formator. Ciclul oficial de pregãtire al unui salvator montan se desfãºoarã pe durata a minimum doi ani, perioadã în care acesta participã la 400 de ore de pregãtire în centrul de pregãtire judeþean al echipei din care face parte ºi 360 de ore, în patru sesiuni de câte zece zile, douã sesiuni de varã ºi douã
Una din cele mai aºteptate competiþii din staþiunea montanã Straja este Cupa Veteranilor. În fiecare an, zeci de persoane trecute de a doua tinereþe îºi dau întâlnire pe pârtiile din staþiunea montanã. Tot atunci are loc ºi tradiþionalul concurs de doage. ºi acest concurs va fi susþinut financiar de municipalitatea de la Lupeni. “Anual, Cupa Veteranilor, competiþie rezervatã seniorilor schiori a atras iubitori ai sporturilor de iarnã precum ºi turiºti din întreaga þarã. Urmare a acestei tradiþii s-a ajuns practic la organizarea în acest an e ediþiei cu numãrul XLVI a acestei competiþii rezervate schiorilor veterani.
de iarnã, pe nivelurile “începãtor” ºi “avansat””, aratã cei de la Salvamont. Dupã parcurgerea ºi absolvirea acestor etape, cursantul susþine un examen de atestare, în urma cãruia primeºte certificarea legalã cã poate profesa ca salvator montan, anual finalizând etapele de ºcolarizare ºi atestare un numãr de 30-35 de salvatori montani. Conform cadrului legislativ naþional, salvatorii montani, sunt singurele persoane abilitate legal ºi deþinãtoare ale competenþele profesionale necesare sã intervinã pentru salvarea persoanelor accidentate ºi a celor dispãrute în zona montanã. “ªcoala de salvare montanã din România este una dintre cele mai bine cotate a nivel european, programa de pregãtire este adaptatã permanent la ultimele descoperiri ºi cercetãri în domeniu ºi la recomandãrile celor doua mari foruri internaþionale care se ocupã de salvarea montanã, CISA – Comitetul Internaþional de salvare Alpinã ºi FIPS – Federaþia Internaþionalã a Patrulelor de Salvare pe pârtii de schi, în care Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România este membrã”, mai spun cei de la
În anul 2017, competiþia se doreºte a se organiza în perioada 17-19 martie fiind implicatã ca în fiecare an ºi Asociaþia Veteranilor Sportivi din Straja - Lupeni”, mai aratã primarul interimar al municipiului Lupeni. În cadrul Cupei Veteranilor se vor organiza probe de schi fond ºi schi alpin pe diferite grupe de vârstã, dar ºi Balul Veteranilor. Monika BACIU
Salvamont. Anul trecut, salvatorii montani din cadrul celor 38 de structuri judeþene sau locale salvamont din cele 24 de judeþe cu activitate de salvare montanã din România, au fost solicitaþi sã intervinã la 5.887 acþiuni de salvare ºi de acordare a primului ajutor medical, acþiuni în care au fost salvate un numãr de 6.692 de persoane. Dintre aceste acþiuni un numãr de 2.197 de intervenþii au avut loc pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnã, restul de 3.690 acþiuni
înregistrându-se în zona alpinã, 1.670 de cazuri fiind predate serviciilor de Ambulanþã sau SMURD, terestre sau aero, pentru transport cãtre unitãþile medicale specializate. De asemenea, au fost realizate peste 43.200 de acþiuni specifice de asigurarea a asistenþei de salvare montanã în bazele, posturile, refugiile salvamont, în zonele cu aflux turistic mare sau pe perioada desfãºurãrii unor evenimente sportive sau de alta naturã în zona montanã. Monika BACIU
4 Actualitate
Autostrada Orãºtie-Sibiu, din nou ciuruitã
A
utostrada OrãºtieSibiu este, din nou, ciuruitã de gropi. Drumul a fost inaugurat, în mare grabã, în urmã cu doi ani, iar de-a lungul timpului au fost identificate mai multe nereguli. Un deputat ridicã problema autostrãzii care a devenit faimoasã tocmai din cauza problemelor din carosabil. “În luna ianuarie au apãrut noi denivelãri pe autostrada Sibiu-Orãºtie, iar traficul a fost
Planuri la Aninoasa
A
utoritãþile locale de la Aninoasa au în vedere implimentarea mai multor proiecte menite a schimba aspectul localitãþii. Unul din proiectele edililor constã în amenajarea zonei de la Iscroni. “Servicii de proiectare complete (PT+DDE,DALI) ºi obþinere avize pentru amenajarea unei suprafeþe de 5300 mp. în zona Iscroni oraºul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Februarie 2017
