Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1281
Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Jumãtate de miliard de lei vechi-costul reabilitãrii reþelei de apã din ”Praga” -Petroºani
C
irca 50 de mii de lei este estimat costul înlocuirii reþelei de apã dintr-un cartier din nordul municipiului Petroºani, fondurile urmând a fi alocate din bugetul Apa Serv Valea Jiului. Operatorul de apã ºi canalizare intenþioneazã sã reabiliteze reþeaua de distribuþie a apei potabile din zona strãzilor Poienilor, Uzinei ºi Pomilor din Petroºani, unde reþeaua este mai veche de 40 de ani. Atât vara cât mai ales iarna, când conductele îngheaþã, oamenii rãmân fãrã apã ori nu au presiune. ”Investiþia ar fi undeva la 500 de milioane de lei vechi ºi este extrem de necesarã. Avem în zona respectivã circa 30 de familii care nu au apã, nu au presiune la reþea ºi e pãcat sã nu-i ajutãm. Din
cauzã cã nu este presiune pe reþea, iarna îngheaþã conductele ºi oamenii rãmân fãrã apã cum s-a întâmplat ºi acum. Trebuie fãcut un ”inel”, înlocuitã toatã conducta iar eu sper ca în trimestrul II sã fie gata investiþia ºi oamenii sã beneficieze de apã potabilã la parametrii normali”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Situaþia din teren a fost analizatã, zilele trecute, de cãtre o echipã de la Apa Serv Valea Jiului, specialiºtii stabilind cã lungimea întregii conducte care trebuie reabilitatã în zona strãzii Poienilor din Petroºani este de aproximativ 300 m. Întreaga lucrare ar urma sã fie suportatã de operator din bugetul propriu. Maximilian GÂNJU
Fostul senator Vochiþoiu vrea sã ajungã în Top 100 – business România
T
„M
ã dau deoparte pentru cã nu am cum sã mã duc acolo de unde am fost dat afarã pe bunã dreptate. M-aº face de ruºine! (...) Acum simt cã trebuie sã muncesc pentru prieteni ºi familie. În mandatul ãsta vreau sã intru în Top 100 – business România. Îl ascult încã o datã pe Traian Bãsescu ºi mã refer la spusele lui, cã în politicã trebuie sã vinã oameni care nu sunt dependenþi de ºefi sau de partid. Ca urmare, mã voi ocupa de afaceri...” >>> PAGINA A 7-A
Concert cu violonistul Phoenix la Barock Petroºani
„B
unã Petroºaniului! Vineri sunt în oraºul vostru minunat cu trupa mea Farfarello. Nu este prima datã când vin la Petroºani, de aceea vã aºtept pe toþi la Barock”, aºa ne invitã Mani Neumann, legendarul violonist, la noi, în clubul de rock Barock. Va fi acolo vineri seara, când „Ciocârlia” va rãsuna în ineditul sãu stil, de neimitat. Vorbim despre un eveniment extraordinar: MANI NEUMANN,
violonistul legendarei formaþii Phoenix, ajunge in Valea Jiului, alãturi de proiectul sãu german, Farfarello. ”MANI NEUMANN (vioarã, blockflöte) ºi ULLI BRAND (chitarã), membrii fondatori ai
trupei Farfarello, au reuºit ca, în 35 de ani de activitate, sã obþinã recunoaºterea europeanã ºi internaþionalã. Stilul muzical abordat de ei este unic, iar orice descriere convenþionalã devine
imposibilã. Prin muzica lor Farfarello creeazã un sunet arhaic, brut, eliberat de cliºee, fiind o combinaþie de folclor est - european ºi influenþe contemporane: muzicã tradiþionalã, jazz, rock ºi muzicã clasicã”, spune Alin Petruþ, unul dintre organizatorii concertului inedit. Mani Neumann, neamþul cu „suflet de român“, supranumit ºi Violonistul Diavolului, este considerat un maestru al viorii. Modul sãu de a interpreta - melancolic, sãlbatic ori incitant - este
întotdeauna autentic, nonconformist ºi imposibil de copiat. Mani este cunoscut în România ºi ca urmare a activitãþii sale de violonist în legendara formaþie Phoenix în cadrul cãreia a cântat din anul 1978. A fost onorat cu premiul MTV – Lifetime Award ºi decorat de Preºedintele României cu ordinul „Meritul cultural“ în gradul de „Cavaler“ pentru merite culturale deosebite aduse României ca urmare a activitãþii sale în trupa Phoenix. Organizatorii întâlnirii spun cã va fi o searã de vineri unicã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Februarie 2017
Mama criminalã pledeazã nevinovatã
ª
i-a ucis 5 copii, dintre care 3 au ars de vii în apartamentul în care chiar ea i-a închis cu cheia, iar acum pledeazã nevinovatã. Alina Nadia Ardeleanu este ºi acum liberã, deºi sunt aproape doi ani de la tragedie ºi avocatul ei spune cã, la termenul din 27 februarie, este aºteptat ºi un raport al medicului psihiatru, pentru cã s-a cerut ºi o expertizã în acest sens. Femeia, care este apãratã de un avocat din oficiu, merge pe varianta cã nu ea a dat foc casei ºi, potrivit rechizitoriului, nici nu este cercetatã pentru omor din culpã. „Ea este trimisã în judecatã, fiind învinuitã pentru comiterea a douã infracþiuni, una de distrugere (n.r a blocului în care locuia ºi a apartamentelor învecinate), iar cealaltã, pentru rele tratamente aplicate minorilor, care au rezultat din cãsãtoria ei cu un bãrbat, ce a decedat între timp. Minorele au avut soarta pe care o ºtiþi, în sensul cã au decedat într-un incendiu”, a declarat Ion Vãduva,
avocatul apãrãrii. La termenul de marþi, vor fi audiaþi martorii ºi vecinii acestei femei, mai ales cã ºi ei s-au constituit parte a acestui proces, dupã ce flãcãrile pornite din apartamentul în care au ars copiii ei, le-au distrus casele. Potrivit instanþei de la Petroºani „la data de 27.02.2017 - vor fi citaþi martorii Chiciudean Viorel ºi Gîngu Simona; (...) Glãvan Maria, Hanganu Eugen, Morar Nicolae, Nesfoianu Viorel, Niþã Vasile, Oþel Lenuþa, Panã Mihaela Raluca, Perju Mihai, Ursu Adriana ºi Vãdana Adrian”. Chiar dacã sunt oameni ce au vãzut-o în
noaptea tragediei, beatã în faþa blocului ºi existã suspiciunea cã aceasta a ºi urcat la un memntdat sus, putând atunci sã îºi salveze copii, Nadia Ardeleanu spune cã e nevinovatã. „În apãrarea ei, ea invocã faptul cã unul dintre copii ar fi aprins lumânarea ºi din cauza aceasta a luat foc apartamentul respectiv. ªtim, însã, cã ea nu a putut deschide uºa ºi stilul ei de viaþã a contrbuit mult la comiterea acestei fapte”, a mai adãugat avocatul apãrãrii. Era prea beatã, au zis vecinii, atunci când a vãzut flãcãrile ºi ºi-a auzit copiii urlând în flãcãri ºi nu s-a dus sã deschidã uºa apartamentului de la
Minorã dispãrutã, cãutatã de poliþiºtii hunedoreni
O
minorã în vârstã de 16 ani din Deva este cãutatã de poliþiºtii hunedoreni, dupã ce a plecat de acasã de mai bine de o sãptãmânã iar familia nu mai ºtie nimic de ea.
Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celui care a fost domnul
ILAS PAUL
Dumnezeu sã îl ierte ºi sã îl odihneascã în pace!
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Petroºani, Telefon 0728890014
ten deschis la culoare. “În baza sesizãrii, poliþiºtii au demarat activitãþi investigative ºi de cãutare, în vederea depistãrii minorei, care a fost datã în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontierã”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Persoanele care deþin informaþii utile depistãrii minorei sunt rugate sã se adreseze celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apeleze numãrul unic de urgenþã 112.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
sãu, acum câþiva ani, la Câmpu lui Neag. Luni, 27 februarie, Alina Nadia Ardeleanu este aºteptatã în faþa instanþei de la Petroºani, ea aflându-se sub control judiciar. Atunci vor ajunge sã rãspundã întrebãrilor ºi martorii din acest proces. Diana MITRACHE
< DECESE <
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Cronica Vãii Jiului
Telefon: 0374.906.687
lor, care era prea beatã sã mai facã ceva ºi privea de jos. Un singur copil a scãpat, fetiþa, care acum este la centrul de plasament. Atunci, focul s-a extins la întreg blocul, iar femeia nici atunci nu era la prima încercare de acest fel, pentru cã ºi-ar mai fi ucis alþi doi copii, împreunã cu concubinul
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
Dispariþia a fost sesizatã în data de 13 februarie chiar de sora sa, în vârstã de 30 de ani, care le-a spus poliþiºtilor cã sora ei, Andreea Alexandra Zbughian în vârstã de 16 ani, a plecat voluntar de la domiciliu, în data de 8 februarie fãrã a preciza destinaþia ºi nu a mai revenit. La momentul plecãrii de la domiciliu, minora era îmbrãcatã cu o geacã de culoare verde, având prinsã o glugã cu puf de culoare mov. De asemenea, purta o pereche de blue-jeans ºi pantofi sport de culoare galben cu negru. Semnalmente: înãlþime: 1,50 m, greutate: 50 kg., pãrul pânã la umeri, culoare blond, ochi albaºtri,
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
ultimul etaj. Aºa cã micuþii au ars de vii, iar ea este liberã, pentru cã mai are un singur copil, de care oricum nu se îngrijeºte. „Mai are un copil în întreþinere ºi, din motive umanitare, pânã hotãrârea nu e definitivã, nu se ia mãsura arestãrii. Deocamdatã, însã, nu are grijã nici de aceasta, cã fetiþa e datã în plasament la un centru de copii” , a conchis Ion Vãduva, cel care o apãrã din oficiu. Trei copii, unul de un an, altul de 7 ºi celãlalt de10 ani au pierit în flãcãri în timp ce implorau ajutor, în noaptea de duminicã 7 iunie 2015, la Uricani. Cei trei erau închiºi în casã de mama
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Februarie 2017
Mihael Melczer: “La CEH a fost o structurã ermeticã, cu carapace închisã” ºa caracterizeazã directorul general al A societãþii structura organizatoricã. Sunt persoane care de-a lungul anilor s-au aflat tot pe aceleaºi funcþii, iar acum este nevoie de o revitalizare. Verginica Popescu, a fost demisã din funcþia de director financiar, locul acesteia a fost preluat de Carmen Pãlãceanu. “Am schimbat-o pe doamna Verginica Popescu, am convins-o sã ocupe alt post. Carmen Pãlãceanu îi va þine locul în mod natural”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Potrivit acestuia, fostul director financiar nu a comis abateri. Totodatã, acesta caracterizeazã structura organizatoricã ca fiind una ermeticã. “Structura organizatoricã de la CEH a fost una
ermeticã, cu o carapace închisã. Când intrai acolo era un alt univers, se intra într-o altã lume. Lucrurile trebuie schimbate”, a mai subliniat sursa citatã. Sãptãmânile trecute din funcþie a fost schimbat ºI Mihai Stoicescu, directorul commercial al societãþii. Locul sãu a fost preluat, prin concurs, de Cãlin LAza, fostul manager al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva.
C
V-urile dovedesc structura ermeticã
CV-urile foºtilor directori ai Complexului Energetic Hunedoara dovedesc cã societatea energeticã a funcþionat pe baza unei structuri ermetice. Verginica Popescu a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcþii de conducere. Pentru prima datã când a preluat postul de director economic a fost
în anul 2001, în cadrul fostei Companii Naþionale a Huilei. Potrivit CV-ului, în perioada 2001- 2009 aceasta a ocupat funcþia de director economic în cadrul CNH. “Activitãþi ºi responsabilitãþi principale - ajutã directorul general al companiei la conducerea operativã, la ducerea la îndeplinire a hotãrârilor Consiliului de Administraþie ºi Adunãrii Generale a Acþionarilor – C.N.H.-S.A. ºi deciziilor directorului general al companiei ; - coordoneazã activitatea financiar – contabilã de la subunitãþile C.N.H.-S.A.; - asigurã întocmirea ºi supunerea spre aprobare a bilanþului contabil, bugetului de venituri ºi cheltuieli ºi contul de profit ºi pierderi în conformitate cu actele normative în vigoare. Efectueazã analize financiar – contabile pentru domeniile de activitate ale com-
paniei ºi rãspunde de folosirea raþionalã a rezultatelor obþinute ºi punerea în valoare a tuturor resurselor materiale ºi umane din unitãþile subordonate”, aratã CV-ul acesteia. În perioada 17.03.2009 – 24.06.2009, Verginica Popescu ajunge contabil ºef la EM Vulcan, iar apoi în perioada 24.06.2009 – 01.01.2013 se reîntoarce director economic la CNH. Între 01.01.2013 – 01.08.2013, Verginica Popescu ocupã funcþia de director economic în cadrul Societãþii Naþionale a Huilei, iar apoi între 01.08.2013 – 28.05.2014 - 15.10.2014 ocupã funcþia de contabil ºef. Verginica Popescu devine consilier de specialitate al directorului general al Complexului Energetic Hunedoara în perioada 15.10.2014 – 19.02.2015. Din data de 19.02.2015 ºi pânã ieri, aceasta a ocupat postul de director financiar al Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU
Premierul Grindeanu pus î n f a þ a p r o b l e m e l o r C E H
P
remierul Sorin Grindeanu va trebui sã ofere o serie de rãspunsuri cu privire la viitorul Complexului Energetic Hunedoara. Un parlamentar hunedorean îi cere premierului clarificãri legate de strategia Guvernului vizavi de Complexul Energetic Hunedoara. Carmen Hãrãu, senator PNL, ridicã problema CEH ºi a locurilor de muncã. “În ceea ce priveºte viitorul ºi speranþa oamenilor din judeþul Hunedoara ce îºi desfãºoarã activitatea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (termocentralele Mintia ºi Paroºeni ºi minele Lupeni, Vulcan, Livezeni ºi Lonea), dar ºi a oamenilor ce lucreazã la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului (minele Paroºeni ºi Uricani) vã redau urmãtorul paragraf din Strategia Energeticã a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050: “resursele de huilã din România sunt costisitor de exploatat, ceea ce face improbabilã construirea unor grupuri noi în locul celor retrase, nefiind justificate investiþii ce
