Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1276
Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Solicitare pentru reabilitarea centurii municipiului Petroºani
A
l doilea tronson al centurii municipiului Petroºani ar putea fi reabilitat în baza unui parteneriat încheiat între Primãria municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Edilii de la Petroºani fac toate demersurile necesare pentru a reabilita ºi porþiunea cuprinsã între sensul giratoriu cu avion ºi sensul giratoriu cu Biserica Catolicã. Porþiunea de drum este aproape impracticabilã, mai ales dupã topirea zãpezii. Municipalitatea de la Petroºani nu are resursele financiare necesare pentru a reabilita acest segment, în acest sens edilii s-au adresat celor de la Consiliul Judeþean
Hunedoara. “Am avut o discuþie cu domnul preºedinte Bobora ºi mi-a promis cã vom primi bani pentru centura Petroºaniului. Am ºi fãcut solicitarea cãtre dumnealor, dar voi mai avea o discuþie pe acest subiect. Promisiunea este cã ne vor ajuta. Am solicitat 2,4 milioane de lei, dar costul cu centura e în jur de 4 milioane de lei. Am fãcut studiu”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În baza unui astfel de parteneriat a fost reabilitatã anul trecut ºi porþiunea de centurã cuprinsã între sensul giratoriu cu avion ºi benzinãriile din Aeroport. Lucrarea a durat mai puþin de 3 luni, iar alocarea financiarã a CJH a fost undeva la 3 milioane de lei. Monika BACIU
Poveºti din þinutul momârlanilor, ilustrate de un fost miner
I
nstantaneele surprinse de fostul miner în peºtera de la ieºirea din Petroºani, sunt cu adevãrat de poveste ºi vin sã ”îmbrace” miturile din jurul grandiosului monument. Sorin Laurenþiu Vasile, la fel ca ºi celebrul pictor petrilean Ilie Petru Birãu, a muncit în mina de cãrbune ºi dupã pensionare ºi-a putut îndeplini una dintre pasiuni: aceea de a cutreiera Valea Jiului cu aparatul de fotografiat. >>> PAGINA A 5-A
Popas, nãpãdit de gunoaie ºi fecale, în Defileul Jiului
R
uta 66 din Valea Jiului, chiar la intrarea în Defileul Jiului, este un adevãrat focar de infecþie, dupã ce coºul de gunoi s-a umplut ºi a dat pe dinafarã. Mizeriile sunt peste tot, iar în zona bãncilor, ce ar trebui sã serveascã drept spaþiu de odihnã, zac urme de excremente, semn cã cineva ºi-a fãcut acolo inclusiv nevoile. Doze de suc, pet-uri, ambalaje, hârtii ºi multe alte gunoaie, sunt împrãºtiate în jurul
tomberonului suprasolicitat ºi dejecþiile, stau la marginea ºoselei, acolo unde oamenii ºi-au fãcut nevoile, cel mai probabil, la adãpostul maºinilor parcate lângã trotuar. Niciodatã nu a existat vreo
toaletã ecologicã în zonã, iar de curãþenie, drumarii s-or fi gândit cã acum, iarna, nimeni nu stã la picnic. „Oare chiar aºa suntem de necivilizaþi? Oprim maºina în parcare ºi aruncãm sacul cu gunoi?
Oare chiar suntem atât de iresponsabili? Din pãcate, se pare cã aºa este ºi este dureros. Încã nu avem posibilitatea sã îi sancþionãm pe cei care aruncã aceste gunoaie, dar este vorba lipsã de bun simþ ºi nesimþire crasã, din partea participanþilor la trafic”, spune Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Cã nu au maniere cei care recurg la astfel de gesturi, este un adevãr crunt, dar drumarii recunosc ºi faptul cã ei sunt cei care fac curãþenie. În Defileul Jiului, însã, nu
s-a mai fãcut cam demult ºi cei de la drumuri dau vina pe primãriile arondate. „Noi suntem cei care facem curãþenie în zona drumului. Zonele de picnic sunt în responsabilitatea primãriilor pe raza cãrora se aflã aceste zone amenajate”, a subliniat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. ªi, cu treaba împãrþitã între primãrie ºi Drumurile Naþionale, zona de picnic rãmâne murdarã ºi nãpãditã de toate dejecþiile participanþilor la trafic, pe care doar ºoferii civilizaþi i-ar putea trage la rãspundere, atunci când îi surpind în trafic. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Big Brother de Petroºani depisteazã infractorii ig Brother de B Petroºani îºi dovedeºte eficienþa. Aºa a fost “botezat”, la momentul implementãrii, proiectul de supraveghere video din municipiul Petroºani. Anul, reprezentanþii Poliþiei Locale trimis organelor de cercetare filmãrile înregistrate de sistemul de supraveghere. “Prin intermediul compartimentului Monitorizare, au fost furnizate date ºi informaþii stocate în interiorul sistemului, activitãþile specifice compartimentului efectuându-se cu respectarea strictã a prevederilor legale ºi anume Legea 677/2001 pentru protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date ºi a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul comunicaþiilor electronice, fiind furnizate un numãr de
21 D.V.D.- uri cu date video. Nu au fost înregistrate incidente de securitate”, spun cei de la Poliþia Localã a municipiului Petroºani. Tototã, poliþiºtii locali au avut ºi acþiuni de patrulare astfel încât sã previnã faptele antisociale. “Poliþiºtii locali au acþionat prin intensificarea activitãþilor de patrulare auto ºi pedestrã, avându-se în vedere combaterea ºi prevenirea faptelor antisociale, actelor de cerºetorie, identificarea persoanelor fãrã adãpost, combaterea actelor sau faptelor care provoacã disconfort civic, pãstrarea integritãþii mobilierului urban”, mai spun cei de la Poliþia Localã. Datele înregistrate de camerele de supraveghere sunt pre-
ANUNT CONCURS PENTRU POST CONTRACTUAL PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN cu sediul în: loc. VULCAN, Bld. MIHAI VITEAZU, nr. 31, jud. HUNEDOARA,
organizeazã concurs pentru ocuparea urmãtorului post contractual aprobat prin H.G. nr. 286/2011, modificat ºi completat de H.G. nr. 1027/2014. Denumirea postului – îngrijitor Compartiment Administrativ deservire - post vacant
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
lucrate de Serviciul de Poliþie Localã. Prelucrarea imaginilor este semnalatã prin afiºe amplasate în fiecare zonã monitorizatã, respectiv Piaþa Victoriei, zonele verzi ºi parcurile situate în vecinãtatea strãzii 1 Decembrie 1918, strada 1 Decembrie 1918 – din Piaþa Victoriei pânã la intersecþia cu strada Nicolae Bãlcescu, strada Nicolae Bãlcescu ºi intersecþiile dintre cele douã strãzi menþionate anterior cu celelalte strãzi de pe traseul lor. Proiectul de supraveghere video a zonei centrale din municipiul Petroºani, finanþat din fonduri europene, a costat 630.437 lei, din care valoarea finanþãrii nerambursabile este de 535.655 lei. Monika BACIU
temporar contractual pe perioadã determinatã. Condiþii specifice de participare la concurs: -nivelul studiilor: ºcoala generalã (absolvent 8 clase) Data, ora ºi locul de desfãºurare a concursului: Proba scrisã:- data de 27.02.2017, ora 1100, la sediul institutiei. Proba de interviu:- data de 01.03.2017, ora 1100, la sediul institutiei. Data limitã pânã la care candidaþii vor depune actele pentru dosarul de concurs este de 5 zile de la afisare, la sediul institutiei. Date contact: Oprean Daniela tel. 0254570340, int. 217
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Februarie 2017
Anul ºi povestea... D
