Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1279
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 15 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Un taxi ºi douã maºini s-au ciocnit pe DN 66
rei maºini, dintre care un taxi ce T aparþine uneia dintre firmele autorizate în Petroºani, s-au lovit într-o intersecþie a Drumului Naþional 66 cu o stradã ce duce spre interiorul Cartierului Dacia.
Un pasager a ajuns la spital, iar maºinile sunt rãu avariate. Poliþiºtii care au fost anunþaþi prin 112, spun cã de vinã este viteza cu care circula unul dintre ºoferii implicaþi în accident. Asta pentru cã taxiul a fost lovit, în momentul în care încerca sã vireze, iar din impactul cu una dintre maºini a fost proiectat pe contrasens, unde a lovit cea de a treia maºinã. „Am fost sesizaþi despre faptul cã, în zona Dacia, la intersecþia drumului naþional cu strada 1 Iunie, s-a pro-
dus un eveniment rutier. Echipa deplasatã la faþa locului a constatat cã totul s-a petrecut din cauzã cã unul dintre ºoferi nu a pãstrat distanþa regulamentarã în trafic ºi, ca urmare, au fost implicate 3 maºini. A rezultat vãtãmarea corporalã uºoarã a unui conducãtor auto ºi daune materiale”, a declarat Aurel Buruianã, comandantul Poliþiei Municipiului Petroºani. Poliþiºtii au deschis un dosar de cercetare ºi urmeazã sã stabileascã cu exactitate cine se face vinovat de producerea accidentului. Pacientul a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar este în afara oricãrui pericol. Diana MITRACHE
„Înfrãþirile” localitãþilor motiv de dispute politice în CLPetroºani
Mihai Barbu (ALDE): „Domnul primar sã meargã cu un steag alb...”
„D
omnul primar sã meargã cu un steag alb...”, este sugestia consilierului local de la Petroºani, Mihai Barbu, în ceea ce priveºte relaþia localitãþii cu celelalte oraºe înfrãþite din Europa. Municipalitatea de la Petroºani este înfrãþitã cu mai multe localitãþi din Europa. Cea mai strânsã colaborare este însã cu membrii comunitãþii maghiare din Varpalota. >>> PAGINA A 4-A
Caritas vine în sprijinul celor din Siria acþiune de colectare de fonduri are loc O la finele acestei sãptãmâni în toate bisericile catolice ºi pe site-ul organizaþiei Caritas.
Scopul este acela de a ajuta populaþia din Siria, greu încercatã acum de rãzboi ºi pentru a stãvili valul uriaº de imigranþi care îºi riscã zilnic viaþa, încercând sã scape din infern. Potrivit voluntarilor de la Petroºani, la Biserica Catolicã Sfânta Varvara sunt aºteptaþi toþi cei care vor sã doneze sume de bani, pentru o astfel de cauzã.
„În data de 19 februarie, organizaþiile Caritas din toatã lumea ºi, implicit, din România, organizeazã o colectã în cadrul bisericilor catolice. Noi vom fi prezenþi la Biserica Sfânta Varvara, pentru a strânge fonduri pentru cei de la Caritas Siria, care se ocupã de populaþia refugiatã din statele refugugiate. Acolo, la faþa locului, ei vor ajuta familiile aflate într-o situaþie umanitarã foarte, foarte dificilã”, a spus Alexandru Kelemen, reprezentant al Organizaþiei Caritas Petroºani. Nu trebuie, însã, sã
ajungeþi musai la slujba de duminicã de la biserica catolicã, ci puteþi dona sume de bani, pe site-ul Caritas, la rubrica special creatã pentru aceasta acþiune umanitarã: http://caritasromania.ro/sol idar-cu-siria-19-februarie2017-colecta-in-toate-bisericile-catolice-din-romania/ „Este vorba doar de sume de bani, având în vedere cã, din pãcate, logistica nu ne permite sã putem transporta bunurile materiale, însã, oamenii pot sã aibã aceastã garanþie cã, sumele ce se vor strânge duminicã 19 februarie, vor
ajunge acolo unde trebuie, pentru familiile ce au nevoie, iar pe de altã parte, nu trebuie sã vinã neapãrat la biserica romano-catolicã din Petroºani, ci ºi pe site-ul Caritas România, sã doneze în conturile special destinate
acestei colecte”, a mai precizat Alexandru Kelemen, reprezentant al Organizaþiei Caritas Petroºani. Situaþia din Siria este cea mai severã crizã umanitarã ºi de încãlcare a drepturilor omului, pentru cã peste 6,5 milioane de oameni îºi cautã un loc în altã parte. Donaþiile de duminicã vor sprijini Caritas Siria sã implementeze programe destinate refugiaþilor din vestul Siriei. Peste 50.000 de familii au fost deja susþinute de Caritas Siria, de la începutul crizei, iar ajutorarea acestor oameni depinde de noi toþi. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Februarie 2017
Conducerea PSD-istã din fruntea Consiliului Judeþean Primãria Petroºani Hunedoara îºi bate joc de Spitalul de Urgenþã Petroºani angajeazã casier
A
z Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva – 21.189 pacienþi z Spitalul de Urgenþã Petroºani – 17.039 pacienþi
V
alea Jiului este discriminatã de autoritãþile judeþene. În timp ce Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, Consiliul Judeþean Hunedoara i-a alocat peste 4 milioane de lei, pentru Spitalul de Urgenþã Petroºani sprijinul financiar al instituþiei judeþene nu existã. Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a tratat, anul trecut, peste 21.000 de pacienþi, cu puþin peste 4000 faþã de câþi au fost trataþi la Spitalul e Urgenþã Petroºani. Acest lucru dovedeºte faptul cã cea mai mare unitate medicalã din Valea Jiului oferã servicii medicale pentru o treime din populaþia judeþului Hunedoara. Spitalul de Urgenþã Petroºani a avut, anul trecut, 17.039 de pacienþi cu internare continuã ºi încã 10.436 de pacienþi la internarea de
zi, asta în timp ce Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a consemnat 21.189 de pacienþi. “Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a contractat cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sanatate Hunedoara în anul 2016 un numãr de 616 paturi din cele 778 de paturi aprobate în structurã. Valoarea contractului încheiat pentru serviciile medicale furnizate de cãtre Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a fost în sumã de 48.671.585,55 lei, reprezentând servicii con-
tractate pentru un numãr de 19.146 pacienþi. Cheltuielile Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva cu serviciile medicale în anul 2016, este în sumã de 53.038.687,83 lei, reprezentând servicii realizate pentru un numãr de 21.189 pacienþi”, aratã raportul CJ Hunedoara. Unitatea medicalã din Deva a primit peste 4 milioane de lei de la Consiliul Judeþean Hunedoara pentru faptul cã a tratat, suplimentar, peste 2000 de pacienþi. “Pentru un numãr de
Plombãri pe drumurile judeþene
D
rumurile judeþene afectate de sezonul rece vor intra în programul de reparaþii. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care au în administrare drumuri, spun cã au impus o serie de reguli constructorilor care vor efectua lucrãrile de plombare. În Valea Jiului sunt patru drumuri judeþene, trei dintre acestea fãcând legãtura cu staþiunile montane. “Am convenit cu firmele care au în întreþinere drumurile judeþene sã identificãm toate gropile care au apãrut în asfalt. S-au identificat ºi sunt
suprafeþe mari, de ordinul miilor de metri pãtraþi. Deja a început plombarea unora dintre ele. Vom cere garanþii pentru lucrãrile de reparaþii pentru cã aºa ni se pare normal, dacã execuþi o lucrare sã dai garanþie pe ea“, a declarat Daniel Andronache, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Lucrãrile vor începe imediat de condiþiile meteo vor permite, iar instituþia judeþeanã a alocat 29 de milioane de lei pentru programul de întreþinere ºi reparare a drumurilor judeþene.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
“Vom avea discuþii cu firmele de construcþii pentru a le obliga, prin contract, sã execute lucrãri de calitate. Ele vor trebui sã garanteze calitatea lucrãrilor de mentenanþã la drumurile judeþene”, a precizat Mircea Bobora, preºedintele CJ Hunedoara. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
2043 pacienþi trataþi suplimentar faþã de numãrul de pacienþi contractaþi cu CJAS – HD, cheltuiala a fost în sumã de 4.367.102,28 lei aceasta fiind suportatã din alte venituri proprii ale spitalului inclusiv din transferurile primite din bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara. S-au mai primit sume suplimentare de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara pentru plata majorãrilor salariale, în valoare de 6.731.049,00 lei”, mai aratã raportul CJH. În acest context, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, solicitã ajutor financiar de la Consiliul Judeþean Hunedoara pentru Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Monika BACIU
dministraþia localã de la Petroºani face angajãri. Mai exact, este vorba de un post de casier în cadrul Clubului Sportiv municipal Jiul Petroºani. Candidaþii trebuie sã aibã studii medii. “In conformitate cu prevederile H.G.R. nr. 286/2011, pentru aprobarea Regulamentuluicadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Clubul Sportiv Municipal
Jiul Petroºani organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei contractual temporar vacantã de execuþie de muncitor calificat tr.I (casier)”, aratã anunþul Primãriei Petroºani. Concursul constã în 3 etape succesive, selecþia dosarelor de înscriere, probã scrisã, interviu. Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 28.02.2017, ora 10 proba scrisã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior.
Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Februarie 2017
Greºelile ºefilor din Consiliul Judeþean Hunedoara prelungesc agonia deºeurilor
C
onsiliul Judeþean Hunedoara trebuie sã refacã documentaþia de atribuire în cadrul contractului de „Delegarea prin concesiune a serviciului de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare, judeþul Hunedoara”. Mai multe clauze din contract au fost contestate, iar CNSC a dat câºtig de cauzã contestatarilor. Douã firme au contestat la CNSC documentaþia de atribuire, elaboratã de U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitaþie deschisã, a contractului de concesiune, având ca obiect „Delegarea prin concesiune a serviciului de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare, judeþul Hunedoara”, se solicitã obligarea autoritãþii contractante la adoptarea tuturor mãsurilor de remediere cu privire la conþinutul contractului de concesiune, publicat în S.E.A.P. prin anunþul de concesionare nr. 2873/09.12.2016, constituindu-se dosarul nr. 2988/2016. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a admis solicitãrile celor douã societãþi. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT din Bucureºti a contestat documentaþia de atribuire, elaboratã de
U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitaþie deschisã, a contractului de concesiune, având ca obiect „Delegarea prin concesiune a serviciului de operare ºi administrare a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor Bârcea Mare, judeþul Hunedoara”, ºi a solicitat obligarea autoritãþii contractante la adoptarea tuturor mãsurilor de remediere cu privire la conþinutul contractului de concesiune, publicat în S.E.A.P. prin anunþul de concesionare nr. 2873/09.12.2016, constituindu-se dosarul nr. 2988/2016. CNSC
a admis, în parte, contestaþia bucureºtenilor. „Admite, în parte, contestaþia formulatã de cãtre S.C IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L., cu sediul în Bucureºti, ºos. Bucureºti-Ploieºti, nr. 17, sector 1 ºi cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedurã la S.C.A. Lucu ºi Asociaþii, situat în Bucureºti, Splaiul Unirii, nr. 4, biroul nr. 7.4, bloc B3, Tronson 3, etaj 7, sector 4, în contradictoriu cu U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA, cu sediul în Deva, b-dul. 1 Decembrie 1918, nr. 28, judeþul Hunedoara. Obligã U.A.T. JUDEÞUL HUNE-
DOARA ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, sã completeze modelul de contract cu clauze formulate în conformitate cu dispoziþiile legale sus menþionate, din care sã reiasã, în mod explicit ºi detaliat, contribuþia financiarã a celor douã pãrþi contractuale, delegatul ºi delegatarul, în ceea ce priveºte riscul de cerere, denumit „cerere mai redusã comparativ cu estimãrile”, aratã decizia CNSC din data de 9 februarie. RETIM nu este la prima contestaþie. ºi acum societatea a contestat documentaþia de atribuire elaboratã de Consiliul Judeþean
Peste 400 de mii de lei pentru Lupeni
P
rima lunã din an a adus bani în conturile municipalitãþii de la Lupeni. Raportul Ministerului Dezvoltãrii aratã cã municipalitatea de la Lupeni a primit peste 400 de mii de lei.
Mai exact, suma de 416.770,37 lei a fost alocatã în baza OUG 28/2013. Ordonanþa de Urgenþã face referire la Programul Naþional de Dezvoltare Localã. “Prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice ºi alte autoritãþi publice centrale se deruleazã mai multe programe de investiþii în infrastructura localã cu caracteristici diferite privind eligibilitatea, finanþarea, decontarea ºi monitorizarea acestora. În cadrul aces-
tor programe de investiþii sunt în diferite stadii de execuþie obiective pentru care nu s-au asigurat în anii anteriori sursele de finanþare pentru finalizarea acestora, fapt ce nu a contribuit la dezvoltarea echilibratã a infrastructurii locale, împiedicând atingerea standardelor de calitate a vieþii pentru comunitãþile locale. De aceea, pentru revitalizarea
comunelor ºi a satelor componente ale municipiilor ºi oraºelor, este esenþial sã fie soluþionatã problema dezvoltãrii infrastructurii locale. Pentru o utilizare mai eficientã a fondurilor publice sunt necesare o coordonare ºi o implementare unitarã a dezvoltãrii infrastructurii locale, prin integrarea programelor actuale de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural ºi în cel urban”, aratã textul OUG. Programul prevãzut este compus din urmãtoarele subprograme, ºi anume subprogramul "Modernizarea satului românesc”, subprogramul "Regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor", subprogramul "Infrastructurã la nivel judeþean". Primãria de la Lupeni este singura din Valea Jiului care a primit bani la început de an. Monika BACIU
Hunedoara. ºi în acest caz, CNSC a admis, în parte, contestaþia. “ Admite, în parte, contestaþia formulatã de cãtre S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A (...)contradictoriu cu U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA (...)”, aratã decizia CNSC. Astfel, Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor “obligã U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, sã adopte urmãtoarele mãsuri de remediere: completarea cap. IV.1 - Criterii de atribuire, din anunþul de concesionare nr.2873/09.12.2016, dupã cum urmeazã: „oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic: Preþul ofertei: Nivelul tarifului de tratare mecano – biologicã TMB – 40%; Preþul ofertei: Nivelul tarifului de sortare – 40%; Preþul ofertei: Nivelul tarifului de depozitare: 20%”; eliminarea, de la cap. IV.2.1) – Criterii de atribuire din fiºa de date a achiziþiei, a sintagmei „costul cel mai scãzut” ºi înlocuirea acestuia cu sintagma „oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic”; completarea art. 14 din Modelul de contract de concesiune, elaborat de autoritatea contractantã, cu analiza tuturor riscurilor identificate în Anexa nr. 9 – Analiza riscurilor; -eliminarea din conþinutului documentaþiei descriptive, fila 5, a urmãtoarei prevederi: „În judeþul Hunedoara, eliminarea deºeurilor (aprox. 170.000 t/an),
s-a realizat pânã în iunie 2015 în cadrul a 3 depozite neconforme, în Vulcan, Orãºtie, Deva. Depozitele neconforme Orãºtie ºi Deva au sistat funcþionarea în iunie 2015, iar depozitul neconform Vulcan în iunie 2016”. Pentru continuitatea serviciului de salubrizare ºi depozitare a deºeurilor, la Deva, în vecinãtatea depozitului neconform, a fost construitã o platformã de stocare temporarã a deºeurilor. Deºeurile depozitate temporar pe aceastã platformã pânã la darea în funcþiune a CMID, max. 70.000 t, vor fi preluate la CMID fãrã platã, în condiþiile impuse de legislaþia în vigoare privind depozitarea deºeurilor, iar transportul pânã la CMID va fi asigurat de cãtre operatorul/administratorul platformei de stocare a deºeurilor. “Obligã U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA ca, în cadrul aceluiaºi termen dispus anterior, sã aducã la cunoºtinþa tuturor operatorilor economici interesaþi modificãrile intervenite în cuprinsul documentaþiei de atribuire prin publicarea acestora în SEAP, în cuprinsul unei erate întocmitã în conformitate cu art. 53 alin. (1) ºi (2) din HG nr. 867/2016, care sã conþinã informaþiile precizate anterior ºi sã continue procedura de achiziþie publicã”, mai aratã decizia. Deponeul ecologic de la Bârcea nu este operaþional, iar gunoaiele din Valea Jiului sunt depuse fie la platforma temporarã de la Petroºani, fie la Horezu. Monika BACIU
4 Actualitate
„Înfrãþirile” localitãþilor motiv de dispute politice în CL Petroºani
Mihai Barbu (ALDE): „Domnul primar sã meargã cu un steag alb...” „