ar urma sã foloseascã huilã de import. Durata de viaþã rãmasã a grupurilor existente va depinde de mãsura în care reuºesc sã rãmânã competitive în mixul energiei electrice în urma restructurãrilor ºi sã îºi îndeplineascã obligaþiile de mediu”. Având în vedere aceste considerente, vã rog sã mã informaþi dacã în Programul de Guvernare aveþi prevederi ce ar putea rezolva situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara, care sunt paºii pe care o sã îi faceþi pentru rezolvarea acestei situaþii ºi ce perspectivã au aceºti oameni angajaþi ai celui mai mare agent economic din judeþul Hunedoara”, aratã
Carmen Hãrãu în interpelarea transmisã premierului Sorin Grindeanu. Planul de Guvernare a PSD prevede modernizãri la termocentrala Mintia. Astfel de tentative au existat ºi în trecut, însã au eºuat lamentabil. “Cãrbunele rãmâne o componentã importantã a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producþia de huilã trebuie menþinutã pentru a asigura functionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia ºi un grup la termocentrala Paroºeni, pentru producerea de energie electricã ºi energie termicã în sistemele centralizate de termoficare
de la Deva ºi din Valea Jiului (Petroºani, Lupeni, Vulcan etc.). La termocentrala Mintia, în urmãtorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200 MW sau 500 MW), cu eficienþã ridicatã (randament 43—45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150— 200 MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroºeni, dotate cu instalaþii de mediu corespunzãtoare”, mai aratã planul de
guvernare al PSD. Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu o situaþie dificilã, cu intrãri ºi ieºiri din insolvenþã în mod repetat, cu proteste ale
salariaþilor, cu nerespectarea CCM, cu lipsa investiþilor, cu pericolul siguranþei la locul de muncã, cu ameninþarea falimentului societãþii. Monika BACIU
4 Actualitate
Prima bursã fãrã mare succes la ºomeri
A
u venit mai mult ca sã îºi vizeze carnetele de ºomeri, decât sã îºi caute un loc de muncã, iar cei care ºi-au cãutat, au plecat dezamãgiþi. Sunt mulþi ºomeri în Valea Jiului, dar, nici la prima bursã din acest an, organizatã la nivel naþional, nu au fost prea mulþi oameni, care sã îºi gãseascã ceva pe mãsura calificãrii lor ºi tocmai acesta a ºi fost principalul impediment: oamenii nu prea au calificãrile necesare. „Azi nu mi-am gãsit de lucru. Eu am lucrat într-un cu totul alt domeniu, faþã de ce este oferit acum ºi nu aº face faþã. Ca vânzãtor, ºofer, cusãtor, nu am lucrat niciodatã.
Eu am lucrat în bobinaj 34 de ani ºi am avut ºomaj din 2015 pânã în 2016. Acum sunt casnicã”, spune o femeie, care a plecat dezamãgitã de la bursã. „Nu am gãsit nimic. Pãi cusãtor, manipulant, nu mã primeºte, cã zic cã sunt în vârstã. Am o singurã ºansã,
sã ies la pensie în 24 martie, fac dosarul ºi...”, a mai adãugat un bãrbat. „Nu am gãsit în domeniul în care mã înteresa. Aº ºi vrut necalificat ceva. Am gãsit într-un singur loc, ca muncitor necalificat, dar e la un gater ºi din octombrie sunt ºomer ºi aºtept ceva”, spune
unul dintre cei care au devenit mai recent ºomeri. Pânã la finalul zilei 8 ºomeri din Petroºani au primit repartiþii spre un loc de muncã ºi urmeazã ca angajatorii sã vadã dacã vor fi admiºi pe posturi. Bursa, însã, chiar dacã a fost prima din acest an, a fost una slabã. „Numãrul persoanelor care s-au prezentat la bursã este relativ mic, având în vedere cã avem 7 angajatori, care doresc sã angajeze persoane. Avem locuri de muncã în confecþii, comerþ servicii, mai multe pentru femei, iar pentru bãrbaþi mai puþine”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Iniþial, douã firme mari DHS ºi Bosh au avut intenþia sã participe la aceastã bursã,
însã, pânã la urmã nu au mai ajuns, dar totuºi au recrutat oameni din zonã. „Am avut douã societãþi care voiau sã participe la bursã. Nu au mai venit, dar am citit în presã cã au optat pentru a se prezenta la primãrii ca sã facã ei selecþie”, a conchis Judith Babþan. Oferta la prima bursã de la Petroºani a fost una care a cuprins inclusiv joburi ca ºi cameristã, administrator imobiliar, cofetar-patiser, barman, ospãtar, ori muncitori necalificaþi, ca ºi agenþi de turism, ºoferi, sau vânzãtori. Diana MITRACHE
C
Mircea Bobora, preºedintele CJ Hunedoara a precizat, în cadrul unei
conferinþe de presã cã va analiza situaþia de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, acesta luând act de solicitãrile celor de la Petroºani. “O sã am o discuþie cu dânsul (cu Tiberiu Iacob Ridzi-n.r.) ºi cu Consiliul de Administraþie al spitalului care o sã trebuiascã sã justifice ºi solicitãrile ºi motivaþiile, dar ºi solicitãrile
pentru care situaþia e asa cum este”, a spus Mircea Bobora, preºedintele CJ Hunedoara. 60% din pacienþii internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani sunt din alte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din aceste judeþe, iar municipalitatea de la Petroºani susþine financiar cheltuielile de funcþionare. Numai 40% din petroºãneni au beneficiat, anul trecut, de serviciile medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în timp ce 60% din pacienþii internaþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din alte judeþe. Municipalitatea de la Petroºani nu mai poate sã susþinã singurã cheltuielile de funcþionare ale unitãþii medicale din Petroºani ºi astfel solicitã sprijin de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Din totalul de 17.039 de pacienþi care au fost internaþi anul trecut la SUP, numai 6.397 au fost din Petroºani. Ceilalþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului ºi din alte judeþe. În tot acest timp, la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva, unitate medicalã susþinutã financiar de CJH, au fost trataþi în anul 2016 peste 21.000 de pacienþi. Monika BACIU
M
aºteptaþi în acest week-end în Straja, mai ales cã vremea se anunþã excepþionalã, iar iubitorii sporturilor de iarnã îºi pot etala mãiestria la Cupa Tabere Straja. Competiþia susþinutã de un mare concern specializat în
Cantitãþile de radiaþii sunt nesemnificative
xponatele cu potenþial risc radioactiv de la Universitatea Petroºani sunt þinute în E cutii speciale ºi în afara clãdirii. Exponatele de la catedra de Geologie a Universitãþii Petroºani nu sunt radioactive. Dupã dezvãluirile jurnaliºtilor de la Gazeta Sporturilor privind radiaþiile de la Muzeul de Geologie din Bucureºti au pornit controalele în întrega þarã.