rumul spre Herculane, domeniul schiabil ªureanu, clãdirile de la fosta minã Petrila sunt doar câteva din planurile edililor locali. La începutul fiecãrui an, se aud aceleaºi poveºti fãrã sfârºit. Rezolvarea unor probleme pare a nu a avea nicio finalitate pentru edilii din Valea Jiului. De finalizarea lucrãrilor la drumul spre Herculane se vorbeºte de 10 ani încoace, fãrã niciun rezultat. De realizarea lucrãrilor la domeniul schiabil ªureanu se discutã din anul 2011, iar de clãdirile minei Petrila au început discuþiile în urmã cu vreo 3 ani. Niciunele nu au ajuns însã la niciun rezultat, cel puþin nu pânã în prezent. Tocmai pentru acest lucru s-au dus cei doi edili din Valea Jiului, la Bucureºti la ºedinþa în care a fost susþinutã moþiunea de cenzurã împotriva Guvernului Grindeanu. “Am mers pentru a vedea cum aratã bugetul pentru cã vreau sã vedem ce se poate
face pentru a continua lucrãrile la drumul Câmpul lui Neag – Herculane („Drumul lui Bãsescu – n.red.). Au mai fost ºi alþi colegi primari PSD cu mine. Domnul Jurca, de la Petrila, are de rezolvat chestiuni care þin de mina Petrila ºi de drumul spre Voineasa, iar domnul Florin Cazacu (primarul municipiului Brad – n.red.), avea ºi el de ridicat probleme legate de DN 76 ºi alte proiecte. Ne-am zis sã mergem ºi la grupul nostru parlamentar, sã vedem cum e cu bugetul. Dacã tot am fost acolo, ne-am zis sã mergem sã asistãm ºi la ºedinþa de plen”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani pentru Glasul Hunedoarei. Dacã Executivul va gãsi rezolvare certã pentru problemele enumerate de edili, aceºtia vor trebui sã îºi focalizeze atenþia asupra altor neajunsuri ale comunitãþilor pe care le reprezintã. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Februarie 2017
Barometru - Piaþa imobiliarã
De trei luni, NIMENI nu este interesat de Valea Jiului “Î
n fiecare an, în luna ianuarie, era agitaþie pe piaþa imobiliarã, în sensul cã poteþiali cumpãrãtori se interesau, cereau sã le arãtãm imobile, terenuri. Noi, am deschis mai repede dupã Anul Nou, pe 4 ianuarie, ºtiind cã imediat dupã sãrbãtori avem de lucru. De data aceasta nu a fost NI-ME-NI! (…) Firma din Timiºoara, care trebuia sã lucreze în zonã pentru acel proiect-pilot al fostului guvern, ºi-a retras avansul plãtit ºi cererea de închiriere… ” – Sorina Mateevici, director Agenþia Imobiliarã Macarena Petroºani. Piaþa imobiliarã, în general, este un real barometru al vieþii sau morþii unei zone, respectiv a unei localitãþi. Se pare cã Valea Jiului este cu un picior în groapã nu doar pe latura mineritului, ci ºi pe cea a interesului pentru zonele turistice, Parâng ºi Straja pentru cã nimeni nu mai are intenþia de a
investi mãcar într-o fâºie de teren pentru o cãbãnuþã personalã, aºa cum s-a întâmplat pânã anii trecuþi. Luna ianurie era o lunã plinã pentru Agenþia Imobiliarã Macarena, cea mai veche în domeniu din Valea Jiului ºi printre foarte puþinele, dacã nu chiar singura care mai rezistã…
“În fiecare an, în luna ianuarie era agitaþie pe piaþa imobiliarã, în sensul cã poteþiali cumpãrãtori se interesau, cereau sã le arãtãm imobile, terenuri. Noi, am deschis mai repede dupã Anul Nou, pe 4 ianuarie, ºtiind cã imediat dupã sãrbãtori avem de lucru. De data aceasta nu a fost NI-ME-NI! În aceastã perioadã, cei plecaþi în strãinãtate vin acasã de sãrbãtori, iar dupã sãrbãtori veneau la noi pentru a cumpãra sau vinde. Alþii, din afara Vãii Jiului, veneau la munte, dupã care veneau la noi pentru a se interesa de terenuri sau case, cabane. Repet, de data aceasta nu a fost NI-ME-NI! Nici în decembrie, nici în ianuarie, nici acum, în februarie. Ce avem acum în
lucru, sunt clienþi din timpul anului trecut. Preþurile sunt aceleaºi. Pentru un apartament, de exemplu, de 50 mp, preþul cerut este de 20.000 euro, care poate ajunge în unele situaþii la 18.000 euro. Nici închirierile nu merg. Am avut plata unui avans la o închiriere, dar a cãzut dupã alegerile din decembrie. Firma din Timiºoara, care trebuia sã lucreze în zonã pentru acel proiectpilot al fostului guvern, ºi-a retras avansul plãtit ºi cererea de închiriere. Sã ºtiþi cã dacã autoritãþile locale sau cele centrale anunþã vreun proiect, vreo investiþie, sau orice altceva care sã dinamizeze zona, imediat se reflectã la noi - existã interes, ne cautã. Bani existã, oamenii stau cu ei ºi aºteaptã sã se întâmple ceva. Sper cã se vor miºca lucrurile ºi la noi, pentru cã
Valea Jiului, captivã ºi dependentã de o companie generatoare de pierderi
V
alea Jiului este o zonã captivã ºi dependentã de o companie generatoare de pierderi, nefiind capabilã sã depãºeascã statutul de zonã defavorizatã. Ministerul Economiei caracterizeazã Valea Jiului ca fiind o zonã fragilã. Statutul de zonã monoindustrialã ºi-a pus amprenta asupra Vãii Jiului, iar recesiunea economicã a accentuat statutul defavorizat. “În urmã cu 15 ani între centrele ce îºi menþineau încã statutul de monoindustrial ieºeau în evidenþã cele din cele din judeþele
Hunedoara ºi Gorj, în special, cele din bazinele Valea Jiului ºi Motru – Rovinari. La polul opus, au dispãrut din categoria oraºelor monoindustriale cele din judeþele Dâmboviþa, Prahova, Braºov (excepþii fiind Plopeni ºi Victoria). Dupã recesiunea economicã, datele statistice privind ocuparea populaþiei arãtau o micºorare semnificativã a numãrului de oraºe monoindustriale, rãmânând în aceastã categorie doar Mioveni, Borsec, Cugir, Pâncota, Þicleni. Existau studii care menþionau ºi alte oraºe mici ºi mijlocii ce pãstrau un profil
monoindustrial, ca de exemplu (...) Uricani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Petroºani, Petrila (minerit). Zonele fragile structural se caracterizau prin dependenþa populaþiei ocupate de o singurã ramurã/subramurã a industriei grele sau chiar de o singurã
mare întreprindere generatoare de pierderi în economie”, aratã Ministerul Economiei. Mai mult, cei de la Ministerul Economiei subliniazã cã eliminarea subvenþiilor a accentuat problemele Vãii Jiului ºi nu numai ducând la creºterea
este foarte greu…”- a declarat Sorina Mateevici, director Agenþia Imobiliarã Macarena Petroºani. Mulþi localnici doresc sã se mute din Valea Jiului în zone care “funcþioneazã ºi nu doar se mãturã o stradã sau se astupã o groapã” ºi vor sã-ºi vândã locuinþele. Acest lucru s-a accentuat de anul trecut. O parte a acestora cautã soluþii, dar au spus – cei cu care am stat de vorbã – nici nu pot vinde pe preþuri de nimic, pentru cã este vorba munca lor de ani ºi ani ºi cã se vor orienta spre credite imobiliare ºi tot vor trebui sã plece. ªi firmele private - cum este Autocom Amicii Lupeni, cea care a fost a doua mare angajatoare dupã Mina Lupeni - îºi restrâng îngrijorãtor activitatea, iar altele nu se zãresc la orizont… Ileana FIRÞULESCU
ºomajului. “Intensificarea procesului de restructurare economicã ºi retragerea subvenþiilor acordate de stat au fãcut ca, în perioada urmãtoare, unele zone sã se transforme în zone aflate în decline industrial. Exemple: (…) zone din Hunedoara (regiunea Vest). Populaþia ocupatã în sectorul industrial a scãzut semnificativ în regiunea
Foto: Vasile Laurenþiu Sorin
Vest, în mod deosebit în judeþele puternic industrializate: Hunedoara ºi CaraºSeverin, în special în urma disponibilizãrilor masive de personal din sectoarele minerit ºI siderurgie ”, mai aratã Ministerul Economiei. Strategia statului este de a atrage investiþii strãine ºi de a sprijini IMM-urile în vederea atragerii de fonduri europene. Monika BACIU
4 Actualitate
CEH, cheltuieli mãrunte pentru continuarea activitãþii omplexul CEnergetic Hunedoara este pe cont propriu, deºi societatea aparþine statului român, iar situaþia cu care se confruntã a fost giratã de acelaºi stat.
