Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1277
Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
„Lotul Pleºcan” condamnat definitiv ºi trimis la psihiatrie D aniel Pleºcan ºi colegii sãi din dosarul denumit generic „Prostituate pentru VIP-uri” au fost condamnaþi definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare ºi trebuie sã presteze muncã în folosul comunitãþii.
Potrivit sentinþei definitive a Curþii de Apel Alba Iulia, pentru Daniel Pleºcan, Silviu Praþa ºi Ciociu Mihaela Constantina au fost mentinute pedepsele de câte 3 ani închisoare, precum ºi dispoziþia de suspendare condiþionatã a executãrii pedepselor pe durata unui termen de supraveghere de câte 3 ani, dar instanþa le impune inculpaþilor ca, pe durata termenului de supraveghere, sã presteze o muncã neremuneratã în folosul comunitãtii, astfel: Mihaela Ciociu în cadrul Primãriei municipiului Vulcan ºi Primãriei oraºului Simeria,
Daniel Pleºcan, în cadrul Primãriei municipiului Petroºani ºi Spitalului de Urgenþã din Petrosani – Secþia Psihiatrie, iar Mihãiþã Silviu Praþa, tot în cadrul Primãriei municipiului Petroºani ºi Spitalului de Urgenþã din Petroºani – Secþia Psihiatrie. Inculpaþii, care sunt din Valea Jiului, au fost condamnaþi ºi în prima instanþã, la închisoare cu suspendare ºi muncã în folosul comunitãþii. Decizia finalã vine dupã ce Daniel Pleºcan, Silviu Praþa ºi Mihaela Cioiciu au fost judecaþi într-un dosar de proxenetism cu minore, fetele fiind oferite unor oameni de afaceri, profesori ºi angajaþi ai instituþiilor publice, tocmai de aceea, dosarul a fost numit „Prostituate pentru VIP-uri”. Judecãtorii au decis iniþial o pedeapsã de trei ani de închisoare ºi interzicerea unor drepturi, pentru lotul din care fac parte cei trei. Diana MITRACHE
Toma Coconea pleacã sã zboare de pe Everest
S
e antreneazã la temperaturi scãzute, doarme în iglu, uneori cu câte un prieten, dar nu oricine rezistã, ºi totul ca sã doboare un record mondial. Toma Coconea e gata de noua provocare ºi spune cã va zbura de pe Everest. În aceastã sãptãmânã pleacã sã se întâlneascã cu ºerpaºii, apoi va aºtepta sus pe munþi, momentul potrivit zborului de Cartea Recordurilor. >>> PAGINA A 7-A
Sechestru pe deºeurile de hârtie ºi lavete folosite!
reditorii Complexului C Energetic Hunedoara
au ajuns sã punã sechestru ºi pe câteva zeci sau sute de grame din deºeurile societãþii. Complexul Energetic Hunedoara a ajuns într-o situaþie care pare a fi fãrã ieºire. Statul român, prin ANAF a pus sub sechestru majoritatea activelor Complexului Energetic Hunedoara, iar acum a venit ºi rândul creditorilor care au obþinut, în instanþã,
punerea sub sechestru a unor bunuri aparþinând societãþii energetice. Unul dintre creditori a pus sechestru pe 39 de bunuri ale CEH, între care deºeuri din hârtie, carton, lavete cu ulei ºi vaselinã, dar ºi pãcurã.
“Admite cererea formulatã de reclamanta Compact Security SRL în insolvenþã prin administrator judiciar Euro Quality Insolvency SPRL în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA ºi
în consecinþã: Dispune înfiinþarea popririi asiguratorii în favoarea reclamantei prin indisponibilizarea bunurilor mobile ºi imobile ale pârâtei pânã la concurenþa sumei de 1.309.998,33 lei, reprezentând debit restant ºi penalitãþi de întârziere. Executorie”, aratã soluþia Tribunalului Hunedoara. Societatea a pus sechestru pe deºeuri de hârtie, deºeuri cu ulei ºi vaselinã, deºeuri de ambalaje textile ºi materiale feroase ºi neferoase. Cel mai valoros bun al CEH pe care societatea de pazã a pus
sechestru este pãcura de la termocentrala Mintia. Pãcura pusã sub sechestru are o valoare de 143.650,74 de lei. Societatea Compact Security este în insolvenþã, aceasta având de recuperat de la CEH peste 1,309,998.33 lei. Complexul Energetic Hunedoara ºi-a cerut insolvenþa, însã instanþa de la Tribunalul Hunedoara a respins solicitarea. În schimb, solicitãrile creditorilor societãþii au fost disjunse într-un alt dosar ºi au termen de judecatã pe data de 8 martie. Monika BACIU
2 Actualitate
România, printre statele Uniunii Europene cu cele mai bune performanþe în utilizarea numãrului unic de urgenþã 112
omânia face parte dintre R cele 5 state membre care reprezintã exemple de bunã practicã ºi este una dintre puþinele þãri membre UE în care 112 este numãr unic de urgenþã.
Eurobarometrele Comisiei Europene, referitoare la numãrul unic european de urgenþã 112, aratã cã România a fãcut progrese remarcabile în administrarea ºi dezvoltarea Sistemului Naþional Unic pentru Apeluri de Urgenþã ºi se aflã pe primele locuri în ceea ce priveºte informarea ºi educarea populaþiei în UE.
Serviciul de Telecomunicaþii Speciale este organul central al statului, care administreazã, exploateazã, întreþine ºi dezvoltã Sistemului Naþional Unic pentru Apeluri de Urgenþã (SNUAU). Statistica pe anul trecut realizatã de Serviciul de Telecomunicaþii Speciale (STS) aratã cã la Numãrul Unic de Urgenþã 112 au fost primite ºi tratate peste 14.600.440 apeluri. Dintre acestea 8.552.087 (58,57%) au fost false ºi 6.048.353 (41,43%) reale. Cele mai multe au fost transferate cãtre Ambulanþã – 3.781.205 (60,28%), Poliþie – 1.364.808
(21,76%), ISU – SMURD – 933.62 (14,88%) ºi Jandarmerie – 184.606 (2,94%). Timpul mediu de rãspuns al Centrului 112 este de 3,94 secunde ºi a fost înregistrat în cazul a 93,6% din totalul apelurilor, la care timpul de rãspuns a fost sub 10 secunde, situându-se la nivelul performanþelor europene în materie.
Drum expres în Petroºani datoritã lui Brâncuºi
M
unicipiul Petroºani ar putea de avea de câºtigat un drum expres de pe urma lui Constantin Brâncuºi. Un parlamentar propune realizarea unui drum express între Craiova ºi Deva. Traseul ar urma sã includã atât municipiul Petroºani cât ºi municipiul Târgu Jiu din judeþul Gorj. Parlamentarul susþine cã realizarea unui astfel de
drum ar creºte numãrul vizitatorilor. “Gorjul este un judeþ cu un ridicat potenþial turistic dat de atât de renumitele opera ale sculptorului Constantin Brâncuºi, cât ºi de frumuseþea peisajelor existente aici. Construirea unui drum expres ar genera, în mod cert, atragerea unui numãr variat de turiºti, dar ºi investitori strãini în zonã, lucru ce ar contribui la dezvoltarea infrastructurii
acestui judeþ. Drept urmare, revin cu rugãmintea de a-mi comunica, în scris, care este posibilitatea ca tronsonul Craiova – Filiaºi - Târgu Jiu – Petroºani – Haþeg – Deva – A1 sã fie cuprins ca drum expres în master planul de transport al României”, aratã Mihai Weber, parlamentar de Gorj. De precizat este faptul cã tronsonul cuprins între Petroºani ºi Simeria este drum expres, acesta fiind realizat în perioada în care Mircea Ioan Moloþ a fost preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Reabilitarea drumului a durat mai bine de 10 ani.