Domnul primar sã meargã cu un steag alb...”, este sugestia consilierului local de la Petroºani, Mihai Barbu, în ceea ce priveºte relaþia localitãþii cu celelalte oraºe înfrãþite din Europa. Municipalitatea de la Petroºani este înfrãþitã cu mai multe localitãþi din Europa. Cea mai strânsã colaborare este însã cu membrii comunitãþii maghiare din Varpalota. Anual, au loc mai multe proiecte comune. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat, în cadrul ºedinþei ordinare, programul comun pe anul 2017 încheiat între oraºele înfrãþite Petroºani ºi Várpalota. Proiectul de hotãrâre a dus însã la discuþii aprinse în Consiliul Local. “Ni se prezintã de fiecare datã programul PetroºaniVarpalota. Aº vrea sã întreb de ce nu ni se prezintã ºi pentru celelalte localitãþi cu care Petroºaniul este înfrãþit? De ce mergem numai într-o singurã direcþie, dar mai sunt oraºe din Suedia, Italia, Bulgaria cu care ne aflãm într-un punct mort. Cred cã la urmãtoarea ºedinþã ar trebui sã ni se propunã o reînviere a relaþiilor în cauzã”, a spus Mihai Barbu, consilier local ALDE Petroºani. Înfrãþirea cu oraºul Varpalota din Ungaria este cea mai strânsã. Existã însã ºi alte localitãþi înfrãþite unde colaborarea funcþioneazã, însã puþin mai greu. “Se prezintã proiectul pentru Varpalota deoarece aceastã înfrãþire funcþioneazã. Noi am trimis invitaþii pentru toate oraºele înfrãþite, inclusiv pentru Zilele Oraºului, ºi în Italia, Suedia, Bulgaria, dar nu participã. În momentul în care noi lansãm o invitaþie, suntem deschiºi sã îi primim”, au spus reprezentanþii Serviciului de Relaþii Externe. Consilierul local Mihai Barbu a spus, în spirit de glumã, cã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi ar trebui sã meargã cu un steag alb în localitãþile înfrãþite pentru a reînoda relaþiile. “Ideea ar fi sã folosim ºi înfrãþirile care s-au realizat anii trecuþi ºi care nu s-au fructifi-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Februarie 2017
cat. Ar trebui deschis parteneriatul cu Franþa. Cred cã dacã l-am ruga pe domnul primar sã meargã cu un steag alb la respectivele localitãþi, s-ar relua relaþiile. Probabil nu am fost reprezentaþi la un nivel corespunzãtor. Nu cred cã l-ar refuza cineva pe domnul primar dacã ar fi faþã în faþã”, a mai spus consilierul Mihai Barbu. Consilierul local PNL, Valeriu Butulescu, a explicat care sunt motivele pentru care parteneriatul de înfrãþire cu Varpalota este mai strâns. “Aº vrea sã spun cã relaþia cu Varpalota e specialã ºi ea poate fi explicatã prin faptul cã sunt 25 de ani de când judeþul Hunedoara s-a înfrãþit cu judeþul Vass. Am fost al doilea judeþ din România care am aderat la Adunarea Regiunilor Europene. Aceastã relaþie e specialã ºi prin faptul cã un procent important din comunitatea Petroºaniului este
de etnie maghiarã ºi funcþioneazã. De regulã funcþioneazã parteneriatele care sunt în þãri limitrofe”, a spus Valeriu Butulescu, consilier local PNL. Claudiu Cornea a subliniat cã o eventualã deplasare în alte localitãþi înfrãþite aflate la mare distanþã ar genera alte discuþii în consiliul local. “În toamna acestui an, cei de la Bansko ºi Ponte nelle Alpi au fost la Petroºani pe un proiect finanþat pe fonduri europene, ceea ce înseamnã cã ºi înfrãþirea cu aceste douã oraºe funcþioneazã. Pe de altã parte, dacã am fi avut un program asemãnãtor, cu cel pe care îl aprobãm, cu cei din Suedia sau Bansko aþi fi spus cã se cheltuie prea mulþi bani. Pânã în Suedia sunt 1600 de km pe aer. S-ar putea ca nici aºa sã nu fie bine”, a replicat Claudiu Cornea, consilier local PNL. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, susþine cã ºi celelalte parteneriate funcþioneazã, însã la un nivel mai redus faþã de cel cu Varpalota. Tocmai în acest sens, în toamna acestui an la Petroºani va avea loc un congres al vânãtorilor de munte, organizat de cei din Ponte nelle Alpi. “Noi am invitat pe toatã lumea la proiectul care s-a derulat pe fonduri europene. S-a þinut în oraº, toatã lumea a fost. Cei de la Ponte nelle Alpi vor avea la Petroºani un
congres european al vânãtorilor de munte care se datoreazã celor de la Casa Pollicino. Au avut de ales între douã locaþii: Paris ºi Petroºani, ºi s-a ales Petroºaniul. Relaþia cu Ponte nelle Alpi funcþioneazã, însã e o problemã cu primarul de acolo care nu este foarte deschis la aceste lucruri, dar relaþia noastrã cu ei este foarte bunã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Consilierii locali au venit ºi cu o altã propunere. Aceea ca municipiul Petroºani sã se înfrãþeascã cu localitatea Limoge din Franþa. “Noi am fost vara trecutã într-un numãr de þãri în schimbul de experienþã din domeniul didacticii preºcolare ºi în Franþa am fost la Limoge, la un prieten al domnului Barbu. Domnul primar de la Limoge îºi doreºte foarte mult sã vinã la Petroºani ºi cred cã prin relaþiile deja le-am stabilit, am putea sã facem o înfrãþire cu Franþa ºi cred cã ar fi o idee creativã ºi mai ales cã deja avem niºte activitãþi”, a spus Lucia Muntean, consilier local PNL. Municipiul Petroºani este înfrãþit cu Varpalota din Ungaria din anul 1998. Relaþia de prietenie dintre cele douã oraºe a fost, de-a lungul anilor, beneficã pentru cetãþenii ambelor localitãþi, în fiecare an, organizându-se tabere pe bazã de reciprocitate pentru elevii din ºcolile gene-
rale. Astfel, în fiecare an, elevii cu rezultate bune la învãþãturã, pot merge la Varpalota, iar elevii din Varpalota, în aceeaºi perioadã, vin în tabãrã la Petroºani. De asemenea, relaþiile de prietenie dintre instituþiile celor douã localitãþi se manifestã pe diferite planuri, prin vizite oficiale, prin diverse expoziþii ºi târguri la care participã reprezentanþi ale ambelor localitãþi, de-a lungul timpului, prin bunele relaþii de colaborare obþinându-se schimbul intercultural. Nova Zagora, Bulgaria este o altã localitate înfrãþitã cu municipiul Petroºani, iar parteneriatul a fost semnat în anul 2003. Ponte nelle Alpi, Italia, este un oraº italian ce numãrã în jur de 8.500 locuitori. Oraºul face parte din provincia Belluno din regiunea Veneto, aflându-se la o distanþã de 80 km de Veneþia. Prin legãturile create între cele douã oraºe, în anul 2002, ia fiinþã, la Petroºani, „Asociaþia Comitato Pollicino – un surâs pentru copiii din România” al cãrei obiectiv principal, încã de la început, a fost construirea unui edificiu care sã gãzduiascã copiii cu probleme speciale. În august 2005 se încep lucrãrile la Casa Pollicino, iar peste doi ani încep lucrãrile de instalaþii ºi finisaje care au fost efectuate în special prin contribuþia grupurilor de voluntari din zona Belluno. Casa Pollicino reprezintã ºi astãzi o razã de speranþã atât pentru copiii cu probleme speciale cât ºi pentru pãrinþii acestora, aici fiind mereu întâmpinaþi de surâsul personalului, care, în practicarea meseriei, îmbinã profesionalismul cu blândeþea, oferindu-le copiilor ce le trec pragul,un mediu liniºtit, în care sã se poatã dezvolta. Prin Hotãrârea de Consiliu Local 90/21.09.2000 s-a aprobat înfrãþirea între municipiile Petroºani ºi Ponte nelle Alpi, iar înfrãþirea oficialã a avut loc, în cadru festiv, cu participarea reprezentanþilor autoritãþilor locale implicate, în 13.11.2003, la Ponte nelle Alpi. Parteneriatul de înfrãþire dintre municipiul Petroºani ºi Bansko Bulgaria a fost semnat în anul 2008, iar acordul dintre municipiul Petroºani ºi Smedjebacken, Suedia a avut loc, în cadru festiv, cu participarea reprezentanþilor autoritãþilor locale implicate, în 03.03.2010, la Petroºani. Monika BACIU
Expoziþie personalã la doar 9 ani ario este un copilaº micuþ, subþirel, M curajos, de doar 9 ani,
despre care mama sa ne-a spus cã avea 600 de gr. la naºtere. A fost mereu timid ºi introvertit, dar desenul ºi metaloplastia l-au fãcut volubil ºi, marþi, 14 februarie, a vernisat, alãturi de colegii lui, prima sa expoziþie. Are o mulþime de desene, viu colorate, dar ºi lucrãri de metaloplastie, pe care le-a fãcut la Clubul Copiilor, în dupã-amiezele când a stat la cercul de desen. „Am fãcut o vrãjitoare, o caracatiþã, un trol, un bãieþel. Îmi place sã desenez ºi preferatele mele sunt desenele
cu o pumã, pe care le-am fãcut. De obicei fac din cap desenele, dar mã mai iau ºi dupã altele poze. Colegilor mei le plac toate ºi spun cã este foarte frumos la expoziþia mea. Am ºi metaloplastie. Nu e aºa de greu, dar ºtiu cum sã fac”, a explicat micuþul Mario Sibiºan, artist în devenire. Nu se descurcã foarte bine
sã explice el cât e de greu este sã mânuieºti tabla, din care a realizat minunatele sale opere de metaloplastie, ori cum a combinat culorile, dar profesoara lui spune cã a evoluat uluitor de repede, motiv pentru care a ºi strâns atât de multe lucrãri, toate grupate sub genericul „D-ale copilãriei”. Iniþial, Mario a ajuns mai
Reduceri sau scutiri de la plata taxelor ºi impozitelor
serie de persoane O sunt scutite de la plata taxelor ºi impozitelor locale. În ºedinþa de sãptãmâna aceasta, consilierii locali au stabilit care sunt documentele pe care contribuabilii trebuie sã le prezinte pentru a fi scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor locale.