Statul nu se abate de la planul anunþat anul trecut privind închiderea a douã unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei continuã demersurile pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea, în
Astfel, viziunea ministerului de resort este ca CEH sã se descurce cu “cheltuieli mãrunte pentru continuarea activitãþii”. Rãmâne cum s-a stabilit. Douã mine din cadrul CEH intrã pe program de închidere.
ciuda solicitãrilor sindicaliºtilor care cer revizuirea strategiei. În plus, se fac diligenþele ºi pentru accesarea ajutorului de tip SIEG pentru cele douã termocentrale. “Hotãrârea de Guvern privind închiderea celor douã unitãþi îºi urmeazã cursul, nu are nicio legãturã cu insolvenþa, iar partea de notificare a ajutorului de stat tip SIEG îºi continuã demersurile cãtre Uniunea Europeanã, numai cã a apãrut aceastã sincopã, adicã
de prelungire a termenului de aplicare de neintrare în insolvenþã. Mergem în aceeaºi direcþie cã nu avem alta. Partea de credit pentru termocentrala Paroºeni e asiguratã, pentru partea de TVA fondurile se asigurã din bugetul propriu al CEH ºi tocmai de aceea încercãm sã accesãm ajutorul de stat sã scãdem presiunea financia-
rã pe celelalte cheltuieli ca sã rãmânã disponibil pentru plata TVA-ului”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Potrivit secretarului de stat, neintrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara amânã procedurile privind accesarea ajutorului de stat, iar societatea trebuie sã se descurce cu cheltuieli
“mãrunte” pentru asigurarea funcþionãrii. “Se fac tot cãile legale de cerere de reintrare în insolvenþã, sã facã apel. Hotãrârea instanþei nu afecteazã acea suspendare a executãrilor iniþiate de CEH, deci salariile se pot achita, dar ºi celelalte cheltuieli mãrunte pentru continuarea activitãþii”, mai spune Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Minerii s-au plâns în repetate rânduri cã nu mai au cu ce lucra. ªi la protestul din luna ianuarie, minerii au spus cã nu mai existã materiale, iar cãrbunele îl scot cu mâna goalã. Monika BACIU
Poveºti din þinutul momârlanilor, ilustrate de un fost miner nstantaneele Isurprinse de fostul miner în peºtera de la ieºirea din Petroºani, sunt cu adevãrat de poveste ºi vin sã ”îmbrace” miturile din jurul grandiosului monument.
14 proiecte finanþate de UE, doar douã funcþionale Copacii îngreunaþi
Î
n România 14 proiecte privind deºeurile menajere au fost finanþate integral de Uniunea Europeanã. Doar douã din acestea sunt funcþionale. La nivel naþional, existã 34 de depozite conforme pentru depozitarea deºeurilor. Potrivit datelor de la Ministerul Mediului la nivelul judeþului Hunedoara nu existã un depozit de acest gen. În plus, tot judeþul Hunedoara face parte din categoria celor 12 judeþe unde sistemul nu este funcþional. “În privinþa depozitelor de deºeuri municipale conforme la nivelul
întregii þãri situaþia la finalul lunii august 2916 era de 34 depozite conforme (în cazul judeþelor Arad, Argeº, Bacãu, Braºov, Brãila, Buzãu, Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Dolj, GalaþI, Gorj, Harghita, Iaºi, Ialomiþa, Mehedinþi, Mureº, Satu-Mare, Sibiu, Teleorman, Timiº, Tulcea, Vâlcea se aflã câte un depozit municipal conform, în judeþele Dâmboviþa, Ilfov, Prahova, Neamþ, câte douã depozite municipale conforme ºi în judeþul Constanþa sunt în operare 4 depozite municipale conforme”, aratã oficialii Ministerului Mediului. Aderarea la Uniunea Europeanã a permis dezvoltarea unor sisteme de management integrat al deºeurilor în România, prin proiecte
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Februarie 2017
finanþate la nivelul întregii þãri. Judeþul Hunedoara a beneficiat de finanþare din partea UE. “Prin POS Mediu 2007-2012, Axa 2, Domeniul de intervenþie 2.1 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deºeurilor au fost finanþate un numãr de 32 de proiecte în valoare de aproximativ 1,05 miliarde de euro, din care: 14 proiecte SMID au fost finanþate integral din POS Mediu în cadrul perioadei de programare 20072013 – proiecte din judeþele: Botoºani, Hunedoara, Argeº, Neamþ, Mureº, Bacãu, Sibiu, Giurgiu, Bistriþa-Nãsãud, Olt, Arad, Timiº, Sãlaj, Covasna. Pentru aceste proiecte infrastructura este finalizatã, douã proiecte sunt date în operare, pentru celelalte 12 proiecte delegarea serviciilor de salubritate este în diverse faze de atribuire”, mai aratã cei de la Ministerul Mediului. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost finalizat, dar acesta nu este operaþional din cauza contestaþiilor care au blocat licitaþia. Astfel, nu a fost desemnat operatorul care va prelua gunoiul din localitãþile judeþului Hunedoara. Monika BACIU
de zãpadã, toaletaþi pe DN 66
D
rumarii s-au apucat de toaletat copacii, care, îngreunaþi de zãpadã, sau îndoiþi sub puterea vântului care suflã acum în zona Defileul Jiului, sunt un pericol pentru trafic. Tãierile se fac cu avizul pãdurarilor ºi mai ales în zonele în care vizibilitatea este împiedicatã, ori acolo unde copacii prezintã risc pentru ºoferii din trafic. „Creºterea copacilor de pe marginea drumului, îgreuneazã vizibilitatea semnelor rutiere, mai ales în curbe, îngreuneazã posibilitatea conducãtorilor auto sã vadã bine ºi existã riscul, acum iarna, sau când vântul bate tare, sã fie rupþi ºi sã cadã pe carosabil. Asta ar genera un pericol pentru participanþii la trafic. Este o activitate complexã. Am solicitat marcarea copacilor, am fãcut adrese la RomSilva ºi nu tãiem la întâmplare. Dumnealor au înþeles necesitatea, prevãzutã, de altfel ºi în lege ºi avem zone în care trebuie sã intervenim, mai mult acum, iarna”, a precizat Ion Tudor, ºeful Secþiei de Drumuri Gorj, în jurisdicþia cãruia se aflã DN 66, artera din Defileul Jiului. Toaletarea copacilor va fi finalizatã pânã în primãvarã ºi tot atunci drumarii spun cã vor reîncepe lucrãrile de amenajare a arterei rutiere din Defileul Jiului. Diana MITRACHE
Sorin Laurenþiu Vasile, la fel ca ºi celebrul pictor petrilean Ilie Petru Birãu, a muncit în mina de cãrbune ºi dupã pensionare ºi-a putut îndeplini una dintre pasiuni: aceea de a cutreiera Valea Jiului cu aparatul de fotografiat. Minerul pensionar, tot din Petrila, este autorul mai multor fotoreportaje de poveste, subiectele fiind culese din fascinanta regiune a momârlanilor. Ultima ºedinþã surprinsã pe peliculã este legatã de Peºtera Bolii, monumentul natural situat la ieºirea din Petroºani. Fotografiile de poveste vin sã ”îmbrace” legendele þesute în jurul peºterii.
N
ãlucile din Peºtera Bolii
Se spune cã în Peºtera Bolii au fost ascunse care pline cu aur de cãtre daci, comori care poartã blesteme ºi nãluci ce te duc prin labirinturi în stâncã. Bãtrânii povestesc cã în muntele în care apa a sculptat Peºtera Bolii se gãseºte o comoarã ascunsã de daci, protejatã de un crunt blestem.
Traian Bãsescu:
“În 1990, minerii au ciomãgit cu sârg ºi incredibilã violenþã. În 2017, oamenii au demonstrat paºnic, zile în ºir”
F
ostul preºedinte al României, Traian Bãsescu, comparã mineriada cu protestele din Piaþa Victoriei. Traian Bãsescu spune cã în anul 1990 minerii au ciomãgit cu violenþã, în timp ce anul acesta, oamenii au demonstrat paºnic. „Arc peste timp. De la Iunie 1990 la Februarie 2017 În iunie 1990, Domnul Preºedinte Ion Iliescu mulþumea la ROMEXPO minerilor cu lãmpaºe (nu cu telefoane) cã au venit în Bucureºti ºi au ciomãgit cu sârg ºi incredibilã violenþã pe
bucureºtenii protestatari din Piaþa Universitãþii, care cereau democraþie. Atunci, manipularea se fãcea de profesioniºti ai dezinformãrii prin TVR Liberã. În februarie 2017, Domnul Preºedinte Klaus Iohannis mulþumea în PARLAMENT bucureºtenilor cu telefoane (nu cu lãmpaº) care au îndurat frigul pentru a demonstra paºnic, zile în ºir, la Piaþa Victoriei, pentru a apãra principii democratice. Azi, oamenii s-au strâns chemându-se unii pe alþii pe facebook. Oricât sunt unii de cârcotaºi, trebuie sã recunoaºtem cã progresul României ºi al românilor este enorm ºi ireversibil.”, scrie Traian Bãsescu pe pagina sa de Facebook. Traian Bãsescu subliniazã cã în decursul celor 27 de ani mentalitatea oamenilor s-a schimbat enorm. Monika BACIU
Termoficãrile ºi populaþia - datorii colosale cãtre operatorul de apã
acã mâine ar încasa toate creanþele istorice de la termoficãri, Apa Serv D Valea Jiului ar avea în conturi aproape cinci milioane de lei.
Nimeni nu ºtie locul unde sute de care pline cu aur stau de mii de ani. Cei care-l gãsesc nu se mai întorc în lumea aceasta. Mitu este un localnic dornic de a spune legenda comorii din Peºtera Bolii. „O… pãi comoara existã. Este aur acolo de cea mai bunã calitate ºi nimeni nu o gãseºte. Tata povestea cum copilul lui Dumitru, un momârlan care avea casã pe Valea Arsului, a plecat dupã comoarã. Vroia sã ia atât aur cât sã-ºi ia doi boi. Nãlucile care o apãrã erau sã-l omoare. A mers el împreunã cu un aghiotant al lui ºi dupã ce au tot cãutat, au gãsit locul unde este ascunsã. Bãiatul ºi-a lãsat aghiotantul acolo,
ca sã ºtie unde sã se întoarcã ºi s-a dus în cãtun dupã ajutoare. La întoarcere n-a mai dat de aghiotant ºi locul unde era comoara s-a schimbat. A mai gãsit o coadã de topor lângã o cioatã unde fãcuse semn, sã ºtie sã ia poteca pânã la comoarã. Locul s-a tot schimbat ºi nu mai ºtia unde este. Abia dupã o sãptãmânã a ajuns acasã bolnav ºi înfometat”, povesteºte
Spãrgãtor trimis în judecatã
P
rocurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani îl acuzã pe recidivist de trei infracþiuni de furt calificat, douã de tentativã de furt ºi una de complicitate. Recidivistul din municipiul Lupeni, abia ieºit din închisoare, a fost trimis în judecatã, dosarul sãu fiind înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. ªerba Gabriel Ionuþ
Mai exact 4.943.643,87 lei din care 4.417.332,92 lei sunt creanþe de recuperat de la S.C. EDIL THERMA S.A. Vulcan ºi 524.122,42 lei de recuperat de la S.C. UNIVERSAL EDIL S.A. Lupeni, societãþi aflate în insolvenþã. Pentru recuperarea acestor debite Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani s-a înscris la Masa Credalã, însã ºansele sã primeascã mãcar o micã parte din sume sunt aproape de zero. Totuºi cea mai mare datorie cãtre operator o au consumatorii casnici, creanþele acumulate fiind de 9.445.203,80 lei. M. GÂNJU
bãtrânul. Cei din cãtunul de la Bolii spun cã din moºi strãmoºi li se povestea cum în peºterã sunt pasaje secrete, pereþii se deschid iar dincolo de galeriile subterane se gãsesc comorile ascunse de daci. Peºtera Bolii are o suprafaþã de 10 hectare ºi este o rezervaþie naturalã, intrarea fiind fãcutã pe sub o arcadã sãpatã în munte ce are înãlþimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se gãseºte la câteva sute de metri de ºoseaua Petroºani - Haþeg (DN 66), iar în 1928 a devenit prima peºterã din þara noastrã care a beneficiat de iluminat artificial. Maximilian GÂNJU Foto: Sorin Laurenþiu Vasile
se aflã în arest ºi este autorul mai multor spargeri, principala þintã a sa fiind farmaciile din Lupeni. Recidivistul a scãpat din penitenciar la finele anului trecut, în octombrie, dupã ce ispãºise perioada necesarã dintr-o pedeapsã de 4 ani ºi jumãtate, pentru a putea fi liberat condiþionat. ªerba a avut ºi doi complici, cercetaþi ºi ei în dosar în stare de libertate, ºi au reuºit sã spargã Farmacia Dalimar SRL, o altã farmacie Vileus Med Com SRL, Oficiu de Poºtã, precum ºi o altã societate comercialã, toate din municipiul Lupeni. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
CEH, cheltuieli mãrunte pentru continuarea activitãþii omplexul CEnergetic Hunedoara este pe cont propriu, deºi societatea aparþine statului român, iar situaþia cu care se confruntã a fost giratã de acelaºi stat.
Statul nu se abate de la planul anunþat anul trecut privind închiderea a douã unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei continuã demersurile pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea, în
Astfel, viziunea ministerului de resort este ca CEH sã se descurce cu “cheltuieli mãrunte pentru continuarea activitãþii”. Rãmâne cum s-a stabilit. Douã mine din cadrul CEH intrã pe program de închidere.
ciuda solicitãrilor sindicaliºtilor care cer revizuirea strategiei. În plus, se fac diligenþele ºi pentru accesarea ajutorului de tip SIEG pentru cele douã termocentrale. “Hotãrârea de Guvern privind închiderea celor douã unitãþi îºi urmeazã cursul, nu are nicio legãturã cu insolvenþa, iar partea de notificare a ajutorului de stat tip SIEG îºi continuã demersurile cãtre Uniunea Europeanã, numai cã a apãrut aceastã sincopã, adicã
de prelungire a termenului de aplicare de neintrare în insolvenþã. Mergem în aceeaºi direcþie cã nu avem alta. Partea de credit pentru termocentrala Paroºeni e asiguratã, pentru partea de TVA fondurile se asigurã din bugetul propriu al CEH ºi tocmai de aceea încercãm sã accesãm ajutorul de stat sã scãdem presiunea financia-
rã pe celelalte cheltuieli ca sã rãmânã disponibil pentru plata TVA-ului”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Potrivit secretarului de stat, neintrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara amânã procedurile privind accesarea ajutorului de stat, iar societatea trebuie sã se descurce cu cheltuieli
“mãrunte” pentru asigurarea funcþionãrii. “Se fac tot cãile legale de cerere de reintrare în insolvenþã, sã facã apel. Hotãrârea instanþei nu afecteazã acea suspendare a executãrilor iniþiate de CEH, deci salariile se pot achita, dar ºi celelalte cheltuieli mãrunte pentru continuarea activitãþii”, mai spune Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Minerii s-au plâns în repetate rânduri cã nu mai au cu ce lucra. ªi la protestul din luna ianuarie, minerii au spus cã nu mai existã materiale, iar cãrbunele îl scot cu mâna goalã. Monika BACIU
Poveºti din þinutul momârlanilor, ilustrate de un fost miner nstantaneele Isurprinse de fostul miner în peºtera de la ieºirea din Petroºani, sunt cu adevãrat de poveste ºi vin sã ”îmbrace” miturile din jurul grandiosului monument.
14 proiecte finanþate de UE, doar douã funcþionale Copacii îngreunaþi
Î
n România 14 proiecte privind deºeurile menajere au fost finanþate integral de Uniunea Europeanã. Doar douã din acestea sunt funcþionale. La nivel naþional, existã 34 de depozite conforme pentru depozitarea deºeurilor. Potrivit datelor de la Ministerul Mediului la nivelul judeþului Hunedoara nu existã un depozit de acest gen. În plus, tot judeþul Hunedoara face parte din categoria celor 12 judeþe unde sistemul nu este funcþional. “În privinþa depozitelor de deºeuri municipale conforme la nivelul
întregii þãri situaþia la finalul lunii august 2916 era de 34 depozite conforme (în cazul judeþelor Arad, Argeº, Bacãu, Braºov, Brãila, Buzãu, Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Dolj, GalaþI, Gorj, Harghita, Iaºi, Ialomiþa, Mehedinþi, Mureº, Satu-Mare, Sibiu, Teleorman, Timiº, Tulcea, Vâlcea se aflã câte un depozit municipal conform, în judeþele Dâmboviþa, Ilfov, Prahova, Neamþ, câte douã depozite municipale conforme ºi în judeþul Constanþa sunt în operare 4 depozite municipale conforme”, aratã oficialii Ministerului Mediului. Aderarea la Uniunea Europeanã a permis dezvoltarea unor sisteme de management integrat al deºeurilor în România, prin proiecte
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Februarie 2017
finanþate la nivelul întregii þãri. Judeþul Hunedoara a beneficiat de finanþare din partea UE. “Prin POS Mediu 2007-2012, Axa 2, Domeniul de intervenþie 2.1 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deºeurilor au fost finanþate un numãr de 32 de proiecte în valoare de aproximativ 1,05 miliarde de euro, din care: 14 proiecte SMID au fost finanþate integral din POS Mediu în cadrul perioadei de programare 20072013 – proiecte din judeþele: Botoºani, Hunedoara, Argeº, Neamþ, Mureº, Bacãu, Sibiu, Giurgiu, Bistriþa-Nãsãud, Olt, Arad, Timiº, Sãlaj, Covasna. Pentru aceste proiecte infrastructura este finalizatã, douã proiecte sunt date în operare, pentru celelalte 12 proiecte delegarea serviciilor de salubritate este în diverse faze de atribuire”, mai aratã cei de la Ministerul Mediului. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare a fost finalizat, dar acesta nu este operaþional din cauza contestaþiilor care au blocat licitaþia. Astfel, nu a fost desemnat operatorul care va prelua gunoiul din localitãþile judeþului Hunedoara. Monika BACIU
de zãpadã, toaletaþi pe DN 66
D
rumarii s-au apucat de toaletat copacii, care, îngreunaþi de zãpadã, sau îndoiþi sub puterea vântului care suflã acum în zona Defileul Jiului, sunt un pericol pentru trafic. Tãierile se fac cu avizul pãdurarilor ºi mai ales în zonele în care vizibilitatea este împiedicatã, ori acolo unde copacii prezintã risc pentru ºoferii din trafic. „Creºterea copacilor de pe marginea drumului, îgreuneazã vizibilitatea semnelor rutiere, mai ales în curbe, îngreuneazã posibilitatea conducãtorilor auto sã vadã bine ºi existã riscul, acum iarna, sau când vântul bate tare, sã fie rupþi ºi sã cadã pe carosabil. Asta ar genera un pericol pentru participanþii la trafic. Este o activitate complexã. Am solicitat marcarea copacilor, am fãcut adrese la RomSilva ºi nu tãiem la întâmplare. Dumnealor au înþeles necesitatea, prevãzutã, de altfel ºi în lege ºi avem zone în care trebuie sã intervenim, mai mult acum, iarna”, a precizat Ion Tudor, ºeful Secþiei de Drumuri Gorj, în jurisdicþia cãruia se aflã DN 66, artera din Defileul Jiului. Toaletarea copacilor va fi finalizatã pânã în primãvarã ºi tot atunci drumarii spun cã vor reîncepe lucrãrile de amenajare a arterei rutiere din Defileul Jiului. Diana MITRACHE
Sorin Laurenþiu Vasile, la fel ca ºi celebrul pictor petrilean Ilie Petru Birãu, a muncit în mina de cãrbune ºi dupã pensionare ºi-a putut îndeplini una dintre pasiuni: aceea de a cutreiera Valea Jiului cu aparatul de fotografiat. Minerul pensionar, tot din Petrila, este autorul mai multor fotoreportaje de poveste, subiectele fiind culese din fascinanta regiune a momârlanilor. Ultima ºedinþã surprinsã pe peliculã este legatã de Peºtera Bolii, monumentul natural situat la ieºirea din Petroºani. Fotografiile de poveste vin sã ”îmbrace” legendele þesute în jurul peºterii.
N
ãlucile din Peºtera Bolii
Se spune cã în Peºtera Bolii au fost ascunse care pline cu aur de cãtre daci, comori care poartã blesteme ºi nãluci ce te duc prin labirinturi în stâncã. Bãtrânii povestesc cã în muntele în care apa a sculptat Peºtera Bolii se gãseºte o comoarã ascunsã de daci, protejatã de un crunt blestem.