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
2008, 112 este singurul numãr care poate fi folosit de pe orice telefon fix sau mobil pentru a beneficia, gratuit, de serviciile de urgenþã (ambulanþã, pompieri ºi poliþie) în orice þarã a Uniunii Europene. Numãrul unic pentru apeluri de urgenþã 112 trebuie folosit doar atunci cînd este necesarã intervenþia agenþiilor specializate de urgenþã, pentru asigurarea asistenþei imediate în situaþii în care este periclitatã viaþa, integritatea ori sãnãtatea cetãþeanului, ordinea publicã, proprietatea publicã sau privatã ori mediul. Apelarea abuzivã a numãrului unic pentru apeluri de urgenþã 112 sau transmiterea de mesaje false la numãrul 113 constituie contravenþii iar faptele sunt sancþionate cu amendã de la 500 la 1000 de lei.
- ÎNCHIRIERI -
Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului
Din punct de vedere al apelurilor false, judeþele Covasna, Mureº si Gorj ocupã primele locuri ca procent din din totalul apelurilor. Pe luna ianuarie 2017, din totalul de 1.199.680 apeluri, 552.256 (46.03% ) au fost reale ºi 647.424 (53.97%) false. Urmare constatãrilor fãcute de cãtre
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Februarie 2017 autoritãþile statului, 15.847 de cetãþeni au fost sancþionaþi conform legii pentru apeluri false ºi abuzive cãtre numãrul 112 (anul 2016 ºi ianuarie 2017). Cele mai multe sancþiuni au fost aplicate în Teleorman, Bucureºti ºi Prahova. În urma campaniilor de educare ºi informare desfãºurate de cãtre Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, numãrul de apeluri false a scãzut în ultimii ani cu aproximativ 30 % ºi se situeazã la circa 58 de procente, înscriindu-se în media înregistratã la nivel european. Numãrul pan-european de urgenþã 112 a fost creat în 1991. În aprilie 2005, Sistemul Naþional Unic pentru Apeluri de Urgenþã (SNUAU) 112 a devenit operaþional în toatã România. Începând cu anul
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Februarie 2017
Mii de asistaþi în judeþul Hunedoara Z
eci de mii de hunedoreni beneficiazã de diferite forme de ajutor social. Potrivit Ministerului Muncii, numãrul total al hunedorenilor care beneficiazã de programe de asistenþã socialã este de 75.366. Cei mai mulþi dintre aceºtia, în numãr de 63.893 sunt alocaþiile de stat. Adicã, judeþul Hunedoara are un numãr total de 63.893 de elevi. “Programul de acordare a alocaþiei de stat pentru copii, derulat în baza Legii nr. 61/1993 (...) se adreseazã tuturor copiilor pânã la împlinirea vârstei de 18 ani, precum ºi tinerilor care au împlit vâsta de 18 ani ºi urmeazã fãrã întrerupere cursurile învãþãmântului liceal sau profesional, organizate potrivit legii, pânã la terminarea acestora”, aratã Ministerul Muncii. Un alt program social este cel privind alocaþia pentru susþinerea familiei. La nivelul judeþului Hunedoara în aceastã categorie existã un numãr de 3056 de persoane. “Aceastã alocaþie se acordã în funcþie de veniturile ºi bunurile familiei, dar ºi în funcþie de numãrul copiilor din familie. Stabilirea dreptului la alocaþie pentru susþinerea familiei se realizeazã þinându-se seama de toate veniturile familiei, precum ºi de bunurile acesteia. Alocaþie pentru susþinerea familiei stimuleazã creºterea gradului de educaþie a
internaþi, instituþionalizaþi ºi din ambulatoriu o indemnizaþie lunarã de hranã în cuantum de 16 lei/zi pentru adulþi ºi 15 lei/zi pentru copii”, completeazã raportul Ministerului Muncii.
persoane M iiladeVMG
copiilor prin condiþionarea acordãrii alocaþiei de frecventarea cursurilor de învãþãmânt de cãtre copiii de vâstã ºcolarã din familiile beneficiare”, aratã acelaºi raport. Cuantumul lunar al alocaþiei pentru susþinerea familiei variazã de 82 de lei la 408 lei, în funcþie de numãrul de copii ºi venitul membrilor familiei. În judeþul Hunedoara beneficiazã de alocaþie de plasament un numãr de 1078 de persoane. Aceastã alocaþie se acordã “pentru fiecare copil faþºã de care s-a stabilit mãsura plasamentului la o familie, persoanã, asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezi-
denþial al unui organism privat autorizat sau s-a instituit tutela. Astfel, pentru fiecare copil aflat în aceastã situaþie, prin OUG nr. 65/2014 s-a majorat cuantumul alocaþiei lunare de plasament la 600 de lei. Astfel, au fost stimulate familiile sã primeascã în plasament copiii abandonaþi, oferindu-le climatul familial atât de necesar creºterii ºi dezvoltãrii armonioase unui copil”. Potrivit legii, mai existã un program de acordare a concediului ºI indemnizaþiei pentru creºterea copilului. În judeþul Hunedoara beneficiazã de indemnizaþie pentru creºterea copilului un numãr de 2746 de persoane. “De concediu ºi
indemnizaþie pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap beneficiazã oricare dintre pãrinþii copilului care, în ultimii 2 ani anteriori datei naºterii copilului, au relizat timp de cel puþin 12 luni venituri din salarii ºi asimilate salariilor, venituri din activitãþi independente, venituri din activitãþi agricole, silviculturã, pisciculturã”, aratã Ministerul Muncii. Alte 257 de persoane din judeþul Hunedoara beneficiazã de prevederile programului de acordare a indemnizaþiei lunare de hranã HIV-SIDA. “Se acordã adulþilor ºi copiilor infectaþi/ bolnavi de HIV/SIDA
Cãrbunari cercetaþi sub control judiciar
P
rocurorii i-ar fi vrut dupã gratii pe suspecþi ºi au cerut arestarea preventivã a lor, însã judecãtorii au decis cã este de ajuns control judiciar. ªapte suspecþi au fost reþinuþi de poliþiºtii TF din Petroºani în urma unei operaþiuni care a vizat destructurarea grupãrilor care se ocupã cu furtul de cãrbune. ªase dintre suspecþi au fost duºi în faþa instanþei de judecatã cu propunere de arestare preventivã, dar judecãtorii au decis ca indivizii sã fie cercetaþi sub control judiciar.
Astfel, Bucur Augustin Gheorghe, Covaci Emanuel, Cojocaru Rareº, Borzaºi Adalbert, Borzaºi Marian ºi Covaci Ioan sunt cercetaþi pentru furt calificat ºi printre interdicþiile impuse de instanþã,
cei ºase nu au voie sã se mai apropie de Staþia CFR LupeniBãrbãteni, o zonã în care vagoanele cu huilã sunt atacate frecvent. Poliþiºtii Postului de Poliþie Transporturi Feroviare Petroºani i-au prins pe indivizi când încercau sã sustragã minereu de cãrbune din vagoanele de marfã garate în staþiile Petroºani ºi Livezeni. Cei 7 suspecþi au abandonat ”prada” lângã vagoane ºi au fugit, fiind ulterior depistaþi de poliþiºti. Aceasta este cea mai mare grupare de cãrbunari destructuratã de poliþiºti în ultimii cinci ani. Maximilian GÂNJU
Mii de hunedoreni beneficiazã de venitul minim garantat. Numãrul celor care primesc stimulent de la stat este de 3279. “Programul de acordare a ajutorului social – se acordã în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garanta (…) tuturor familiilor ºi persoanelor singure cu venituri reduse sau fãrã venituri, care se aflã în dificultate, pentru a le ajuta sã depãºeascã aceastã situaþie. Ajutorul social este
Actualitate 3
calculat ca diferenþã între venitul net lunar al familiei sau persoanei singure ºi nivelul lunar al venitului minim garantat prevãzut de lege. Stabilirea dreptului la ajutorul social se realizeazã þinându-se seama de veniturile familiei, luând în considerare ºi bunurile mobile ºi imobile deþinute. Ajutorul social se condiþioneazã de cãutarea activã a unui loc de muncã, iar beneficiarul este obligat sã presteze muncã în folosul comunitãþii, în numãr de ore echivalente cu cuantumul ajutorului social, raportat la salariul minim pe economie”, aratã Ministerul Muncii. Nivelul lunar al venitului minim garantat variazã de la 142 la 527 de lei. Monika BACIU
Bursa locurilor de muncã, joi în judeþul Hunedoara at fiind faptul cã vine D primãvara, cererea
forþei de muncã se dezgheaþã, iar oamenii fãrã un job încep cãutãrile. Astfel, la cererea pieþei locale, Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã joi, 16 februarie, bursa locurilor de muncã. Acþiunea se va desfãºura în aceastã zi în reþeaua teritorialã a judeþului
Hunedoara în Deva, Simeria, Hunedoara, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Brad, între orele 9:00 –13:00. Agenþii economici din judeþ pot depune oferte de locuri de muncã vacante pânã în data de 16 februarie 2017, la A.J.O.F.M. Hunedoara, Deva, Piaþa Unirii, nr. 2 sau la cea mai apropiatã agenþie localã pentru ocuparea forþei de muncã. Adina PÃDURARU
4 Actualitate
Oamenii de zapadã au luat în stãpânire Straja
Cãsãtoria online - proiect reuºit Parângul ai bine de 100 Mcupluri din Deva se pregãteºte ºi-au rezervat online cãsãtoria pentru anul de festival 2017, direct pe site-ul taþiunea montanã municipalitãþii, iar S Parâng va fi gazda unor pânã la aceastã datã au serbãri destinate sfârºitului fost deja oficiate 10% dintre cununiile civile programate online.