“Având în vedere prevederile art. 10 alin (2), (3) ºi ) (5), precum ºi ale art. 15 alin. (2) ºi (4) din HCL nr. 334/2016, privind aprobarea impozitelor ºi taxelor locale din anul 2017 (...), prin care s-au aprobat o serie de scurtiri
sau reduceri de la plata impozitului/tazei pe clãdiri ºi pe teren conform HG nr. 1/2016 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, pct. 24 al (1), pct. 25, pct. 77 alin (1) ºi pct. 79 care prevãd cã pentru acordarea
de scutiri sau reduceri trebuie adoptate criterii ºi proceduri proprii, precum ºi documente justificative necesare pentru acordarea scutirii sau reducerii”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Pentru a putea beneficia de scutirea de la plata impozitului pe
mult ca sã se acomodeze cu desenul ºi profesoara sa recunoaºte acum cã are un mic geniu, cãruia i-a organizat o expoziþie personalã. „Când acest copil a pãºit pe uºa clasei mele de la Clubul de metaloplastie, destul de interiorizat, de timid, nu prea ºtiam ce sã spun. A venit, mi-a prezentat niºte lucrãri ºi apoi am fost atât de încântatã ºi am avut multã încredere în capacitatea lui, deºi mi se pãrea foarte mic ºi nu prea lucram cu copii de vârsta lui. Bineînþeles cã rezultatele s-au vãzut ºi ambiþia lui, cu care a realizat tot ce vedem aici, m-a dus clar cu gândul cã trebuie sã îi organizez o expoziþie a lui, personalã. Merita sã aibã un punct de plecare”, a spus Mihaela Cioc, profesoara lui de la Clubul Copiilor Petroºani, cea care l-a încurajat ºi i-a
clãdire, contribuabilii pensionari trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii: pensionarul sã fie proprietarul clãdirii, sã nu aibã alte venituri (venituri din salarii, venituri din activitãþi independente, venituri din cedarea folosinþei bunurilor, venituri din închirieri, venituri din investiþii, venituri din activitãþI agricole, venituri din premii ºi jocuri de noroc, venituri din dividende ºi alte surse), clãdirea în cauzã sã fie locuinþa de domiciliu, sã locuiascã efectiv în locuinþa respectivã. Totodatã ºi soþul sau soþia pensionarului proprietar trebuie sã îndeplineascã una din urmãtoarele condiþii: sã fie pensionar ºi sã nu obþinã alte venituri, sã nu obþinã venituri ºi sã aibã peste 60 de ani, ceilalþi membri ai familiei (în afara soþilor) sã fie minori. Persoanele care îndeplinesc condiþiile menþionate trebuie sã depunã la Serviciul de Taxe ºi Impozite mai multe documente. “Contribuabilii care îndeplinesc condiþiile prevãzute vor depune la Serviciul Constatare ºi Impunere Persoane Fizice ºi Juridice urmãtoarele documente:
cultivat zilnic talentul. Mario a expus peste 200 de desene, toate realizate în ultima vreme, iar colegii lui i-au fost aproape ºi i-au admirat lucrãrile, i-au cerut pãreri ºi indicaþii ºi, la final, toþi su foat de acord cã este foarte bun. „Este un coleg foarte bun, talentat ºi cred cã este minunat”, ne-a spus unul dintre copiii de aceeaºi vârstã cu el, care a venit la vernisaj. Diana MITRACHE
cerere tip, copie CI/BI, cupon de pensie pe luna decembrie 2016 pentru pensionarul solicitant ºi pentru soþ/soþie, declaraþie pe propria rãspundere, cã atât pensionarul solicitant cât ºi soþul/soþia nu au alte venituri, adeverinþã de venit pentru pensionarul solicitant aferentã anului 2016 eliberatã de cãtre Serviciul Fiscal municipiul Petroºani, factura de utilitãþI pe luna decembrie 2016 sau noiembrie 2016 în cazul facturii de energie electricã”, aratã proiectul. ªi donatorii de sânge sunt scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor locale, iar aceºtia trebuie sã prezinte urmãtoarele documente: cerere tip, adeverinþã emisã în luna decembrie 2016, din care sã rezulte cã a avut 3 donãri de sânge în anul 2016, copie CI/BI, sã fie proprietar sau coproprietar al clãdirii pentru care solicitã scutirea, clãdirea pentru care solicitã scutire sã fie locuinþa de domiciliu. Totodatã existã scutiri de la plata taxelor ºi a impozitelor ºi pentru ONG-uri. Acestea trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii ºi anume, ONG-urile îºi
desfãºoarã activitatea în condiþiile OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi ale Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calitãþii în domeniul serviciilor scoiale, organizaþia sã fie acreditatã ca furnizor de servicii sociale, în clãdirile respective sã se desfãºoare exclusiv serviciile sociale pentru care organizaþia a fost acreditatã, furnizarea serviciilor sociale sã se realizeze pe tot parcursul anului fiscal. “Scutirea de la plata impozitului/taxei pe clãdire se acordã pe bazã de cerere depusã la organul fiscal, însoþitã de urmãtoarele documente: actul de proprietate sau contractul de concesiune, închiriere, comodat sau dare în folosinþã, dupã caz, actul de înfiinþare a organizaþiei, statutul organizaþiei, certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale, dovada înscrierii în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor sau la administraþia financiarã, documentele din care rezultã funcþionarea efectivã în anul precedent anului de referinþã”, mai aratã documentul. Monika BACIU
4 Actualitate
„Înfrãþirile” localitãþilor motiv de dispute politice în CL Petroºani
Mihai Barbu (ALDE): „Domnul primar sã meargã cu un steag alb...” „
Domnul primar sã meargã cu un steag alb...”, este sugestia consilierului local de la Petroºani, Mihai Barbu, în ceea ce priveºte relaþia localitãþii cu celelalte oraºe înfrãþite din Europa. Municipalitatea de la Petroºani este înfrãþitã cu mai multe localitãþi din Europa. Cea mai strânsã colaborare este însã cu membrii comunitãþii maghiare din Varpalota. Anual, au loc mai multe proiecte comune. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat, în cadrul ºedinþei ordinare, programul comun pe anul 2017 încheiat între oraºele înfrãþite Petroºani ºi Várpalota. Proiectul de hotãrâre a dus însã la discuþii aprinse în Consiliul Local. “Ni se prezintã de fiecare datã programul PetroºaniVarpalota. Aº vrea sã întreb de ce nu ni se prezintã ºi pentru celelalte localitãþi cu care Petroºaniul este înfrãþit? De ce mergem numai într-o singurã direcþie, dar mai sunt oraºe din Suedia, Italia, Bulgaria cu care ne aflãm într-un punct mort. Cred cã la urmãtoarea ºedinþã ar trebui sã ni se propunã o reînviere a relaþiilor în cauzã”, a spus Mihai Barbu, consilier local ALDE Petroºani. Înfrãþirea cu oraºul Varpalota din Ungaria este cea mai strânsã. Existã însã ºi alte localitãþi înfrãþite unde colaborarea funcþioneazã, însã puþin mai greu. “Se prezintã proiectul pentru Varpalota deoarece aceastã înfrãþire funcþioneazã. Noi am trimis invitaþii pentru toate oraºele înfrãþite, inclusiv pentru Zilele Oraºului, ºi în Italia, Suedia, Bulgaria, dar nu participã. În momentul în care noi lansãm o invitaþie, suntem deschiºi sã îi primim”, au spus reprezentanþii Serviciului de Relaþii Externe. Consilierul local Mihai Barbu a spus, în spirit de glumã, cã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi ar trebui sã meargã cu un steag alb în localitãþile înfrãþite pentru a reînoda relaþiile. “Ideea ar fi sã folosim ºi înfrãþirile care s-au realizat anii trecuþi ºi care nu s-au fructifi-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Februarie 2017
cat. Ar trebui deschis parteneriatul cu Franþa. Cred cã dacã l-am ruga pe domnul primar sã meargã cu un steag alb la respectivele localitãþi, s-ar relua relaþiile. Probabil nu am fost reprezentaþi la un nivel corespunzãtor. Nu cred cã l-ar refuza cineva pe domnul primar dacã ar fi faþã în faþã”, a mai spus consilierul Mihai Barbu. Consilierul local PNL, Valeriu Butulescu, a explicat care sunt motivele pentru care parteneriatul de înfrãþire cu Varpalota este mai strâns. “Aº vrea sã spun cã relaþia cu Varpalota e specialã ºi ea poate fi explicatã prin faptul cã sunt 25 de ani de când judeþul Hunedoara s-a înfrãþit cu judeþul Vass. Am fost al doilea judeþ din România care am aderat la Adunarea Regiunilor Europene. Aceastã relaþie e specialã ºi prin faptul cã un procent important din comunitatea Petroºaniului este
de etnie maghiarã ºi funcþioneazã. De regulã funcþioneazã parteneriatele care sunt în þãri limitrofe”, a spus Valeriu Butulescu, consilier local PNL. Claudiu Cornea a subliniat cã o eventualã deplasare în alte localitãþi înfrãþite aflate la mare distanþã ar genera alte discuþii în consiliul local. “În toamna acestui an, cei de la Bansko ºi Ponte nelle Alpi au fost la Petroºani pe un proiect finanþat pe fonduri europene, ceea ce înseamnã cã ºi înfrãþirea cu aceste douã oraºe funcþioneazã. Pe de altã parte, dacã am fi avut un program asemãnãtor, cu cel pe care îl aprobãm, cu cei din Suedia sau Bansko aþi fi spus cã se cheltuie prea mulþi bani. Pânã în Suedia sunt 1600 de km pe aer. S-ar putea ca nici aºa sã nu fie bine”, a replicat Claudiu Cornea, consilier local PNL. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, susþine cã ºi celelalte parteneriate funcþioneazã, însã la un nivel mai redus faþã de cel cu Varpalota. Tocmai în acest sens, în toamna acestui an la Petroºani va avea loc un congres al vânãtorilor de munte, organizat de cei din Ponte nelle Alpi. “Noi am invitat pe toatã lumea la proiectul care s-a derulat pe fonduri europene. S-a þinut în oraº, toatã lumea a fost. Cei de la Ponte nelle Alpi vor avea la Petroºani un
congres european al vânãtorilor de munte care se datoreazã celor de la Casa Pollicino. Au avut de ales între douã locaþii: Paris ºi Petroºani, ºi s-a ales Petroºaniul. Relaþia cu Ponte nelle Alpi funcþioneazã, însã e o problemã cu primarul de acolo care nu este foarte deschis la aceste lucruri, dar relaþia noastrã cu ei este foarte bunã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Consilierii locali au venit ºi cu o altã propunere. Aceea ca municipiul Petroºani sã se înfrãþeascã cu localitatea Limoge din Franþa. “Noi am fost vara trecutã într-un numãr de þãri în schimbul de experienþã din domeniul didacticii preºcolare ºi în Franþa am fost la Limoge, la un prieten al domnului Barbu. Domnul primar de la Limoge îºi doreºte foarte mult sã vinã la Petroºani ºi cred cã prin relaþiile deja le-am stabilit, am putea sã facem o înfrãþire cu Franþa ºi cred cã ar fi o idee creativã ºi mai ales cã deja avem niºte activitãþi”, a spus Lucia Muntean, consilier local PNL. Municipiul Petroºani este înfrãþit cu Varpalota din Ungaria din anul 1998. Relaþia de prietenie dintre cele douã oraºe a fost, de-a lungul anilor, beneficã pentru cetãþenii ambelor localitãþi, în fiecare an, organizându-se tabere pe bazã de reciprocitate pentru elevii din ºcolile gene-
rale. Astfel, în fiecare an, elevii cu rezultate bune la învãþãturã, pot merge la Varpalota, iar elevii din Varpalota, în aceeaºi perioadã, vin în tabãrã la Petroºani. De asemenea, relaþiile de prietenie dintre instituþiile celor douã localitãþi se manifestã pe diferite planuri, prin vizite oficiale, prin diverse expoziþii ºi târguri la care participã reprezentanþi ale ambelor localitãþi, de-a lungul timpului, prin bunele relaþii de colaborare obþinându-se schimbul intercultural. Nova Zagora, Bulgaria este o altã localitate înfrãþitã cu municipiul Petroºani, iar parteneriatul a fost semnat în anul 2003. Ponte nelle Alpi, Italia, este un oraº italian ce numãrã în jur de 8.500 locuitori. Oraºul face parte din provincia Belluno din regiunea Veneto, aflându-se la o distanþã de 80 km de Veneþia. Prin legãturile create între cele douã oraºe, în anul 2002, ia fiinþã, la Petroºani, „Asociaþia Comitato Pollicino – un surâs pentru copiii din România” al cãrei obiectiv principal, încã de la început, a fost construirea unui edificiu care sã gãzduiascã copiii cu probleme speciale. În august 2005 se încep lucrãrile la Casa Pollicino, iar peste doi ani încep lucrãrile de instalaþii ºi finisaje care au fost efectuate în special prin contribuþia grupurilor de voluntari din zona Belluno. Casa Pollicino reprezintã ºi astãzi o razã de speranþã atât pentru copiii cu probleme speciale cât ºi pentru pãrinþii acestora, aici fiind mereu întâmpinaþi de surâsul personalului, care, în practicarea meseriei, îmbinã profesionalismul cu blândeþea, oferindu-le copiilor ce le trec pragul,un mediu liniºtit, în care sã se poatã dezvolta. Prin Hotãrârea de Consiliu Local 90/21.09.2000 s-a aprobat înfrãþirea între municipiile Petroºani ºi Ponte nelle Alpi, iar înfrãþirea oficialã a avut loc, în cadru festiv, cu participarea reprezentanþilor autoritãþilor locale implicate, în 13.11.2003, la Ponte nelle Alpi. Parteneriatul de înfrãþire dintre municipiul Petroºani ºi Bansko Bulgaria a fost semnat în anul 2008, iar acordul dintre municipiul Petroºani ºi Smedjebacken, Suedia a avut loc, în cadru festiv, cu participarea reprezentanþilor autoritãþilor locale implicate, în 03.03.2010, la Petroºani. Monika BACIU
Expoziþie personalã la doar 9 ani ario este un copilaº micuþ, subþirel, M curajos, de doar 9 ani,
despre care mama sa ne-a spus cã avea 600 de gr. la naºtere. A fost mereu timid ºi introvertit, dar desenul ºi metaloplastia l-au fãcut volubil ºi, marþi, 14 februarie, a vernisat, alãturi de colegii lui, prima sa expoziþie. Are o mulþime de desene, viu colorate, dar ºi lucrãri de metaloplastie, pe care le-a fãcut la Clubul Copiilor, în dupã-amiezele când a stat la cercul de desen. „Am fãcut o vrãjitoare, o caracatiþã, un trol, un bãieþel. Îmi place sã desenez ºi preferatele mele sunt desenele
cu o pumã, pe care le-am fãcut. De obicei fac din cap desenele, dar mã mai iau ºi dupã altele poze. Colegilor mei le plac toate ºi spun cã este foarte frumos la expoziþia mea. Am ºi metaloplastie. Nu e aºa de greu, dar ºtiu cum sã fac”, a explicat micuþul Mario Sibiºan, artist în devenire. Nu se descurcã foarte bine
sã explice el cât e de greu este sã mânuieºti tabla, din care a realizat minunatele sale opere de metaloplastie, ori cum a combinat culorile, dar profesoara lui spune cã a evoluat uluitor de repede, motiv pentru care a ºi strâns atât de multe lucrãri, toate grupate sub genericul „D-ale copilãriei”. Iniþial, Mario a ajuns mai
Reduceri sau scutiri de la plata taxelor ºi impozitelor
serie de persoane O sunt scutite de la plata taxelor ºi impozitelor locale. În ºedinþa de sãptãmâna aceasta, consilierii locali au stabilit care sunt documentele pe care contribuabilii trebuie sã le prezinte pentru a fi scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor locale.
“Având în vedere prevederile art. 10 alin (2), (3) ºi ) (5), precum ºi ale art. 15 alin. (2) ºi (4) din HCL nr. 334/2016, privind aprobarea impozitelor ºi taxelor locale din anul 2017 (...), prin care s-au aprobat o serie de scurtiri
sau reduceri de la plata impozitului/tazei pe clãdiri ºi pe teren conform HG nr. 1/2016 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, pct. 24 al (1), pct. 25, pct. 77 alin (1) ºi pct. 79 care prevãd cã pentru acordarea
de scutiri sau reduceri trebuie adoptate criterii ºi proceduri proprii, precum ºi documente justificative necesare pentru acordarea scutirii sau reducerii”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Pentru a putea beneficia de scutirea de la plata impozitului pe
mult ca sã se acomodeze cu desenul ºi profesoara sa recunoaºte acum cã are un mic geniu, cãruia i-a organizat o expoziþie personalã. „Când acest copil a pãºit pe uºa clasei mele de la Clubul de metaloplastie, destul de interiorizat, de timid, nu prea ºtiam ce sã spun. A venit, mi-a prezentat niºte lucrãri ºi apoi am fost atât de încântatã ºi am avut multã încredere în capacitatea lui, deºi mi se pãrea foarte mic ºi nu prea lucram cu copii de vârsta lui. Bineînþeles cã rezultatele s-au vãzut ºi ambiþia lui, cu care a realizat tot ce vedem aici, m-a dus clar cu gândul cã trebuie sã îi organizez o expoziþie a lui, personalã. Merita sã aibã un punct de plecare”, a spus Mihaela Cioc, profesoara lui de la Clubul Copiilor Petroºani, cea care l-a încurajat ºi i-a
clãdire, contribuabilii pensionari trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii: pensionarul sã fie proprietarul clãdirii, sã nu aibã alte venituri (venituri din salarii, venituri din activitãþi independente, venituri din cedarea folosinþei bunurilor, venituri din închirieri, venituri din investiþii, venituri din activitãþI agricole, venituri din premii ºi jocuri de noroc, venituri din dividende ºi alte surse), clãdirea în cauzã sã fie locuinþa de domiciliu, sã locuiascã efectiv în locuinþa respectivã. Totodatã ºi soþul sau soþia pensionarului proprietar trebuie sã îndeplineascã una din urmãtoarele condiþii: sã fie pensionar ºi sã nu obþinã alte venituri, sã nu obþinã venituri ºi sã aibã peste 60 de ani, ceilalþi membri ai familiei (în afara soþilor) sã fie minori. Persoanele care îndeplinesc condiþiile menþionate trebuie sã depunã la Serviciul de Taxe ºi Impozite mai multe documente. “Contribuabilii care îndeplinesc condiþiile prevãzute vor depune la Serviciul Constatare ºi Impunere Persoane Fizice ºi Juridice urmãtoarele documente:
cultivat zilnic talentul. Mario a expus peste 200 de desene, toate realizate în ultima vreme, iar colegii lui i-au fost aproape ºi i-au admirat lucrãrile, i-au cerut pãreri ºi indicaþii ºi, la final, toþi su foat de acord cã este foarte bun. „Este un coleg foarte bun, talentat ºi cred cã este minunat”, ne-a spus unul dintre copiii de aceeaºi vârstã cu el, care a venit la vernisaj. Diana MITRACHE
cerere tip, copie CI/BI, cupon de pensie pe luna decembrie 2016 pentru pensionarul solicitant ºi pentru soþ/soþie, declaraþie pe propria rãspundere, cã atât pensionarul solicitant cât ºi soþul/soþia nu au alte venituri, adeverinþã de venit pentru pensionarul solicitant aferentã anului 2016 eliberatã de cãtre Serviciul Fiscal municipiul Petroºani, factura de utilitãþI pe luna decembrie 2016 sau noiembrie 2016 în cazul facturii de energie electricã”, aratã proiectul. ªi donatorii de sânge sunt scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor locale, iar aceºtia trebuie sã prezinte urmãtoarele documente: cerere tip, adeverinþã emisã în luna decembrie 2016, din care sã rezulte cã a avut 3 donãri de sânge în anul 2016, copie CI/BI, sã fie proprietar sau coproprietar al clãdirii pentru care solicitã scutirea, clãdirea pentru care solicitã scutire sã fie locuinþa de domiciliu. Totodatã existã scutiri de la plata taxelor ºi a impozitelor ºi pentru ONG-uri. Acestea trebuie sã îndeplineascã mai multe condiþii ºi anume, ONG-urile îºi
desfãºoarã activitatea în condiþiile OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi ale Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calitãþii în domeniul serviciilor scoiale, organizaþia sã fie acreditatã ca furnizor de servicii sociale, în clãdirile respective sã se desfãºoare exclusiv serviciile sociale pentru care organizaþia a fost acreditatã, furnizarea serviciilor sociale sã se realizeze pe tot parcursul anului fiscal. “Scutirea de la plata impozitului/taxei pe clãdire se acordã pe bazã de cerere depusã la organul fiscal, însoþitã de urmãtoarele documente: actul de proprietate sau contractul de concesiune, închiriere, comodat sau dare în folosinþã, dupã caz, actul de înfiinþare a organizaþiei, statutul organizaþiei, certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale, dovada înscrierii în Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor sau la administraþia financiarã, documentele din care rezultã funcþionarea efectivã în anul precedent anului de referinþã”, mai aratã documentul. Monika BACIU
6 Actualitate
SE Paroºeni ar putea primi fondurile necesare investiþiei de mediu
T
ermocentrala din Valea Jiului mai are nevoie de fonduri pentru a-ºi finaliza investiþia de mediu, respectiv instalaþia de desulfurare.
Fãrã aceasta, termocentrala riscã sã fie închisã pentru cã nu îndeplineºte condiþiile de mediu. Senatorul Resmeriþã a început demersurile pentru ca SE Paroºeni sã primeascã fondurile necesare. Termocentrala Paroºeni a fost la un pas de a-ºi sista activitatea pentru neîndeplinierea condiþiilor de mediu, dupã ce Garda de Mediu a decis acest lucru, însã
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Februarie 2017
Vremea se încãlzeºte
T
emperatura aerului va fi în creºtere în urmãtoarele douã sãptãmâni.
decizia a fost contestatã în instanþã. Cel care ar trebui sã aloce fondurile necesare continuãrii lucrãrilor la instalaþia de desulfurare este Complexul Energetic Hunedoara, însã compania nu are aceºti bani. În aceste condiþii suma ar trebui sã vinã de la bugetul de stat, iar un senator hunedorean încearcã sã convingã ministerul de resort sã aloce suma necesarã.