Traian Bãsescu:
“În 1990, minerii au ciomãgit cu sârg ºi incredibilã violenþã. În 2017, oamenii au demonstrat paºnic, zile în ºir”
F
ostul preºedinte al României, Traian Bãsescu, comparã mineriada cu protestele din Piaþa Victoriei. Traian Bãsescu spune cã în anul 1990 minerii au ciomãgit cu violenþã, în timp ce anul acesta, oamenii au demonstrat paºnic. „Arc peste timp. De la Iunie 1990 la Februarie 2017 În iunie 1990, Domnul Preºedinte Ion Iliescu mulþumea la ROMEXPO minerilor cu lãmpaºe (nu cu telefoane) cã au venit în Bucureºti ºi au ciomãgit cu sârg ºi incredibilã violenþã pe
bucureºtenii protestatari din Piaþa Universitãþii, care cereau democraþie. Atunci, manipularea se fãcea de profesioniºti ai dezinformãrii prin TVR Liberã. În februarie 2017, Domnul Preºedinte Klaus Iohannis mulþumea în PARLAMENT bucureºtenilor cu telefoane (nu cu lãmpaº) care au îndurat frigul pentru a demonstra paºnic, zile în ºir, la Piaþa Victoriei, pentru a apãra principii democratice. Azi, oamenii s-au strâns chemându-se unii pe alþii pe facebook. Oricât sunt unii de cârcotaºi, trebuie sã recunoaºtem cã progresul României ºi al românilor este enorm ºi ireversibil.”, scrie Traian Bãsescu pe pagina sa de Facebook. Traian Bãsescu subliniazã cã în decursul celor 27 de ani mentalitatea oamenilor s-a schimbat enorm. Monika BACIU
Termoficãrile ºi populaþia - datorii colosale cãtre operatorul de apã
acã mâine ar încasa toate creanþele istorice de la termoficãri, Apa Serv D Valea Jiului ar avea în conturi aproape cinci milioane de lei.
Nimeni nu ºtie locul unde sute de care pline cu aur stau de mii de ani. Cei care-l gãsesc nu se mai întorc în lumea aceasta. Mitu este un localnic dornic de a spune legenda comorii din Peºtera Bolii. „O… pãi comoara existã. Este aur acolo de cea mai bunã calitate ºi nimeni nu o gãseºte. Tata povestea cum copilul lui Dumitru, un momârlan care avea casã pe Valea Arsului, a plecat dupã comoarã. Vroia sã ia atât aur cât sã-ºi ia doi boi. Nãlucile care o apãrã erau sã-l omoare. A mers el împreunã cu un aghiotant al lui ºi dupã ce au tot cãutat, au gãsit locul unde este ascunsã. Bãiatul ºi-a lãsat aghiotantul acolo,
ca sã ºtie unde sã se întoarcã ºi s-a dus în cãtun dupã ajutoare. La întoarcere n-a mai dat de aghiotant ºi locul unde era comoara s-a schimbat. A mai gãsit o coadã de topor lângã o cioatã unde fãcuse semn, sã ºtie sã ia poteca pânã la comoarã. Locul s-a tot schimbat ºi nu mai ºtia unde este. Abia dupã o sãptãmânã a ajuns acasã bolnav ºi înfometat”, povesteºte
Spãrgãtor trimis în judecatã
P
rocurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani îl acuzã pe recidivist de trei infracþiuni de furt calificat, douã de tentativã de furt ºi una de complicitate. Recidivistul din municipiul Lupeni, abia ieºit din închisoare, a fost trimis în judecatã, dosarul sãu fiind înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. ªerba Gabriel Ionuþ
Mai exact 4.943.643,87 lei din care 4.417.332,92 lei sunt creanþe de recuperat de la S.C. EDIL THERMA S.A. Vulcan ºi 524.122,42 lei de recuperat de la S.C. UNIVERSAL EDIL S.A. Lupeni, societãþi aflate în insolvenþã. Pentru recuperarea acestor debite Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani s-a înscris la Masa Credalã, însã ºansele sã primeascã mãcar o micã parte din sume sunt aproape de zero. Totuºi cea mai mare datorie cãtre operator o au consumatorii casnici, creanþele acumulate fiind de 9.445.203,80 lei. M. GÂNJU
bãtrânul. Cei din cãtunul de la Bolii spun cã din moºi strãmoºi li se povestea cum în peºterã sunt pasaje secrete, pereþii se deschid iar dincolo de galeriile subterane se gãsesc comorile ascunse de daci. Peºtera Bolii are o suprafaþã de 10 hectare ºi este o rezervaþie naturalã, intrarea fiind fãcutã pe sub o arcadã sãpatã în munte ce are înãlþimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se gãseºte la câteva sute de metri de ºoseaua Petroºani - Haþeg (DN 66), iar în 1928 a devenit prima peºterã din þara noastrã care a beneficiat de iluminat artificial. Maximilian GÂNJU Foto: Sorin Laurenþiu Vasile
se aflã în arest ºi este autorul mai multor spargeri, principala þintã a sa fiind farmaciile din Lupeni. Recidivistul a scãpat din penitenciar la finele anului trecut, în octombrie, dupã ce ispãºise perioada necesarã dintr-o pedeapsã de 4 ani ºi jumãtate, pentru a putea fi liberat condiþionat. ªerba a avut ºi doi complici, cercetaþi ºi ei în dosar în stare de libertate, ºi au reuºit sã spargã Farmacia Dalimar SRL, o altã farmacie Vileus Med Com SRL, Oficiu de Poºtã, precum ºi o altã societate comercialã, toate din municipiul Lupeni. Maximilian GÂNJU
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Februarie 2017
EDIÞIA A XIV–A A CONCURSULUI NAÞIONAL
„MESAJUL MEU ANTIDROG” 2017 –
A
genþia Naþionalã Antidrog (ANA), prin CENTRUL DE PREVENIRE EVALUARE ªI CONSILIERE ANTIDROG HUNEDOARA, a lansat la nivel judeþean ediþia a XIV–a a concursului „Mesajul meu antidrog”, având ca temã „Coloreazã-þi viaþa altfel...fãrã droguri!”. „Mesajul meu antidrog” este unul dintre proiectele de succes de prevenire a consumului de droguri în rândul populaþiei ºcolare din învãþãmântul gimnazial ºi liceal ºi se desfãºoarã anual, încã de la înfiinþarea ANA. Ediþia a XIV–a a concursului se deruleazã în intervalul februarie - iulie 2017, în cadrul instituþiilor din învãþãmântul preuniversitar (gimnaziu ºi liceu) din judeþ.
HOTÃRÂREA NR.3/2017
pentru aprobarea Raportului privind realizarea mãsurilor de prevenire ºi combatere a marginalizãrii sociale pentru anul 2016 Consiliul local al MUNICIPIULUI Vulcan, Analizând expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan înregistratã sub nr.13/9612/ 12.01.2017, prin care propune aprobarea raportului privind realizarea mãsurilor de prevenire ºi combatere
Având ca obiectiv specific dezvoltarea unor atitudini ºi practici la nivelul întregii populaþii aflate într-o formã de învãþãmânt, prin intermediul programelor ºcolare ºi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptãrii unui stil de viaþã sãnãtos, fãrã tutun, alcool ºi droguri, proiectul reprezintã un concurs naþional în cadrul cãruia elevii îºi exprimã, într-o formã de comunicare artisticã sau prin sport, opiniile ºi atitudinile lor în legãturã cu consumul de droguri. Parteneri în acest proiect, alãturi de ANA, sunt Ministerul Educaþiei Naþionale, prin inspectoratele ºcolare judeþene ºi al municipiului Bucureºti, direcþiile judeþene de tineret ºi sport, organizaþii neguvernamentale ºi autoritãþi locale. Secþiunile ediþiei a XIV-a sunt: eseu literar, arte vizuale (graficã, desen ºi fotografie), film scurt metraj, spot, sport (la nivel judeþean), iar criteriile de evaluare a lucrãrilor urmãresc
a marginalizãrii sociale pentru anul 2016; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 13/9613/2017, raportul Serviciului public de asistenþã socialã din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 14/9614/ 2017, avizul comisiei de specialitate „ Învãþãmânt, sãnãtate ºi familie, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii”, înregistrat sub nr. 11 /9615/2017, de pe lângã Consiliul local; În conformitate cu prevederile art.60 din H.G nr. 1149/2002
Tiberiu Iacob Ridzi despre Carol Schreter:
“Rãmâne pentru Petroºani un simbol” ani s-au scurs de la 10 trecerea în nefiinþã a lui Carol Schreter, cel care a fost primarul municipiului Petroºani. Succesorul sãu, Tiberiu Iacob Ridzi îºi aduce aminte de Carol Schreter ca fiind un simbol al municipiului Petroºani. “Cu sufletul încã cernit ne amintim cã, în urmã cu 10 ani, pe data de 9 februarie 2007, pleca dintre noi CAROL SCHRETER, primar al municipiului Petroºani, un OM deosebit, preþuit de comunitatea în slujba cãreia ºi-a dedicat întreaga viaþã. Carol Schreter care înainte de toate a fost OM ºi dupã aceea director sau primar rãmâne pentru Petroºani un simbol ºi, pentru toþi cei care l-au cunosîncadrarea în cerinþe (tematicã ºi dimensiuni), promovarea mesajelor pozitive, originalitatea mesajului ºi a subiectului ales, acurateþea stilului, claritatea limbajului. Beneficiarii indirecþi sunt cadrele didactice, familia, prietenii ºi societatea în general. Lucrãrile câºtigatoare la faza judeþeanã vor participa mai departe la etapa naþionalã a concursului.
pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale În temeiul art. 36, alin.(6) , lit. a) ºi al art.45 alin.(1) din Legea administraþiei
cut, un model de urmat atât în ceea ce înseamnã profesionalismul, seriozitatea, cât ºi OMUL care a ºtiut întotdeauna sã îþi spunã o vorbã bunã ºi sã îþi dea un sfat mai mult decât benefic”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul muncipiului Petroºani. Carol Schterer a fost un exemplu de urmat de cãtre toþi cei care i-au stat alãturi. “Mã consider un privilegiat pentru cã m-am format în munca de administraþie publicã alãturi de
acest OM deosebit. Acest OM remarcabil m-a inspirat - ºi prin amintirea lui continuã sã mã inspire - prin bunãtate, prin cumpãtare, prin calitãþile unui lider autentic, prin probitate moralã, profesionalã ºi politicã. Carol Schreter a ºtiut întotdeauna sã rãmânã un reper ºi un OM la care te uitai cu mare admiraþie. Amintirea sa va rãmâne veºnic în inimile celor care l-au cunoscut ºi l-au apreciat!”, mai spune Iacob Ridzi. Carol Schreter a fost primar al municipiului Petroºani pe parcursul a douã mandate: între 19962000 din partea Partidului Alianþa Civicã, iar între 2004-2007 din partea PD. A fost de profesie inginer. Timp de 24 de ani, înainte de a fi ales primar, a condus mai multe exploatãri miniere din Valea Jiului. A primit distincþia de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani, al oraºului Várpalota din Ungaria ºi al oraºului Uricani. Monika BACIU
< DECESE <
Cu adâncã durere în suflete, Ghicã, Cristina, Lucreþia, Doru, Vasile, Angi, Bogdan ºi Mirela anunþã trecerea în nefiinþã a celei care a fost o minunatã mamã, soacrã ºi bunicã
MARINCA COROANA (75 ani)
Înmormântarea va avea loc astãzi, la ora 13.00, la locuinþa din Bãniþa. Dumnezeu s-o primeascã în Împãrãþia Sa!
* * *
Prietenii sunt alãturi de Ghicã ºi Cristina ºi le împãrtãºesc durerea pentru pierderea nepreþuitei lor
MARINCA COROANA
o femeie energicã ºi plinã de bunãtate, care s-a înãlþat la Domnul! Sincere condoleanþe!
publice locale nr.215/2001, republicata, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: ART.1 Se aprobã Raportul privind realizarea mãsurilor de prevenire ºi combatere a marginalizãrii sociale pentru anul 2016, conform anexei care
face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara, Primarului Municipiului Vulcan, Serviciului
Asistenþã Socialã ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. VULCAN, 19.01.2017 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Andraº Emil Sergiu Contrasemneazã: Secretar Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat, fiind exprimate 19 voturi „pentru”
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Februarie 2017
Canalizarea nu ajunge la cabanele din Parâng
D
acã în Straja proiectul de introducere a canalizãrii este în plinã desfãºurare, în Parâng acest lucru nu este posibil. O spun autoritãþile locale, care, imediat ce a început programul cu Straja, ai gândit un plan similar ºi pentru zona Parâng,
însã, rãspunsul a fost unul negativ. „Nu era eligibil pentru Parâng. Am încercat acest lucru pentru Parâng, dar ni s-a transmis cã nu suntem eligibili ca zonã sã facem lucrãrile de canalizare acolo. Am încercat de vreo doi ani chestiunea aceasta, dar nu s-a putut”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiu-
lui Petroºani. Unul dintre motivele invocate a fost cã în Parâng sunt prea puþine cabane ºi nu se preteazã accesarea de fonduri în acest sens. Asta, în timp ce la Straja, pânã în iarna viitoare, toate cabanele vor fi legate individual la sistemul de canalizare. Investiþia Apa Serv în Straja este de 1,2 milioane de lei ºi este fãcutã doar cu banii din economiile societãþii de apã din Valea Jiului. Lungimea reþelei de canalizare este de 1,8 km, sunt aproximativ 60 de cãmine, iar acolo peste 200 de cabane vor fi racordate la acest sistem de canalizare.
Zãpezile bucuriei ne aºteaptã în Pasul Vâlcan ouã zile, la finele acestei sãptãmâni, au loc D manifestãri în zona de schi a staþiunii Pasul Vâlcan. Telegondola va funcþiona gratis ºi toþi cei din zonã sunt aºteptaþi sã participe la concursuri. Va fi loc pentru toatã lumea, de la cei cu sãniuþe, pânã la profesioniºtii care schiazã, pe categorii de vârste. Înscrierile încep de sâmbãtã dimineaþa, pentru cei care vin cu sãnii ºi boburi, iar pentru traseul de schi, ce va avea cel puþin 10 porþi, înscrierile se fac duminicã dimineaþã, tot atunci fiind ºi concursul. „Comisia de Culturã a programat în 11 februarie, un cocurs de sãniuþe, snowboard ºi bob, pentru copii de pânã la 18 ani. Se vor acorda cupe, diplome, pentru primele 3 locuri ºi diplome ºi medalii pentru toþi concurenþii, indiferent câþi sunt. Pentru copiii de pânã la 10 ani, am propus ºi acordarea unor pachete cu dulciuri”, a spus Pompiliu Barbu, consilier Comisia de Sport Culturã din Primãria Vulcan. Duminicã, toþi sunt aºteptaþi la schi, pentru cã pârtia este pregãtitã, a nins ºi totul a fost amenajat corespunzãtor.