”Generaþia Internetului îºi programeazã cãsãtoria online, iar interesul viitorilor miri pentru aceastã modalitate de rezervare este în creºtere 98% dintre devenii care se vor cãsãtori anul acesta ºi-au programat cununia civilã direct de acasã, potrivit reprezentanþilor Direcþiei Publice Locale de Evidenþa Persoanelor ºi Stare Civilã Deva. Cele mai multe dintre cele 101de perechi care au utilizat aplicaþia online ºi-au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Februarie 2017
rezervat cãsãtoria pentru luna iulie (21% din total), urmând lunile februarie (17 cãsãtorii) ºi mai (14 cãsãtorii). Doar un singur cuplu ºi-a programat cãsãtoria pentru data de 14 februarie - de Ziua îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã, ºi un altul, pe 24 februarie - când se celebreazã Dragobetele, sãrbãtoarea iubirii la români. Conform aplicaþiei online, peste douã treimi (67%) dintre cuplurile care îºi vor uni destinele anul acesta
ºi-au rezervat cununia civilã pentru perioada mai-septembrie. Totodatã, mai mult de jumãtate dintre perechi au optat pentru oficierea cãsãtoriei în intervalul orar 15-17”, spun reprezentanþii municipalitãþii Deva. Aplicaþia “Programare cãsãtorii” este disponibilã pe site-ul www.primariadeva.ro, tot acolo fiind ºi informaþiile necesare privind condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã solicitanþii. Maximilian GÂNJU
iernii. “Serbãrile zãpezii„ din Parâng au ajuns la ediþia a XIV-a, iar la acþiuni vin iubitorii sporturilor de iarnã din întreaga þarã.
“Asociaþia Schi Turism Montan Pro Parâng este una dintre asociaþiile din Petroºani, care, de-a lungul anilor, s-a implicat activ în viaþa sportivã ºi turisticã a municipiului nostru. ªi în acest an, în luna martie, doreºte sã organizeze “Serbãrile zãpezii 2017”, care a devenit în timp, un concurs cu renume printre evenimentele care implicã sporturile de iarnã”, spune Tiberiu Iacob Ridzi,
B
primarul municipiului Petroºani. Pentru buna desfãºurare a evenimentelor se propune alocarea sumei de 1649 de lei. “Acest concurs se va organiza în douã etape: proba de sanie pentru copii pânã la 18 ani ºi proba de schi alpin pentru copii ºi adulþi, grupaþi pe zece categorii de vârstã”, mai aratã primarul municipiului Petroºani. Data concursului se va stabili în funcþie de stratul de zãpadã existent în staþiunea montanã Parâng, dar ºi de condiþiile meteo. Monika BACIU
ianca Drãguºanu, din plastic, cum era ºi normal, oameni „de treabã”, cum au fost numiþi cei care ºtiu sã petreacã exact ca vara, în mijlocul iernii, mineri, politicieni pitici, ori piticii ºi Albã ca Zãpada, sunt doar câteva exemple de fugurine ce au fost construite sâmbãtã la Straja, la ediþia din acest an a Festivalului oamenilor de zãpadã. A nins în cursul sãptãmânii la munte, însã, temperaturile scãzute au îngheþat efectiv zãpada, care s-a lãsat greu modelatã, aºa cã, prima figurinã pe care, oricine urcã la Straja o vede, a fost una din
pahare din plastic. Cu buze roºii, îmbrãcatã dupã ultima modã ºi cu o pãlãrie pe cap, Bianca Drãguºanu a fost construitã de chelneriþele de la Complexul Comexim. Ideea le-a venit în salã, acolo unde servesc clienþii, dar omul de plastic a avut succesul dorit ºi a stârnit zâmbete. „Va fi mascota staþiunii. De ce Bianca? E blondã, e de la noi de aici, probabil buzele ne-au inspirat sã îi dãm numele acesta. Fiind 4 ospãtare, noi ne-am gândit sã facem ceva ce ne reprezintã ºi, nefiind zãpadã în jurul nostru, am zis sã improvizãm cu pahare de plastic, cã ºi ea e de plastic, nu se topesc, au culoarea zãpezii ºi cred cã va rezista mult mai mult, aºa
ONG-uri nemþeºti salveazã turismul din Vulcan Atenþie cum vorbiþi
A
utoritãþile locale de la Vulcan au ajuns la concluzia cã pentru a realiza investiþiile din staþiunea montanã Pasul Vâlcan este nevoie de sume importante de bani, dar ºi de mult timp. În staþiune lucrãrile au început în urmã cu câþiva ani. Cea mai importantã
investiþie în turismul din Vulcan este telegondola. Edilii ºi-au propus sã continue lucrãrile, însã au ajuns la concluzia cã sunt necesare sume importante de bani, iar proiectul prevede unirea staþiunii montane Pasul Vâlcan cu Straja. “Am observat pe parcursul anilor cã pentru a dezvolta o zonã turisticã trebuie foarte mulþi bani, dar ºi ani. Noi am reuºit
sã facem trei lucruri importante, telegondola, drumul ºi parcarea. Urmeazã sã realizãm aceste construcþii ca sã putem primi turiºti ºi cea mai importantã investiþie care ar mai trebui realizatã este telegondola care sã uneascã Pasul Vâlcan cu Straja. Noi vrem sã facem cel mai mare domeniu schiabil din România”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Pentru a realiza telegondola care ar urma sã uneascã Straja de Pasul Vâlcan ar mai fi nevoie de circa 7 milioane de euro, iar edilii de la Vulcan au în vedere încheierea unui parteneriat cu un ONG din Germania.