stratificare cuprinde peste 700 de eºantioane expuse în 17 vitrine. Toate aceste exponate
au fost aduse aici prin grija studenþilor, a cadrelor didactice sau a unor persoane simple. Potrivit reprezentanþilor Catedrei, exponatele nu prezintã risc de radiaþii. “Nu avem radiaþii care sã depãºeascã limitele, iar eºantioanele potenþial periculoase
C
atedrã de geologie la Petroºani
La Universitatea din Petroºani funcþioneazã catedra de Geologie. Aici sunt expuse sute de exponate. Laboratorul de paleontologie ºi
CJH analizeazã solicitarea lui Tiberiu Întrecere între profesioniºti, la Straja Iacob Ridzi în privinþa spitalului ii de turiºti sunt
onducerea Consiliului Judeþean Hunedoara va analiza solicitarea lui Tiberiu Iacob Ridzi în ceea ce priveºte Spitalul de Urgenþã din Petroºani.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Februarie 2017
echipamente sportive este destinatã mai ales celor care stãpânesc schiul ori snowboardul, dar la linia de start este acceptat orice doritor. Cupa este structuratã pe mai multe probe ºi categorii, respectiv: open, masculin ºi feminin, schi ºi snowboard. Startul se dã în acestã sâmbãtã începând cu ora zece, iar înscrierile se pot face atât în Staþiunea Straja cât ºi în vestul þãrii, în Timiºoara, la magazinele companiei care sponsorizeazã evenimentul. Din acest motiv, organizatorii se aºteaptã la un numãr record de participanþi. Staþiunea din vestul Vãii Jiului este în continuare animatã chiar dacã elevii au început ºcoala spune ºeful Salvamont Lupeni, George Resiga, mulþi dintre turiºtii cazaþi acum participând la ºcolile de schi. Maximilian GÂNJU
Întrecerea cãrþilor la biblioteci
C
ele mai bune biblioteci din judeþ vor fi premiate. La fel ca în fiecare an, Biblioteca Judeþeanã Ovid Densuºianu va premia cele mai bune biblioteci municipale, orãºeneºti ºi comunale. În data de 23 februarie va avea loc evenimentul, acesta fiind organizat la Simeria. „Acest concurs a plecat de la premisa cã, în ultimii ani, bibliotecile publice ºi-au depãºit condiþia de centre de împrumut de cãrþi ºi s-au transformat în adevãrate ºi puternice centre culturale, puncte de informare pentru comunitate, locuri în care membrii comunitãþii asistã la evenimente culturale, dar ºi locuri în
care obþin ºi informaþii, în timp real, din orice domeniu de interes. Spiritul de emulaþie pe care l-a generat concursul “Bibliotecile anului” a dus la o ridicare evidentã a calitãþii activitãþilor desfãºurate de fiecare bibliotecar, iar acest lucru s-a reflectat, printre altele, în creºterea numãrului de persoane care trec zi de zi pragul bibliotecilor din localitãþile noastre. Biblioteca Judeþeanã oferã, potrivit
legii, îndrumare profesionalã, metodologicã, bibliotecilor publice din judeþ ºi, prin urmare, am considerat cã acest concurs va contribui la creºterea calitãþii muncii în fiecare bibliotecã”, a precizat managerul Bibliotecii Judeþene, Sebastian Bara. Competiþia din lumea cãrþilor a debutat în anul 2011, iar de atunci bibliotecile din Valea Jiului ºi-au adjudecat cele mai importante premii. Monika BACIU
sunt þinute în condiþii speciale ºi undeva în exteriorul clãdirii. Au fost fãcute mãsurãtori. Mãsurãtori ºi determinãri au fost fãcute. Existã o serie de eºantioane care au în mod natural asemenea caracteristici, dar pe lângã faptul cã sunt izolate, oricum cantitãþile de radiaþii sunt nesemnificative”, a declarat Csaba Lorinþ, ºeful de lucrãri al Departamentului de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie din cadrul Universitãþii din Petroºani. Nici la Muzeul Mineritului din Petroºani nu s-au înregistrat radiaþii peste limita admisã.
“Cãrbunele din Valea Jiului nu este radioactiv ºi nici florile de minã aduse de la Baia Mare. Nu am avut probleme. Mãsurãtori s-au fãcut cu câþiva ani în urmã, dar nu au fost probleme”, a declarat Erika Muºa, reprezentant Muzeul Mineritului, pentru Observator Antena 1.
Eºantioane radioactive existã în toate colecþiile ºi muzeele din lume, multe dintre acestea având valori de patrimoniu naþional. Existã o evidenþã strictã a fosilelor ºi mineralelor care depãºesc valorile de fond natural de radiaþii. Monika BACIU
Zeci de profesori pensionari rãmân la catedrã
Z
eci de dascãli care îndeplinesc condiþiile de pensie vor mai rãmâne la catedrã pentru cel puþin trei ani. Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara le-a aprobat acestora cererile pentru continuarea activitãþii.
Astfel, a fost publicatã lista finalã cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc condiþiile legale de pensionare pânã la data de 1 septembrie 2017, care solicitã menþinerea în activitate ca titular în funcþia didacticã pânã la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportatã la data de 1 septembrie 2017, în anul ºcolar 2017-2018, validatã în ºedinþa Consiliului de Administraþie al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. 71 de cadre didactice vor rãmâne sã predea pentru cel puþin încã trei ani de zile. 20 de
dascãli cãrora li s-a aprobat menþinerea activitãþii de titular sunt din Valea Jiului. Altor
cinci cadre didactice din judeþ le-au fost respinse solicitãrile. Monika BACIU
4 Actualitate
Prima bursã fãrã mare succes la ºomeri
A
u venit mai mult ca sã îºi vizeze carnetele de ºomeri, decât sã îºi caute un loc de muncã, iar cei care ºi-au cãutat, au plecat dezamãgiþi. Sunt mulþi ºomeri în Valea Jiului, dar, nici la prima bursã din acest an, organizatã la nivel naþional, nu au fost prea mulþi oameni, care sã îºi gãseascã ceva pe mãsura calificãrii lor ºi tocmai acesta a ºi fost principalul impediment: oamenii nu prea au calificãrile necesare. „Azi nu mi-am gãsit de lucru. Eu am lucrat într-un cu totul alt domeniu, faþã de ce este oferit acum ºi nu aº face faþã. Ca vânzãtor, ºofer, cusãtor, nu am lucrat niciodatã.