„Se va desfãºura pe pârtia de schi din zona de debarcare a telegondolei, pentru toate categoriile de vârstã de la 7 ani, pânã la peste 60 de ani, respectiv veteranii din Pasul Vâlcan. Se vor acorda cupe ºi diplome de participare, iar cei care nu ajung pe podium primesc diplome de participare ºi medalii, iar pentru copiii pânã în 10 ani se vor acorda pachete cu dulciuri. Ne-a ajutat ºi vremea,
Meteorologii anunþã ger nãprasnic pânã marþi Zonele din estul ºi sudul þãrii, cele mai afectate Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineaþa, o informare meteo de frig ºi nopþi geroase, în special pentru estul ºi sudul
Apa Serv a dus sistemul de canalizare pânã la intersecþia cu drumul ce merge spre Petrila, iar ceva mai sus au fost racordate mai multe case, însã, mai sus nu va ajunge, deocamdatã. Totuºi, sistemul a fost proiectat aºa încât, dacã se vor gãsi vreodatã banii pentru investiþii, sã poatã prelua întreg debitul ºi de la cabanele din munte. Diana MITRACHE
prielnicã, avem un strat de zãpadã consistent, care permite desfãºurarea concursului în data de 11 ºi 12 februarie”, a mai adãugat Pompiliu Barbu, consilier Comisia de Sport Culturã din Primãria Vulcan. Oricine poate urca în Pasul Vâlcan, dacã vrea, pentru cã transportul este asigurat gratuit cu telegondola. „Cu gondola se va circula gratis pentru toatã lumea, pentru cã este sãrbãtoarea Consiliului local ºi al primãriei”, a precizat ºi Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Arbitrii vor fi specialiºti de la Clubul ªcolar Sportiv Petroºani, care vor urca în Pasul Vâlcan în ambele zile de competiþie, iar festivitãþile de premiere vor avea loc în jurul orelor 14,00, în ambele zile. Diana MITRACHE
þãrii, valabilã pânã marþi, 14 februarie. În perioada 9 — 14 februarie, vremea va deveni deosebit de rece în majoritatea regiunilor, dar mai ales în est ºi sud, unde temperaturile maxime se vor menþine preponderent negative. Noaptea de joi spre vineri, 9-10 februa-
rie, va fi geroasã mai ales în Moldova ºi în depresiunile intramontane, apoi, gerul se va extinde ºi în Muntenia, Oltenia, Transilvania ºi, izolat, în celelalte regiuni. Temperaturile minime se vor situa, în general, între —17 ºi —10 grade, mai scãzute, sub —22 de grade, îndeosebi în depresiunile din estul Transilvaniei ºi jumãtatea de nord a Moldovei.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 Februarie 2017
Henþ cu mâna
ÎNTRE ANTALYA ªI PE „PE BANII LOR” Fotbalul mai supravieþuieºte la C.S.M. (!?) Jiul Petroºani datoritã unor „nebuni” precum Tudorache, Kanduth,
Ghiþan sau Militaru. Acest sport a devenit ruda sãracã ºi neajutoratã a celebrului Club Sportiv Municipal, justificarea
oficialã fiind lipsa unor performanþe. La greu nu te mai ajutã nimeni... În urmã cu 8-10 ani, Jiul îºi facea antrenamentele de iarnã prin Cipru, Croaþia sau Antalya. E drept, echipa era în „A” sau „B” (acum Olimpia Stau Mare e
în Cipru, U.T.A. în Spania!), cotele ºi interesul era altfel. Acum, în februarie 2017, jiuliºtii au scos bani de la puºculiþa de acasã s-o punã de un cantonament undeva pe la Turda. Unde se zice cã e bine ºi frumos. Acum, jiuliºtii au mers „pe banii lor”, sã
se simtã cât de cât mai altfel decât pe eternul „acasa”. Un cantonament care poate-i va ajuta sã mai salte ceva locuri într-un clasament de judet. E greu când se apropie suta de ani...
ACUM 35 DE ANI (1982), LA PETROªANI,
NICOLAE CEAUªESCU DEVENISE SPECIALIST ÎN FOTBAL!
P
e 2 septembrie 1982, preºedintele – primsecretar – dictator al Romaniei, Nicolae Ceauºescu (avea pe atunci 64 de ani) sosea la Petroºani, în cea de-a ºasea „vizitã de lucru”, de la instalarea sa în fruntea statului român în 1965. Plecase de fapt într-un turneu de astfel de vizite în þarã prin mai multe judeþe, startul fiind dat în Valea Jiului, acolo unde în urmã cu câþiva ani fusese fãcut „Miner de Onoare”. Practic, conform zicalei „frica pãzeºte via”, Ceauºescu revine a treia oarã de la momentul grevei din august 1977. Mai fusese în noiembrie 1977 ºi august 1979. Aºadar, dupã trei ani de la ultima descindere în Valea Jiului, era timpul sã ia din
Nicolae Ceauºescu în balconul Casei de Culturã a Sindicatelor Petroºani vorbind (ºi) despre fotbal nou pulsul vechi „vetre de muncitori”.
Gluma nesãratã Preºedintele – dictator Nicolae Ceauºescu soseºte la Petroºani la bordul elicopterului ce aterizeazã pe gazonul stadionului „Jiul”, dat în folosinþã de numai o lunã. Coloana a demarat în trombã spre zona primãrie, unde muritorii de rând aºteptau de ore bune aparþia „celui mai iubit fiu al poporului”. La ora aceea în plan
fotbalistic, Jiul se afla în Divizia „A”, jucând deja patru etape din sezonul 1982-1983: 0-1 la Chimia Rm. Vâlcea, 0-0 acasã cu Politehnica Iaºi (11 august, primul meci oficial pe noul stadion, cu 10.000 de spectatori în tribune!), 1-2 la Steaua, 1-1 la F.C. (Farul) Constanþa ºi înainte cu cinci zile de sosirea dictatorului, 1-1 acasã cu Corvinul Hunedoara. Jiul ocupa locul 10 cu 5 puncte ( din 18 echipe), la cinci puncte distanþã de liderul de atunci, Sportul Studenþesc Bucureºti. Jiul îi avea atunci pe Ladislau Vlad (antrenor), pe Cavai, Grigore Petre, Puiu Rusu, Mache Vizitiu, ªumulanschi, Nelu Varga, Bãluþã sau Sãlãgean în componenþã, jucãtori de valoare. Ceauºeascu, omul care se pricepea la toate, strecoarã în discursul sãu o glumã, nu prea gustatã de miile de oameni care îi
ascultau vorbele, sub balconul Casei de Culturã a Sindicatelor din Petroºani: „Acum, stimaþi tovarãºi, aveþi stadion, dar n-aveþi echipã!” Bine cã-i avea el pe ãia de la F.C. Olt Scorniceºti, pe care îi duseserã ciracii lui pânã în Divizia „A”, dintr-o modestã echipã de Divizia „C”. Aºa cum era, Jiul Petroºani a încheiat acel sezon pe locul p în Divizia „A”.
EXEMPLUL ECHIPEI U.T.A
Legendara echipã U.T.A., multiplã cam-
pioanã, a României (acum în Liga a II-a) a pus în 2003, bazele unui Old – Boys Club, condus ºi în prezent de fostul juctor Gheorghe Vaczi. Un club cu un statut legal, bine definit, care organizeazã periodic întâlniri cu alte echipe de old – boys din þarã ºi din Ungaria, dezbateri ºi discuþii despre istoria echipei, acest demers fiind sprijinit de Consiliul Local ºi Consiliul Judeþean Arad. Deci, la ei se poate! Dacã am face un inventar al numelor din Valea Jiului, care au jucat pentru Jiul Petroºani, ar ieºi un lot fãrã probleme: Ghiþan – Ben. Popescu, Irina, Kalai, D.Militaru, Tudorache, Ceacusta, Ov. Dodu, Rico Cristea, Fl. Stoica, H. Popa, Dacian Vizitiu, Albeanu, N. Stoian, Szoradi, Izsak, Kanduth, Petraru, Cioarã, Sedecaru, Henzel, lasconi, Cr. Florescu, iatã nume de unde oricând s-ar putea alcãtui un 11 competitiv. Exemplul echipei U.T.A. ar putea fi de luat în seamã. Poate se face ceva pânã la finalul anului, când ar fi inaugurarea sãlii de sport a C.S.S.P.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Stadionul Jiul la ora inaugurarii