“Ne-ar mai trebui aproximativ 7 milioane de euro. Promisiuni sunt, dar avem o relaþie cu ONGuri din Germania ºi le-am trimis un plan de acþiune sã vedem care ar fi posibilitatea de a încheia o colaborare ca sã putem dezvolta Pasul Vâlcan”, mai spune primarul municipiului Vulcan. Costurile lucrãrilor care s-au efectuat în staþiunea montanã Pasul Vâlcan s-au cifrat - conform oficialitãþilor - la 33 milioane de lei, fãrã TVA, în total, circa 10 milioane de euro (TVA inclusã). Telegondola are 73 de telecabine cu 8 locuri fiecare ºi, conform estimãrilor, poate transporta 1.800 de persoane într-o orã. Monika BACIU
pe Facebook! Puteþi fi amendaþi!
altercaþie O virtualã sau o contrazicere în
care folosiþi cuvinte neadecvate vã poate lasã fãrã ceva bani în buzunar, asta pentru cã, mai nou, puteþi fi amendaþi! Cea mai proaspãtã amendã din aceastã cauzã s-a dat recent în judeþul Gorj. Poliþiºtii i-au amendat pe doi bãrbaþi care au postat mesaje jignitoare pe Facebook, nu pentru cã s-au certat între ei ci pentru cã au adresat injurii la adresa poliþistilor locali pe reþeaua de socializare. Mai mult, înjurãturile ºi mai grav ameninþãrile fãcute în mediul virtual vã pot trimite chiar în judecatã. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a hotãrât la sfârºitul anului trecut, printr-o decizie irevocabilã, ca profilul personal de Facebook al unui uti-
cum ºi diva din Petroºani rezistã de atâþia ani în show-biz”, a spus una dintre ospãtarele care au creat figurina. Un cioban, frumos conturat din zãpadã a fost creaþia unuia dintre cei care, an de an, construiesc oameni de zãpadã la acest festival. De ce un cioban? „Pentru cã este simbolul acestei zone. Ciobanii sunt aici, pe munþii ãºtia, de când lumea. I-am puz un bãþ de schi, pe post de toiag ºi l-am colorat sã parã adevãrat. Am o gãleatã cu apã ºi topesc bucatã cu bucatã, cã nu prea e zãpadã, mai mult gheaþã. Am reuºit sã îl fac la o înãlþime medie”, a spus bãrbatul care l-a construit.
Salvamontiºtii au îmbrãcat într-un costum de schi, cu tot ce trebuie, omul lor ºi parcã semãna cu ei, dupã ce i-a pus o casã în loc de cap, iar sus, la crucea de pe platoul de la schitul Straja, trona cel mai mare om de zãpadã, care întruchipa un miner. Pentru a-l construi, un fost miner, a adus cu el lopata inima lui Stalin, o lopatã adevãratã, precum cea din minã, praf autentic de cãrbune, care îl inhaleazã sub pãmânt orice miner, dar ºi sfoarã de puºcat, o lampã ºi din banda transportoare a cãrbunelui, i-a fãcut gurã ºi nasturi. „Praful acesta l-am adus din minã ºi cu el încerc sã îi dau culoarea minerului autentic, adicã negru. Noi, minerii, inhalãm acest praf fin zilnic ºi minerul din Straja nu avea cum sã fie altfel. Împreunã cu copiii mei am fãcut acest om uriaº, de la 8 dimineaþã. A fost ceva de muncã, dar sigur va rezista. Are mâini, lopatã adevãratã, o oalã ºi o lampã improvizatã, dar ºi Tricolorul”, a spus cel care l-a construit. Nici angajaþii de la telescaunul din Straja nu au stat degeaba ºi acolo l-au
Zãpezile bucuriei, în Pasul Vâlcan Z lizator are caracter public. Cu alte cuvinte, o jignire pe reþeaua de socializare poate fi asemãnatã cu oricare alta adresatã pe stradã, de pildã. De asemenea, puteþi fi traºi la rãspundere pentru orice postare, chiar dacã acestea au caracter privat ºi pot fi vãzute doar într-un cerc restrâns de prieteni. Dacã jigniþi pe cineva într-o postare, încãlcaþi drepturile de autor sau dreptul la viaþa privatã. În final, fiþi atenþi la ceea ce scrieþi pe Facebook fiindcã orice mesaj neadecvat vã poate trimite în judecatã, la fel ca în cazul în care aþi fi fãcut asta în public. Adina PÃDURARU
eci de glasuri de copii au rãsunat weekendul trecut în Pasul Vâlcan.
Staþiunea montanã din Vulcan a gãzduit cea de-a patra ediþie a concursului “Zãpezile Bucuriei”. Copiii însoþiþi de pãrinþi sau bunici s-au aliniat la start pentru a lua parte la concursurile de sanie, bob sau snowboard. “Este o zi splendidã ºi suntem pregãtiþi pentru acþiune. În Pasul Vâlcan are loc aceastã mare sãrbãtoare,
Bucuriile Zãpezii. Consiliul Local ºi Primãria acordã o atenþie deosebitã acestei sãrbãtori, deoarece aici în Pasul Vâlcan s-a investit destul de mult. Este o activitate normalã a municipiului Vulcan”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Edilii vor ca prin aceste manifestãri sã promoveze zona turisticã. „Astfel promovãm ºi zona pentru cã este una dintre cele mai mari manifestãri în Pasul
Vâlcan, dar trebuie sã precizez faptul cã nu numai noi organizãm, ci ºi foarte multe ONG-uri au acþiuni în Pasul Vâlcan. Prin aceste acþiuni promovãm ºi miºcarea, dar mã bucur cã sunt alãturi de cei care vor participa”, a mai spus sursa citatã. “La fel ca în fiecare an, punem un accent deosebit pe participarea cât mai multor locuitori din Vulcan, organizând aceastã competiþie. Din pãcate, posibilitãþile de aici sunt puþin limitate, dar încercãm sã ne des-
curcãm cu ceea ce avem. Avem o pârtie de schi astfel încât cupa de schi sã se desfãºoare în condiþii cât mai bune” Acþiunea îºi propune sã promoveze zona turisticã a Pasului Vâlcan, iar cei din administraþia localã vor ca ºi în sezonul de varã sã atragã cât mai mulþi turiºti prin organizarea unor evenimente”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Pasul Vâlcan are ºi o istorie aparte. Aici s-au purtat lupte în cel de-al
construit pe Pãcãlici, un alt fel de a spune un om politic. „L-am fãcut aici sã îl avem pentru cei care iau telescaunul sã schieze, de la staþia intermediarã. I-am zis Pãcãlici, ca sã vadã ºi poporul ce parlamentari avem în þarã”, a spus cel care l-a creat. Copiii veniþi într-o tabãrã de schi au construit-o pe Albã ca Zãpada ºi piticii ei, iar pe ºezlong trona lângã ursul Baloo, la una dintre cabane, pe un ºezlong, un „om de treabã”. Cel mai mic om de zãpadã a încãput pe o farfurie de tablã, iar cel mai mare avea 2m. Distracþia a durat toatã ziua de sâmbãtã ºi, cei care au urcat la munte, în Straja, au avut ocazia sã râdã cu postã de figurine ºi povestea lor. La final, toþi au fost premiaþi, pentru efort, pentru pricepere ºi bunã-dispoziþie. Diana MITRACHE
Doilea Rãzboi Mondial. Cei din Comisia de Culturã nu rateazã nicio ocazie, iar astfel, cei care s-au aflat la munte au învãþat ºi puþinã istorie. “În cadrul programului cultural, sportiv ºi de agrement pe anul 2017, luna aceasta avem programat un concurs de schi, snowboard ºI sãniuþe în Pasul Vâlcan. La aceste acþiuni participã ºi veterani. În Pasul Vâlcan este istorie, noi am încercat sã promovãm cultura ºi istoria de aici. Încercãm
la fiecare manifestare pe care o avem aici sã îi învãþãm pe copii despre istoria locului. Astfel dezvoltãm ºi turismul. Am prins în progarmul acþiunilor culturale ºi un concurs de snowboard care va avea loc la varã”, a declarat Barbu Pompiliu – preºedinte Comisia de culturã. Acþiunea s-a adresat copiilor de la 5 ani ºi adulþilor cu vârsta pânã la 60 ani. Cu toþi au fost premiaþi de autoritãþile locale de la Vulcan. Monika BACIU
4 Actualitate
Oamenii de zapadã au luat în stãpânire Straja
Cãsãtoria online - proiect reuºit Parângul ai bine de 100 Mcupluri din Deva se pregãteºte ºi-au rezervat online cãsãtoria pentru anul de festival 2017, direct pe site-ul taþiunea montanã municipalitãþii, iar S Parâng va fi gazda unor pânã la aceastã datã au serbãri destinate sfârºitului fost deja oficiate 10% dintre cununiile civile programate online.