restricþionat în acea perioadã. Au fost semnalate denivelãri încã din noiembrie, însã autoritãþile nu au luat mãsuri în aceastã privinþã. Conform economica.net sectorul de drum avariat la jumãtatea lui ianuarie a fost în apropierea faimoasei gropi de 200 de metri, reparatã în regie proprie de cãtre Compania de Drumuri. Aceastã restricþie a survenit în urma identificãrii unei denivelãri la partea carosabilã pe sectorul de drum cuprins între km 286+400-km 286+650, Sãliºte – Sebeº. Dacã
ºoferii nu sesizau aceastã problemã, autoritãþile responsabile nu ar fi acþionat”, aratã un deputat. Douã milioane de euro a costat refacerea celor 200 de metri din autostrada Orãºtie-Sebeº. “Totodatã, pentru cei 22,11 km de autostradã prost executaþi ºi din care fac parte ºi cei 200 de metri în discuþie, autoritãþile române au plãtit în total 602,9 milioane de lei, fãrã TVA. Autostrada executatã, are în continuare numeroase deficienþe, dar ºi lipsuri cum ar fi: spaþiile de servicii sau funcþionalitatea sistemului de semnalizare. Astfel încât, putem vorbi de bani risipiþi din bugetul de stat, deoacere lucrarea nu a fost fãcutã cu responsabilitate, ducând la denivelãri ºi la alte probleme”, mai aratã deputatul. În acest sens, acesta solicitã ministrului Transporturilor sã spunã în ce mãsurã vor fi remediate deficienþele de pe autostrada A1. Monika BACIU
Aninoasa. Proiectarea va cuprinde trotuare, parcãri, zone pietonale”, aratã planurile edililor din Aninoasa. În zona respectivã locuiesc mai multe familii de romi. Casele sunt dãrãpãnate, iar când plouã locul este inundat. Monika BACIU
Mai multe strãduþe din Petrila vor fi asfaltate
M
ai multe strãzi din oraºul Petrila urmeazã a fi asfaltate. Consiliul Local al oraºului Petrila a aprobat proiectul de hotãrâre privind “aprobarea devizelor actualizate ºi a resturilor de executat pentru obiectivele de investiþii: asfaltare strada Lunca, asflatare strada Parângului, asflatare strada Cãrbunelui, asfaltare strada Dacilor, reparaþii ºi modernizare alei, trotuare ºi parcãri din cartierele 8 Martie, 22 Decembrie, Tudor Vladimirescu, Minei, Al. Sahia din oraºul Petrila” ºi aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici a devizului actualizat ºi a
C
Unitatea de învãþãmânt continuã sã implementeze proiecte menite a deschide noi orizonturi elevilor. “Vã invitãm sã participaþi la Simpozionul Internaþional ,,Unitate în diversitate Schimburi interculturale", organizat de cãtre Colegiul Naþional de Informaticã ,,Carmen Sylva" Petroºani, în 03. Martie 2017. Vor participa elevi ºi profesori din strãinãtate: Zespó³ Szkó³ nr. 1 im. prof. Boles³awa Krupiñskiego Lubin, Poland, Agrupamento de Escolas Augusto Cabrita Barreiro, Portugal, Akenerji Sehit Ugur Ekiz Mesleki ve Teknik Anadolu Lisesi, Turkey ºi
M
C
unicipalitatea de la Lupeni va susþine financiar douã competiþii sportive care vor avea loc în staþiunea montanã Straja.
upa Veteranilor
Astfel, administraþia localã de la Lupeni devine coorganizator al Cupei Straja ºi Cupei Veteranilor. restului de executat pentru obiectivul de invetsiþii “`modernizare strada Prundului, strada Florilor ºi Aleea de la bl. 1 strada Republicii”. „Având în considerare cã strãzile Lunca, Parângului, Cãrbunelui, Dacilor, Prundului, Florilor,
Aleea de la blocul 1 strada Republicii, dar ºi strãzile din cartierele 8 Martie, 22 Decembrie, T Vladimirescu, Minei, Al Sahia reprezintã strãzi din interiorul localitãþii care deservesc zonele de case din oraºul Petrila”, aratã poroiectul. Potrivit reprezentanþilor Primãriei Petrila strãzile pentru care au fost aprobaþi indicatorii tehnicoeconomici, sunt degradate, accesul maºinilor de intervenþie fiind dificil. Monika BACIU
Simpozion internaþional, la Colegiul de Informaticã Carmen Sylva olegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani va fi gazda unui simpozion internaþional. Vor lua parte la simpozion cadre didactice din Polonia, Portugalia, Turcia sau Albania.