Eu am lucrat în bobinaj 34 de ani ºi am avut ºomaj din 2015 pânã în 2016. Acum sunt casnicã”, spune o femeie, care a plecat dezamãgitã de la bursã. „Nu am gãsit nimic. Pãi cusãtor, manipulant, nu mã primeºte, cã zic cã sunt în vârstã. Am o singurã ºansã,
sã ies la pensie în 24 martie, fac dosarul ºi...”, a mai adãugat un bãrbat. „Nu am gãsit în domeniul în care mã înteresa. Aº ºi vrut necalificat ceva. Am gãsit într-un singur loc, ca muncitor necalificat, dar e la un gater ºi din octombrie sunt ºomer ºi aºtept ceva”, spune
unul dintre cei care au devenit mai recent ºomeri. Pânã la finalul zilei 8 ºomeri din Petroºani au primit repartiþii spre un loc de muncã ºi urmeazã ca angajatorii sã vadã dacã vor fi admiºi pe posturi. Bursa, însã, chiar dacã a fost prima din acest an, a fost una slabã. „Numãrul persoanelor care s-au prezentat la bursã este relativ mic, având în vedere cã avem 7 angajatori, care doresc sã angajeze persoane. Avem locuri de muncã în confecþii, comerþ servicii, mai multe pentru femei, iar pentru bãrbaþi mai puþine”, a precizat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Iniþial, douã firme mari DHS ºi Bosh au avut intenþia sã participe la aceastã bursã,
însã, pânã la urmã nu au mai ajuns, dar totuºi au recrutat oameni din zonã. „Am avut douã societãþi care voiau sã participe la bursã. Nu au mai venit, dar am citit în presã cã au optat pentru a se prezenta la primãrii ca sã facã ei selecþie”, a conchis Judith Babþan. Oferta la prima bursã de la Petroºani a fost una care a cuprins inclusiv joburi ca ºi cameristã, administrator imobiliar, cofetar-patiser, barman, ospãtar, ori muncitori necalificaþi, ca ºi agenþi de turism, ºoferi, sau vânzãtori. Diana MITRACHE
C
Mircea Bobora, preºedintele CJ Hunedoara a precizat, în cadrul unei
conferinþe de presã cã va analiza situaþia de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, acesta luând act de solicitãrile celor de la Petroºani. “O sã am o discuþie cu dânsul (cu Tiberiu Iacob Ridzi-n.r.) ºi cu Consiliul de Administraþie al spitalului care o sã trebuiascã sã justifice ºi solicitãrile ºi motivaþiile, dar ºi solicitãrile
pentru care situaþia e asa cum este”, a spus Mircea Bobora, preºedintele CJ Hunedoara. 60% din pacienþii internaþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani sunt din alte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din aceste judeþe, iar municipalitatea de la Petroºani susþine financiar cheltuielile de funcþionare. Numai 40% din petroºãneni au beneficiat, anul trecut, de serviciile medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în timp ce 60% din pacienþii internaþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din alte judeþe. Municipalitatea de la Petroºani nu mai poate sã susþinã singurã cheltuielile de funcþionare ale unitãþii medicale din Petroºani ºi astfel solicitã sprijin de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Din totalul de 17.039 de pacienþi care au fost internaþi anul trecut la SUP, numai 6.397 au fost din Petroºani. Ceilalþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului ºi din alte judeþe. În tot acest timp, la Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva, unitate medicalã susþinutã financiar de CJH, au fost trataþi în anul 2016 peste 21.000 de pacienþi. Monika BACIU
M
aºteptaþi în acest week-end în Straja, mai ales cã vremea se anunþã excepþionalã, iar iubitorii sporturilor de iarnã îºi pot etala mãiestria la Cupa Tabere Straja. Competiþia susþinutã de un mare concern specializat în
Cantitãþile de radiaþii sunt nesemnificative
xponatele cu potenþial risc radioactiv de la Universitatea Petroºani sunt þinute în E cutii speciale ºi în afara clãdirii. Exponatele de la catedra de Geologie a Universitãþii Petroºani nu sunt radioactive. Dupã dezvãluirile jurnaliºtilor de la Gazeta Sporturilor privind radiaþiile de la Muzeul de Geologie din Bucureºti au pornit controalele în întrega þarã.
stratificare cuprinde peste 700 de eºantioane expuse în 17 vitrine. Toate aceste exponate
au fost aduse aici prin grija studenþilor, a cadrelor didactice sau a unor persoane simple. Potrivit reprezentanþilor Catedrei, exponatele nu prezintã risc de radiaþii. “Nu avem radiaþii care sã depãºeascã limitele, iar eºantioanele potenþial periculoase
C
atedrã de geologie la Petroºani
La Universitatea din Petroºani funcþioneazã catedra de Geologie. Aici sunt expuse sute de exponate. Laboratorul de paleontologie ºi
CJH analizeazã solicitarea lui Tiberiu Întrecere între profesioniºti, la Straja Iacob Ridzi în privinþa spitalului ii de turiºti sunt
onducerea Consiliului Judeþean Hunedoara va analiza solicitarea lui Tiberiu Iacob Ridzi în ceea ce priveºte Spitalul de Urgenþã din Petroºani.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Februarie 2017
echipamente sportive este destinatã mai ales celor care stãpânesc schiul ori snowboardul, dar la linia de start este acceptat orice doritor. Cupa este structuratã pe mai multe probe ºi categorii, respectiv: open, masculin ºi feminin, schi ºi snowboard. Startul se dã în acestã sâmbãtã începând cu ora zece, iar înscrierile se pot face atât în Staþiunea Straja cât ºi în vestul þãrii, în Timiºoara, la magazinele companiei care sponsorizeazã evenimentul. Din acest motiv, organizatorii se aºteaptã la un numãr record de participanþi. Staþiunea din vestul Vãii Jiului este în continuare animatã chiar dacã elevii au început ºcoala spune ºeful Salvamont Lupeni, George Resiga, mulþi dintre turiºtii cazaþi acum participând la ºcolile de schi. Maximilian GÂNJU
Întrecerea cãrþilor la biblioteci
C
ele mai bune biblioteci din judeþ vor fi premiate. La fel ca în fiecare an, Biblioteca Judeþeanã Ovid Densuºianu va premia cele mai bune biblioteci municipale, orãºeneºti ºi comunale. În data de 23 februarie va avea loc evenimentul, acesta fiind organizat la Simeria. „Acest concurs a plecat de la premisa cã, în ultimii ani, bibliotecile publice ºi-au depãºit condiþia de centre de împrumut de cãrþi ºi s-au transformat în adevãrate ºi puternice centre culturale, puncte de informare pentru comunitate, locuri în care membrii comunitãþii asistã la evenimente culturale, dar ºi locuri în
care obþin ºi informaþii, în timp real, din orice domeniu de interes. Spiritul de emulaþie pe care l-a generat concursul “Bibliotecile anului” a dus la o ridicare evidentã a calitãþii activitãþilor desfãºurate de fiecare bibliotecar, iar acest lucru s-a reflectat, printre altele, în creºterea numãrului de persoane care trec zi de zi pragul bibliotecilor din localitãþile noastre. Biblioteca Judeþeanã oferã, potrivit
legii, îndrumare profesionalã, metodologicã, bibliotecilor publice din judeþ ºi, prin urmare, am considerat cã acest concurs va contribui la creºterea calitãþii muncii în fiecare bibliotecã”, a precizat managerul Bibliotecii Judeþene, Sebastian Bara. Competiþia din lumea cãrþilor a debutat în anul 2011, iar de atunci bibliotecile din Valea Jiului ºi-au adjudecat cele mai importante premii. Monika BACIU
sunt þinute în condiþii speciale ºi undeva în exteriorul clãdirii. Au fost fãcute mãsurãtori. Mãsurãtori ºi determinãri au fost fãcute. Existã o serie de eºantioane care au în mod natural asemenea caracteristici, dar pe lângã faptul cã sunt izolate, oricum cantitãþile de radiaþii sunt nesemnificative”, a declarat Csaba Lorinþ, ºeful de lucrãri al Departamentului de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie din cadrul Universitãþii din Petroºani. Nici la Muzeul Mineritului din Petroºani nu s-au înregistrat radiaþii peste limita admisã.
“Cãrbunele din Valea Jiului nu este radioactiv ºi nici florile de minã aduse de la Baia Mare. Nu am avut probleme. Mãsurãtori s-au fãcut cu câþiva ani în urmã, dar nu au fost probleme”, a declarat Erika Muºa, reprezentant Muzeul Mineritului, pentru Observator Antena 1.
Eºantioane radioactive existã în toate colecþiile ºi muzeele din lume, multe dintre acestea având valori de patrimoniu naþional. Existã o evidenþã strictã a fosilelor ºi mineralelor care depãºesc valorile de fond natural de radiaþii. Monika BACIU
Zeci de profesori pensionari rãmân la catedrã
Z
eci de dascãli care îndeplinesc condiþiile de pensie vor mai rãmâne la catedrã pentru cel puþin trei ani. Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara le-a aprobat acestora cererile pentru continuarea activitãþii.
