Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1278
Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Condamnat pentru viol, cere sã fie eliberat
U
nul dintre cei tineri condamnaþi pentru abuzarea unei minore din localitatea Petrila, a cerut judecãtorilor deveni sã fie eliberat din penitenciar. Pãduraru Nicuºor Dorinel (foto) a fost condamnat de Judecãtoria Petroºani la trei ani de închisoare pentru cã a abuzat sexual o fetiþã de 13 ani, însã pedeapsa i-a fost majoratã în urma judecãrii apelului. Instanþa de la Alba Iulia a dat dreptate procurorilor ºi a majorat pedeapsa cu doi ani pentru violator, însã individul a sperat cã dupã aproape doi ani de stat în penitenciar va respira aerul libertãþii. Pãduraru a fãcut o cerere de liberare condiþionatã, dar i-a fost respinsã de Judecãtoria Deva pe
motiv cã nu ºi-a executat fracþia minimã prevãzutã de lege. Doi dintre cei tineri au violat-o pe minorã iar al treilea a tãinuit fapta fiind ºi el condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Cei trei au fost la o petrecere ºi au îmbãtat-o pe minorã, iar apoi au violat-o profitând de faptul cã era aproape inconºtientã. Al doilea violator, Pepelan Andrei Samuil a primit trei ani de pedeapsã ºi obligaþia de a plãti cinci mii de lei despãgubiri victimei. Maximilian GÂNJU
Parlamentari crescãtori de ovine sau colecþionari de sute de mii de euro
P
arlamentarii hunedoreni ocupã o paletã largã de activitãþi. Unii sunt datori, alþii crescãtori de animale, iar alþii deþin colecþii impresionante de bijuterii sau tablouri. O parte din parlamentarii hunedoreni sunt datori vânduþi. Din cei nouã parlamentari ai judeþului Hunedoara, numai patru nu au datorii. Laurenþiu Nistor, Marius Surgent, Cristian Resmeriþã ºi Carmen Hãrãu sunt parlamentarii fãrã datorii. >>> PAGINA A 3-A
Importãm energie. Avarie gravã la Mintia onsumul de energie a crescut, C din nou, pe fondul tem-
peraturilor scãzute din ultimele zile. Grav este faptul cã România nu îºi poate acoperi consumul de energie, astfel cã s-a recurs la importuri. Complexul Energetic Hunedoara funcþioneazã la capacitate maximã cu termocentrala Paroºeni, în timp ce la Mintia, exisãt o problemã gravã la grupul 5. “La grupul 3 de la Mintia funcþionãm, grupul 5 în reparaþii. S-a rupt o
palã de la o elice ºi trebuie demontatã. La Paroºeni funcþionãm complet”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. CEH a vândut peste 6000 de MWh în ziua de duminicã. Consumul de energie electricã a fost, luni la orele prânzului, de peste 8700 de MW, în timp ce producþia a fost de 8500 de MW. Tot cãrbunele a fost baza sistemului energetic naþional, energia electricã produsã pe baza cãrbunilor fiind de 2549 de MW, hidrocentrale - 2.228 de MW, centrala nuclearã de la
Cernavodã - 1.370 de MW, turbine eoliene -123 de MW, panouri fotovoltaice - 199 de MW, biomasã - 47 de MW. Cele mai mari cantitãþi importate provin din Ucraina, 407 MW, Ungaria, 145 de MW, ºi Serbia, 125 de MW.
Reamintim faptul cã în luna ianuarie, CEH a contribuit la sistemul energetic naþional cu peste 158.000 de MWh.
A
pel la soluþia Tribunalului Hunedoara
Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a fãcut apel la
soluþia Tribunalului Hunedoara prin care i-a fost respinsã solicitarea privind declararea insolvenþei. Tribunalul Hunedoara a respins, sãptãmâna trecutã, solicitarea CEH, însã a admis-o pe cea a creditorilor disjungând dosarul. “Documentele privind înaintarea apelului la soluþia de la Deva au fost semnate”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al CEH. Dosarul încã nu a fost înregistrat pe rolul instanþelor de judecatã. În schimb, se înmulþesc solicitãrile creditorilor pentru declararea insolvenþei CEH. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Februarie 2017
Servicii de utilitate publicã, în Pasul Vâlcan
Sute de angajãri, la Petrila firmã privatã cautã sute de O persoane pe care sã le angajeze. Una din firmele care în urmã cu câþiva ani ºi-a desfãºurat activitatea la Petroºani, cautã acum muncitori din Valea Jiului.
Peste 100 de persoane vor fi selectate în vederea angajãrii, iar salariile sunt motivante. “Cei de la firmã ne-au solicitat ajutorul. Vor sã angajeze 100 de persoane la fabrica de la Deva. Celor interesaþi le oferã transport gratuit. Salariul de bazã este minimul pe economie la care se adaugã diferite bonusuri. Cei care vor lucra ore suplimentare, de luni pânã vineri, vor beneficia de un bonus de 175%, iar pentru zilele de weekend ºi sãrbãtori legale bonusul este de 200%. În plus se mai acordã ºi alte
A
pã, canalizare ºi alimentare cu energie electricã. Sunt doar câteva din obiectivele autoritãþilor locale autoritãþilor locale ale de la Vulcan pentru stamunicipiului Petroºani la solicitarea noastrã de extin- þiunea montanã Parâng.
bonusuri”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Reprezentanþii firmei au ºI fost la Petrila unde au discutat cu persoanele interesate.
P
dere a afacerilor am optat pentru Deva, acolo unde am primit tot ceea ce am solicitat. Nu vreau sã acuz autoritãþile locale care existau la momentul respectiv (anul 2003 - n.r.), dar pe atunci nu a fost identificatã nici mãcar o singurã parcela de teren de anvergurã celei solicitate de cãtre firma noastrã, motiv pentru care am decis sã ne mutãm din Valea Jiului", spunea în anul 2006 reprezentantul firmei. Monika BACIU
lecaþi din Valea Jiului
Cei de la fabrica de biciclete ºi-au avut, pânã în 2006, sediul în Petroºani. Iniþial, chinezii au încercat sã-ºi extindã afacerea în Valea Jiului, însã toate solicitãrile pe care le-au înaintat autoritãþilor locale au fost refuzate. "În urma rãspunsului evaziv primit din partea
Hale de producþie pe amplasamentul fostei Preparaþii Petrila
A
mplasamentul fostei Preparaþii de la Petrila se va transforma în zonã industrialã.
Autoritãþile locale de la Petrila au finaliuzat studiul de fezabilitate pentru realizarea unor hale de producþie, iar acestea vor fi amplasate în zona unde pânã acum câþiva ani a fost Preparaþia. “Am finalizat studiul de fezabilitate pentru halele de producþie. Urmeazã sã demarãm procedura pentru proiectare ºi execuþie, iar apoi vom scoate la licitaþie. Preþul va fi stabilit prin hotãrâre de Consiliu Local pentru închirierea spaþiilor de producþie”, a declarat
Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Taxele de înhiriere variazã în funcþie de suprafaþã. Astfel, pentru cei care vor închiria pânã la 500 mp, taxa este de 0,5 lei/mp. Închierea unor hale cuprinse între 501-1000 mp va costa 0,4 lei/mp, în timp ce închierea unor suprafeþe între 1001-3000 mp se va face contra sumei de 0,3 mp. Cei care vor închiria peste 3000 mp vor plãti o taxã de 0,2 lei/mp. Autoritãþile locale de la Petrila au în vedere realizarea unor hale de producþie. În acest sens, edilii petrileni au achiziþionat servicii pentru întocmirea unor
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
studii pentru hala de productie. Societatea care a realizat studiul are sediul într-un sat din judeþul Prahova. Una din prioritãþile autoritãþilor locale de la Petrila este realizarea unor spaþii de producþie. Edilii au repetat, în numeroase rânduri, cã bugetul local nu le permite o astfel de investiþie ºi au nevoie de ajutor guvernamental. Clãdirea preparaþiei de la Mina Petrila a fost demolatã în urmã cu 4 ani. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Edilii încearcã, în continuare, sã concesioneze terenurile pentru realizarea de cãsuþe de vacanþã, iar în paralel ºi-au propus sã obþinã finanþare pentru a introduce apa, canalizarea ºi curentul. “Sunt realizate douã proiecte pânã acum, dar datoritã faptului cã nu am reuºit sã realizãm întreg programul care a fost stabilit, multã lume a renunþat la licitaþiile pentru concesionarea terenurilor. Vom mai încerca sã scoatem la licitaþie,
dar avem prevãzut pentru acest an sã realizãm alimentarea cu apã, canalizare ºi alimentarea cu energie electricã în Pasul Vâlcan”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Staþiunea Pasul Vâlcan, cu facilitãþi reprezentate de de teleschiuri, un baby-schi, trei pârtii de schi ºi o telegondolã care ajunge pânã la marginea oraºului. Edilii din Vulcan au demarat în urmã cu mai mulþi ani proiectul privind realizarea unei staþiuni montane în Pasul Vâlcan. Pânã în prezent s-a realizat doar telegondola. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Februarie 2017
Parlamentari crescãtori de ovine sau colecþionari de sute de mii de euro P
arlamentarii hunedoreni ocupã o paletã largã de activitãþi. Unii sunt datori, alþii crescãtori de animale, iar alþii deþin colecþii impresionante de bijuterii sau tablouri. O parte din parlamentarii hunedoreni sunt datori vânduþi. Din cei nouã parlamentari ai judeþului Hunedoara, numai patru nu au datorii. Laurenþiu Nistor, Marius Surgent, Cristian Resmeriþã ºi Carmen Hãrãu sunt parlamentarii fãrã datorii.