Competiþii sportive susþinute de primãria Lupeni
Shkolla e Mesme jo Publike ,,Aristoteli", Tirane, Albania”, aratã reprezentanþii Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. De-a lungul timpului, unitatea de învãþãmânt a fost
parte în mai multe proiecte cu finanþare europeanã. În fiecare an, elevi ºi profesori ai unor unitãþi de învãþãmânt din þãrile europene vin la Petroºani în schimb de experienþã. Monika BACIU
C
upa Straja, în weekend
Cupa Straja va avea loc în acest weekend. Sunt aºteptaþi sã participe la competiþie sute de iubitori ai sportului alb. Municipalitatea de la Lupeni va contribui cu suma de 5000 de lei. “Având în vedere intenþia autoritãþilor locale de promovare a staþiunii turistice
Straja Lupeni ºi a Domeniului schiabil consider oportunã organizarea, la data de 25 februarie 2017 a unei ediþii a Cupei Straja care sã se desfãºoare în staþiunea turisticã. Întrucât în acest an bugetul municipiului Lupeni nu este adoptat la data iniþierii acestui proiect, în limita permisã de legislaþia în vigoare, putem
adopta o hotãrâre privind aprobarea organizãrii acestui eveniment alocând totodatã ºi suma de 5000 de lei”, aratã Iacob Mesaroºi, primarul interimar al municipiului Lupeni. Cupa Straja se adreseazã tuturor categoriilor de vârstã. Câºtigãtorilor li se vor acorda premii constând în cupe, diplome, medalii ºi bani.
Salvatorii montani din Hunedoara, la cursuri de reatestare
S
alvatorii montani din judeþul Hunedoara vor participa la cursurile ªcolii Naþionale Salvamont. În perioada 20 februarie – 9 martie 2017, la Centrul Naþional de Pregãtire Salvamont Padina din Munþii Bucegi se vor desfãºura cursurile ªcolii Naþionale Salvamont, începãtori ºi avansaþi ºi sesiunea de iarnã a examenelor de atestare ºi reatestare în profesia de salvator montan organizate de Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România, Autoritate Competentã în formarea profesionalã ºi, prin Legea 200/2004, singura instituþie abilitatã pentru pregãtirea, atestarea
ºi re-atestarea salvatorilor montani în România. “În aceastã etapã de pregãtire sunt înscriºi 40 de candidaþi din Arad, Argeº, Bihor, Dâmboviþa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureº, Mureº, Mãrgãu, Neamþ, Prahova, Sibiu, Suceava, Vrancea, Vâlcea, Zãrneºti. Conducerea ªcolii este asiguratã de cãtre dl Pivodã Ioan ºi dl. Resiga George cursurile
fiind susþinute de un corp de 6 instructori salvamont ºi un medic formator. Ciclul oficial de pregãtire al unui salvator montan se desfãºoarã pe durata a minimum doi ani, perioadã în care acesta participã la 400 de ore de pregãtire în centrul de pregãtire judeþean al echipei din care face parte ºi 360 de ore, în patru sesiuni de câte zece zile, douã sesiuni de varã ºi douã
Una din cele mai aºteptate competiþii din staþiunea montanã Straja este Cupa Veteranilor. În fiecare an, zeci de persoane trecute de a doua tinereþe îºi dau întâlnire pe pârtiile din staþiunea montanã. Tot atunci are loc ºi tradiþionalul concurs de doage. ºi acest concurs va fi susþinut financiar de municipalitatea de la Lupeni. “Anual, Cupa Veteranilor, competiþie rezervatã seniorilor schiori a atras iubitori ai sporturilor de iarnã precum ºi turiºti din întreaga þarã. Urmare a acestei tradiþii s-a ajuns practic la organizarea în acest an e ediþiei cu numãrul XLVI a acestei competiþii rezervate schiorilor veterani.