”Pentru desulfurarea de la Paroºeni se pare cã se vor gãsi bani. Este adevãrat cã vorbim de câteva milioane de lei, dar este pãcat ca pentru câþiva lei sã o închidem. Investiþia la termocentrala Paroºeni este realizatã în proporþie de 96 la sutã”, a declarat senatorul Cristian Resmeriþã (PSD). Proiectul de modernizare a SE Paroºeni este o
investiþie de importanþã majorã pentru întreaga Vale a Jiului, fiind asiguratã funcþionarea grupului energetic nr. 4 pentru urmãtorii 30 de ani, cu respectarea tuturor condiþiilor de mediu impuse de Uniunea Europeanã ºi asigurarea unui consum mediu anual de circa 700.000 tone de cãrbune – huilã energeticã de Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
Vârstnicii beneficiari de îngrijire, victime ale diminuãrii drastice ale subvenþiilor pentru serviciile sociale
rin decizia de a diminua la jumãtate P subvenþiile pentru ser-
vicii sociale, Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale din România îngreuneazã dramatic activitatea ONG-urilor din domeniu. Primele victime ale acestei hotãrâri sunt persoanele cele mai vulnerabile aflate în îngrijire, a atras atenþia deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), luni seara, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. Deputatul european a declarat cã decizia Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale este arbitrarã ºi de neînþeles, arãtând cã aceasta nu a fost însoþitã de vreo explicaþie ºi nici nu a fost anunþatã din timp. ”Respectul demnitãþii umane este unul dintre principiile de bazã ale statelor de drept ºi democratice. Este un principiu care nu poate fi trecut cu vederea, acesta devenind ºi mai important dacã ne gândim la persoanele vârstnice care au nevoie de
îngrijirea ºi ajutorul nostru. Peste tot în Europa organizaþiile nonguvernamentale participã, ajutã la îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor, iar activitatea lor beneficiazã de subvenþii din partea statului, acestea având un caracter predictibil ºi care permite planificarea activitãþilor de îngrijire”, a subliniat Iuliu Winkler. Potrivit deputatului european al UDMR, prin decizia neaºteptatã a ministrului Muncii, peste 6.000 de vârstnici nu vor mai putea beneficia de îngrijire, ”pentru cã a fost tãiate subvenþiile pentru organizaþiile civile care acordã astfel de servicii
sociale”. ”Parcã s-a întors roata timpului. Aceastã decizie ne duce înapoi cu 27 de ani. Guvernul trebuie sã remedieze imediat aceastã greºealã gravã”, a mai spus Iuliu Winkler. Conform deciziei Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale, finanþarea organizaþiilor care oferã servicii sociale a scãzut cu 814.484 de lei faþã de luna ianuarie. Bugetul a fost tãiat din fondul pentru îngrijirea la domiciliu ºi pune în pericol salariile personalului din aceste ONG-uri. Guvernul anterior a alocat cca. 2 milioane de lei pentru luna ianuarie, pentru organizaþiile nonguvernamentale care acordã servicii sociale. Aceastã sumã oferea sprijin pentru 279 puncte de lucru a 132 de asociaþii ºi fundaþii, finanþarea având aproape 12.000 de beneficiari. Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale a aprobat doar 1,2 milioane de lei pentru luna februarie. Aceastã sumã acoperã finanþarea a 174 de puncte de lucru aparþinând unui numãr de 108 asociaþii ºi fundaþii, iar numãrul beneficiarilor scade la 5.600.
Valorile medii diurne vor atinge 12 grade -13 grade, în timp ce precipitaþiile, mai ales sub formã de ploaie, vor fi prezente în majoritatea zonelor începând din 20 februarie, aratã prognoza Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM), valabilã pentru perioada 13 - 26 februarie 2017,
publicatã luni. La munte, vremea va fi deosebit de rece, geroasã noaptea ºi dimineaþa în majoritatea masivelor montane la începutul intervalului, apoi va intra într-un proces de încãlzire începând cu 15 februarie. Valorile medii ale temperaturilor maxime vor creºte de la un grad Celsius, de la mijlocul primei sãptãmâni, pânã la 2 — 3 grade, spre sfârºitul intervalului, iar cele minime de la—8 grade, pânã la valori medii în jur de—4 grade, spre sfârºitul celei de-a doua sãptãmâni. În intervalul 18 — 26 februarie, probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor va fi mai ridicatã.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Februarie 2017
Procesul proxeneþilor - aproape de final indivizi au P atru fost trimiºi în judecatã de DIICOT ºi sunt acuzaþi cã ar fi coordonat o reþea de prostituþie. Aceºtia se ocupau cu racolarea de tinere pe care le duceau sã se prostitueze în Austria, Italia, Germania ºi Anglia. Printre proxeneþi se aflã ºi un poliþist din judeþul Gorj.
Patru tineri au fost trimiºi în judecatã pentru constituirea unui grup infracþional organizat, dosarul fiind înregistrat încã de la finele anului 2015 la Tribunalului Gorj. Magistraþii au avut nevoie de mai multe termene pentru administrarea probatoriului, însã judecata este aproape de final. Gruparea de trafi-
canþi de carne vie ar fi acþionat inclusiv în Valea Jiului spun surse apropiate anchetei, unde gãsea tinere dispuse sã se prostitueze peste hotare. Grupul criminal a fost destructurat în urma unui flagrant derulat pe raza municipiului Petroºani. Acþiunea ofiþerilor a fost una în forþã, traficanþii fiind blocaþi pe DN 66
de cãtre poliþiºtii de la circulaþie, aceºtia din urmã mimând un control de rutinã. Procurorii spun cã ªalapa Bogdan Gheorghe, Nimarã DumitruFlorin, Cartianu Claudiu Ion ºi ªalapa Stelian au actionat în perioada 2010-2015, când au racolat, transportat ºi exploatat sexual în
Austria, Italia, Germania si Anglia, mai multe tinere, dintre care ºi minore. Aceºtia au obligat 13 tinere majore ºi patru minore sã se prostitueze în þarã ºi în afarã, iar de pe urma lor au obþinut circa 150.000 euro. De la suspecþi au fost ridicate în vederea confiscãrii un autoturism, 250 de lire sterline, 540 de euro, 25.500 de forinþi, 1.000 de lei, bijuterii, nouã telefoane mobile, 14 cartele SIM, o unitate Centralã, douã laptop-uri ºi un pistol cu gaze deþinut fãrã autorizaþie de unul dintre tineri.
ãtute dacã nu B vroiau sã se prostitueze Potrivit procurorilor printre prostituatele
CJ Hunedoara scoate la concurs postul de director la teatrul din Petroºani
T
eatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani se aflã pe lista Consiliului Judeþean Hunedoara la categoria instituþiilor subordonate pentru care se va organiza concurs de director.
Bobora, citat de ziarul Hunedoara liberã, „În 8 instituþii cu conduceri provizorii, vrem sã organizãm concursuri pe post, în cel mai
Actriþa Nicoleta Bolcã, managerul teatrului, ºi-a înaintat demisia ºi, timp de 60 de zile, interimatul este asigurat de Cosmin Rãdescu. Potrivit preºedintelui Mircea
scurt timp posibil. Este vorba despre Centrul Judeþean de Culturã ºi Artã, Teatrul „I.D. Sîrbu” din Petroºani, Spitalul Judeþean de Urgenþã din Deva, Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Geoagiu, DGASPC Hunedoara, UAMS Baia de Criº, Agenþia de Dezvoltare Economicã Socialã a judeþului Hunedoara ºi Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Brad”, a precizat Mircea Bobora. Diana MITRACHE
Campanie pentru bolnavii cu afecþiuni rare
P
otrivit Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara în judeþul nostru, la finele anului 2016, erau înregistrate 15 persoane cu boli rare. Toate beneficiazã de tratament în cadrul Programului Naþional – Tratamentul Bolilor Rare. Pe data de 28 februarie 2017, persoanele care suferã de o boalã rarã, familiile acestora, organizaþiile de pacienþi, politicienii, profesioniºtii din sistemul sanitar, cercetãtorii, se reunesc în spirit de solidaritate pentru a sensibiliza opinia publicã în legãturã cu bolile rare. De altfel,
Direcþia de Sãnãtate Publicã judeþul Hunedoara, în parteneriat cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate judeþul Hunedoara ºi Inspectoratul ªcolar judeþul Hunedoara, deruleazã de Ziua Internaþionalã a Bolilor Rare ºi Campania cu sloganul: „IMPLICAREA PACIENTULUI: CERCETARE”. ”Ziua de 29 februarie, o zi specialã
care existã doar odatã la patru ani, a fost aleasã sã reprezinte Ziua Bolilor Rare. În anii în care nu existã acesta zi, Ziua Bolilor Rare este organizatã pe 28 februarie. O boalã rarã este o boalã care afecteazã mai puþin de 5 din 10 000 de indivizi. Astãzi sunt înregistrate peste 7000 de boli rare, dintre care 80% sunt de origine geneticã ºi 75% din
bolile rare afecteazã copiii. Aceste boli intereseazã aproximativ 1,3 milioane de persoane în România ºi 25 de milioane în Europa. Bolile rare sunt boli cronice, adesea degenerative, multe sunt incurabile sau cu un tratament dificil de condus. Ziua Bolilor Rare este un eveniment anual coordonat la nivel internaþional de cãtre EURORDIS, iar la nivel naþional de cãtre Alianþa Nationalã pentru Boli Rare”, aratã reprezentanþii DSP Hunedoara. Anul 2017 marcheazã cel de-al zecelea an în care comunitatea internaþionalã a bolilor rare celebreazã Ziua Bolilor Rare. M. GÂNJU
racolate se numãrã ºi multe minore. „Legãtura infracþionalã dintre inculpaþii Cartianu Ion Claudiu ºi Nimarã Dumitru Florin s-a consolidat în cursul anului 2009 când, împreunã, au racolat, cazat ºi obligat sã se prostitueze, prin ameninþarea cu acte de violenþã, pe minora V. G. (15 ani), profitând de starea de vulnerabilitate a minorei care ajunsese în municipiul Tg.Jiu, din judeþul Hunedoara. Sub pretextul unei relaþii de prietenie, inculpatul Nimarã Dumitru Florin a cazat-o pe aceasta la
locuinþa sa pe care o avea la vremea respectivã, o garsonierã situatã în muninicipiul Târgu Jiu, ºi, în baza unei înþelegeri prealabile avute cu inculpatul Cartianu Claudiu Ion, au obligat-o pe tânãrã sã întreþinã raporturi sexuale cu diferite persoane, în garsoniera sus-amintitã sau în diferite alte locaþii de pe raza judeþului Gorj. Banii obþinuþi din activitatea respectivã, le-au revenit în totalitate celor doi inculpaþi“, se aratã în rechizitoriu. Maximilian GÂNJU
CFR discrimineazã îndrãgostiþii otrivit site-ului P CFR Cãlãtori, tinerii care cãlãtoresc
în cuplu plãtesc un singur bilet, sub genericul „Plimbaþi-vã în doi! Jumãtate tu, jumãtate noi”, în ziua de Sfântul Valentin ºi de Dragobete. Totul pare minunat, numai cã locuitorii Vãii Jiului sunt total dezavantajaþi de aceastã mãsurã, chiar dacã ar vrea ei sã arate cât sunt de îndrãgostiþi. Motivul este unul simplu, trenurile pentru care se acordã astfel de reduceri nu trec pe la Petroºani. „Deocamdatã, în relaþia Arad –Petroºani – Bucureºti ºi retur nu sunt trenuri introduse pentru o asemenea facilitate.
Facilitatea se acordã pe Valea Prahovei, deocamdatã”, a spus Ion Aonofriesei, ºef Staþia CFR Cãlãtori Petroºani. Ca sã beneficieze de un bilet redus la jumãtate, un cuplu de la Petroºani ar trebui sã ajungã mãcar pânã la Târgu Jiu, pentru cã pe ruta Târgu Jiu Bucureºti ºi retur beneficiazã de aceasrã mãsurã. Mai mult, trenurile care intrã în acest joc al CFR Cãlãtori sunt: Bucureºti Nord – Braºov, Cluj – Timiºoara, Iaºi - Braºov, Bacãu – Bucureºti, Sibiu – Craiova, Galaþi – Braºov, Bucureºti – Severin, Bucureºti –Iaºi, Timiºoara Nord – Orºova ºi Bucureºti – Constanþa. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Februarie 2017
Henþ cu mâna
CAMELEONUL PATRI-HOÞ Gigi Becali, zis ºi „Gigi Puºcãrie”, fanfaronul nr.1 al României, clovn ºi om cu frica (!) lui Dumnezeu, continuã sã se dea în stambã, dând dovadã încã
odatã cã nu-l intereseazã nimeni ºi nimic în afarã de banii lui. Zicea el acum vreo lunã „Sã vedeþi voi ce echipã o sã fac cu Bizonu (n.n. Gnohere), cel mai puternic
Legendele Jiului
atacant ºi când o sã revinã Pintilii nu mai mi-e fricã de nimeni”. Dupã meciul cu Voluntari-ul, discursul omului se schimbã cu totul: „Le dau lui Dinamo 100.000 de euro numai sã-l ia înapoi pe Gnohere, ºi dau ordin lui Regecampf sã joace cu Ovidiu Popescu în locul lui Pintilii, cã eu
JIUL ’80, 18 GOLURI!
n-am nevoie de jucãtori de 33 de ani”. Aºadar cam asta-i filosofia lui Gigi Becali despre fotbal: el plãteºte, el comandã, el dã cu capul. O echipã jalnicã precum Steaua 2017, care abia adunã 1.500 de spectatori pe Arena Naþionalã, un sistem cu doi indivizi, MM Soica – Reghe, pe
post de marionete, conduse de un fals patriot, care-ºi face cruce dupã fiecare înjurãturã. Ãsta e Becali, care va înmormânta definitiv personalitatea celui mai titrat nume în fotbalul românesc.
F
ostul jucãtor al Jiului din anii ’80, Vasile Popa, a avut idea genialã de a organiza în Bihor un meci de old-boys între Jiul Petroºani ºi Recolta Diosig. Jiuliºtii s-au prezentat cu Ghiþan, Sdecaru, Militaru, M.Tudorache sau Iulian Blaj (în prezent primar la oraºului ªtei), antrenori fiind Janos Bojtor ºi Virgil Dianu, ºi ei foºti jucãtori ai Jiului. Jiul a câºtigat cu … 18-10, pentru bihoreni cele mai multe goluri fiind marcate de ex-jiulistul Vasile Popa. A fost o emoþionantã întâlnire dupã 30-35 de ani, urmând ca returul sã aibã loc la Petroºani în vara acestui an.
Valea Jiului în Divizia „A”
NICI NOI, NICI EI...
Ediþia 1990-1991 (au trecut de atunci 25 de ani!), returul, a debutat pe 10 martie 1991. Jiul ocupa în tur locul retrogradabil 16 (erau 18 echipe), Jiul se deplasa pentru prima etapã a returului la Farul Constanþa, echipã aflatã pe locul 5, , o echipã în care se remarcau Moisescu, Bârborã, B. Oprea, Pistol sau M. Dinu. Jiul s-a deplasat hotãrâtã sã nu piardã ceea ce i-a reuºit, având în portarul Fl. Dumitru cel mai bun jucãtor de pe teren. Meciul a fost arbitrat de Ion Crãciunescu. Cea mai mare ocazie a meciului s-a înregistrat în minutul 48, când fundaºul constãnþean a scos de pe linia porþii mingea ºutatã de Bâcu, dupã ce
Paginã realizatã de Genu TUÞU
acesta îl driblase pe portarul Farului! 15.000 de Facsimil cu cronica spectatori au meciului Farul-Jiul (0-0) din 10 martie 1991 fost prezenþi la acel meci de la 0-0, între douã echipe Constanþa, scor final Farul ºi Jiul, astãzi
dispãrute la ani-luminã de Divizia „A”...
Fotbal, Liga I.
MUTULE, Sà TACI! z Bomba etapei a 23-a a fost eºecul lui Dinamo la Chiajna (1-2 cu Concordia), asta dupã ce pseudo-mangerul Adrian Mutu (un fel de MM Stoica) a clamat toatã sãptãmâna cã echipa sa este cea mai puternicã din þarã!? z ªi Steaua s-a fãcut de râs cu F.C. Voluntari, un 2-2 chinuit care o lasã la ºase puncte în spatele liderului. z Cu puþin „noroc” Dinamo nu mai prinde nici play-off-ul. z C.F.R. Cluj, o adevãratã revelaþie, 2-1 la Mediaº, având în continuare mari ºanse la podium. z Pierzând la Botoºani cu 0-1, Universitatea Craiova îºi pericliteazã ºansele la titlu dar important este ca echipa lui Gigi Mulþescu sã rãmânã cu un moral bun pentru meciul cu Steaua. z A.S.A. Tg. Mureº - ACS Poli Timiºoara 0-0, demonstreazã cã îºi meritã locul acolo în coada clasamentului.