L
ucian Heiuº (PNL), parlamentarul crescãtor de ovine
Lucian Heiuº este unul dintre cei mai bogaþi parlamentari hunedoreni. Acesta deþine patru terenuri în judeþul Hunedoara, unele dobândite prin cumpãrare altele fiind obþinute prin donaþie sau moºtenire. Fostul director al Direcþiei de Administrare Fiscalã Regiunea de Vest deþine douã case de locuit în Orãºtie, o casã de vacanþã în comuna Balºa, douã apartamente, unul în Orãºtie ºi unul în Deva ºi un spaþiu comercial în Orãºtie. Deputatul are în proprietate trei autoturisme ºi o autoutilitarã. Lucian Heiuº nu are conturi în bancã, în schimb are plasamente în valoare de peste 150.000 de lei. Deputatul are însã ºi datorii. Acesta a contractat un credit în anul 2008 în valoare de 52.346 CHF scadent în 2033 ºi încã un credit contractat în 2016 în sumã de 70000 de lei, cu scadenþã anul viitor. Lucian Heiuº se ocupã ºi cu creºterea ovinelor, activitate care i-a adus 14.300 de lei în anul 2016.
N
atalia Intotero (PSD), amatoare de vitezã Natalia Intotero, deputat PSD, deþine împreunã cu soþul mai multe terenuri. Cei doi au în proprietate ºase terenuri, toate în judeþul Hunedoara. cei doi mai au în proprietate trei spaþii comerciale în Brad ºi o casã de locuit în aceeaºi localitate. Natalia
Intotero deþine patru autoturisme ºi o motocicletã. Nici Natalia Intotero nu are conturi în bancã, însã are un credit în valºoare de 22.000 de lei, cu scadenþã în anul 2020.
C
armen Hãrãu (PNL), bijuterii ºi tablouri de sute de mii de euro
S
orin Marica (PSD), pasionat de autoturismele de epocã Sorin Marica este cunoscut pentru faptul cã este pasionat de autoturismele de epocã. Deputatul deþine opt terenuri, un apartament ºi douã case de locuit. Deºi este pasionat de autoturismele de epocã, Marica deþine douã autoturisme, unul cu fabricaþie 2016, altul cu fabricaþie 2015. Sorin Marica are aconomii în valoare de peste 65 de mii de lei ºi datorii în valoare de 44.000 de lei. Scadenþa la creditul contractat de Sorin Marica este anul acesta.
L
aurenþiu Nistor (PSD), bancher de Hunedoara Laurenþiu Nistor s-a fãcut cunoscut la nivelul întregii þãri, dupã ce chipoul sãu a fost pictat in Biserica din comuna Bejan. Acesta deþine 7 terenuri, o casã de locuit ºi anexe gospodãreºti. Preºedintele PSD Hunedoara mai are în proprietate trei autoturisme, nu are datorii, în schimb conturile sale de economii sunt de ordinul sutelor de mii de lei. Laurenþiu Nistor are opt conturi de economii. ºase dintre acestea însumeazã
rism cu an de fabricaþie 2004. Senatorul nu are niciun leu depus în bancã, însã are economii de ordinul sutelor de mii de lei. Mai exact, Viorel Sãlan a contractat în anul 2007 un credit în valoare de 150.000 de lei, cu scadenþã în anul 2027.
peste 640.000 de lei, iar altele douã sunt în valoare de 6602 euro ºi 3194 dolari. Deputatul mai încaseazã ºi pensie, dar ºi dividende de la trei societãþi în valoare de peste 300.000 de lei anual.
M
arius Surgent (ALDE), parlamentar la primul mandat Marius Surgent a ajuns parlamentar din partea ALDE Hunedoara. Declaraþia de avere a acestuia este una modestã. Deþine un teren în Simeria, un apartament în Deva ºi un autoturism. Nu are nici conturi în bancã, dar nici datorii. Marius Surgent a fost viceprimar al municipiului Deva.
I
lie Toma (PSD), fost director al Casei de Pensii Ilie Toma a fost directorul Casei de Pensii Hunedoara. actualul deputat deþine trei terenuri, un apartament ºi o casã
de locuit. Acesta mai are în proprietate douã maºini. De remarcat este faptul cã Ilie Toma a moºtenit o Dacie cu an de fabricaþie 1987. Toma are patru conturi, cu peste 190.000 de lei, 12.000 de euro ºi 3000 de dolari. Acesta are ºi datorii în valoare de 6000 de euro, cu termen scadent anul 2019.
C
ristian Resmeriþã (PSD), bani din daruri de botez Cristian Resmeriþã este la al treilea mandat de parlamentar. De douã ori a fost deputat, iar în urma alegerilor din decembrie a ajuns senator. Pentru ºase luni a ocupat ºi funcþia de primar al municipiului Lupeni. Cristian Resmeriþã are un teren, douã apartamente, unul obþinut prin donaþie ºi o casã de locuit. Senatorul deþine trei autoturisme ºi a vândut un ATV ºi un autoturism. ºi acesta deþine conturi în
bancã, în soldul la zi este unul modic, de circa 100 de lei. Cristian Resmeriþã nu are datorii, însã odatã cu creºtinarea copilului a primit cadouri în valoare de 6200 de euro ºi 55.200 de RON.
V
iorel Sãlan (PSD), fost comandant al jandarmilor Viorel Sãlan este la primul mandat de parlamentar. Acesta a fost comandatul Inspectoratului de Jandarmi al Judeþului Hunedoara. Senatorul nu deþine niciun teren, însã are în proprietate un apartament ºi o casã de locuit. Acesta mai deþine un autotu-
Carmen Hãrãu este la primul mandat de senator, al doilea de parlamentar. Aceasta deþine cinci terenuri, un apartament ºi trei case de locuit. Senatorul se remarcã prin faptul cã este colecþionar de obiecte de artã ºi bijuterii. Carmen Hãrãu deþine bijuterii în valoare de 70.000 de euro ºi obiecte de artã în valoare de 250.000 de euro. Aceasta are ºi conturi de economii, însumate la valoarea de peste 570.000 de lei ºi 8.500 de lire sterline. Hãrãu are ºi plasamente în valoare de 200.000 de euro ºi peste 100 de mii de lei. Carmen Hãrãu nu are datorii, în schimb familia acesteia obþine venituri din afacerile pe care le deþine. Monika BACIU
4 Actualitate
Firme private racoleazã forþa de muncã din Valea Jiului
Nicio tarabã de Valentine’s day!