de iarnã, pe nivelurile “începãtor” ºi “avansat””, aratã cei de la Salvamont. Dupã parcurgerea ºi absolvirea acestor etape, cursantul susþine un examen de atestare, în urma cãruia primeºte certificarea legalã cã poate profesa ca salvator montan, anual finalizând etapele de ºcolarizare ºi atestare un numãr de 30-35 de salvatori montani. Conform cadrului legislativ naþional, salvatorii montani, sunt singurele persoane abilitate legal ºi deþinãtoare ale competenþele profesionale necesare sã intervinã pentru salvarea persoanelor accidentate ºi a celor dispãrute în zona montanã. “ªcoala de salvare montanã din România este una dintre cele mai bine cotate a nivel european, programa de pregãtire este adaptatã permanent la ultimele descoperiri ºi cercetãri în domeniu ºi la recomandãrile celor doua mari foruri internaþionale care se ocupã de salvarea montanã, CISA – Comitetul Internaþional de salvare Alpinã ºi FIPS – Federaþia Internaþionalã a Patrulelor de Salvare pe pârtii de schi, în care Asociaþia Naþionalã a Salvatorilor Montani din România este membrã”, mai spun cei de la
În anul 2017, competiþia se doreºte a se organiza în perioada 17-19 martie fiind implicatã ca în fiecare an ºi Asociaþia Veteranilor Sportivi din Straja - Lupeni”, mai aratã primarul interimar al municipiului Lupeni. În cadrul Cupei Veteranilor se vor organiza probe de schi fond ºi schi alpin pe diferite grupe de vârstã, dar ºi Balul Veteranilor. Monika BACIU
Salvamont. Anul trecut, salvatorii montani din cadrul celor 38 de structuri judeþene sau locale salvamont din cele 24 de judeþe cu activitate de salvare montanã din România, au fost solicitaþi sã intervinã la 5.887 acþiuni de salvare ºi de acordare a primului ajutor medical, acþiuni în care au fost salvate un numãr de 6.692 de persoane. Dintre aceste acþiuni un numãr de 2.197 de intervenþii au avut loc pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnã, restul de 3.690 acþiuni
înregistrându-se în zona alpinã, 1.670 de cazuri fiind predate serviciilor de Ambulanþã sau SMURD, terestre sau aero, pentru transport cãtre unitãþile medicale specializate. De asemenea, au fost realizate peste 43.200 de acþiuni specifice de asigurarea a asistenþei de salvare montanã în bazele, posturile, refugiile salvamont, în zonele cu aflux turistic mare sau pe perioada desfãºurãrii unor evenimente sportive sau de alta naturã în zona montanã. Monika BACIU
6 Actualitate
Judecãtoria Petroºani – 17.032 dosare
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Februarie 2017
J
udecãtorii de la Petroºani s-au confruntat în decursul anului trecut cu un numãr de peste 17.000 de dosare. Volumul de muncã a crescut faþã de anul 2015 cu aproape 20 de procente. A crescut însã ºi numãrul dosarelor soluþionate. “Analizând volumul de activitate la Judecãtoria Petroºani, se constatã cã a crescut numãrul cauzelor în anul 2016 faþã de anul 2015 cu 2.827 cauze, adicã cu 19,90%. Volumul de activitate în anul 2015 fiind de 14.205 cauze iar în anul 2016 de 17.032 cauze. Analizând dosarele soluþionate se constatã o creºtere de la 11.392 cauze soluþionate în anul 2015, la 13.971 cauze soluþionate în anul 2016, cu 2579 dosare, adicã o creºtere de 22,64%”, aratã bilanþul Tribunalului Hunedoara. A crescut ºi numãrul dosarelor înregistrate pe rolul Tribunalului Hunedoara. “În perioada 1 ianuarie 2016 –
31 decembrie 2016, pe rolul Tribunalului Hunedoara s-a înregistrat un numãr de 10.381 de cauze la care s-a adãugat stocul de la finele anului 2015, un numãr de 4.279 de dosare, astfel cã, pe rolul instanþei, în anul 2016, a fost un numãr total de 14.660 de dosare. Din acestea, 7.109 de cauze au fost în materie civilã, din care 5.403 de cauze înregistrate în cursul anului, iar la acestea s-a adãugat stocul de la finele anului 2015, stoc de 1.706 de cauze”, aratã bilanþul. În materie penalã au fost înregistrate, la Tribunalul Hunedoara, în perioada de referinþã un numãr de 1.435 de cauze, la care s-a adãugat stocul de la finele anului precedent, de 161 de cauze, astfel cã,
în anul 2016 pe rolul Secþiei penale a fost un numãr de 1.596 de cauze în materie penalã. “În materie comercialã, de contencios administrativ ºi fiscal au fost înregistrate în perioada de referinþã un numãr de 3.543 de cauze, la care s-a adãugat stocul de la finele anului precedent, stoc de 2.412 de cauze, astfel cã, în anul 2016 pe rolul Secþiei a II-a Civilã, de contencios administrativ ºi fiscal a fost un numãr de 5.955 de cauze. Comparativ cu anul 2015, an în care pe rolul instanþei au fost înregistrate 16.698 de cauze, volumul de activitate al instanþei a scãzut, cu un numãr de 2.038 cauze. Pe rolul instanþei a rãmas la finele anului 2016 un