”Generaþia Internetului îºi programeazã cãsãtoria online, iar interesul viitorilor miri pentru aceastã modalitate de rezervare este în creºtere 98% dintre devenii care se vor cãsãtori anul acesta ºi-au programat cununia civilã direct de acasã, potrivit reprezentanþilor Direcþiei Publice Locale de Evidenþa Persoanelor ºi Stare Civilã Deva. Cele mai multe dintre cele 101de perechi care au utilizat aplicaþia online ºi-au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Februarie 2017
rezervat cãsãtoria pentru luna iulie (21% din total), urmând lunile februarie (17 cãsãtorii) ºi mai (14 cãsãtorii). Doar un singur cuplu ºi-a programat cãsãtoria pentru data de 14 februarie - de Ziua îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã, ºi un altul, pe 24 februarie - când se celebreazã Dragobetele, sãrbãtoarea iubirii la români. Conform aplicaþiei online, peste douã treimi (67%) dintre cuplurile care îºi vor uni destinele anul acesta
ºi-au rezervat cununia civilã pentru perioada mai-septembrie. Totodatã, mai mult de jumãtate dintre perechi au optat pentru oficierea cãsãtoriei în intervalul orar 15-17”, spun reprezentanþii municipalitãþii Deva. Aplicaþia “Programare cãsãtorii” este disponibilã pe site-ul www.primariadeva.ro, tot acolo fiind ºi informaþiile necesare privind condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã solicitanþii. Maximilian GÂNJU
iernii. “Serbãrile zãpezii„ din Parâng au ajuns la ediþia a XIV-a, iar la acþiuni vin iubitorii sporturilor de iarnã din întreaga þarã.
“Asociaþia Schi Turism Montan Pro Parâng este una dintre asociaþiile din Petroºani, care, de-a lungul anilor, s-a implicat activ în viaþa sportivã ºi turisticã a municipiului nostru. ªi în acest an, în luna martie, doreºte sã organizeze “Serbãrile zãpezii 2017”, care a devenit în timp, un concurs cu renume printre evenimentele care implicã sporturile de iarnã”, spune Tiberiu Iacob Ridzi,
B
primarul municipiului Petroºani. Pentru buna desfãºurare a evenimentelor se propune alocarea sumei de 1649 de lei. “Acest concurs se va organiza în douã etape: proba de sanie pentru copii pânã la 18 ani ºi proba de schi alpin pentru copii ºi adulþi, grupaþi pe zece categorii de vârstã”, mai aratã primarul municipiului Petroºani. Data concursului se va stabili în funcþie de stratul de zãpadã existent în staþiunea montanã Parâng, dar ºi de condiþiile meteo. Monika BACIU
ianca Drãguºanu, din plastic, cum era ºi normal, oameni „de treabã”, cum au fost numiþi cei care ºtiu sã petreacã exact ca vara, în mijlocul iernii, mineri, politicieni pitici, ori piticii ºi Albã ca Zãpada, sunt doar câteva exemple de fugurine ce au fost construite sâmbãtã la Straja, la ediþia din acest an a Festivalului oamenilor de zãpadã. A nins în cursul sãptãmânii la munte, însã, temperaturile scãzute au îngheþat efectiv zãpada, care s-a lãsat greu modelatã, aºa cã, prima figurinã pe care, oricine urcã la Straja o vede, a fost una din
pahare din plastic. Cu buze roºii, îmbrãcatã dupã ultima modã ºi cu o pãlãrie pe cap, Bianca Drãguºanu a fost construitã de chelneriþele de la Complexul Comexim. Ideea le-a venit în salã, acolo unde servesc clienþii, dar omul de plastic a avut succesul dorit ºi a stârnit zâmbete. „Va fi mascota staþiunii. De ce Bianca? E blondã, e de la noi de aici, probabil buzele ne-au inspirat sã îi dãm numele acesta. Fiind 4 ospãtare, noi ne-am gândit sã facem ceva ce ne reprezintã ºi, nefiind zãpadã în jurul nostru, am zis sã improvizãm cu pahare de plastic, cã ºi ea e de plastic, nu se topesc, au culoarea zãpezii ºi cred cã va rezista mult mai mult, aºa
ONG-uri nemþeºti salveazã turismul din Vulcan Atenþie cum vorbiþi
A
utoritãþile locale de la Vulcan au ajuns la concluzia cã pentru a realiza investiþiile din staþiunea montanã Pasul Vâlcan este nevoie de sume importante de bani, dar ºi de mult timp. În staþiune lucrãrile au început în urmã cu câþiva ani. Cea mai importantã
investiþie în turismul din Vulcan este telegondola. Edilii ºi-au propus sã continue lucrãrile, însã au ajuns la concluzia cã sunt necesare sume importante de bani, iar proiectul prevede unirea staþiunii montane Pasul Vâlcan cu Straja. “Am observat pe parcursul anilor cã pentru a dezvolta o zonã turisticã trebuie foarte mulþi bani, dar ºi ani. Noi am reuºit
sã facem trei lucruri importante, telegondola, drumul ºi parcarea. Urmeazã sã realizãm aceste construcþii ca sã putem primi turiºti ºi cea mai importantã investiþie care ar mai trebui realizatã este telegondola care sã uneascã Pasul Vâlcan cu Straja. Noi vrem sã facem cel mai mare domeniu schiabil din România”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Pentru a realiza telegondola care ar urma sã uneascã Straja de Pasul Vâlcan ar mai fi nevoie de circa 7 milioane de euro, iar edilii de la Vulcan au în vedere încheierea unui parteneriat cu un ONG din Germania.
“Ne-ar mai trebui aproximativ 7 milioane de euro. Promisiuni sunt, dar avem o relaþie cu ONGuri din Germania ºi le-am trimis un plan de acþiune sã vedem care ar fi posibilitatea de a încheia o colaborare ca sã putem dezvolta Pasul Vâlcan”, mai spune primarul municipiului Vulcan. Costurile lucrãrilor care s-au efectuat în staþiunea montanã Pasul Vâlcan s-au cifrat - conform oficialitãþilor - la 33 milioane de lei, fãrã TVA, în total, circa 10 milioane de euro (TVA inclusã). Telegondola are 73 de telecabine cu 8 locuri fiecare ºi, conform estimãrilor, poate transporta 1.800 de persoane într-o orã. Monika BACIU
pe Facebook! Puteþi fi amendaþi!
altercaþie O virtualã sau o contrazicere în
care folosiþi cuvinte neadecvate vã poate lasã fãrã ceva bani în buzunar, asta pentru cã, mai nou, puteþi fi amendaþi! Cea mai proaspãtã amendã din aceastã cauzã s-a dat recent în judeþul Gorj. Poliþiºtii i-au amendat pe doi bãrbaþi care au postat mesaje jignitoare pe Facebook, nu pentru cã s-au certat între ei ci pentru cã au adresat injurii la adresa poliþistilor locali pe reþeaua de socializare. Mai mult, înjurãturile ºi mai grav ameninþãrile fãcute în mediul virtual vã pot trimite chiar în judecatã. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a hotãrât la sfârºitul anului trecut, printr-o decizie irevocabilã, ca profilul personal de Facebook al unui uti-
cum ºi diva din Petroºani rezistã de atâþia ani în show-biz”, a spus una dintre ospãtarele care au creat figurina. Un cioban, frumos conturat din zãpadã a fost creaþia unuia dintre cei care, an de an, construiesc oameni de zãpadã la acest festival. De ce un cioban? „Pentru cã este simbolul acestei zone. Ciobanii sunt aici, pe munþii ãºtia, de când lumea. I-am puz un bãþ de schi, pe post de toiag ºi l-am colorat sã parã adevãrat. Am o gãleatã cu apã ºi topesc bucatã cu bucatã, cã nu prea e zãpadã, mai mult gheaþã. Am reuºit sã îl fac la o înãlþime medie”, a spus bãrbatul care l-a construit.