Astfel, a fost publicatã lista finalã cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc condiþiile legale de pensionare pânã la data de 1 septembrie 2017, care solicitã menþinerea în activitate ca titular în funcþia didacticã pânã la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportatã la data de 1 septembrie 2017, în anul ºcolar 2017-2018, validatã în ºedinþa Consiliului de Administraþie al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. 71 de cadre didactice vor rãmâne sã predea pentru cel puþin încã trei ani de zile. 20 de
dascãli cãrora li s-a aprobat menþinerea activitãþii de titular sunt din Valea Jiului. Altor
cinci cadre didactice din judeþ le-au fost respinse solicitãrile. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Februarie 2017
Peste13.000 de dosare ºi aproape 4.000 de inculpaþi trimiºi în judecatã de procurorii DIICOT în 2016
P
rocurorii DIICOT au soluþionat 13.168 de dosare în anul 2016, în creºtere cu 12,53% faþã de 2015, fiind întocmite 1.485 de rechizitorii, în creºtere cu 28,46% faþã de anul anterior, un numãr de 3.866 de inculpaþi fiind trimiºi în judecatã, se aratã în bilanþul activitãþii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism pe anul 2016, postat pe site-ul instituþiei. Potrivit raportului de activitate al DIICOT, în cursul anului 2016 procurorii au soluþionat 13.168 de cauze, în creºtere cu 12,53% faþã de 2015, când au fost soluþionate 11.702 dosare. Numãrul dosarelor rãmase nesoluþionate la finele anului 2016 a fost de 12.489, în creºtere cu 20,98% faþã de acceaºi perioadã din 2015, când au rãmas nesoluþionate 10.323 de dosare. Anul trecut, în cauzele instrumentate de procurorii DIICOT au fost cercetate 15.279 de persoane, comparativ cu 2015 când au fost cercetate
17.291 de persoane, ceea ce reprezintã o scãdere cu 11,64%. De asemenea, în anul 2016, au fost întocmite 1.485 de rechizitorii ºi acorduri de recunoaºtere a vinovãþiei, în creºtere cu 28,46% faþã de anul anterior, când au fost întocmite 1.156 de rechizitorii. Media dosarelor soluþionate per procuror cu rechizitoriu sau acord de recunoaºtere a vinovãþiei a crescut de la 4,51 cauze per procuror în 2015 la 6,08 cauze per procuror în 2016, reprezentând o creºtere de 34,81% anul trecut. În 2016, au fost
Doi hoþi din Deva ”fãceau” bolnavii la buzunare
oi bãrbaþi din Deva sunt cercetaþi de poliþiºti, fiind bãnuiþi cã în incinta D spitalului municipal din Caransebeº au
comis 9 furturi din poºete/genþi ºi buzunare. La domiciliul unuia dintre ei au fost gãsite o parte din bunuri. Poliþiºtii din Caransebeº au reuºit sã-i prindã pe indivizi în flagrant, chiar în timp ce buzunãreau un bolnav ajuns pentru o consultaþie la medic. Cei doi "ºuþi" din Deva, de 45 ºi 52 de ani, au reuºit sã comitã nouã furturi din
trimiºi în judecatã 3.866 de inculpaþi, faþã de anul 2015 când au fost trimiºi în judecatã 3.892 de inculpaþi, ceea ce reprezintã o scãdere cu 0,67%. Potrivit raportului de activitate al DIICOT, în 2016, numãrul cauzelor de soluþionat la aceastã structurã de parchet a fost de 25.657 de cauze, din care 15.334 cauze nou înregistrate în perioada de referinþã, faþã de 22.025 cauze în 2015, din care 13.133 cauze nou înregistrate în 2015. Se constatã astfel, în 2016, un plus de 3.632 de cauze de
soluþionat, creºtere cu 16,49% ºi un plus de 2.201 cauze nou înregistrate, creºtere cu 16,76%, faþã de anul 2015. Media dosarelor de soluþionat per procuror a fost de 86,03 cauze în 2015, faþã de 105,15 per procuror în 2016, reprezentând o creºtere cu 22,22% în 2016. DIICOT a înregistrat în 2016, în dosarele pe care le-a instrumentat, o scãdere a numãrului inculpaþilor achitaþi de instanþele de judecatã. Astfel, în 2016, în 34 de cauze au fost achitaþi definitiv 69 de
poºete/genþi ºi buzunare. Cei doi bãnuiþi au 45, respectiv 52 de ani ºi sunt din Deva, judeþul Hunedoara. Poliþiºti au facut, ieri- miercuri, mai multe percheziþii la locuinþele celor doi ºi au gãsit 5 portofele ºi 2 telefoane mobile, toate provenite din furturi. Din prejudiciul estimat la aproximativ 5.000 de lei, oamenii legii au mai putut recupera doar 500 de lei. Cei doi "ºuþi" sunt cercetaþi penal pentru furt ºi se bãnuieºte cã au fãcut mult mai multe victime. Maximilian GÂNJU
Cercetataþi pentru tãieri ilegale de pãdure
T
rei hunedoreni au intrat în atenþia poliþiºtilor hunedoreni dupã ce au fost prinºi în timp ce tãiau ilegal mai mulþi arbori dintr-o pãdure aflatã în extravilanul satului Romoºel. Poliþiºtii ajunºi la faþa locului au constatat cã 10 arbori
esenþã carpen ºi fag au fost tãiaþi de pe picior de pe pãºunea împãduritã aparþinând
Primãriei Comunei Romoº. În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã prezumtivi autori ai faptei sunt trei bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 38 ºi 45 de ani, toþi domiciliaþi în satul Romoºel. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tãiere fãrã drept de arbori.
inculpaþi, faþã de 38 de cauze în care au fost achitaþi definitiv 121 de inculpaþi în anul 2015, ceea ce reprezintã o scãdere cu 10,52% a numãrului cauzelor ºi cu 42,97% a numãrului inculpaþilor achitaþi definitiv. Din cei 69 de inculpaþi achitaþi definitiv în 2016 faþã de 10 s-a luat mãsura arestãrii preventive, comparativ cu anul 2015, când din cei 121 de inculpaþi achitaþi definitiv faþã de 24 s-a luat mãsura arestãrii preventive, ceea ce reprezintã o scãdere cu 58,33% a inculpaþilor achitaþi arestaþi preventiv. În anul 2016, în cauzele instrumentate de DIICOT s-a dispus restituirea definitivã în 6 cauze, privind 46 de inculpaþi, în timp ce în 2015 restituirea definitivã s-a dispus în 12
cauze, privind 79 de inculpaþi, ceea reprezintã o scãdere cu 50% privind cauzele restituite ºi cu 41,77% raportat la numãrul inculpaþilor din aceste cauze. Valoarea totalã a mãsurilor asigurãtorii dispuse în cursul anului 2016 de procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism a fost de 4.216.910.789 lei. Potrivit raportului de activitate, prejudiciul total cauzat prin sãvârºirea infracþiunilor, în dosarele soluþionate în 2016 în cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism, a fost de 441.422.564 lei ºi 37.116.224 euro (în total — aproximativ 135.428.599 euro), faþã de 651.667.427 lei ºi 27.696.393 euro (în total — aproximativ 172.833.904 euro) în 2015.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Februarie 2017
Fostul senator Vochiþoiu vrea sã ajungã în Top 100 – business România „M
ã dau deoparte pentru cã nu am cum sã mã duc acolo de unde am fost dat afarã pe bunã dreptate. M-aº face de ruºine! (...) Acum simt cã trebuie sã muncesc pentru prieteni ºi familie. În mandatul ãsta vreau sã intru în Top 100 – business România. Îl ascult încã o datã pe Traian Bãsescu ºi mã refer la spusele lui, cã în politicã trebuie sã vinã oameni care nu sunt dependenþi de ºefi sau de partid. Ca urmare, mã voi ocupa de afaceri, am strâns deja o echipã, oameni care aºteptau sã fie puºi în valoare. Veþi vedea cã lucrurile se vor schimba pe aici” – Haralambie Vochiþoiu, fost senator, fost preºedinte PMP Hunedoara. Nici o persoanã dintre cele care îl cunosc pe fostul senator Haralambie Vochiþoiu nu-l vede pe acesta în afara politicii, pentru cã toatã viaþa sa de dupã 1990 a fãcut politicã, indiferent cum s-a numit „vehiculul” în care s-a îmbarcat – PSM, PDSR, PSD, PP-DD, UNPR, PMP... Dupã ce a fost demis, în urma rezultatelor alegerilor parlamentare, din funcþia de preºedinte al PMP Hunedoara, pentru cã nu a atins þinta de 5% din voturile alegãtorilor, H. Vochiþoiu a declarat cã nu vrea sã mai candideze la funcþia de lider judeþean al PMP, deºi are acest drept conform declaraþiilor preºedintelui PMP, Traian
Bãsescu, dupã ºedinþa Colegiului Naþional al partidului, din 10 februarie. Nici organizaþia de la Petroºani nu-l intereseazã, drept pentru care mulþi au exclamat: crede dracu’!, cu referire la posibila sa ieºire de pe scena politicã.
„Mã dau deoparte pentru cã nu am cum sã mã duc acolo de unde am fost dat afarã pe bunã dreptate. M-aº face de ruºine! În douã luni, cât am avut la dispoziþie pânã la alegeri, am adus partidul la o treime, dar am acceptat condiþia
pragului de 5%. Nu, nici la Petroºani nu voi candida. În politicã, mi-am atins obiectivul, am fost senator ºi am fost cotat la nivelul celor 10 parlamentari care conteazã. Am fost ºeful senatorilor, am consolidat din aceastã poziþie relaþii internaþionale importante, am iniþiat câteva legi la fel de importante care au fost adoptate, practic acest capitol a fost de maxim succes. ªi acest lucru s-a datorat ºi duºmanilor/ criticilor mei, care m-au mobilizat, ºi nu prietenilor, care de regulã te adorm...” – a declarat Haralambie Vochiþoiu, dupã ce i-am precizat cã nimeni nu crede cã va sta departe de politicã. ªi totuºi, ce va face
viralã a sistemului respirator, determinatã de mai multe tipuri de virusuri gripale ºi paragripale. Poate fi uºor confundatã cu alte tipuri de infecþii virale respiratorii. Spre deosebire de celelalte viroze respiratorii, gripa este insoþitã de febrã ridicatã, prezentã chiar de la debutul bolii, împreunã cu starea de rãu general. Prevenirea gripei presupune respectarea mãsurilor de igienã (ex: spãlatul mâinilor) ºi evitarea spaþiilor aglomerate, dar cea mai eficientã mãsurã rãmâne vaccinarea anualã cu vaccin antigripal. Vaccinarea este recomandatã în special
urmãtoarelor categorii de pacienþi: - cu vârsta de peste 65 de ani - cu boli respiratorii cronice - cu afecþiuni cardiovasculare, indiferent de cauzã cu afecþiuni renale cronice - cu diabet zaharat - cu imunodeficienþe, cum ar fi: infecþia cu HIV, afecþiuni hematologice maligne sau pacienþii care primesc medicamente imunosupresoare, citostatice, doze mari de corticosteroizi sau radioterapie - membrii familiilor persoanelor cu risc de a suferi complicaþii în urma îmbolnãvirii. Diana MITRACHE
GRIPA UCIDE!
P
atru persoane au murit din cauza gripei, potrivit unei raportãri a Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã pentru perioada 6 – 12 februarie. Numãrul celor care au murit din cauza gripei de la începutul raportãrii (anul trecut) a ajuns la 24. Dintre cele 24 de persoane, 15 sunt femei ºi 9 bãrbaþi. Niciuna dintre acestea nu a fost vaccinatã, iar în cazul a 22 de persoane decedate au existat condiþii medicale pre-existente, precizeazã sursa citatã.Potrivit INSP, pânã pe 12 februarie au fost vaccinate antigripal 496.004 persoane din grupele de risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sãnãtãþii.Totuºi, problema vaccinurilor rãmâne ºi acum în actualitate, pentru cã dozele care ajung la medicii de familie sunt puþine ºi campania începe, de fiecare datã, cam târziu. Spre exemplu, cu câteva luni în urmã, un medic de familie din Petroºani se plângea cât de greu îi este sã facã triajul ºi sã
împartã 15 vaccinuri la 2.000 de pacienþi aflaþi în lista sa. „Am primit 15 doze, pe care trebuia sã le împart la peste 2.000 de pacienþi. Total insuficiente. Ca ºi cum nu ar fi fost alocat acest vaccin. Noi stãm, însã, bine, între ghilimele, cã au fost judeþe care au primit 7 doze, cum au fost ºi judeþe care au primit câte 50”, spunea dr. Constantin Gheorghiu, preºedintele Asociaþiei medicilor de familie din Valea Jiului, în noiembrie 2016.Statistica medicalã aratã cã, anual, se pot îmbolnãvi de gripã între 5-15% dintre adulþi ºi 15-42% dintre copii. Cel mai eficient mod de a o preveni este vaccinarea cu vaccin antigripal. Gripa este o afecþiune
cel declarat cel mai harnic parlamentar hunedoarean? Acesta spune cã este hotãrât sã-ºi reîntregeascã bugetul, sã recâºtige ceea ce a cheltuit cu politica, ba chiar are planuri ambiþioase pe tãrâmul dintre Jiuri. „Simt cã trebuie sã muncesc pentru prieteni ºi familie. În mandatul ãsta vreau sã intru în Top 100 – business România. Îl ascult încã o datã pe Traian Bãsescu ºi mã refer la spusele lui, cã în politicã trebuie sã vinã oameni care nu sunt dependenþi de ºefi sau de partid. Ca urmare, mã voi ocupa de afaceri, am strâns deja o echipã, oameni care aºteptau sã
fie puºi în valoare. Veþi vedea cã lucrurile se vor schimba pe aici” – a precizat, foarte hotãrât, fostul senator ºi preºedinte PMP Hunedoara Haralambie Vochiþoiu. De precizat cã deputatul Ion Tabugan, din Caraº-Severin, a preluat funcþia de preºedinte interimar al PMP Hunedoara, pânã la organizarea alegerilor interne. La Petroºani, PMP îl are ca preºedinte pe Constantin Jujan ºi este posibil ca acesta sã candideze pentru ºefia judeþenã a partidului, din spusele lui Haralambie Vochiþoiu. Ileana FIRÞULESCU
Iarna lasã cratere în drumuri S
ezonul rece ºi-a lãsat amprenta asupra drumurilor din Valea Jiului. Fenomenele de îngheþ - dezgheþ, dar ºi materialele antiderapante au afectat starea carosabilului în municipiul Lupeni. Pe Bulevardul Tudor Vladimirescu din localitate au apãrut adevãrate cratere. Cetãþenii din Lupeni au fost obiºnuiþi ca la orice problemã sã solicite ajutorul lui Cristian Resmeriþã. Actualmente acesta este senator, însã oamenii îi cer sprijinul, iar numeroasele plângeri depuse de cetãþenii Lupeniului la biroul parlamentar al senatorului Cristian Resmeriþã, cu privire la starea dezastruoasã a tronsonului de drum cuprins între Primãria Lupeni ºi fosta TESMA ºi-au gãsit soluþionare. În urma demersurilor fãcute de senator cãtre Primãria Lupeni, viceprimarul Iacob Mesaroº a demarat lucrãrile de reparaþii la Bulevardul Tudor Vladimirescu. În cursul zilei de miercuri senatorul Cristian Resmeriþã împreunã cu viceprimarul Iacob Mesaroº s-au aflat pe Bulevard alãturi de muncitorii care au început lucrãrile de reparaþii la drum, astfel conducãtorii auto vor scãpa de calvarul slalomului de ocolirea gropilor. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Februarie 2017
Henþ cu mâna
35 DE POVEªTI În vara acestui an, mai exact pe 1 august 1982, a fost inaugurat Complexul Sportiv „Jiul” din Petrãºani. Aºadar, se vor împlini 35 de ani de la acel
moment. Un moment aºteptat atunci de vreo ºapte ani de la momentul când vechiul stadion „Jiul” din zona Parcului „Carol Schreter” a
fost înghiþit de flãcãri. Pânã în august a.c. mai e ceva vreme, desigur, cele 35 de episoade cu 35 de poveºti despre stadionul „Jiul” nu vor fi zilni, ziua de luni fiind cea care ar hãrãzitã acestor momente. Intervalul 1982-2017, iatã 35 de ani cu 35
de istorii, cu fotografii inedite, sperâm sã suscite intereseul cititorilor noºtri. Este un simbol al Vãii Jiului, care aduna 30.000 de spectatori (dar ºi 2-300!) locul unde au jucat mari fotbaliºti ai þãrii, un stadion care a cunoscut bucuria promovãrilor
ºi tristeaþea retrogradãrilor. Un stadion care a cunoscut greutatea Cupei Campionilor Europeni adusã de Steaua, locul unde Jiul a învins mari echipe. Toate acestea, în 35 de poveºti pentru 35 de ani.