stoc de 4.477 de cauze, în scãdere cu 2.353 de cauze faþã de anul 2015, procentul de scãdere fiind de 35.48. Tribunalul Hunedoara în anul 2016 a înregistrat un volum de activitate de 14.660 cauze, în scãdere cu 2038 cauze faþã de anul 2015, când numãrul dosarelor pe rol a fost de 16.698, procentul de scãdere fiind de 12,21%. Cu privire la dosarele soluþionate se observã o scãdere de la 12.674 cauze în anul 2015 la 10.183 cauze în 2016, cu 2491 cauze, adicã o scãdere de -19,65%”, mai aratã cei de la Tribunal. În ce priveºte judecãtoriile, numãrul dosarelor pe rol a fost de 48.068 cauze în anul 2016, mai mult cu 5704 cauze decât în
O femeie de 43 de ani a cãzut de la etajul II
O
femeie de 43 de ani din Simeria a fost gãsitã jos, în faþa blocului, dupã ce a cãzut de la etajul II al unui imobil din localitate. Imediat la faþa locului a ajuns un echipaj al ambulanþei ºi unul SMURD, care i-au acordat îngrjiri acesteia ºi au transportat-o la Unitatea de Primiri a Urgenþelor din Deva. „Pacienta prezintã fracturi ale
membrelor inferioare, la coloana lombarã, fracturi costale ºi existã suspiciunea cã ar avea leziuni ale organelor
ANUNÞ CONCURS DIRECÞIA DE ASISTENÞÃ SOCIALÃ PETROªANI organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei publice de execuþie vacante de referent, cls. III, gradul profesional superior. Concursul se va organiza la sediul Direcþiei de Asistenþã Socialã, situat în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918 nr. 90, în data de
interne. Este conºtientã ºi a fost transferatã de la UPU Deva la Centrul de Politraumã „Casa Austria” din Timiºoara”, a spus Cãlin Dumitrescu, purtãtor de cuvânt al Ambulanþei Deva. Poliþiºtii investigheazã cum a fost posibil ca femeia sã cadã de la înãlþime ºi au deschis un dosar de cercetare în acest sens. Diana MITRACHE
27.03.2017, ora 10,00 – proba scrisã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Dosarele de înscriere la concurs pot fi depuse în termen de maximum 20 de zile de la data publicãrii anunþului, la secretariatul comisiei de concurs, respectiv pânã la data de 14.03.2017, ora 16,00. Condiþiile de participare, bibliografia ºi relaþii suplimentare pot fi obþinute la sediul instituþiei, la telefon 0254/542731 sai pe site-ul www.petroºani.ro
anul 2015 când au fost 42.364 cauze, rezultând o creºtere de 13,46%. Cu privire la dosarele intrate, se observã o creºtere, de la 32.705 dosare intrate în anul 2015 la 39.476 dosare intrate în anul 2016, cu 6771 dosare, adicã un procent de 20,70%. Analizând dosarele soluþionate se constatã o creºtere de la 33.997 cauze soluþionate în anul 2015, la 39.121 cauze soluþionate în anul 2016, cu 5124 dosare, adicã o creºtere de 15,07%. În ceea ce priveºte numãrul dosarelor pe rolul instanþelor din judeþul Hunedoara în anul 2016, au fost înregistrate în numãr de 62.728 cauze, mai mult cu 3.666 cauze decât în anul 2015 când au fost înregistrate 59.062 cauze, rezultând o creºtere de 6,21%. “În raport cu volu-
mul de activitate, încãrcãtura pe judecãtor în raport de numãrul de 29,4 posturi efectiv ocupate este de 498,6 cauze, adiþionat de 683,1 cauze. Media dosarelor soluþionate, raportat la numãrul de judecãtori prezenþi este de 346 cauze, iar adiþionat de 476 cauze”, mai aratã raportul. La 31.12.2016, schema de personal a Tribunalului Hunedoara – aparat propriu cuprindea un numãr de 119 posturi, în creºtere cu 5 posturi faþã de anul precedent, din care 35 posturi de judecãtor, 6 posturi de asistent judiciar, 6 posturi de specialist IT, 48 posturi de personal auxiliar de specialitate, 8 posturi de personal conex, 11 posturi de funcþionar public si 5 posturi de personal contractual. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Februarie 2017
Investiþii din dividendele Apa Serv, la Lupeni eprezentanþii Administraþiei Publice R Locale din municipiul Lupeni au avut ieri o discuþie cu conducerea Apa Serv Valea Jiului, în vederea stabilirii de comun acord a oportunitãþilor de investiþii care urmeazã a fi efectuate, anul acesta, din dividendele acordate de operatorul regional de apã ºi canalizare acþionarilor sãi din aceastã localitate.
La aceastã întâlnire au participat viceprimarul Iacob Mesaroº, împreunã cu Gheorghe Mogoº, ºef serviciu în cadrul Primãriei Municipiului Lupeni – din partea APL Lupeni, respectiv Costel Avram – director general, Monica Tarcea - ªef Departament Investiþii, Cristian Ionicã - ºef Departament Producþie ºi Florin Donisã - ºef Departament Exploatare - din partea Apa Serv Valea Jiului. În urma discuþiilor s-a convenit ca, din cota de dividende repartizate din profitul
rezultatul în exerciþiul financiar 2016 al Apa Serv Valea Jiului pentru municipiul Lupeni, în valoare de aproximativ 82.000 de lei, sã fie realizate o serie de investiþii în dezvoltarea reþelei de hidranþi ºi, parþial, în sectorizarea reþelelor de distribuþie de pe raza acestei localitãþi. ”Având în vedere cã municipiul Lupeni va beneficia de ample lucrãri de investiþii în modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare, în cadrul programului finanþat din fonduri europene, pe POIM, încã din cursul acestui
am, am stabilit, împreunã cu domnul viceprimar Mesaroº sã investim aceste resurse suplimentare ce au apãrut din dividendele acordate de Apa Serv municipalitãþii din Lupeni, pentru realizarea acestor lucrãri de sectorizare, fapt care ne va permite sã gestionãm mult mai eficient alimentarea cu apã ºi intervenþia la anumite avarii. În acelaºi timp, vom extinde reþeaua de hidranþi, astfel încât aceasta sã fie în mãsurã
sã asigure accesul, în caz de nevoie, a pompierilor, la reþelele de apã”, a declarat Costel Avram, director general al Apa Serv Valea Jiului. La rândul sãu, viceprimarul municipiului Lupeni, Iacob Mesaroº apreciazã cã aceste noi investiþii sunt binevenite, mai ales cã au o sursã de finanþare care nu pune presiune pe bugetul local. ”Lupeniul are nevoie de foarte multe investiþii în ceea ce priveºte
reþelele de apã ºi canalizare, aºa cum s-a putut constata dupã numeroasele probleme pe care le-am avut la Lupeni în aceastã iarnã. Din fericire, Lupeniul este ”prins” cu prioritate în programul de investiþii al Apa Serv pe fonduri europene, ceea ce e foarte bine. În plus, am gãsit împreunã ºi resursele necesare pentru a pune în aplicare proiectul de realizare a canalizãrii în staþiunea Straja ºi, pe fondul banilor pe care
Actualitate 7 i-am primit din dividendele Apa Serv, putem iatã sã realizãm ºi aceste investiþii în reþeaua de hidranþi ºi în sectorizarea reþelelor de alimentare. Toate acestea, la un loc, vor avea ca rezultat o îmbunãtãþire a serviciului de alimentare cu apã ºi canalizare a populaþiei din municipiul Lupeni ºi o reducere semnificativã a problemelor din acest sector de activitate”, spune Iacob Mesaroº, viceprimarul municipiului Lupeni. Biroul de presã Apa Serv Valea Jiului Petroºani
Locuinþe pentru tinerii lupeneni
M
ai mulþi tineri din municipiul Lupeni vor primi locuinþe ANL. În cadrul ºedinþei de Consiliu Local urmeazã a se aproba noua listã de prioritãþi ºi totodatã se vor aloca mai multe locuinþe ANL. Mai exact, trei locuinþe ANL vor fi atribuite unor tineri din localitate.
Reþea de canalizare pe platforma industrialã de la fosta minã Petrila
ona fostei Exploatãri Miniere de la Petrila, Z unde autoritãþile publice
locale din oraºul Petrila intenþionazã sã configureze viitorul centru industrial ºi administrativ al localitãþii, va avea ºi o nouã reþea publicã de alimentare cu apã ºi canalizare. Aceasta este concluzia care s-a desprins în urma întâlnirii pe care au avut-o marþi, la sediul Apa Serv Valea Jiului, reprezentanþii echipei de management a operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului ºi primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. ”Încercãm sã gãsim soluþiile pentru implementarea acestui proiect care este unul absolut
necesar în contextul în care ne dorim dezvoltarea zonei industriale de la fosta minã Petrila, fapt care implicã racordarea la reþeaua publicã de alimentare cu apã potabilã ºi canalizare. Este un proiect necesar ºi am convingerea cã, împreunã cu cei de la Apa Serv, vãm gãsi soluþii pentru realizarea lui, în cel mai scurt timp posibil”, spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. În urma discuþiilor de astãzi s-a convenit ca punctul de plecare în realizrea acestui proiect sã-l constuie realizarea unui studiu aprofundat privind investiþiile necesare în vederea extinerii reþelelor de apã ºi canalizare în zona fostei Mine Petrila. ”Pentru cã fostele reþele de apã ºi canalizare care au aparþinut minei Petrila au fost dezafectate în
urma lucrãrilor de închidere ºi ecologizare, studiem acum modalitãþile prin care, împreunã cu Primãria oraºului Petrila, vom putea realiza un proiect de racordare a acestei zone la reþeaua publicã de apã ºi canalizare, aflatã în administrarea ASVJ. Nu este un proiect simplu, pentru cã el impune investiþii semnificative, dar e unul care este, cu siguranþã, absolut necesar, în condiþiile în care administraþia localã vrea sã revitalizeze zona, prin constucþia de hale industriale ºi chiar prin mutarea unor instituþii publice în clãdirile de la mina închisã”, spune Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului. Primele resurse financiare care vor fi investite în acest proiect comun al Primãriei Petrila ºi Apa Serv Valea Jiului, sunt chiar cei circa 74.000 de lei repartizaþi de operatorul regional al serviciilor de apã ºi canalizare din Valea Jiului cãtre Consiliul local Petrila, în contul cotei de dividende cuvenite din profitul ASVJ înregistrat la finele anului 2016 Biroul de presã Apa Serv Valea Jiului Petroºani
La Lupeni existã o problemã în ceea ce îi priveºte pe chiriaºii locuinþelor ANL. În fiecare lunã, la sediul Primãriei se depun cereri pentru rezilierea contractelor de închiriere. Unii dintre tinerii care au renunþat la spaþiile locative puse la dispoziþia lor de cãtre municipalitate susþin cã preþurile privind întreþinerea sunt ridicate. În ceea ce priveºte lista anualã de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni pentru garsoniere au fost aprobate un numãr de 7 dosare, iar pentru apartamente cu trei camere s-a aprobat un singur dosar. De-a lungul anilor au existat ºi schimburi de locuinþe între chiriaºi. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Februarie 2017
Henþ cu mâna
BECALI, STÃPÂN PE PLANTAÞIE. AVEAM ªI NOI UNUL, SIMOTA... Cine se aseamãnã se adunã. Buni prieteni pe vremuri, pe când împãrþeau loja din Ghencea, Gigi Becali ºi Alin Simota, ºi-au tratat mereu
fotbaliºtii de la Steaua, respectiv Jiul, cu metode feudale. De altfel, fostul baron al Jiului Alin Simota, nu o datã le spunea celor de la Jiul „bã, voi
sunteþi sclavi pe plantaþie”. Simota s-a dus în deºert, Becali a rãmas pe „plantaþiile” patriei. Cu acelaºi comportament jegos, cu care calcã în picioare personalitatea oricãrui fotbalist, doar pe principiul „eu vã plãtesc, fac ce vreau cu voi!”. Smeritul Becali confundã, clar, sportul cu prostituþia. El spune ce vrea, face
ce vrea, face ºi desface echipe, schimbã jucãtori în timpul meciului, nu þine cont de nicio logicã a legii bunului simþ în fotbal. Recent a dat un ordin ca Mihai Pintilii sã nu mai fie cãpitan de echipã, pe motiv cã la 32 de ani e prea bãtrân!? ªi Pintilii a demonstrat în ultimul meci cã a fost cel mai bun de pe teren,
împreunã cu portarul Niþã! Apucãturile de fanfaron ale acestui patron – derbedeu, venit parcã dintr-o altã lume, nu ne mai uimesc demult. Din pãcate, tot ce se aflã în subordinea lui Becali, conducãtori, antrenori, jucãtori, fac parte dintr-un compromis general.
Fotbal. Pregãtiri.
Fotbal. Liga I.
LIDERUL A ÎNCEPUT CU POFTÃ DE GOL LUPTÃ STRÂNSÃ iderul Ligii a IV-a L Hunedoara, Inter Petrila, a susþinut primul amical al anului în compania ocupantei locului 4 din Liga a IV-a Gorj, Parângul Bumbeºti-Jiu.
Petrilenii au învins cu 7-2 (2-0), prin golurile lui Keszeg (2), Fl. Dobre (2), Ad. Dolha (2) ºi Bg. Matei. Antrenorul Vuþã Moldovan a folosit 15 jucãtori, singurul absent fiind Iosif Kalai, învoit. „A fost un test util, dupã o vacanþã destul de lungã jucãtorii
dovedind multã poftã de joc”, a spus antrenorul Moldovan. În aceastã sãptãmânã Inter Petrila are planificate alte douã partide amicale pe 22 februarie la Mãgura Pui ºi pe 25 februarie la C.S.M. Vulcan. Foto Facebook
VALEA JIULUI ÎN DIVIZIA „A”
ontinuãam cu episoade din prezenþa fotbalului în Divizia „A” (Liga I), în fiecare miercuri, în memoria faptului cã am fost ºi noi la „masa bogaþilor”...
2-1 LA PAUZÃ, 2-5 ÎN FINAL! În sezonul 1948-1949, Jiul Petroºani întâlnea în deplasare, în etapa a 7-a pe C.F.R. (Rapid) Bucureºti. Gazdele, pe locul 2, net favorite, cu celebrii Apolozan, Socec, Filoti, Mari sau Urecheatu în echipã. Dar dupã pauzã, rolurile se
inverseazã, bucureºtenii joacã avântat, ei înscriu gol dupã gol, prin Mihãilescu (2), Lungu ºi Filoti, câºtigând clar cu 5-2. Portarul Jiului a fost penibil, motiv pentru care mijlocaºul Costicã Marinescu s-a enervat, bruscându-l violent dupã primirea celui de-al cincilea gol!? Jiul a folosit echipa: Nemeº - Bologh, Szylaghyi, Pop IV – C. Marinescu, Bone – Nicºa, Paraschiva, Orosi, Cricovan, Palfi.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Cricovan ºi Marinescu au punctat pentru Jiul în meciul din 1948, 2-5 cu C.F.R. Bucureºti
DECLARAÞIA ZILEI
“
„Sunt mândru cã joc la Steaua, dar nu mai vreau sã fiu niciodatã cãpitan! Le mulþumesc jucãtorilor cã m-au ales, dar eu nu mai vreau sã port banderola de cãpitan! Este decizia mea ºi vã rog sã o respectaþi”.
“
C
Mihai Pintilii – Steaua Bucureºti, fost jucãtor la Jiul Petroºani în perioada 2006-2009.
z Cu douã etape înainte de finalul sezonului regulat, lucrurile se încing la vârf, acolo unde C.S.U. Craiova pierde din turaþie, la fel Viitorul Constanþa, în schimb Steaua a mai „strâns” liniile. z Doar 50 de spectatori la un meci disputat în anonimat, Pandurii – Concordia (0-1). z C.F.R. Cluj, Astra Giurgiu ºi Dinamo Bucureºti (toate foste campioane ale României!) luptã pentru a prinde un loc în play-off. z Echipa fostului antrenor jiulist Florin Marin, F.C. Voluntari, a învins cu 1-0 echipa altui fost jiulist, Ciprian Petre, Gaz Metan Mediaº, cu 1-0. z Cu noul antrenor Cosmin Contra la pupitru, Dinamo Bucureºti (1-0 cu F.C. Botoºani) a luat o mare... „Guriþã„ (n.n. porecla lui Contra) de oxigen.