Salvamontiºtii au îmbrãcat într-un costum de schi, cu tot ce trebuie, omul lor ºi parcã semãna cu ei, dupã ce i-a pus o casã în loc de cap, iar sus, la crucea de pe platoul de la schitul Straja, trona cel mai mare om de zãpadã, care întruchipa un miner. Pentru a-l construi, un fost miner, a adus cu el lopata inima lui Stalin, o lopatã adevãratã, precum cea din minã, praf autentic de cãrbune, care îl inhaleazã sub pãmânt orice miner, dar ºi sfoarã de puºcat, o lampã ºi din banda transportoare a cãrbunelui, i-a fãcut gurã ºi nasturi. „Praful acesta l-am adus din minã ºi cu el încerc sã îi dau culoarea minerului autentic, adicã negru. Noi, minerii, inhalãm acest praf fin zilnic ºi minerul din Straja nu avea cum sã fie altfel. Împreunã cu copiii mei am fãcut acest om uriaº, de la 8 dimineaþã. A fost ceva de muncã, dar sigur va rezista. Are mâini, lopatã adevãratã, o oalã ºi o lampã improvizatã, dar ºi Tricolorul”, a spus cel care l-a construit. Nici angajaþii de la telescaunul din Straja nu au stat degeaba ºi acolo l-au
Zãpezile bucuriei, în Pasul Vâlcan Z lizator are caracter public. Cu alte cuvinte, o jignire pe reþeaua de socializare poate fi asemãnatã cu oricare alta adresatã pe stradã, de pildã. De asemenea, puteþi fi traºi la rãspundere pentru orice postare, chiar dacã acestea au caracter privat ºi pot fi vãzute doar într-un cerc restrâns de prieteni. Dacã jigniþi pe cineva într-o postare, încãlcaþi drepturile de autor sau dreptul la viaþa privatã. În final, fiþi atenþi la ceea ce scrieþi pe Facebook fiindcã orice mesaj neadecvat vã poate trimite în judecatã, la fel ca în cazul în care aþi fi fãcut asta în public. Adina PÃDURARU
eci de glasuri de copii au rãsunat weekendul trecut în Pasul Vâlcan.
Staþiunea montanã din Vulcan a gãzduit cea de-a patra ediþie a concursului “Zãpezile Bucuriei”. Copiii însoþiþi de pãrinþi sau bunici s-au aliniat la start pentru a lua parte la concursurile de sanie, bob sau snowboard. “Este o zi splendidã ºi suntem pregãtiþi pentru acþiune. În Pasul Vâlcan are loc aceastã mare sãrbãtoare,
Bucuriile Zãpezii. Consiliul Local ºi Primãria acordã o atenþie deosebitã acestei sãrbãtori, deoarece aici în Pasul Vâlcan s-a investit destul de mult. Este o activitate normalã a municipiului Vulcan”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Edilii vor ca prin aceste manifestãri sã promoveze zona turisticã. „Astfel promovãm ºi zona pentru cã este una dintre cele mai mari manifestãri în Pasul
Vâlcan, dar trebuie sã precizez faptul cã nu numai noi organizãm, ci ºi foarte multe ONG-uri au acþiuni în Pasul Vâlcan. Prin aceste acþiuni promovãm ºi miºcarea, dar mã bucur cã sunt alãturi de cei care vor participa”, a mai spus sursa citatã. “La fel ca în fiecare an, punem un accent deosebit pe participarea cât mai multor locuitori din Vulcan, organizând aceastã competiþie. Din pãcate, posibilitãþile de aici sunt puþin limitate, dar încercãm sã ne des-
curcãm cu ceea ce avem. Avem o pârtie de schi astfel încât cupa de schi sã se desfãºoare în condiþii cât mai bune” Acþiunea îºi propune sã promoveze zona turisticã a Pasului Vâlcan, iar cei din administraþia localã vor ca ºi în sezonul de varã sã atragã cât mai mulþi turiºti prin organizarea unor evenimente”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Pasul Vâlcan are ºi o istorie aparte. Aici s-au purtat lupte în cel de-al
construit pe Pãcãlici, un alt fel de a spune un om politic. „L-am fãcut aici sã îl avem pentru cei care iau telescaunul sã schieze, de la staþia intermediarã. I-am zis Pãcãlici, ca sã vadã ºi poporul ce parlamentari avem în þarã”, a spus cel care l-a creat. Copiii veniþi într-o tabãrã de schi au construit-o pe Albã ca Zãpada ºi piticii ei, iar pe ºezlong trona lângã ursul Baloo, la una dintre cabane, pe un ºezlong, un „om de treabã”. Cel mai mic om de zãpadã a încãput pe o farfurie de tablã, iar cel mai mare avea 2m. Distracþia a durat toatã ziua de sâmbãtã ºi, cei care au urcat la munte, în Straja, au avut ocazia sã râdã cu postã de figurine ºi povestea lor. La final, toþi au fost premiaþi, pentru efort, pentru pricepere ºi bunã-dispoziþie. Diana MITRACHE
Doilea Rãzboi Mondial. Cei din Comisia de Culturã nu rateazã nicio ocazie, iar astfel, cei care s-au aflat la munte au învãþat ºi puþinã istorie. “În cadrul programului cultural, sportiv ºi de agrement pe anul 2017, luna aceasta avem programat un concurs de schi, snowboard ºI sãniuþe în Pasul Vâlcan. La aceste acþiuni participã ºi veterani. În Pasul Vâlcan este istorie, noi am încercat sã promovãm cultura ºi istoria de aici. Încercãm
la fiecare manifestare pe care o avem aici sã îi învãþãm pe copii despre istoria locului. Astfel dezvoltãm ºi turismul. Am prins în progarmul acþiunilor culturale ºi un concurs de snowboard care va avea loc la varã”, a declarat Barbu Pompiliu – preºedinte Comisia de culturã. Acþiunea s-a adresat copiilor de la 5 ani ºi adulþilor cu vârsta pânã la 60 ani. Cu toþi au fost premiaþi de autoritãþile locale de la Vulcan. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Februarie 2017
Pãdurile hunedorene, apãrate de jandarmi
J
andarmii hunedoreni stau cu ochii pe pãdurile din judeþ, dupã ce în ultima perioadã s-au semnalat tot mai multe tãieri ilegale de arbori. Numai în cursul anului 2016, jandarmii hunedoreni au executat 362 de acþiuni, independent sau în comun cu alte instituþii abilitate, care au avut drept scop prevenirea ºi constatarea faptelor ilegale în
domeniul silvic. Pe timpul misiunilor executate, jandarmii hunedoreni au constatat 50 de fapte de naturã penalã, cu privire la tãierea de arbori, fãrã drept, din fondul forestier naþional ºi din vegetaþia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, precum ºi furt de arbori, fapte prevãzute ºi sancþionate de Legea nr. 46/2008 Codul silvic. De asemenea, jandarmii hunedoreni au constatat 116 contravenþii, valoarea sancþiu-
nilor aplicate fiind de 68.200 lei. Faptele de naturã contravenþionalã sancþionate de jandarmi au constat în principal în transportul materialului lemnos fãrã documente de însoþire, faptã prevãzutã ºi sancþionatã de Legea nr. 171/2010 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice. De remarcat este cã faptele de naturã contravenþionalã au fost constatate în mare parte (92%) dupã datã 20
octombrie 2016, când Legea nr. 171/2010 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice a suferit modificãri, în sensul extinderii competenþei materiale acordate jandarmilor pentru a
constata acest gen de fapte. În urma constatãrii faptelor ilegale, atât de naturã penalã, cât ºi contravenþionalã, jandarmii au ridicat în vederea confiscãrii 176 m³ de material lemnos.