DE COLECÞIE. SERIAL.
35 DE POVEªTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017)
Episodul 1 /
A ars un stadion, pentru a se naºte altul
mai 1975. Pe vechea 25 arenã din centrul Petroºaniului (construitã
în 1924) se disputa meciul de primã divizie, Jiul Petroºani – Politehnica Iaºi. În minutul 14, din ”subteranul” tribunei I se ridicã limbi de foc, arbitrul Gheorghe Limona observã, opreºte jocul ºi evacueazã terenul. Apoi, spectatorii (în jur de 6.000) observã ºi ei nenorocirea, pãrãseau tribuna, retrãgându-se în partea opusã, la tribuna a II-a, dinspre Cartierul ”Dimitrov” (Carpaþi). În 30 de minute, dispare mistuitã de flãcãri tribuna care fusese gazdã bunã timp de o jumãtate de veac tuturor celor care veneau la meciurile Jiului. Jiul a jucat în continuare pe vechiul stadion (actualul Parc ”Carol Schreter”), cu o tribunã a II-a acoperitã de lemn ºi carton asfaltic încã vreme de ºapte ani, echipa chiar atingând o cotã de vârf în ediþia 1976-77, când a ocupat locul 5 în Divizia ”A”,
Tribuna stadionului vechi în timpul incendiului... cu o generaþie de 24 de karate (Cavai, Bãdin, Ciupitu, Coco Deleanu, Gigi Mulþescu, Augustin, Tr. Stoica, Bucurescu, Dumitrache, Sãlãgean, Stoichiþã), jucând chiar o finalã de Cupa Balcanicã! Între timp, s-au demarat lucrãrile pentru ridicarea unui nou stadion, locul fiind identificat în lunca Jiului de Est, în apropierea dealului de la Dâlja. Ultimul meci pe vechiul stadion a fost pe data de 9 iunie 1982 (12.000 de spectatori!), Jiul – Universitatea Craiova 1-0, gol Ioan Varga
(min. 50), dintr-un ºutcentrare din apropierea liniei de corner! Operaþiunea de ”þãruºare” a noului stadion a început în anul 1978, printre primii muncitori care au ”bãtut” primul þãruº fiind ºeful echipei de dulgheri, Gheorghe Doca, de la I.C.M.M. (Intreprinderea de Construcþii ºi Montaj Minier) Petroºani. Noul obiectiv sportiv se va întinde pe 9 hectare, schema de start prevãzând trei terenuri gazonate de fotbal, unul de zgurã, 6 terenuri de tenis de câmp, tribune de 20.000 locuri (pe
La aproximativ o orã dupã ce acesta a fost stins. În urma sa, un stadion în ruine...
2.100 gradene), dintre care 8.000 acoperite (cu 18 stâlpi de susþinere ai copertinei), vestiare pentru toate sporturile, saunã, bazin, salã de forþã, cabinã de transmisii, restaurant, spaþii de cazare peste 70 sportivi, tot acest complex urmând a fi ridicat pe locul unor câteva case momârlãneºti ºi a unor fâneþe. De conducerea lucrãrilor, din partea ”organului de partid” se ocupa ”tovarãºul” Ion Mischie, el fiind secretarul Consiliului Popular al municipiului Petroºani.
prin muncã L ucrãri patrioticã
Iatã ce declara la vreme de primãvarã, în 1982, Ion Mischie, cel care superviza bunul mers al lucrãrilor la complexul sportiv: ”Multe dintre lucrãri au fost executate prin muncã patrioticã (n.n. fãrã a fi plãtitã în niciun fel...), valoarea lui ridicându-se la 10.000.000 lei. Au venit sã lucreze oameni ai muncii ºi elevi de la Uricani pânã la Petrila. S-au evidenþiat colectivele de oameni ai muncii de la intreprinderile miniere Petrila, Lonea,
Aninoasa, Dâlja, Bãrbãteni, Preparaþia Coroeºti, secþia de mobilã Livezeni, I.G.C.L., I.U.M.P., I.R.I.U.M.P., T.C.H., Liceul Industrial Petroºani. Cei mai harnici au fost cei de la ICMM Petroºani, în frunte cu maistrul Petcu Iorga (n.n. care avea sã devinã ºi primul administrator al complexului) ºi muncitorii Alexandru Ioncelescu (fierarbetonist), Francisc Nistor, Ion Sighiartãu, Sofronie Safta, Vasile Luca, Vasile Udrea, Vasile Rache, Geza Kocze (zidari), Dumitru Balea (sudor), Oscar Lengyel, Ion ºi Maria Moldovan (vopsitori ºi zugravi), Gheorghe Abraham (betonist), Dumitru Bârlad (lãcãtuº-montator), Ilie Ion (macaragiu), Tudor Cãmãrãºescu (buldozerist), Petre Oprea (excavatorist), Iosif Itam, Constantin Floroiu, ªtefan Pricop, Gheorghe Dãiescu (ºoferi). Nu trebuie omis nici inginerul Aurel Popa de la Institutul de Proiectãri Hunedoara (I.P.H.), cel care a coordonat echipa de proiectanþi, arhitecþi, constructori ºi instalatori care au realizat un adevãrat templu al sportului, cum puþine erau la vremea aceea în România. Mii de oameni au muncit într-un interval de patru ani (1978-1982) pentru a putea pune în circuit o asemenea bijuterie arhitectonicã, durabilã, sã foloseascã în timp generaþiilor ce urmau sã contribuie în plan naþional la prestigiul Vãii Jiului. Dupã patru ani de muncã, toatã lumea aºtepta momentul inaugural. El fusese fixat pe data de 1 august 1982.
Paginã realizatã de Genu TUÞU