S
ãrbãtoarea de Valentine’s Day, pe care am împrumutat-o de peste Ocean, nu pare sã mai aibã mulþi adepþi, mai ales în rândul comercianþilor stradali. Asta pentru cã acesta este primul an în care niciun comerciant nu a solicitat spaþiu pentru ca sã vândã tradiþionalele inimioare, flori sau alte obiecte ce celebreazã iubirea. La Petroºani se pare cã îndrãgostiþii vor fi nevoiþi sã se inspire din supermarket-uri, ori din magazinele care s-au pregãtit cu oferte speciale, sau sã treacã prin pieþele de flori. „Din informaþiile pe care le-am primit de la colegele din biroul de privatizare-autorizare, pânã luni nu s-a depus nicio cerere în vederea repartizãrii unui spaþiu pentru a comercializa produse de Valentine’s Day. Sper ca de Dragobete sã fie”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Sãrbãtoarea româneascã va fi celebratã în 24 februarie, când poate va fi mai aglomeratã ºi zona pe care administraþia o pune la dispoziþie pentru comerþul stradal. Asta, mai ales cã atunci se pregãtesc cu marfã ºi pentru 1 martie. „Dacã vor veni, cred cã vor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Februarie 2017
primi spaþiu în zonele deja consacrate din faþa ªcolii Sportive, sau a fostei clãdiri a poºtei”, a mai adãugat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Potrivit unei Hotãrâri a Consiliului Local al municipiului Petroºani, taxele sunt stipulate ºi fiecare comerciant care îºi amplaseazã o astfel de tarabã trebuie sã achite 5 lei/mp/zi. Aceastã taxã a fost instituitã pentru comerþ ambulant de presã, flori, precum ºi alte produse comercializate în tonete ºi corturi în zonele aprobate de Consiliul Local.
C
um sã-þi surprinzi iubita de Ziua Îndrãgostiþilor sau Dragobete
Luna februarie este momentul perfect în care poþi sã-i arãþi partenerului cât de mult îl apreciezi, indiferent dacã alegi sã sãrbãtoreºti Valentine's Day sau Dragobetele. Presiunea de a
gãsi cadoul perfect este mare, iar alegerea este de obicei un proces lung ºi complicat, mai ales dacã vrei sã-þi impresionezi persoana iubitã. Dacã în trecut romanii optau pentru cadouri scumpe ºi sofisticate, astãzi cele accesibile sunt cele mai cãutate. Gesturile simple, dar romantice sunt foarte apreciate de cãtre românce. Printre clasicele cadouri de Ziua Îndrãgostiþilor se numãra buchetele de flori (trandafirii ºi lalelele sunt cele mai populare), aranjamentele florale de lux, cutiile de ciocolatã sau figurinele de pluº. În ultimii ani, aceste cadouri au început sã piardã teren în detrimentul cadourilor inedite, dar la fel de romantice. O alternativã originalã la aceste cadouri clasice o reprezintã buchetele de baloane cu heliu, colorate ºi personalizate cu mesaje de iubire. Culoarea iubirii este roºu ºi se regãseºte în continuare în topul preferinþelor romanilor pentru cadourile de Valentine's Day sau Dragobete. Valentine's Day este Ziua îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã, care se sãrbãtoreºte pe data de 14 februarie. În România, sãrbãtoarea tradiþionalã pentru iubiþi este Dragobete care este sãrbãtoritã pe 24 februarie. Numele vine de la un personaj din fol-
M
clorul românesc care se presupune cã ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi gãsit ºi în cuvântul romanesc dragoste. România a început sã sãrbãtoreascã ºi Valentine's Day, deºi deja avea prin Dragobete o sãrbãtoare tradiþionalã. Aceasta a dus la un val de critici din partea mai multor grupuri, persoane reputate, instituþii.
L
egenda Sfântului Valentin
Odatã era un împãrat roman al cãrui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptãtor îndârjit ºi a avut multe rãzboaie. El a vrut o armatã puternicã dar majoritatea bãrbaþilor romani nu doreau sã meargã în luptã. Împãratul s-a gândit cã, în locul luptei, bãrbaþii preferau sã stea acasã cu soþiile ºi copiii lor. În consecinþã, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldaþii din Roma sã nu se mai poatã cãsãtori. Împãratul s-a gândit cã aceastã lege îi va face pe
bãrbaþi sã meargã la rãzboi ºi sã lupte ca niºte adevãraþi soldaþi. Valentin, care era un preot creºtin, credea cã dreptul oamenilor de a sã cãsãtori era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sã-l interzicã. El a cãsãtorit în secret cupluri, cununiile fiind fãcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gãsit de împãrat. Într-un final, Claudiu l-a gãsit ºi l-a arestat. Lui Claudiu i-a plãcut personalitatea lui Valentin, considerând cã este un om tânãr ºi înþelept. L-a încurajat sã renunþe la creºtinism ºi sã devinã un soldat roman. Când Valentin a refuzat, a fost întemniþat ºi condamnat la moarte. Pânã în ziua execuþiei, el a trimis scrisori de adio cãtre prietenii sãi ºi le-a semnat scriind "Adu-þi aminte de Valentin al tãu." Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viaþa sfântului Valentin ºi nu se ºtie dacã legenda are o bazã istorica realã. Diana MITRACHE
Peste 200 de intervenþii ale salvatorilor montani din Straja in cele peste 200 D de intervenþii pe care le-au fãcut salvatorii montani din Straja, mai bine de jumãtate au fost complexe ºi a fost nevoie de transportarea rãniþilor cãtre spitale. Afluxul mare de turiºti face ca Straja sã se situeze pe primul loc în privinþa intervenþiilor la accidente.
În fiecare an, în zonele montane din judeþ ajung circa 85 de mii de turiºti aratã un raport întocmit de Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara, iar pentru siguranþa acestora salvatorii au de îndeplinit ºi o serie de misiuni ce nu au legã-
turã cu activitatea de salvare. Statistica Salvamont Hunedoara mai aratã cã Staþiunea Straja se situeazã pe primul loc în ceea ce priveºte numãrul intervenþiilor la accidente. ”Cel mai mare numãr de accidente se produc pe pârtiile de schi, în cazul nostru: Straja, unde, datoritã aglomerãrii suprafeþei schiabile, se produc majoritatea accidentelor ºi unde ar trebui sã ne concentrãm eforturile pe viitor împreuna cu proprietarii de pârtie pentru prevenirea lor”, spun salvatorii montani.
28
de voluntari
Serviciul Salvamont Lupeni se bazeazã pe
aportul a 28 de salvamontiºti voluntari. Ar fi nevoie ca mãcar o echipã de salvatori sã fie încadratã cu contract de muncã spune ºeful serviciului, totodatã ºi vicepreºedinte al Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România. ”Am avea nevoie de minim o echipã angajatã, iar la ora actualã pe Serviciul Public Salvamont Lupeni nu existã nici un angajat. Un schimb este compus din ºase salvatori, deci am avea nevoie de minim ºase angajaþi. Pot sã vã spun cã de la începutul sezonului ºi pânã astãzi am avut peste 200 de intervenþii. (…) Am tot discutat cu Departamentul pentru
Situaþii de Urgenþã (DSU) încât sã se gãseascã o soluþie clarã de deblocare a posturilor ºi bugetarea lor în vederea angajãrii a câte ºase salvatori la fiecare serviciu public local sau judeþean. Noi avem o structurã de salvatori voluntari atestaþi, cu specializãri fãcute în strãinãtate, avem resursã umanã care poate fi invidiatã de foarte multe servicii din þarã”, a declarat George Resiga, vicepreºedinte ANSMR. Discuþiile purtate cu DSU în privinþa angajãrii salvatorilor sunt constructive apreciazã Resiga, astfel cã sunt ºanse ca posturile sã fie deblocate. Maximilian GÂNJU
ai multe firme private vin în Valea Jiului pentru a racola forþa de muncã existentã aici. Îngrijorãtor este faptul cã niciuna din societãþi nu pare a fi interesatã îºi deschidã puncte de lucru în localitãþile Vãii Jiului.
Dupã cei de la DHS a venit rândul celor de la Bosch sã vinã cu oferte. Numai cã locurile de muncã sunt în alte judeþe. “Compania BOSCH – Blaj (jud. Alba) organizeazã în perioada 27 februarie – 2 martie 2017 o caravanã de
recrutare în 4 oraºe transilvãnene, prin care vizeazã promovarea oportunitãþilor de carierã din cadrul locatiei BOSCH din Blaj. În cadrul evenimentului, ai posibilitatea de a interacþiona cu echipa de resurse umane ºi cu reprezentanþi ai departa-
Bani pentru ADI Apã Valea Jiului
M
unicipalitatea de la Petroºani este cel mai bun platnic. La început de an, autoritãþile locale plãtesc contribuþiile cãtre asociaþiile în care sunt acþionari. Astfel, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat plata contribuþiei cãtre ADI Apã Valea Jiului. peste 42.000 de lei vor fi plãtiþi cãtre ADI Apã Valea Jiului. “Adunarea Generalã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Apã VAlea Jiului, prin hotãrârea nr.
mentelor tehnice BOSCH, aºa cã nu uita sã îþi aduci CV-ul! Caravana Recrutãrii BOSCH va continua în Petroºani miercuri, 1 martie 2017 (Hotel Petroºani, orele 12.00-17:00)”, aratã cei de la Bosch. Municipalitatea de la
Petroºani încearcã sã atragã investitorii. În acest sens a fost lansatã o platformã prin care potenþialii investitori pot afla mai multe informaþii legate de halele, terenurile disponibile sau de facilitãþile oferite. “Aceastã secþiune a fost creatã cu scopul de a promova interesele economice ale municipiului Petroºani, precum ºi creºterea numãrului investiþiilor în municipiu. Consolidarea relaþiei cu investitorii este o preocupare esenþialã ºi implicã o activitate continuã de informare a acestora. Aceastã secþiune cuprinde, în principal informaþii legate de posibilitãþile de investiþii în zona noastrã, facilitãþile care pot fi acordate în conformitate cu legislaþia în vigoare, halele indus-
1/2017, a stabilit cuantumul cotizaþiei pentru anul 2017 pentru fiecare membru asociat. Numãrul de locuitori al municipiului Petroºani indicat de Institutul Naþional de Statisticã – Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara la data de 1 iulie 2016 este de 42.905. Drept pentru care propun pentru Consiliul Local al municipiului Petroºani aprobarea alocãrii sumei de 42.905 lei cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Apã Valea Jiului, reprezentând cotizaþia aferentã anului 2017”, aratã proiectul de hotãrâre. Municipiul Petroºani este asociat al ADI Apã Valea Jiului încã din anul 2008 atunci când s-a aprobat asocierea cu Consiliul Judeþean Hunedoara, municipiile Vulcan ºi Lupeni ºi oraºele Petrila, Aninoasa ºi Uricani. Monika BACIU
Liderii minerilor cer discuþii în CSAT, despre huilã
M
ineritul de huilã este în faliment ºi liderii minerilor cer un ajutor de stat pentru cã altfel nu mai pot continua sã scoatã cãrbunii de sub pãmânt.
Mai mult, le cer guvernanþilor sã ia în discuþie problema Complexului Energetic Hunedoara în CSAT, pentru cã este, spun ei, o problemã naþionalã. „În ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara, Sindicatul Muntele solicitã ca acesta sã devinã un subiect de discuþie în CSAT, pentru a fI declarat ca element care asigurã siguranþa sistemului energetic naþional, lucru care respectã directiva 72/2009 a Consiliului Europei, art.15, al. 3 ºi 4. Aceasta este poziþia noastrã generalã în ceea ce priveºte viitorul CEH”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Minerii din Valea Jiului, au
trimis, prin liderii de la Sindicatul Muntele, o adresã cãtre Ministrul Energiei Toma Petcu, prin care cer ca minele sã nu se închidã, aºa cum se preconizeazã acum, pânã cel târziu anul viitor. „Orice variantã vor alege, noi cerem sã fim mai întâi consultaþi, pentru cã se aduce tot mai des în discuþie varianta veche, aceea prin care EM Lupeni sã îºi opreascã activitatea de producþie în octombrie 2017, ca sã intre pe program de închidere, iar EM
Lonea sã funcþioneze pânã în 2018, dupã care sã intre pe închidere, iar la Mintia sã funcþioneze cu un grup pe gaz. Noi am solicitat, ca aceastã varinatã sã nu se aplice, pânã ce nu vor avea loc discuþii pe seama lor, cu sindicatele”, a mai adãugat Câmpean. Minerii sperã ca varianta de lucru sã rãmânã valabilã pânã în 2034, însã, deocamdatã nu s-au stabilit discuþii pe acest subiect. „Considerãm cã actualul minister, printr-o re-notificare a Consiliului Europei, prin care sã precizeze clar situaþia prin care noi am trecut cu sistemul energetic anul acesta, ar putea duce la o schimbare în ceea ce priveºte viitorul CEH. Dar asta înseamnã ca statul român sã îºi asume ºi sã lupte pentru aceastã idee”, a conchis liderul sindicatului Muntele. În plus, la aceste mine s-a fãcut un sondaj de opinie ºi oamenii au trecut în tabele angajaþii care ar trebui sã se pensioneze. Diana MITRACHE
triale ºi terenurile care pot fi puse la dispoziþia firmelor interesate”, aratã site-ul dedicat special investitorilor. În plus, edilii de la Petroºani vor sã realizeze ºi hale de producþie. Autoritãþile locale sprijinã investitorii în perioada de înfiinþare. Totodatã investitorii beneficiazã de asistenþã ºi implicare directã pentru obþinerea într-un timp cât mai scurt posibil a tuturor certificatelor, autorizaþiilor, permiselor, etc. care sunt eliberate de Primãria Municipiului Petroºani, consultanþã ºi sprijin în relaþia cu terþe instituþii pentru facilitarea realizãrii investiþiei, în mãsura în care nu sunt afectate interesele nici uneia dintre pãrþi. Monika BACIU
DN 7A, de vis iarna
D
N 7A, drumul care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea reprezintã atracþia turisticã a iernii. Cei care vor sã facã o plimbare, dar ºi sã surprindã feeria iernii pe aparatele foto evadeazã preþ de câteva ore pe Jieþ. Singura problemã este drumul. Au existat zeci de promisiuni pentru reabilitarea carosabilului, însã în zadar. ªi oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara aratã cã drumul este foarte degradat. “Sistemul urban Valea Jiului se bazeazã pe o singurã legãturã rutierã puternicã cu teritoriul învecinat, DN 66. Legãtura cu judeþul Gorj prin Defileul Jiului este în curs de modernizare, iar conexiunea cu zona montanã din partea de est, prin DN 7A, este într-un stadiu avansat de degradare”, aratã strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara pentru perioada 2014-2020. Drumul face legãtura cu judeþul Vâlcea, ori cu Transalpina, iar din cauza stadiului avansat de degradare, este practicabil doar vara ºi iarna, cei care se încumetã pot merge doar cu maºini 4×4. Monika BACIU
4 Actualitate
Firme private racoleazã forþa de muncã din Valea Jiului
Nicio tarabã de Valentine’s day!
S
ãrbãtoarea de Valentine’s Day, pe care am împrumutat-o de peste Ocean, nu pare sã mai aibã mulþi adepþi, mai ales în rândul comercianþilor stradali. Asta pentru cã acesta este primul an în care niciun comerciant nu a solicitat spaþiu pentru ca sã vândã tradiþionalele inimioare, flori sau alte obiecte ce celebreazã iubirea. La Petroºani se pare cã îndrãgostiþii vor fi nevoiþi sã se inspire din supermarket-uri, ori din magazinele care s-au pregãtit cu oferte speciale, sau sã treacã prin pieþele de flori. „Din informaþiile pe care le-am primit de la colegele din biroul de privatizare-autorizare, pânã luni nu s-a depus nicio cerere în vederea repartizãrii unui spaþiu pentru a comercializa produse de Valentine’s Day. Sper ca de Dragobete sã fie”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Sãrbãtoarea româneascã va fi celebratã în 24 februarie, când poate va fi mai aglomeratã ºi zona pe care administraþia o pune la dispoziþie pentru comerþul stradal. Asta, mai ales cã atunci se pregãtesc cu marfã ºi pentru 1 martie. „Dacã vor veni, cred cã vor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Februarie 2017
primi spaþiu în zonele deja consacrate din faþa ªcolii Sportive, sau a fostei clãdiri a poºtei”, a mai adãugat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Potrivit unei Hotãrâri a Consiliului Local al municipiului Petroºani, taxele sunt stipulate ºi fiecare comerciant care îºi amplaseazã o astfel de tarabã trebuie sã achite 5 lei/mp/zi. Aceastã taxã a fost instituitã pentru comerþ ambulant de presã, flori, precum ºi alte produse comercializate în tonete ºi corturi în zonele aprobate de Consiliul Local.
C
um sã-þi surprinzi iubita de Ziua Îndrãgostiþilor sau Dragobete
Luna februarie este momentul perfect în care poþi sã-i arãþi partenerului cât de mult îl apreciezi, indiferent dacã alegi sã sãrbãtoreºti Valentine's Day sau Dragobetele. Presiunea de a
gãsi cadoul perfect este mare, iar alegerea este de obicei un proces lung ºi complicat, mai ales dacã vrei sã-þi impresionezi persoana iubitã. Dacã în trecut romanii optau pentru cadouri scumpe ºi sofisticate, astãzi cele accesibile sunt cele mai cãutate. Gesturile simple, dar romantice sunt foarte apreciate de cãtre românce. Printre clasicele cadouri de Ziua Îndrãgostiþilor se numãra buchetele de flori (trandafirii ºi lalelele sunt cele mai populare), aranjamentele florale de lux, cutiile de ciocolatã sau figurinele de pluº. În ultimii ani, aceste cadouri au început sã piardã teren în detrimentul cadourilor inedite, dar la fel de romantice. O alternativã originalã la aceste cadouri clasice o reprezintã buchetele de baloane cu heliu, colorate ºi personalizate cu mesaje de iubire. Culoarea iubirii este roºu ºi se regãseºte în continuare în topul preferinþelor romanilor pentru cadourile de Valentine's Day sau Dragobete. Valentine's Day este Ziua îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã, care se sãrbãtoreºte pe data de 14 februarie. În România, sãrbãtoarea tradiþionalã pentru iubiþi este Dragobete care este sãrbãtoritã pe 24 februarie. Numele vine de la un personaj din fol-
M
clorul românesc care se presupune cã ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi gãsit ºi în cuvântul romanesc dragoste. România a început sã sãrbãtoreascã ºi Valentine's Day, deºi deja avea prin Dragobete o sãrbãtoare tradiþionalã. Aceasta a dus la un val de critici din partea mai multor grupuri, persoane reputate, instituþii.
L
egenda Sfântului Valentin
Odatã era un împãrat roman al cãrui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptãtor îndârjit ºi a avut multe rãzboaie. El a vrut o armatã puternicã dar majoritatea bãrbaþilor romani nu doreau sã meargã în luptã. Împãratul s-a gândit cã, în locul luptei, bãrbaþii preferau sã stea acasã cu soþiile ºi copiii lor. În consecinþã, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldaþii din Roma sã nu se mai poatã cãsãtori. Împãratul s-a gândit cã aceastã lege îi va face pe
bãrbaþi sã meargã la rãzboi ºi sã lupte ca niºte adevãraþi soldaþi. Valentin, care era un preot creºtin, credea cã dreptul oamenilor de a sã cãsãtori era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sã-l interzicã. El a cãsãtorit în secret cupluri, cununiile fiind fãcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gãsit de împãrat. Într-un final, Claudiu l-a gãsit ºi l-a arestat. Lui Claudiu i-a plãcut personalitatea lui Valentin, considerând cã este un om tânãr ºi înþelept. L-a încurajat sã renunþe la creºtinism ºi sã devinã un soldat roman. Când Valentin a refuzat, a fost întemniþat ºi condamnat la moarte. Pânã în ziua execuþiei, el a trimis scrisori de adio cãtre prietenii sãi ºi le-a semnat scriind "Adu-þi aminte de Valentin al tãu." Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viaþa sfântului Valentin ºi nu se ºtie dacã legenda are o bazã istorica realã. Diana MITRACHE
Peste 200 de intervenþii ale salvatorilor montani din Straja in cele peste 200 D de intervenþii pe care le-au fãcut salvatorii montani din Straja, mai bine de jumãtate au fost complexe ºi a fost nevoie de transportarea rãniþilor cãtre spitale. Afluxul mare de turiºti face ca Straja sã se situeze pe primul loc în privinþa intervenþiilor la accidente.
În fiecare an, în zonele montane din judeþ ajung circa 85 de mii de turiºti aratã un raport întocmit de Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara, iar pentru siguranþa acestora salvatorii au de îndeplinit ºi o serie de misiuni ce nu au legã-
turã cu activitatea de salvare. Statistica Salvamont Hunedoara mai aratã cã Staþiunea Straja se situeazã pe primul loc în ceea ce priveºte numãrul intervenþiilor la accidente. ”Cel mai mare numãr de accidente se produc pe pârtiile de schi, în cazul nostru: Straja, unde, datoritã aglomerãrii suprafeþei schiabile, se produc majoritatea accidentelor ºi unde ar trebui sã ne concentrãm eforturile pe viitor împreuna cu proprietarii de pârtie pentru prevenirea lor”, spun salvatorii montani.
28
de voluntari
Serviciul Salvamont Lupeni se bazeazã pe
aportul a 28 de salvamontiºti voluntari. Ar fi nevoie ca mãcar o echipã de salvatori sã fie încadratã cu contract de muncã spune ºeful serviciului, totodatã ºi vicepreºedinte al Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România. ”Am avea nevoie de minim o echipã angajatã, iar la ora actualã pe Serviciul Public Salvamont Lupeni nu existã nici un angajat. Un schimb este compus din ºase salvatori, deci am avea nevoie de minim ºase angajaþi. Pot sã vã spun cã de la începutul sezonului ºi pânã astãzi am avut peste 200 de intervenþii. (…) Am tot discutat cu Departamentul pentru
Situaþii de Urgenþã (DSU) încât sã se gãseascã o soluþie clarã de deblocare a posturilor ºi bugetarea lor în vederea angajãrii a câte ºase salvatori la fiecare serviciu public local sau judeþean. Noi avem o structurã de salvatori voluntari atestaþi, cu specializãri fãcute în strãinãtate, avem resursã umanã care poate fi invidiatã de foarte multe servicii din þarã”, a declarat George Resiga, vicepreºedinte ANSMR. Discuþiile purtate cu DSU în privinþa angajãrii salvatorilor sunt constructive apreciazã Resiga, astfel cã sunt ºanse ca posturile sã fie deblocate. Maximilian GÂNJU
ai multe firme private vin în Valea Jiului pentru a racola forþa de muncã existentã aici. Îngrijorãtor este faptul cã niciuna din societãþi nu pare a fi interesatã îºi deschidã puncte de lucru în localitãþile Vãii Jiului.
Dupã cei de la DHS a venit rândul celor de la Bosch sã vinã cu oferte. Numai cã locurile de muncã sunt în alte judeþe. “Compania BOSCH – Blaj (jud. Alba) organizeazã în perioada 27 februarie – 2 martie 2017 o caravanã de
recrutare în 4 oraºe transilvãnene, prin care vizeazã promovarea oportunitãþilor de carierã din cadrul locatiei BOSCH din Blaj. În cadrul evenimentului, ai posibilitatea de a interacþiona cu echipa de resurse umane ºi cu reprezentanþi ai departa-
Bani pentru ADI Apã Valea Jiului
M
unicipalitatea de la Petroºani este cel mai bun platnic. La început de an, autoritãþile locale plãtesc contribuþiile cãtre asociaþiile în care sunt acþionari. Astfel, Consiliul Local al municipiului Petroºani a aprobat plata contribuþiei cãtre ADI Apã Valea Jiului. peste 42.000 de lei vor fi plãtiþi cãtre ADI Apã Valea Jiului. “Adunarea Generalã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Apã VAlea Jiului, prin hotãrârea nr.
mentelor tehnice BOSCH, aºa cã nu uita sã îþi aduci CV-ul! Caravana Recrutãrii BOSCH va continua în Petroºani miercuri, 1 martie 2017 (Hotel Petroºani, orele 12.00-17:00)”, aratã cei de la Bosch. Municipalitatea de la
Petroºani încearcã sã atragã investitorii. În acest sens a fost lansatã o platformã prin care potenþialii investitori pot afla mai multe informaþii legate de halele, terenurile disponibile sau de facilitãþile oferite. “Aceastã secþiune a fost creatã cu scopul de a promova interesele economice ale municipiului Petroºani, precum ºi creºterea numãrului investiþiilor în municipiu. Consolidarea relaþiei cu investitorii este o preocupare esenþialã ºi implicã o activitate continuã de informare a acestora. Aceastã secþiune cuprinde, în principal informaþii legate de posibilitãþile de investiþii în zona noastrã, facilitãþile care pot fi acordate în conformitate cu legislaþia în vigoare, halele indus-
1/2017, a stabilit cuantumul cotizaþiei pentru anul 2017 pentru fiecare membru asociat. Numãrul de locuitori al municipiului Petroºani indicat de Institutul Naþional de Statisticã – Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara la data de 1 iulie 2016 este de 42.905. Drept pentru care propun pentru Consiliul Local al municipiului Petroºani aprobarea alocãrii sumei de 42.905 lei cãtre Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Apã Valea Jiului, reprezentând cotizaþia aferentã anului 2017”, aratã proiectul de hotãrâre. Municipiul Petroºani este asociat al ADI Apã Valea Jiului încã din anul 2008 atunci când s-a aprobat asocierea cu Consiliul Judeþean Hunedoara, municipiile Vulcan ºi Lupeni ºi oraºele Petrila, Aninoasa ºi Uricani. Monika BACIU
Liderii minerilor cer discuþii în CSAT, despre huilã
M
ineritul de huilã este în faliment ºi liderii minerilor cer un ajutor de stat pentru cã altfel nu mai pot continua sã scoatã cãrbunii de sub pãmânt.
Mai mult, le cer guvernanþilor sã ia în discuþie problema Complexului Energetic Hunedoara în CSAT, pentru cã este, spun ei, o problemã naþionalã. „În ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara, Sindicatul Muntele solicitã ca acesta sã devinã un subiect de discuþie în CSAT, pentru a fI declarat ca element care asigurã siguranþa sistemului energetic naþional, lucru care respectã directiva 72/2009 a Consiliului Europei, art.15, al. 3 ºi 4. Aceasta este poziþia noastrã generalã în ceea ce priveºte viitorul CEH”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Minerii din Valea Jiului, au
trimis, prin liderii de la Sindicatul Muntele, o adresã cãtre Ministrul Energiei Toma Petcu, prin care cer ca minele sã nu se închidã, aºa cum se preconizeazã acum, pânã cel târziu anul viitor. „Orice variantã vor alege, noi cerem sã fim mai întâi consultaþi, pentru cã se aduce tot mai des în discuþie varianta veche, aceea prin care EM Lupeni sã îºi opreascã activitatea de producþie în octombrie 2017, ca sã intre pe program de închidere, iar EM
Lonea sã funcþioneze pânã în 2018, dupã care sã intre pe închidere, iar la Mintia sã funcþioneze cu un grup pe gaz. Noi am solicitat, ca aceastã varinatã sã nu se aplice, pânã ce nu vor avea loc discuþii pe seama lor, cu sindicatele”, a mai adãugat Câmpean. Minerii sperã ca varianta de lucru sã rãmânã valabilã pânã în 2034, însã, deocamdatã nu s-au stabilit discuþii pe acest subiect. „Considerãm cã actualul minister, printr-o re-notificare a Consiliului Europei, prin care sã precizeze clar situaþia prin care noi am trecut cu sistemul energetic anul acesta, ar putea duce la o schimbare în ceea ce priveºte viitorul CEH. Dar asta înseamnã ca statul român sã îºi asume ºi sã lupte pentru aceastã idee”, a conchis liderul sindicatului Muntele. În plus, la aceste mine s-a fãcut un sondaj de opinie ºi oamenii au trecut în tabele angajaþii care ar trebui sã se pensioneze. Diana MITRACHE
triale ºi terenurile care pot fi puse la dispoziþia firmelor interesate”, aratã site-ul dedicat special investitorilor. În plus, edilii de la Petroºani vor sã realizeze ºi hale de producþie. Autoritãþile locale sprijinã investitorii în perioada de înfiinþare. Totodatã investitorii beneficiazã de asistenþã ºi implicare directã pentru obþinerea într-un timp cât mai scurt posibil a tuturor certificatelor, autorizaþiilor, permiselor, etc. care sunt eliberate de Primãria Municipiului Petroºani, consultanþã ºi sprijin în relaþia cu terþe instituþii pentru facilitarea realizãrii investiþiei, în mãsura în care nu sunt afectate interesele nici uneia dintre pãrþi. Monika BACIU
DN 7A, de vis iarna
D
N 7A, drumul care face legãtura între Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea reprezintã atracþia turisticã a iernii. Cei care vor sã facã o plimbare, dar ºi sã surprindã feeria iernii pe aparatele foto evadeazã preþ de câteva ore pe Jieþ. Singura problemã este drumul. Au existat zeci de promisiuni pentru reabilitarea carosabilului, însã în zadar. ªi oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara aratã cã drumul este foarte degradat. “Sistemul urban Valea Jiului se bazeazã pe o singurã legãturã rutierã puternicã cu teritoriul învecinat, DN 66. Legãtura cu judeþul Gorj prin Defileul Jiului este în curs de modernizare, iar conexiunea cu zona montanã din partea de est, prin DN 7A, este într-un stadiu avansat de degradare”, aratã strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara pentru perioada 2014-2020. Drumul face legãtura cu judeþul Vâlcea, ori cu Transalpina, iar din cauza stadiului avansat de degradare, este practicabil doar vara ºi iarna, cei care se încumetã pot merge doar cu maºini 4×4. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Februarie 2017
Alarmant! S-a micºorat considerabil numãrul de clase din licee entru cã numãrul elevilor de clasa a VIII-a a scãzut dramatic în acest an, planul de ºcolarizare pentru licee este cu mult redus, lucru care afectezã ºi corpul profesoral, dar P ºi Universitatea Petroºani. Doar cele patru licee din Petroºani au pierdut, în total, 7 clase. Ceva mai bine stã Uricaniul ºi Petrila. Este posibil ca abia dupã patru ani situaþia sã revinã la normal dacã judeþul, Valea Jiului în special, nu se va depopula în continuare. Existã o frenezie îngrijorãtoare în liceele din Valea Jiului pentru cã, începând din acest an, s-a redus substanþial numãrul claselor din lipsa elevilor, conform Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Reducerea claselor atrage dupã sine alte probleme la nivelul cadrelor didactice, care nu vor mai avea acelaºi numãr de ore ºi, probabil, vor fi afectate catedrele. În mod cert va avea loc o reorganizare în conformitate cu
HOTÃRÂREA NR.6/2017 privind aprobarea criteriilor ºi procedurilor pentru ocuparea funcþiei de administrator public, precum ºi a atribuþiilor specifice acestei funcþii Consiliul Local al Municipiului Vulcan Analizând expunerea de motive înregistratã sub nr. 2/9612/04.01/2017, întocmitã de Primarul Municipiului Vulcan, prin care se propune aprobarea criteriilor ºi procedurilor pentru ocuparea funcþiei de administrator public,
numãrul mai scãzut al elevilor. Calculul s-a fãcut dupã numãrul copiilor care terminã ºcoala primarã, numãr care se împarte la 28, atât cât trebuie sã aibã o clasã, iar rezultatul a fost cã liceele vor avea mai puþini elevi. Îngrijorarea ºi comentariile s-au nãscut în jurul liceelor de specialitate sau elitiste, cum ar fi, spre exemplu, Colegiului Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” Petroºani,
precum ºi a atribuþiilor specifice acestei funcþii; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 2/9613/ 2017, raportul Compartimentului Resurse Umane din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 5/9614/2017, avizul comisiilor de specialitate „Juridicã ºi de disciplinã”, înregistrat sub nr. 3/9615/ 2017 ºi „ Învãþãmânt, sãnãtate ºi familie, muncã ºi protecþie socialã , protecþie copii”, înregistrat sub nr. 10/9615/2017, de pe lângã Consiliul local; Având în vedere
Colegiul Naþional "Mihai Eminescu" Petroºani, unul dintre cele mai bune din judeþ, Colegiul economic Hermes Petroºani, liceu cu tradiþie, chiar ºi Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani, care are clase speciale. La aceste licee existã elevi din toate localitãþile Vãii Jiului ºi din satele ºi comunele învecinate, lucru care nu ar fi trebuit sã le bage în malaxorul calculelor reducerii claselor. La liceele dintre Jiuri,
Hotãrârea nr. 63/2016 emisã de Consiliul Local Vulcan, prin care s-a aprobat modificarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Primãriei Municipiului Vulcan, acestea cuprinzând ºi funcþia de administrator public, în prezent vacantã. În baza art. 36 alin.
în anul ºcolar 20172018, vor exista, în majoritate, cu câte douã clase mai puþin. Liceele Teoretic, Informaticã ºi Economic vor avea 4 clase din cele 6 câte avea, iar la Liceul Indistrial/Tehnic vor rãmâne 5 clase din 6, trei fiind învãþãmânt de masã ºi douã speciale, aici existând singurul liceu din Valea Jiului cu clase speciale pentru tineri cu probleme. Lupeni – liceele Teoretic ºi Tehnologic vor avea câte 4 clase; Vulcan – Teoretic ºi Tehnologic, tot câte 4 clase, iar Petrila – 6 clase, aici numãrul copiilor care terminã clasa a VIII-a fiind mai mare. Liceul Tehnologic “Retezat” Uricani, liceu relativ nou, a rãmas cu acelaºi numãr de liceeni, respective trei clase.
(2) lit. a), art. 45 alin. (1) ºi art. 112 alin. (2) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: Art.1 Se aprobã criteriile ºi procedurile pentru ocuparea funcþiei de administrator public, precum ºi a
Conform inspectorului general ºcolar al judeþului Hunedoara, Maria ªtefãnie, în Valea Jiului, planul de ºcolarizare a fost întocmit parcurgându-se toatã metodologia, pânã la aprobarea Ministerului Învãþãmântului ºi înapoi, spre teritoriu. În Valea Jiului s-au luat în calcul cei 1.118 copii din clasa a VIII-a, considerându-se cã toþi vor opta pentru liceu, lucru ce lasã o marjã pentru copiii de pe satele învecinate. “La nivel de judeþ avem cu 400 de elevi mai puþin anul acesta, ceea ce înseamnã 15 clase. Dar existã un lucru încurajator. Dacã anul acesta sunt 3261 elevi de clasa a VIII-a, în clasa a V-a sunt 3609,
ceea ce aratã cã în patru ani numãrul claselor de liceu se vor reface gradual, pentru cã în clasa a VII-a sunt 3.352 elevi, în clasa a VI-a – 3.495 elevi” – a declarat Maria ªtefãnie, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara. Împuþinarea elevilor denotã cã multe familii au pãrãsit Valea Jiului, lucru care afecteazã ºi corpul cadrelor didactice, dar ºi Universitatea Petroºani. “Sigur cã acest lucru ne afecteazã ºi pe noi, pentru cã avem un numãr important de studenþi care provin din liceele din zona noastrã” – a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Radu Sorin. Ileana FIRÞULESCU
atribuþiilor specifice acestei funcþii, conform anexei care face parte integrantã din prezentul proiect de hotãrâre. Art.2 Postul de administrator public se va ocupa prin concurs organizat potrivit legii. Art.3 Prezenta hotãrâre poate fi contestatã în condiþiile Legii nr. 554/2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.4 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului –
Judeþul Hunedoara, primarului municipiului Vulcan, Compartimentului resurse umane ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 19.01.2017 Preºedinte de ºedinþã: Consilier Andraº Emil Sergiu Contrasemneazã: Secretar Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat, fiind exprimate 12 voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivã” ºi 3 voturi „abþinere”
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Februarie 2017
Femeie din Vulcan, înºelatã prin metoda “premiul”
O
femeie din Vulcan, în vârstã de 64 de ani a fost înºelatã cu suma de 2.300 de lei, dupã ce a fost contactatã telefonic ºi i s-a transmis cã a câºtigat un premiu, dar trebuie sã depunã o anumitã sumã de bani. În fapt, femeia a reclamat la poliþie faptul cã a fost contactatã telefonic de cãtre o persoanã necunoscutã, care s-a
recomandat a fi reprezentant al unei societãþi de telefonie ºi care i-a transmis faptul cã ar fi câºtigãtoarea unui premiu în bani din partea societãþii respective. Pentru a intra în posesia premiului, pãrþii vãtãmate i s-a cerut sã depunã 2.300 de lei într-un cont bancar, urmând a fi contactatã de cãtre „reprezentanþii” societãþii respective pentru intra în posesia premiului. Întrucât
dupã ce a virat banii în cont nu a mai fost contactatã telefonic, femeia a apelat numãrul de telefon de pe care a fost contactatã iniþial, constatând cã acesta nu mai este în serviciu, fapt pentru care ºi-a dat seama cã a fost înºelatã ºi a depus o plângere penalã în acest sens. În baza plângerii, poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune ºi
ªi pietonii trebuie sã respecte Codul Rutier!
P
oliþiºtii de la rutierã au efectuat în perioada 09-12 februarie mai multe acþiuni, la nivelul întregului judeþ, având ca obiectiv principal depistarea ºi sancþionarea abaterilor sãvârºite de cãtre pietoni ºi a abaterilor comise de cãtre conducãtorii auto respectiv neacordarea prioritãþii de trecere pietonilor angajaþi regulamentar în traversarea drumului public pe trecere de pietoni marcatã ºi semnalizatã prin indicatoare rutiere. Cu acest prilej, poliþiºtii au fost aplicate 165 sancþiuni contravenþionale din care 143 pentru abateri sãvârºite de cãtre pietoni ºi17 pentru neacordarea prioritãþii de trecere pietonilor angajaþi regulamentar în traversarea drumului public. Faþã de conducãtorii auto care nu au acordat prioritate de trecere unor pietoni angajaþi în traversarea regulamentarã a strãzii, s-a luat mãsura sancþionãrii contravenþionale cu amendã în valoare de 580 lei ºi mãsura complementarã a reþinerii permisului de conducere în vederea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadã de 30 zile. Acþiunile desfãºurate de poliþiºti au vizat reducerea numãrului de evenimente rutiere ºi, implicit, reducerea numãrului de victime ale unor accidente produse pe drumurile publice prin prevenirea ºi sancþionarea abaterilor ce constituie cauze principale genera-
toare de evenimente rutiere grave. Poliþiºtii rutieriºti îi atenþioneazã atât pe pietonilor cât ºi pe conducãtorilor auto cã au câteva obligaþii atunci când utilizeazã drumul public. Astfel, traversarea drumului public se efectueazã de cãtre pieton doar prin locurile special amenajate respectiv trecerile de pietoni marcate ºi semnalizate cu indicator rutier; în situaþia în care lipsesc trecerile de pietoni traversarea drumului public se va efectua pe la colþul intersecþiilor iar în mod excepþional prin alte locuri; traversarea drumu-
efectueazã cercetãri în vederea identificãrii fãptuitorului ºi a recuperãrii prejudiciului. Pentru prevenirea acestui gen de infracþiuni, poliþiºtii recomandã sã nu luaþi în considerare eventualele mesaje/apeluri
lui public, în toate situaþiile, se va efectua numai dupã ce pietonul s-a asigurat cã poate realiza traversarea în condiþii de siguranþã; în situaþia în care drumul public nu este prevãzut cu trotuare ori acostament deplasarea cãtre destinaþiile alese de cãtre pieton se va efectua doar pe partea stânga a drumului public în direcþia sa de deplasare. Deplasarea pe acostamente ori poteci aflate în afara pãrþii carosabile dar care sunt situate în imediata apropiere a acesteia se face tot pe partea stânga a drumului, în direcþia de deplasare a pietonului; conducãtorul auto este obligat sã reducã viteza de deplasare la apropierea de o trecere de pietoni marcatã ºi semnalizatã corespunzãtor, chiar dacã în acel moment nu este pieton angajat în traversarea drumului public; conducãtorul auto este obligat sã acorde prioritate de trecere pietonului / pietonilor angajaþi regulamentar în traversarea drumului public pe trecerea de pietoni marcatã ºi semnalizatã prin indicator rutier.
telefonice prin care sunteþi desemnat câºtigãtor, fãrã temei, al unui concurs cu premii organizat de o societate, de regulã, de renume ºi cu o puternicã reputaþie; nu trimiteþi date personale sau copii ale actelor de
identitate, cãrþi de credit/debit, etc. pe mail/fax, persoanelor necunoscute; nu acceptaþi în nici un caz sã trimiteþi persoanelor necunoscute bani în avans pentru aducerea unui autoturism sau pentru intrarea în posesia unui premiu la un concurs la care aþi fost „desemnat câºtigãtor”; adresaþi-vã celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apelaþi numãrul unic de urgenþã 112 ori de câte ori aveþi suspiciuni cu privire la faptul cã aþi putea fi urmãtoarea victimã a unei infracþiuni de înºelãciune.
Pompierii situaþi, în continuare, pe primul loc în încrederea acordatã de români unei instituþii
L
a sediul I.S.U. Hunedoara a avut loc ieri evaluarea activitãþii Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã în anul 2016 desfãºuratã în sistem videoconferinþã cu toþi reprezentanþii judeþelor din þarã. La activitate au participat subprefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely, comanda inspectoratului precum ºi cadrele cu funcþii de conducere ºi comandanþii subunitãþilor de intervenþie din judeþul Hunedoara.
Potrivit inspectorului ºef al ISU Hunedoara, Viorel Demean, ºeful Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã, secretar de stat Raed Arafat, a arãtat cã încrederea românilor în pompieri a crescut în ultimul an cu peste 4 procente ajungând la 94 la sutã, în ciuda provocãrilor ºi numeroaselor situaþii care au pus la încercare efectivele de intervenþie în anul 2016. Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan prezentã la evaluarea I.G.S.U. a felicitat toþi pompierii din þarã pentru efortul ºi devotamentul cu care ºi-au ajutat semenii.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 14 Februarie 2017
Henþ cu mâna
REBELII NOªTRI... Presa tabloidã din zilele noastre se hrãneºte cu tot felul de poveºti despre nãzbâtiile sportivilor noºtri. Cu siguranþã, dacã ar fi fost o astfel de abordare în urmã
cu multe decenii, am fi ºtiut ºi noi mai multe despre starurile acelor vremuri. Valea Jiului nu a dus lipsã de astfel de sportivi. Chiar în ziarul de azi puteþi afla
despre chefurile lui Gyula Farkas, marele atacant din anii ’50. Au mai existat generaþii de nebunatici. Nicolae Georgevici prin anii ’ 60 fãcea „plonjoane” de la etajul femeilor mãritate, Gogu Tonca aplica ºi el „constituþia” printre machitorii de la cele-
brul restaurant „Minerul”, Mihai Stoichiþã avea un cârd de prietene, Florea Dumitrache mai trãgea câte un ºpriþ pe la „Mamiþica” alãturi de prietenii lui rugbyºtii, douã fete de la volei erau campioane la „ucis” bãrbaþii.
Poveºti multe ºi frumoase, întâmplãri despre care presa nu avea voie sã scrie. Poate unele la fel de savuroase ca cele de acum. Rãmân undeva în memoria nescrisã.
UN RECORD GREU DE EGALAT
FARKAS I, PATRU ANI CONSECUTIV GOLGETER LA JIUL! CIFRELE LUI FARKAS I
I
uliu (Gyula) Farkas I, a fost unul dintre cei mai mari, dar ºi controversaþi fotbaliºti ai României ºi ai Jiului. Dacã vreþi, pentru un corespondent de astãzi, un fel de Adrian Mutu al altor vremuri. Aventuri, poveºti fabuloase cu trãsuri trase de cai, în care lãutarii cântau „fãrã numãr” la urechea lui Gyula de la garã pânã-n „Centru”, femei ºi litri de vin. Dar ºi posesor al unor deosebite
z 1984 a fost anul decesului sãu la vârsta de 61 de ani z 85 de meciuri a jucat la Jiul vreme de 6 sezoane z 37 de goluri a marcat pentru Jiul în campionat z 2 meciuri a jucat în primul (1950) ºi ultimul (1955) campionat pentru Jiul. z 7 este locul ocupat într-un clasament all time al golgeterilor la Jiul. calitãþi fizice ºi tehnice, l-au dus la 6 goluri în Naþionalã în numai 9 meciuri jucate! Petroºenean de origine , a început sã joace la Jiul de la vârsta de 7 ani, 1930, plecând în 1939 la Ferencvaros Budapesta, unde a rãmas cinci ani. A revenit în þarã jucând la Rapid (1944-45), Carmen Bucureºti (1945-47), Dinamo (1948-50), dupã care, la vârsta de 27 de ani în 1950, din nou la Jiul. Aici va rãmâne timp de ºase sezoane, devenind unul dintre cei mai prolifici atacanþi ai anilor ’50, având ºi porecla de „Picior de aur”.
DUPÃ 4 GOLURI ÎN POARTA JIULUI,… GOLGETER LA JIUL! Chiar în debutul sezonului 19481949, Iuliu Farkas I
joacã în atacul lui Dinamo împotriva Jiului (21 august 1948). Victorie clarã a dinamoviºtilor cu 4-1, toate golurile bucureºtenilor fiind marcate de fostul ºi viitorul jiulist, FarkasI! În primãvara lui 1950, când se reia campionatul în noua variantã primãvarãtoamnã (va dura aºa pânã în 1956), Iuliu Farkas I revine la Jiul dupã 11 ani. El va juca doar în douã partide (a revenit din retur, spre final de campionat), 2-2 cu
suficient pentru a fi golgeterul Jiului, cu o triplã (3-3) în meciul cu fosta sa echipã Dinamo Bucureºti. Anul urmãtor, 1953, va fi golgeterul Jiului cu 10 goluri marcate, pentru ca în 1954 sã înscrie 5 goluri (cu unul peste Victor Gabor), fiind pentru a patra oarã consecutiv golgeter pentru Jiul Petroºani. Un record greu de egalat, care iatã, stã în picioare de 63 de ani.
IEªIRE TRISTÃ DIN ARENÃ…
Progresul I.C.O. Oradea ºi 1-1 cu C.C.A. (Steau), meci în care a ºi marcat. Începând însã cu ediþia din 1951, Iuliu Farkas I se dezlanþuie. El marcheazã încã din prima etapã, într-un 3-2 cu Progresul I.C.O. Oradea, reuºind pânã la final sã înscrie 12 goluri, dublu cât urmãtorul jiulist Pingert (6 goluri), marcând într-un meci cu ªtiinþa Timiºoara (5-0) nu mai puþin de 4 goluri! În 1952 înscrie 9 goluri,
Farkas I a renunþat la fotbal în 1955, la vârsta de 32 de ani. S-a apucat de antrenorat în 1958 (avea 35 de ani), la echipe mici în Valea Jiului, dar nu a avut vocaþie pentru aºa ceva. Ba mai mult, prieten cu bãutura, s-a afundat tot mai mult în alcool, fiind un client fidel al prietenilor de pahar. Viaþa dezordonatã, nopþile pierdute în licorile bahice i-au declanºat o boalã care l-a rãpus în 1984. Fãrã un sprijin serios financiar, Iuliu Farkas I a pierdut bãtãlia cu viaþa la vârsta de 61 de ani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Iuliu Farkas I (în medalion), component al echipei Ferencvaros Budapesta în 1944