Drumul spre Dâlja Mare ar putea fi reparat
M
ai mulþi oameni care locuiesc în cãtunul din Dâlja, o localitate de munte, aflatã în apropiere de Petroºani, s-au plâns cã, dupã ce drumul le-a fost pietruit în anul 2015, când a fost alocatã suma de 200.000 de lei, tot prin gropi ºi noroi circulã. Banii au venit de la Consiliul Judeþean Hunedoara, iar lucrãrile le-au fãcut cei din primãria Petroºani, însã, drumul spre cãtunul de munte rãmâne tot impracticabil. Ploile spalã
HOTÃRÂREA NR. 4/2017
privind aprobarea Programului de mãsuri pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale în anul 2017 Consiliul local al MUNICIPIULUI Vulcan, Analizând expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan înregistratã sub nr.11/9612/10.01.20 17, prin care propune aprobarea programului de mãsuri pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale în anul 2017, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 12/9613/2017, rapor-
mereu materialul care ajunge în gropile uriaºe ºi lasã în urmã ºanþuri adânci, aºa încât localnicii din cele douã cãtune de deasupra Petroºaniului rãmân mereu izolaþi. Pot coborî doar cu ATV-uri, ori cu maºini 4x4, însã, nu toþi au aceastã posibilitate. Maºina care duce copiii la ºcoalã se distruge mereu, iar ambulanþa care aduce un localnic la dializã abia urcã. Când iarna e grea, omul vine jumate din drum cu calul ºi apoi îl preia ambulanþa. Lucrurile s-ar putea îmbunãtãþi, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care sperã ca proiectul de
tul Serviciului public de asistenþã socialã din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 14/9614/2017, avizul comisiei de specialitate „ Învãþãmânt, sãnãtate ºi familie, muncã ºi protecþie socialã , protecþie copii”, înregistrat sub nr. 12/9615/2017, de pe lângã Consiliul local; În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 116/ 2002 privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale, ale art. 51, ale art. 60 din H.G nr. 1149/ 2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind
reconstrucþie al acestui drum sã intre pe un program de finanþare, unde l-au depus autoritãþile locale. „Drumul spre Dâlja Micã ºi Dâlja Mare intrã pe Planul Naþional de Dezvoltare Localã. Existã acolo proiectarea pentru anul acesta ºi sperãm sã primim finanþarea”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani la o conferinþã de presã susþinutã recent. Diana MITRACHE
prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale, În temeiul art. 36 alin.(6) lit. a) punctul 2 ºi al art.45 alin.(1) din Legea administraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
HOTÃRêTE ART.1 Se aprobã
Programul de mãsuri pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale pentru anul 2017, conform Anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART.2 În vederea aplicãrii mãsurilor de prevenire ºi combatere a marginalizãrii sociale, Serviciul de asistenþã
socialã întocmeºte situaþia privind persoanele ºi familiile marginalizate social, pe care o actualizeazã trimestrial. ART.3 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.4 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara, Primarului Municipiului
Vulcan, Serviciului Asistenþã Socialã ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 19.01.2017 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Andraº Emil Sergiu Contrasemneazã: Secretar Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 19 voturi „pentru”
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Februarie 2017
Toma Coconea pleacã sã zboare de pe Everest e antreneazã la temperaturi S scãzute, doarme în iglu, uneori cu câte un prieten, dar nu oricine rezistã, ºi totul ca sã doboare un record mondial. Toma Coconea e gata de noua provocare ºi spune cã va zbura de pe Everest.
În aceastã sãptãmânã pleacã sã se întâlneascã cu ºerpaºii. Apoi va aºtepta sus pe munþi, momentul potrivit zborului de Cartea Recordurilor. „Pe data de 15 februarie, plec în Hymalaya o lunã de zile. Pregãtesc un record de altitudine, pe care îl am demult în cap. Am mai fost ºi acum 3 ani, dar chiar când trebuia sã se întâmple, s-a stricat vremea. Acum cred cã e o perioadã propice, stabilã”, spune Toma
Coconea, parapantistul care a uimit lumea la Red Bull X-Alps. Va urca cu ºerpaºii ºi se va aclimatiza uºor, aºa încât rarefierea aerului sã nu fie o povarã. Alãturi îi va fi ºi unul dintre cei cu care s-a luptat la Red Bull X – Alps. „Mã aºteaptã echipa din Nepal, prietenii mei, care mã ajutã. Chiar concurentul meu de la Red Bull XAlps, mi-a promis de acum 3 ani cã, atunci când vreau sã continui,
CEH, obligatã sã cumpere certificate verzi la preþ dublu
C
EH este obligat sã achiziþioneze peste ºase mii de certificate verzi la un preþ de douã ori mai mare decât maximul tranzacþionat pe piaþa de energie. Aceastã obligaþie ar urma sã scoatã din conturile companiei energetice cel puþin 3,4 milioane de lei. Compania energeticã hunedoreanã trebuie sã se achite de cota de certificate verzi aferentã celui de-al patrulea trimestru al anului trecut, potrivit unui document al Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie (ANRE). În prezent, Complexul Energetic Hunedoara are un deficit de 6.311 de certificate verzi ºi ar urma sã plãteascã 539 de lei pentru un certificat neachiziþionat în 2016, de douã ori mai mult decât preþul maxim de tranzacþionare pe piaþa certificatelor verzi, potrivit unui ordin al preºedintelui ANRE. Acum, preþul minim avizat de ANRE pe piaþa certificatelor verzi este de 132,4045 lei pe certificat, iar preþul maxim este de 269,7247 lei. (Maximilian GÂNJU)
el mã va ajuta cu ºerpaºii ºi cu toatã echipa. Vorbesc cu el zilnic ºi mã aºteaptã pe 16 februarie, dimineaþa. Acum eu sper sã vin înapoi acasã cu un nou record, sper sã fie un record mondial ºi sã zbor de pe cel mai înalt vârf al lumii. Gândul meu este sã urc pe Everest, iar de acolo sã zbor”, a mai spus Toma. Ca un adevãrat profesionist, care se antreneazã zilnic, pânã acum a dormit în iglu ºi s-a
antrenat zilnic la temperaturi reduse, în Parâng, ori pe alþi munþi de la noi, acolo unde a ºi zburat de câte ori vremea i-a fost propice, iar noaptea doarme în frig. „Acolo e altceva, dar dacã sunt bine aclimatizat ºi mã simt bine ºi meteorologii îmi confirmã cã e perioada bunã, voi încerca zborul la care visez. Din iglul meu din Parâng vãd un peisaj superb – toatã Valea Jiului, luminatã superb noaptea. Am douã fotolii, ca în sufragerie, de unde privesc locul pe care îl iubesc. Mai vin ºi prietenii în vizitã, încearcã sã stea cu mine câte o noapte, când nu e prea frig. Mã antrenez la temperaturi scãzute acum ºi mã simt bine”, susþine Tomi. Toma Coconea ºtie cã nu va fi uºor, însã, niciuna dintre încercãrile sale nu a fost uºoarã
pânã acum. Vrea totuºi ca, în câteva sãptãmâni, sã ne dea o veste excelentã. „Vreau sã vin cu niºte imagini superbe ºi sã ne vedem peste o lunã ºi jumate, în acelaºi loc în care facem acum interviul ºi sã confirm exact tot ce am spus”, a conchis Toma. Ca sã participe la Red Bull X-Alps, pleacã în Alpi, în recunoaºterea traseului pe care l-a încercat de câteva ori, iar ultima datã aproape cã a fost desfigurat. Urmele îi sunt vizibile pe faþã, dar nu ºi în suflet, pentru cã Tomi parcã nici nu realizeazã cã a fost o grea încercare pentru el, momentul în care a cãzut ºi faþa i-a fost sfârtecatã de pietrele ascuþie pe care a aterizat ºi ºi-a rupt o mânã. „În iunie voi pleca în cursã cu echipa. Sã mã urmãriþi de acasã! Eu voi fi acolo,
Minerii amendaþi de ITM nul trecut inspectorii A de muncã au fãcut nu mai puþin de 45 de controale tip inspecþie, la EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni ºi la Sucursala Prestserv.
metan mai mare decât limitele admise ºi s-a sistat la un abataj frontal, de la orizontul 100, pentru nerespectarea monografiei de armare ºi pentru neasigurarea debitului de aer. O altã amendã
În cadrul controalelor au fost stabilite 273 mãsuri în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã ºi au fost aplicate 169 de avertismente contravenþionale ºi patru amenzi contravenþionale în valoare de 40.000 lei. Douã dintre amenzi au fost date la mina Livezeni pentru nerealizarea mãsurilor dispuse la controalele anterioare ºi pentru existenþa unei acumulãri de
Actualitate 7 sus ºi, chiar dacã mulþi m-au întrebat când o sã renunþ, vã spun cã sunt singurul sportiv care a participat la toate ediþiile ºi, cu siguranþã, nu renunþ. De ce aº face-o? La fiecare ediþie vin cu o experienþã în plus ºi vã spun cã îmi doresc foarte mult sã fac o a doua echipã a României. Asta am în plan acum: sã las un urmaº, dar încã nu renunþ”, a mai adãugat temerarul Toma Coconea. Diana MITRACHE
contravenþionalã a fost aplicatã la EM Lonea pentru probleme ce au þinut de armare la abtajul cu banc de cãrbune subminat. Cea de a treia amendã la CEH a fost datã pentru nerealizarea mãsurilor dispuse la controalele anterioare. Nici minele pe închidere nu au rãmas fãrã amenzi, cuantumul total fiind de 30.000 de lei. În urma controalelor au fost dispuse 87 mãsuri în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Au fost aplicate 3 amenzi contravenþionale în valoare de 10.000 lei fiecare, douã la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului ºi la Mina Paroºeni ºi 84 de avertismente. Amenzile contravenþionale au fost aplicate pentru nerealizarea mãsurilor dispuse cu ocazia controalelor. Diana MITRACHE
Seminar pentru IMM-uri, marþi la Vulcan
n seminar U dedicat microîntreprinderilor,
întreprinderilor mici ºi mijlocii din Regiunea Vest care vor sã acceseze finanþãri nerambursabile prin POR 2014-2020, are loc marþi ºi în municipiul Vulcan. În colaborare cu administratia publicã
localã din Vulcan Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã Vest îºi propune sã vinã în sprijinul companiilor private interesate de accesarea fondurilor nerambursabile acordate în cadrul Regio-Programul Operational Regional, prezentând partici-
panþilor la seminarii Ghidul Solicitantului ºi condiþiile specifice pentru acce-
sare. Acþiunea va avea loc de la ora 15:30 ºi se va desfãºura în sala de ºedinþã din cadrul primãriei. În judeþul Hunedoara astfel de seminarii au loc doar la Deva ºi Vulcan. Cei care doresc sã participe la seminar trebuie sã completeze înainte un formular de participare. Adina PÃDURARU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Februarie 2017
Henþ cu mâna
CU MÂNIE PROLETARÃ Am tot stat ºi am cântãrit rãzboiul dintre Steaua, FCSB, Armatã, Becali, etc. n-am fost niciodatã fanul marþafoiului din Pipera, dar mai are ºi omul dreptatea sa. Generalii armatei
române, ediþia 2017, sunt un fel de reloaded, dupã 70 de ani. Atunci când A.S.A. (Steaua) trebuia înfiinþatã într-u gloria armatei române (de parcã altceva mai bun nu aveau de
fãcut!), pe cadavrul echipei Carmen, „un apendice capitalist”, care trebuia extirpat. Acum, la fel ca ºi aunci, burtoºii (pardon, glorioºii...) armatei române, care au marele merit cã au tras în popor în ’89, asta fiind singura lor faptã mãreaþã de la Al Doilea Rãzboi Mondial
încoace, în lipsã de altã preocupare, se apucã din nou sã facã o echipã de fotbal. Asta, înfieând cu mânie proletarã tot ceea ce a fãcut în ultimii 14 ani capitalistul Becali legat de Steaua. Nu ºtim care va fi verdictul în iunie 2017, dar probabil,
pe data de 7, când se vor împlini 70 de ani de la înfiinþare, Steaua va fi rãpusã, cu alte metode, exact de cãtre cei care au înfiinþat-o acum ºapte decenii. Rãzbunarea destinului.
TREI VIITORI JIULIªTI „DUªMANI AI POPORULUI„! N
u ºtiu cât de corect a fost ceea ce s-a strigat zilele trecute la adresa P.S.D.-ului, cum cã ar fi „ciuma roºie”, dar cu siguranþã acest flagel a existat. El a a vut ºi un nume, comunismul. O adevãratã ciumã roºie care a distrus valori, principii, sentimente ºi nu în ultimul rând copilãria ºi tinereþea multora dintre români. Adus pe tancurile sovietice în anii ’45, comunismul a stricat reguli ºi rigori. A spãlat creiere ºi a înnobilat (sic!) „lupta de clasã”. Nici sportul în România nu a scãpat de astfel de intervenþii cu satârul. Una dintre poveºti atinge, oarecum, Steaua actualã, echipã mult iubitã, dar cu un început controverst în tabloul fotbalului autohton.
(A.S.A.) Bucureºti, douã luni mai tãrziu (7 august) fiind afiliatã la federaþia naþionalã, F.R.F.A., solicitând înscrierea direct în divizia „A”. Federaþia, conform regulamentelor, nu poate da curs, înscriind echipa în Divizia „B”, programând-o în prima etapã, pe 24 august, cu F.C. Craiova.
Prin anii ’40 strãlucea pe firmamentul fotbalului românesc echipa Carmen Bucureºti ce aparþinea patronului Ion Mocioriþa. Odatã cu pãtrunderea comunismului tot mai adânc pe piaþa internã, vara anului 1947 aduce un cutremur în fotbalul nostru. Pe 7 iunie se înfiinþeazã echipa Asociaþia sportivã Armata
MOARTEA LUI CARMEN, ÎNTÃRIREA JIULUI
Dar, la presiunile politice ale vremii, intuindu-se ce va urma pe 19 august, federaþia desfiinþeazã echipa Carmen, fãrã vreun motiv prea clar doar cã era o echipã a „duºmanilor sportului” (în care jucau, printre alþii, Valentin Stãnescu, Angelo Niculescu, Ioan ªiclovan, Gheorghe
CARMEN MOARE, STEAUA SUS RÃSARE!
Costicã Marinescu ºi Licã Panait viitorii internaþionali de la Jiul, veniþi de la Carmen Bucureºti
la Carmen s-au împrãºtiat pe la alte echipe (la Jiul au ajuns Licã Panait ºi Costicã Marinescu, care vor ajunge ºi în echipa Naþionalã), iar din ce a rãmas, sub numele de „Pielari” ºi apoi „Flacãra Roºie”, a mai activat o vreme în Campionatul municipal Bucureºti. De menþionat în acel moment al mazilirii echipei Carmen, preºedintele F.R.F. era Emilian Angheliu, de profesie muncitor metalurgist comunist ilegalist în perioada interbelicã, cel care, ironia sorþii, va fi arestat de… comuniºti, stând 12 ani în închisoare. Aºadar, desfiinþarea echipei Carmen a adus un nume nou pe piaþã A.S.A. (viitoarea Steaua) Bucureºti, deci, în nici un caz Steaua nu este urmaºa echipei Carmen. Eventual ucigaºa, fie ea ºi din culpã…
Popescu, dar ºi viitori jiuliºti, Bazil Marin, Iosif Kovacs (antrenori), Licã Panaitescu, Costicã Marinescu sau Farkas I. Imediat este convocatã o ºedinþã a federalilor în care A.S.A Bucureºti este aleasã sã preia locul vacant în Divizia „A”, pe nici un criteriu concret, asta prin eliminarea echipei Carmen. La momentul desfiinþãrii, Carmen era vicecampioana României! Majoritatea jucãtorilor de
Câþiva dintre jucãtorii lui Carmen Bucureºti au ajuns ºi în curtea Jiului, chiar dacã unii mai fac câte o haltã ºi prin alte locuri. Astfel, Costicã Marinescu va fi primul venit în ’47, urmat de Licã Panait un an mai târziu (acesta rãmânând la Jiul 7 ani) ºi Iuliu Farkas I zis „Picior de aur”, jucând pentru Jiul între anii 1950-1955. Dacã adãugãm ºi venirile ulterioare ale foºtilor jucãtori Iosif Kovacs (în 1950) ºi Bazil Marin (1960-1962), în calitate de antrenori la Jiul, putem spune cã la Petroºani a existat o adevãratã colonie pornitã de la mazilita echipã Carmen Bucureºti, sacrificatã de comuniºti pentru a face loc Stelei în Divizia „A”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU