Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1269
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 Februarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Valea Jiului,
Insolvenþa CEH se judecã în data de 7 februarie
CIUMÃ PENTRU INVESTITORI
D
osarul insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara a fost repus pe rolul Tribunalului Hunedoara. Curtea de Apel Alba Iulia a definitivat procedurile în dosarele care le-a judecat, astfel cã acum s-a dat undã verde rejudecãrii cererii de intrare în insolvenþã. “A fost fixat termen pentru data de 7 februarie”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Potrivit celor de la Complexul Energetic Hunedoara, rejudecarea cauzei va începe în data de 7 februarie, datã pentru care au fost înºtiinþaþi prin citaþie. Monika BACIU
I
nvestitorii fug de Valea Jiului. Sunt puþine firme care au venit într-una din localitãþile Vãii Jiului pentru a dezvolta afaceri. Lipsa locurilor de muncã se resimte acut în Valea Jiului, iar investitorii ocolesc zona. Asta deºi autoritãþile locale le oferã sprijin, dar ºi anumite facilitãþi. >>> PAGINA A 5-A
Mineritul, la mâna Ministerului Energiei otul este sub T forma provizoratului la minele din Valea Jiului, iar minerii continuã sã se plângã de lipsa materialelor cu care sã lucreze. În plus, nici oamenii care muncesc nu sunt suficienþi ºi asta spun acum liderii lor de sindicat, care îi cer implicarea secretarului de stat Doru Viºan, fost director al Termocentralei Paroºeni. În subteran au rãmas aceleaºi probleme, însã, minerilor li s-a cerut sã lucreze mai mult, cu un efectiv redus.
„Nu am depãºit problema lipsei de materiale. Materiale sunt, dar aduse la sucursale în stocuri limitate. Asta ca sã facem faþã de pe o zi pe alta. Ne confruntãm în continuare cu lipsa acutã de materiale, piese de schimb, utilaje ºi, nu în ultimul rând, o lipsã acutã de forþã de muncã, ce se regãseºte la toate sucursalele din Valea Jiului”, spun în continuare sindicaliºtii din minerit prin vocea lui Ion Ciubotaru, vicepreºedintele Sindicatului Muntele. Minerii au lucrat în plus ºi sâmbãta, în ultima vreme, iar protocolul încã este valabil, motiv pentru
care CEH a fost pe profit, pentru cã a vândut energie electricã la un preþ bun. Totuºi, calculele ies în pierdere, iar acum ortacii din Valea Jiului îºi pun speranþa în vizita ministerialã ce a fost anunþatã în 2 februarie, vizitã condusã
de Doru Viºan. „Am semnat un protocol pentru a lucra pe un program suplimentar la toate surcursalele. S-a ºi vãzut în cele douã termocentrale. Sunt douã sãptãmâni care au adus profit, dar dacã facem un bilanþ la
12 luni, CEH este în pierdere. Sper cã analiza ce se va face în 2 februarie sã fie în avantajul nostru, pentru cã suntem un factor important în sistemul energetic, dar ºi un factor social. Dacã se þine cont de cele douã puncte de vedere, eu zic cã judeþul Hunedoara, prin votul parlamentarilor, poate fi salvat”, a mai adãugat Ciubotaru. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara sperã ca vizita de la Petroºani sã le aducã o veste bunã ºi îºi spun aceste speranþe, dupã ce, pentru mineritul de uraniu, spun ei, s-a fãcut o razã de luminã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Februarie 2017
Creºte numãrul patrulelor, la Petroºani S 60 unt 4 poliþiºti locali, care însoþesc patrula poliþiei naþionale în municipiul Petroºani, iar numãrul celor care vor face asta va creºte în perioada urmãtoare.
La primãria din localitate a fost semnat un protocol între Poliþia localã, cea naþionalã ºi administraþia publicã, iar raþia de combustibil a poliþiºtilor locali a fost mãritã. „În acest an, am dublat cota de combustibil pentru poliþia localã, am intensificat patrulãrile pe care ei le fac în cartierele Colonie, Bosnea ºi Aeroport. Dintr-un efectiv de 42 de poliþiºti locali, zilnic, avem în patrule mixte cu poliþia naþionalã 4 poliþiºti ºi de acum încolo vom lua toate mãsurile aºa încât sã avem 6 poliþiºti care sã participe în echipe mixte cu poliþia naþionalã, la menþinerea
de poliþiºti la peste 40 de mii de locuitori
ordinii ºi siguranþei cetãþeanului”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Protocolul a fost semnat ºi de noul comandant al Poliþiei din Petroºani, Aurel Buruianã, care a întârit faptul cã siguranþa este principala preocupare a celor douã instituþii cu atribuþii aproape similare, pe alocuri. „Putem observa cã o parte din atribuþiile poliþiei locale sunt comune cu cele ale poliþiei naþionale ºi, implicit, celor ale poliþiei municipiului Petroºani, respectiv: creºterea siguranþei cetãþeanului, îmbunãtãþirea serviciu-
Mai mulþi controlori APIA în judeþul Hunedoara
ãsura vine ca urmare a faptului cã suprafaþa M ce trebuie verificatã este prea mare raportat la numãrul de inspectori. Astfel, centrul judeþean APIA Hunedoara primeºte 38 de specialiºti.
”Pentru a veni în sprijinul centrelor judeþene APIA cu o încãrcãturã mare a eºantioanelor de control ºi a rezolva la timp întârzierile privind plãþile s-au detaºat de la alte centre judeþene 262 specialiºti cu atribuþii de control pe
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
lui poliþienesc, creºterea nivelului de încredere al populaþiei în poliþie, combaterea criminalitãþii, reducerea fenomenului criminalitãþii ºi îmbunãtãþirea relaþionãrii cu societatea civilã”, a spus ºi Aurel Buruianã, comandant al Poliþiei municipiului Petroºani. ªi poliþia localã este semnatara acestui protocol ºi comandantul Poliþiei locale, Dorel Neag a precizat, la rându-i importanþa siguranþei la nivel local. „Am încercat, în ultimul timp, sã acoperim întreaga arie a municipiului Petroºani, în Bosnea, în zona Coloniei, de la turnul de apã ºi pânã în Saºa.
Toate sunt cuprinse în itinerariul de patrulare ºi, regulat, conform dispoziþiilor noastre, itinerariile se schimbã ºi sunt urmate ºi pe timp de zi ºi pe timp de noapte”, a adãugat ºi Dorel Neag, comandant Poliþia Localã. Îi vom vedea pe poliþitii din Petroºani cu maºinile, în speciale, dar ºi în stradã, mai ales în perioadele aglomerate, atunci când este nevoie de suportul lor.
Poliþia Petroºani funcþioneazã cu jumãtate din personalul existent în urmã cu zece ani. Reprezentanþii IPJ Hunedoara spun cã existã un oarecare deficit de personal, dar urmeazã a fi acoperit. Astãzi, Poliþia Petroºani are încadraþi 60 de poliþiºti care trebuie sã rãspundã necesitãþilor unei populaþii de peste 40 de mii de locuitori. În urmã cu zece ani de zile la aceeaºi instituþie erau încadraþi 130 de poliþiºti la acelaºi numãr de locuitori, a precizat ºeful Poliþiei Petroºani, comisar ºef Aurel Buruianã. Posturile libere vor fi ocupate de personalul încadrat din sursã
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014 teren, ce au fost repartizaþi în 131 echipe, formate din câte doi oameni”, se aratã în decizie.Totodatã, centrele judeþene APIA care au primit un sprijin consistent sunt: centrul judeþean APIA Alba unde a fost detaºat un numãr de 50 de specialiºti,, centrul judeþean APIA Caraº Severin cu 26 de specialiºti, centrul judeþean APIA Bistriþa Nãsãud tot cu 26 de specialiºti, centrul judeþean APIA Bihor cu 12 specialiºti, centrul judeþean APIA Mehedinþi cu 8 specialiºti, centrul judeþean APIA Mureº cu 24 specialiºti, iar la centrul judeþean APIA Dolj au fost detaºate 18 persoane. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
externã, viitorii poliþiºti urmând sã soseascã la posturile din Valea Jiului dupã finalizarea cursurilor de pregãtire în ºcolile de profil ale MAI. Totodatã, alte posturi vor fi ocupate dupã noi încadrãri din sursã externã ori internã. La ultimul concurs pentru angajare derulat de IPJ Hunedoara, nu mai puþin de 63 de posturi au fost ocupate, 25 fiind pentru agenþi de ordine publicã în mediul urban. Maximilian GÂNJU Diana MITRACHE
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Februarie 2017
Razie la traficanþii de droguri M
ascaþii au descins marþi în cãutarea a 58 de suspecþi ce formau un grup specializat în trafic de droguri de de risc ºi de mare risc ºi trafic internaþional de droguri de risc ºi de mare risc. Descinderile au avut loc ºi în judeþul Hunedoara, în Timiº, Arad ºi Caraº-Severin ºi la audieri au ajuns aproximativ 80 de persoane. Potrivit procurorilor DIICOT, „în cauzã, existã suspiciunea rezonabilã cã începând cu luna octombrie 2015, suspecþii s-au constituit într-un grup infracþional organizat, având ca preocupare procurarea ºi comercializarea de droguri de risc ºi de mare risc (canabis, amfetaminã, ecstasy, ciuperci halocinogene) ºi substanþe susceptibile a avea efecte psihoactive, în
scopul obþinerii de venituri materiale ilicite. Majoritatea suspecþilor au ajuns sã se cunoascã ºi sã dezvolte relaþii specifice mediului infracþional pe linia traficului ºi consumului de droguri, ca urmare a frecventãrii unui club situat pe raza municipiului Timiºoara”. S-a constatat cã suspecþii vindeau droguri numai cãtre persoane de încredere ºi dupã stabilirea în prealabil a locaþiilor unde urmau sã se
efectueze tranzacþiile. De asemenea, contactele telefonice se purtau numai prin intermediul unor persoane cunoscute, aflate în cercul de apropiaþi ai traficanþilor, acþionând în condiþii care sã nu permitã deconspirarea lor. Pe baza investigaþiilor efectuate s-a stabilit cã în activitatea de procurare ºi comercializare a drogurilor, inculpaþii erau stratificaþi pe mai multe niveluri:
Furtul, SPORT NAÞIONAL F
urtul a devenit noul sport naþional. În România se furã orice, de la ace de gãmãlie, la telefoane, apã sau curent. ApaServ Valea Jiului se confruntã cu noile cutume.
Nu mai puþin de 4413 consumatori din municipiul Petroºani, persoane fizice ori juridice, s-au ales cu somaþii pentru facturile neachitate cãtre operatorul de apã ºi canal, datoria totalã fiind de peste 3,3 milioane de lei. La fel ca în restul localitãþilor Vãii Jiului, datoria
Petroºani - activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante - 4.413 somaþii pentru debite restante - 113 de angajamente de plata cu eºalonarea debitelor - 1931 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totala de 1.146.351 lei. - 440.611 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 179 abonaþi debranºaþi - 533 convocatoare pentru conciliere - 133 dosare de judecatã - 290 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 68 plângeri penale pentru branºare ilegalã
cea mai mare cãtre Apa Serv Valea Jiului o au consumatorii casnici, respectiv aproape 2 milioane de lei. Pentru a recupera datoriile conducerea operatorului de apã a acþionat în judecatã sute de datornici ºi a obþinut 290 de sentinþe favorabile pe parcursul anul trecut în baza cãrora a trecut la executarea silitã a datornicilor. Totodatã, din cei 14.106 abonaþi existenþi la nivelul municipiului Petroºani, 1931 au acumulat facturi neachitate de peste 1 milion de lei iar în baza ordinelor de debranºare emose de
- nivelul I era format din furnizori care deþineau cantitãþi mari de droguri, procurate constant din diverse surse: • culturi proprii, amenajate pe raza a mai multor localitãþi limitrofe de pe raza municipiului Timiºoara; • cumpãrarea directã de droguri din strãinãtate ºi introducerea lor în þarã pe la punctele de trecere a frontierei. În aceeaºi cauzã, în cursul lunii decembrie 2016, suspecþii M.I.M. ºi M.M.C. au fost surprinºi în timp ce introduceau în þarã o cantitate mare de droguri de mare risc (1 kg. amfetaminã ºi peste 1000 pastile ecstasy), pe care le achiziþionaserã anterior din Olanda. • achiziþionarea drogurilor de pe diverse site-uri de profil care funcþioneazã în Darknet, urmatã de primirea coletelor ce conþin droguri prin servicii de curierat; Astfel, în perioada
octombrie 2016 - ianuarie 2017, au fost ridicate un numãr de ºase colete conþinând droguri de mare risc, avându-l ca destinatar pe suspectul B.B. - nivelul al II-lea era format din dealerii intermediari, cu rol preponderent de a intermedia tranzacþiile între suspecþii de pe nivelurile 1 ºi 3, scop în care achiziþionau cantitãþi mari de droguri de la suspecþii furnizori, pe care le comercializau mai departe, în principal cãtre dealerii de la nivelul inferior, dar ºi unui cerc propriu de clienþi. - nivelul al III-lea era format din dealerii stradali care achiziþionau cantitãþi de droguri de la suspecþii de la primele douã niveluri, pe care le comercializau mai departe cercului lor de consumatori. La sediul DIICOT- Serviciul Teritorial Timiºoara vor fi aduse în vederea audierii un numãr de 80 de persoane. Diana MITRACHE
Vulcan - activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante - 2.606 somaþii pentru debite restante; 32 de angajamente de plata cu eºalonarea debitelor; 789 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totala de 355.427 lei.; 170.897 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise; 108 abonaþi debranºaþi; 263 convocatoare pentru conciliere; 96 dosare de judecatã; 148 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti; 16 plângeri penale pentru branºare ilegalã operator, s-a reuºit recuperarea a aproape jumãtate din suma restantã, respectiv 440 de mii de lei. Conducerea Apa Serv Valea Jiului a fãcut 68 de plângeri penale pentru furt de apã, dupã ce restanþierii s-au rebranºat ilegal la reþeaua publicã. Maximilian GÂNJU Monika BACIU
Lupeni - activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante
Uricani - activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante
- 1983 somaþii pentru debite restante - 52 de angajamente de plata cu eºalonarea debitelor - 591 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totala de 284.296 lei. - 139.950 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 80 abonaþi debranºaþi - 215 convocatoare pentru conciliere - 60 dosare de judecatã - 133 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 72 plângeri penale pentru branºare ilegalã
- 835 somaþii pentru debite restante - 15 de angajamente de plata cu eºalonarea debitelor - 162 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totala de 52.410 lei. - 40.796 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 23 abonaþi debranºaþi - 64 convocatoare pentru conciliere - 12 dosare de judecatã - 14 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 4 plângeri penale pentru branºare ilegalã
Aninoasa - activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante
Petrila - activitãþi desfãºurate pentru recuperarea debitelor restante
- 480 somaþii pentru debite restante - 3 angajamente de plata cu eºalonarea debitelor - 172 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totala de 61.047 lei. - 27.248 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 26 abonaþi debranºaþi - 79 convocatoare pentru conciliere - 16 dosare de judecatã - 32 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 4 plângeri penale pentru branºare ilegalã
- 2.784 somaþii pentru debite restante - 64 de angajamente de plata cu eºalonarea debitelor - 875 abonaþi pe ordinele de debranºare în sumã totala de 353.155 lei. - 207.204 lei sumã recuperatã din ordinele de debranºare emise - 61 abonaþi debranºaþi - 316 convocatoare pentru conciliere - 90 dosare de judecatã - 161 cereri de executare silitã în urma sentinþelor judecãtoreºti - 24 plângeri penale pentru branºare ilegalã
4 Actualitate
Valea Jiului, ciumã pentru investitori I
Pianist de top ºi politician, la 10 ani R
nvestitorii fug de Valea Jiului. Sunt puþine firme care au venit într-una din localitãþile Vãii Jiului pentru a dezvolta afaceri. Lipsa locurilor de muncã se resimte acut în Valea Jiului, iar investitorii ocolesc zona. Asta deºi autoritãþile locale le oferã sprijin, dar ºi anumite facilitãþi.
adu Torok, de 10 ani, din Lonea, a câºtigat toate concursurile de pian la care a aprticipat în trei ani, din totalul de patru ani de când face pian. A început în clasa 0, iar dupã un an a avut primul concurs ºi a ºi obþinut premiul I. De atunci o face mereu... Pe lângã pian, lui Radu îi place geografia, istoria, dar mai ales politica.
Radu Torok este elev la ªcoala I.G.Duca Petroºani, Secþia de muzicã, respectiv pian, la clasa prof. Camelia Ilina. Este un bãiat dezinvolt, care ne-a povestit traiectoria succesului sãu când cu umor, când cu seriozitate fãrã sã-i lipseascã tenta ironiei fine, dar ºi cu duioºie ºi uneori cu tristeþe atunci când abordam alte subiecte. Talentul lui Radu a fost descoperit de bunca sa, care a constatat cã are ureche
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Februarie 2017
muzicalã. „Am primit o orgãjucãrie ºi mi-a plãcut cum a cântat o colegã de-a mea ºi am încercat ºi eu. Aºa am început pianul, din clasa 0, în luna februarie ºi anul urmãtor, în aprilie, am avut primul concurs la care am obþinut locul I. Sincer, nu m-am aºteptat. Dupã doar o lunã, am participat la „Orpheus”, care este un concurs internaþional, unde am luat locul II. Sigur cã nu m-am supãrat. Nici nu
aveam de ce, pentru cã acolo erau concurenþi de la licee de renume. Dar la urmãtoarele concursuri internaþionale ºi naþionale, „Clara Peia”-Lugoj, „Craiova Piano”, iar „Orpheus” Tg. Jiu ºi pânã la ultimul – Klavier Art, Festival concurs, de la Petroºani, unde am obþinut marele premiu – am fost pe primul loc” – ne-a explicat pianistul arãtându-ne diplomele ºi povestind momente din concursuri. L-am întrebat dacã îi este greu, dacã repetã mult ºi cât de exigentã este cu el doamna profesoarã... „Merg la pian de trei ori pe sãptãmânã ºi da, doamna este exigentã, dar nu mã ceartã, ci îmi spune aºa, într-un fel încât mi-e jenã, ruºine... Înainte de
fiecare concurs repetãm pe pianul de acolo, pentru cã sunã altfel ºi întotdeauna gãseºte dumneaei câte ceva ºi cum sã reuºesc în 30 de secunde? Ultima datã, la Petroºani, am reluat totul. Am intrat la ora 13,00 ºi am ieºit la ora 17,00 din repetiþii” – spunea Radu. ªi a meritat, pentru cã Radu Torok a ridicat juriul în picioare, apluzele îndelungi l-au scos din nou pe scena concursului Kavier Art Petroºani, decembrie 2016. A obþinut trei premii: Premiul I, la categoria de vârstã D, Premiul Special „Frederic Chopin” ºi MARELE PREMIU al Festivalului. Cu un an în urmã, Radu obþinea locul I la categoria sa de vârstã, iar Fabiani Prcsina obþinuse Marele Premiu,
Douã grãdiniþe intrã în reabilitare ouã grãdiniþe din judeþul Hunedoara D ar putea intra, începând din acest an, într-un program de reabilitare al Ministerului Educaþiei. Doar o unitate de învãþãmânt este din Valea Jiului. mai exact, gradiniþa cu program normal de la Iscroni, Aninoasa ar putea fi modernizatã. Cea de-a doua grãdiniþa din judeþ care este inclusã în programul ministerului este la Sântãmãrie Orlea. “În cadrul MENCS se deruleazã, prin coordonarea Unitãþii de Management al Proiectelor privind modernizarea reþelei ºcolare ºi universitare douã proiecte finanþate din fonduri externe nerambursabile, proiecte ce urmeazã a fi implementate
în anul bugetar 2017: Proiectul de Reabilitare a Infrastructurii ªcolare, proiect cofinanþat de Banca Europeanã de Invetsiþii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ºI Guvernului României, proiect ce are ca scop reabilitarea/construcþia unui numãr de 1336 de unitãþi din învãþãmântul preuniversitar ºi 16 cãmine studenþeºti ºi Proiectul privind Reforma Educaþiei Timpurii, proiect cofinanþat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ºi Guvernul României, proiect ce îºi propune reabilitarea/construcþia unui numãr de 750 de grãdiniþe”, aratã oficialii Ministerului Educaþiei. Reabilitarea grãdiniþei din Iscroni se va realiza în baza Proiectului privind Reforma Educaþiei Timpurii, proiect cofinanþat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ºi Guvernul României Monika BACIU
amândoi elevi ai ªcolii I.G.Duca Petroºani, Secþia de Muzicã. Valoric, cel mai mare premiu a fost la Lugoj, unde Radu Torok a primit ºi Diploma de Excelenþã din partea europarlamentarului Maria Grapini – o tabletã ºi 1000 ron. De precizat cã Radu a beneficiat de cea mai mare bursã de performanþã ce se acordã ºcolarilor de cãtre Primãria Petroºani – 80 lei/lunã. Radu Torok ne-a spus cã-i place
geografia, istoria ºi politica. Pãrinþii sãi ne-au relatat cã urmãreºte cu atenþie pe posturi de televiziune unele dezbateri politice, reportaje cu ºi despre oameni ºi politicieni. „Aº vrea ca þara mea sã fie mare, bogatã, mi-ar plãcea ca oamenii sã fie mai educaþi ºi nu precum cerºetorii, sã nu mai fie sãrãcie ºi tristeþe” – ne-a spus printre altele pianistul de 10 ani, Radu Torok. Ileana FIRÞULESCU
Anul trecut a fost deschisã o fabricã de cablaje, la Petroºani, peste 200 de persoane fiind angajate aici. Municipalitatea de la Petroºani are în vedere realizarea unor hale de producþie pe care sã le punã la dispoziþia potenþialilor investitori. “Vreau sã prindem în bugetul din acest an,
M
Astfel, autoritãþile locale susþin funcþionarea acestui modul, drept pentru care consilierii petroºãneni au aprobat plata cotizaþiei anuale. “Conform art. 96 din Legea nr. 95/2006, republicatã, privind reforma în domeniul sãnãtãþii, “finanþarea activitãþii echipajelor de prim ajutor calificat ºi dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autoritãþilor publice locale ºi din alte resurse financiare prevãzute de lege, inclusiv sponsorizãri ºi donaþii”. Toate autoritãþile administraþiei publice locale din judeþul Hunedoara, prin Asociaþia Salvital, au contribuit decisiv la înfiinþarea, dezvoltarea ºI funcþionarea în condiþii optime a Serviciului Mobil de Urgenþã, Resuscitare ºi Descarcerare al judeþului Hunedoara”, aratã nota de fundamentare prin care s-a propus alocarea sumei de 241.525 lei. Suma se calculeazã în funcþie de numãrul de locuitori, aceasta fiind de 5 lei/cap de locuitor. “Menþionãm cã prin abrogarea HCL 346/2007 ºi HCL 9/2010 nu se vor mai suporta din bugetul local drepturile salariale a 9 paramedici ºi nici dotarea cu echipament a acestora, ci doar contribuþia în calitate de asociat al acestei asociaþii”, mai aratã proiectul. Monika BACIU
locurilor de muncã pentru cã este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le avem în vedere pentru 2017. În jur de 800.000 de euro avem în deviz pentru realizarea acestor hale de producþie, dar la licitaþie preþul poate fi mai mic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
Petroºani. Pe acelaºi model se bazeazã ºi autoritãþile locale de la Vulcan. Edilii vor sã realizeze hale de producþie. “Se fac paºi. Am avut discuþii cu diverºi oameni de afaceri din þarã, dar toþi vor sã gãseascã hale, sã gãseascã terenuri ºi utilitãþi. Ceea ce înseamnã alþi bani, alte investiþii, bani pe care foarte greu putem sã îi rupem din alte pãrþi. Noi ne-am propus ca anul acesta sã pregãtim douã zone. Ei nu au siguranþa cã vor gãsi oameni sã lucreze. Cei care au venit la Vulcan ziceau cã le trebuie 1000 de oameni ºi cã nu ar fi atâþia doritori”, a spus
Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În trecut, investitorii au avut facilitãþi în Valea Jiului. Fãrã investitori reali, Valea Jiului este condamnatã la sãrãcie. Mineritul este o
activitate care se restructureazã an de an ºi unde subvenþiile guvernamentale merg cãtre închiderea capacitãþilor de producþie ºi nicidecum spre menþinerea lor. Monika BACIU
O lunã, producþie record de energie
P
rima lunã din an a însemnat o producþie record de energie pentru Complexul Energetic Hunedoara.
„Alte trei surori” pe scena Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu Petroºani
Contribuþie achitatã O cãtre Salvital
unicipalitatea de la Petroºani ºi-a achitat contribuþia cãtre Asociaþia Salvital Hunedoara. La nivelul judeþului, serviciul de urgenþã SMURD funcþioneazã în subordinea unei asociaþii.
dar ºi pentru cel de anul viitor, construcþia unei hale de producþie de aproximativ 3000 de metri pãtraþi în parcul industrial de la fosta preparaþie Livezeni, unde vrem sã ducem ºi gazul metan, astfel încât sã fie toate utilitãþile acolo, gaz, apã, curent pentru posibilii investitori ºi pentru crearea
nouã premierã va fi pusã în scenã în acest sfârºit de sãptãmânã de actorii de la Petroºani.
Spectacolul „Alte trei surori” (variaþiuni dupã Cehov) dupã J.S.Sinisetrra, îi are în distribuþie pe Irina Bodea Radu, Simona Codreanu, Corina Viºinescu ºi Adelin Ilie. Dramaturgul spaniol Jose Sanchis Sinisterra aduce în scenã aceleaºi trei surori, trecute prin vreme, singure ºi nostalgice. Undeva între amintire ºi imaginar,
Olga, Maºa ºi Irina retrãiesc momente de demult. Spectacolul este semnat de Antonella Cornici, un regizor ºi un actor cu multe spectacole în spate dar ºi cu un CV extrem de bogat. Iatã mai jos un sinopsis al piesei semnat de Antonella Cornici: „ªtii de ce zboarã cocorii, de ce se nasc copiii, de ce sunt stelele pe cer... Trebuie sã ºtii pentru ce trãieºti, altfel totul e o absurdã prostie”... de aici încep Alte trei surori... Plâng, râd, danseazã, iubesc ºi ... aºteaptã... Cineva va veni ºi se va face liniºte ºi luminã... Când? Poate
mâine sau altã datã... ”Peste douã sute sau trei sute de ani oamenii vor fi fericiþi” Oare? Vã aºtept pe 4 februarie sã-l auzim pe Cehov...de departe...! Aºadar, sâmbãtã, 4 februarie de la ora 18.00 vã aºteptãm la spectacolul „Alte trei surori” iar duminicã, 5 februarie de la ora
12.00, cei mici pot viziona „Cei trei purceluºi”. Preþul unui bilet pentru adulþi este 20 de lei iar pentru copii 8 lei. Cei interesaþi sunt invitaþi sã participe joi de la ora 11.00 la conferinþa de presã ce va avea loc în sala de spectacole a teatrului. Ionela Purcaru – secretar literar
Condiþiile meteo extreme au fãcut ca sistemul energetic naþional sã se confrunte cu o crizã, iar salvarea a venit de la termocentralele producãtoare de energie electricã pe bazã de cãrbune. Numai luna aceasta, CEH a produs o cantitate de peste 158.000 de MWh. Potrivit specialiºtilor de la CEH, producþia din aceastã lunã este un nou record, comparativ cu ultimii doi ani. “Nu este o producþie istoricã, dar este o producþie record pentru ultimii doi ani de zile”, spun surse din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Energia electricã s-a tranzacþionat, pe bursa OPCOM cu preþuri record. Un megawatt orã a ajuns sã fie vândut chiar ºi cu 650 de lei în ultimele zile. De precizat este faptul cã CEH nu a funcþionat, toatã luna, la capacitate maximã ºi nici nu a vândut energia la preþuri record. Monika BACIU
4 Actualitate
Valea Jiului, ciumã pentru investitori I
Pianist de top ºi politician, la 10 ani R
nvestitorii fug de Valea Jiului. Sunt puþine firme care au venit într-una din localitãþile Vãii Jiului pentru a dezvolta afaceri. Lipsa locurilor de muncã se resimte acut în Valea Jiului, iar investitorii ocolesc zona. Asta deºi autoritãþile locale le oferã sprijin, dar ºi anumite facilitãþi.
adu Torok, de 10 ani, din Lonea, a câºtigat toate concursurile de pian la care a aprticipat în trei ani, din totalul de patru ani de când face pian. A început în clasa 0, iar dupã un an a avut primul concurs ºi a ºi obþinut premiul I. De atunci o face mereu... Pe lângã pian, lui Radu îi place geografia, istoria, dar mai ales politica.
Radu Torok este elev la ªcoala I.G.Duca Petroºani, Secþia de muzicã, respectiv pian, la clasa prof. Camelia Ilina. Este un bãiat dezinvolt, care ne-a povestit traiectoria succesului sãu când cu umor, când cu seriozitate fãrã sã-i lipseascã tenta ironiei fine, dar ºi cu duioºie ºi uneori cu tristeþe atunci când abordam alte subiecte. Talentul lui Radu a fost descoperit de bunca sa, care a constatat cã are ureche
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Februarie 2017
muzicalã. „Am primit o orgãjucãrie ºi mi-a plãcut cum a cântat o colegã de-a mea ºi am încercat ºi eu. Aºa am început pianul, din clasa 0, în luna februarie ºi anul urmãtor, în aprilie, am avut primul concurs la care am obþinut locul I. Sincer, nu m-am aºteptat. Dupã doar o lunã, am participat la „Orpheus”, care este un concurs internaþional, unde am luat locul II. Sigur cã nu m-am supãrat. Nici nu
aveam de ce, pentru cã acolo erau concurenþi de la licee de renume. Dar la urmãtoarele concursuri internaþionale ºi naþionale, „Clara Peia”-Lugoj, „Craiova Piano”, iar „Orpheus” Tg. Jiu ºi pânã la ultimul – Klavier Art, Festival concurs, de la Petroºani, unde am obþinut marele premiu – am fost pe primul loc” – ne-a explicat pianistul arãtându-ne diplomele ºi povestind momente din concursuri. L-am întrebat dacã îi este greu, dacã repetã mult ºi cât de exigentã este cu el doamna profesoarã... „Merg la pian de trei ori pe sãptãmânã ºi da, doamna este exigentã, dar nu mã ceartã, ci îmi spune aºa, într-un fel încât mi-e jenã, ruºine... Înainte de
fiecare concurs repetãm pe pianul de acolo, pentru cã sunã altfel ºi întotdeauna gãseºte dumneaei câte ceva ºi cum sã reuºesc în 30 de secunde? Ultima datã, la Petroºani, am reluat totul. Am intrat la ora 13,00 ºi am ieºit la ora 17,00 din repetiþii” – spunea Radu. ªi a meritat, pentru cã Radu Torok a ridicat juriul în picioare, apluzele îndelungi l-au scos din nou pe scena concursului Kavier Art Petroºani, decembrie 2016. A obþinut trei premii: Premiul I, la categoria de vârstã D, Premiul Special „Frederic Chopin” ºi MARELE PREMIU al Festivalului. Cu un an în urmã, Radu obþinea locul I la categoria sa de vârstã, iar Fabiani Prcsina obþinuse Marele Premiu,
Douã grãdiniþe intrã în reabilitare ouã grãdiniþe din judeþul Hunedoara D ar putea intra, începând din acest an, într-un program de reabilitare al Ministerului Educaþiei. Doar o unitate de învãþãmânt este din Valea Jiului. mai exact, gradiniþa cu program normal de la Iscroni, Aninoasa ar putea fi modernizatã. Cea de-a doua grãdiniþa din judeþ care este inclusã în programul ministerului este la Sântãmãrie Orlea. “În cadrul MENCS se deruleazã, prin coordonarea Unitãþii de Management al Proiectelor privind modernizarea reþelei ºcolare ºi universitare douã proiecte finanþate din fonduri externe nerambursabile, proiecte ce urmeazã a fi implementate
în anul bugetar 2017: Proiectul de Reabilitare a Infrastructurii ªcolare, proiect cofinanþat de Banca Europeanã de Invetsiþii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ºI Guvernului României, proiect ce are ca scop reabilitarea/construcþia unui numãr de 1336 de unitãþi din învãþãmântul preuniversitar ºi 16 cãmine studenþeºti ºi Proiectul privind Reforma Educaþiei Timpurii, proiect cofinanþat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ºi Guvernul României, proiect ce îºi propune reabilitarea/construcþia unui numãr de 750 de grãdiniþe”, aratã oficialii Ministerului Educaþiei. Reabilitarea grãdiniþei din Iscroni se va realiza în baza Proiectului privind Reforma Educaþiei Timpurii, proiect cofinanþat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ºi Guvernul României Monika BACIU
amândoi elevi ai ªcolii I.G.Duca Petroºani, Secþia de Muzicã. Valoric, cel mai mare premiu a fost la Lugoj, unde Radu Torok a primit ºi Diploma de Excelenþã din partea europarlamentarului Maria Grapini – o tabletã ºi 1000 ron. De precizat cã Radu a beneficiat de cea mai mare bursã de performanþã ce se acordã ºcolarilor de cãtre Primãria Petroºani – 80 lei/lunã. Radu Torok ne-a spus cã-i place
geografia, istoria ºi politica. Pãrinþii sãi ne-au relatat cã urmãreºte cu atenþie pe posturi de televiziune unele dezbateri politice, reportaje cu ºi despre oameni ºi politicieni. „Aº vrea ca þara mea sã fie mare, bogatã, mi-ar plãcea ca oamenii sã fie mai educaþi ºi nu precum cerºetorii, sã nu mai fie sãrãcie ºi tristeþe” – ne-a spus printre altele pianistul de 10 ani, Radu Torok. Ileana FIRÞULESCU
Anul trecut a fost deschisã o fabricã de cablaje, la Petroºani, peste 200 de persoane fiind angajate aici. Municipalitatea de la Petroºani are în vedere realizarea unor hale de producþie pe care sã le punã la dispoziþia potenþialilor investitori. “Vreau sã prindem în bugetul din acest an,
M
Astfel, autoritãþile locale susþin funcþionarea acestui modul, drept pentru care consilierii petroºãneni au aprobat plata cotizaþiei anuale. “Conform art. 96 din Legea nr. 95/2006, republicatã, privind reforma în domeniul sãnãtãþii, “finanþarea activitãþii echipajelor de prim ajutor calificat ºi dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autoritãþilor publice locale ºi din alte resurse financiare prevãzute de lege, inclusiv sponsorizãri ºi donaþii”. Toate autoritãþile administraþiei publice locale din judeþul Hunedoara, prin Asociaþia Salvital, au contribuit decisiv la înfiinþarea, dezvoltarea ºI funcþionarea în condiþii optime a Serviciului Mobil de Urgenþã, Resuscitare ºi Descarcerare al judeþului Hunedoara”, aratã nota de fundamentare prin care s-a propus alocarea sumei de 241.525 lei. Suma se calculeazã în funcþie de numãrul de locuitori, aceasta fiind de 5 lei/cap de locuitor. “Menþionãm cã prin abrogarea HCL 346/2007 ºi HCL 9/2010 nu se vor mai suporta din bugetul local drepturile salariale a 9 paramedici ºi nici dotarea cu echipament a acestora, ci doar contribuþia în calitate de asociat al acestei asociaþii”, mai aratã proiectul. Monika BACIU
locurilor de muncã pentru cã este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le avem în vedere pentru 2017. În jur de 800.000 de euro avem în deviz pentru realizarea acestor hale de producþie, dar la licitaþie preþul poate fi mai mic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
Petroºani. Pe acelaºi model se bazeazã ºi autoritãþile locale de la Vulcan. Edilii vor sã realizeze hale de producþie. “Se fac paºi. Am avut discuþii cu diverºi oameni de afaceri din þarã, dar toþi vor sã gãseascã hale, sã gãseascã terenuri ºi utilitãþi. Ceea ce înseamnã alþi bani, alte investiþii, bani pe care foarte greu putem sã îi rupem din alte pãrþi. Noi ne-am propus ca anul acesta sã pregãtim douã zone. Ei nu au siguranþa cã vor gãsi oameni sã lucreze. Cei care au venit la Vulcan ziceau cã le trebuie 1000 de oameni ºi cã nu ar fi atâþia doritori”, a spus
Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. În trecut, investitorii au avut facilitãþi în Valea Jiului. Fãrã investitori reali, Valea Jiului este condamnatã la sãrãcie. Mineritul este o
activitate care se restructureazã an de an ºi unde subvenþiile guvernamentale merg cãtre închiderea capacitãþilor de producþie ºi nicidecum spre menþinerea lor. Monika BACIU
O lunã, producþie record de energie
P
rima lunã din an a însemnat o producþie record de energie pentru Complexul Energetic Hunedoara.
„Alte trei surori” pe scena Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu Petroºani
Contribuþie achitatã O cãtre Salvital
unicipalitatea de la Petroºani ºi-a achitat contribuþia cãtre Asociaþia Salvital Hunedoara. La nivelul judeþului, serviciul de urgenþã SMURD funcþioneazã în subordinea unei asociaþii.
dar ºi pentru cel de anul viitor, construcþia unei hale de producþie de aproximativ 3000 de metri pãtraþi în parcul industrial de la fosta preparaþie Livezeni, unde vrem sã ducem ºi gazul metan, astfel încât sã fie toate utilitãþile acolo, gaz, apã, curent pentru posibilii investitori ºi pentru crearea
nouã premierã va fi pusã în scenã în acest sfârºit de sãptãmânã de actorii de la Petroºani.
Spectacolul „Alte trei surori” (variaþiuni dupã Cehov) dupã J.S.Sinisetrra, îi are în distribuþie pe Irina Bodea Radu, Simona Codreanu, Corina Viºinescu ºi Adelin Ilie. Dramaturgul spaniol Jose Sanchis Sinisterra aduce în scenã aceleaºi trei surori, trecute prin vreme, singure ºi nostalgice. Undeva între amintire ºi imaginar,
Olga, Maºa ºi Irina retrãiesc momente de demult. Spectacolul este semnat de Antonella Cornici, un regizor ºi un actor cu multe spectacole în spate dar ºi cu un CV extrem de bogat. Iatã mai jos un sinopsis al piesei semnat de Antonella Cornici: „ªtii de ce zboarã cocorii, de ce se nasc copiii, de ce sunt stelele pe cer... Trebuie sã ºtii pentru ce trãieºti, altfel totul e o absurdã prostie”... de aici încep Alte trei surori... Plâng, râd, danseazã, iubesc ºi ... aºteaptã... Cineva va veni ºi se va face liniºte ºi luminã... Când? Poate
mâine sau altã datã... ”Peste douã sute sau trei sute de ani oamenii vor fi fericiþi” Oare? Vã aºtept pe 4 februarie sã-l auzim pe Cehov...de departe...! Aºadar, sâmbãtã, 4 februarie de la ora 18.00 vã aºteptãm la spectacolul „Alte trei surori” iar duminicã, 5 februarie de la ora
12.00, cei mici pot viziona „Cei trei purceluºi”. Preþul unui bilet pentru adulþi este 20 de lei iar pentru copii 8 lei. Cei interesaþi sunt invitaþi sã participe joi de la ora 11.00 la conferinþa de presã ce va avea loc în sala de spectacole a teatrului. Ionela Purcaru – secretar literar
Condiþiile meteo extreme au fãcut ca sistemul energetic naþional sã se confrunte cu o crizã, iar salvarea a venit de la termocentralele producãtoare de energie electricã pe bazã de cãrbune. Numai luna aceasta, CEH a produs o cantitate de peste 158.000 de MWh. Potrivit specialiºtilor de la CEH, producþia din aceastã lunã este un nou record, comparativ cu ultimii doi ani. “Nu este o producþie istoricã, dar este o producþie record pentru ultimii doi ani de zile”, spun surse din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Energia electricã s-a tranzacþionat, pe bursa OPCOM cu preþuri record. Un megawatt orã a ajuns sã fie vândut chiar ºi cu 650 de lei în ultimele zile. De precizat este faptul cã CEH nu a funcþionat, toatã luna, la capacitate maximã ºi nici nu a vândut energia la preþuri record. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Februarie 2017
MAI: 22 de taxe nefiscale, eliminate de astãzi n numãr de U 22 de taxe nefiscale, percepute pentru diferite servicii prestate de cãtre structurile Ministerului Afacerilor Interne, vor fi eliminate începând de miercuri. Potrivit MAI, se va elimina taxa de 10 lei pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar, documentul urmând a fi eliberat gratuit solicitanþilor. Prevederea este valabilã atât pentru persoanele fizice, cât ºi pentru persoanele juridice. Totodatã, vor fi eliminate opt taxe, prevãzute de Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, care erau necesare eliberãrii unor documente la ghiºeele Direcþiei Regim Permise ºi Înmatricularea Vehiculelor. Printre acestea se numãrã: - taxa de examinare pentru obþinerea permisului de conducere
pentru autovehicule din categoriile ºi subcategoriile A, A1, B, B1 ºi B+E (6 lei); - taxa de examinare ºi obþinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile ºi subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, CE, DE, C1E, D1E, Tb ºi TV (28 lei) - taxa pentru examinarea persoanelor cãrora le-a fost anulat permisul de conducere, pentru categoriile cuprinse în permisul anulat, precum ºi a persoanelor care au fost respinse de trei ori la examenul pentru obþinerea aceleiaºi categorii a permisului de conducere, precum ºi pentru cele care nu au absolvit o ºcoalã de conducãtori de autovehicule, cu excepþia celor pentru categoriile B, B1, B+E (84 lei). Vor mai fi eliminate taxa de înmatriculare permanentã sau temporarã pentru autovehicule ºi remorci cu masa totalã maximã autorizatã de pânã la 3.500 kg inclusiv (60 lei); taxa de înmatriculare permanentã sau temporarã pentru
autovehicule ºi remorci cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3.500 kg (145 lei); taxa de autorizare provizorie a circulaþiei autovehiculelor ºi remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar (9 lei); taxele de autorizare a circulaþiei pentru probe a autovehiculelor ºi remorcilor (414 lei), precum ºi înregistrarea cererilor persoanelor fizice ºi juridice privind furnizarea unor date din Registrul naþional de evidenþã a persoanelor, precum ºi din Registrul naþional de evidenþã a permiselor de conducere ºi certificatelor de înmatriculare ºi din registrele judeþene ºi al municipiului Bucureºti de evidenþã a permiselor de conducere ºi certificatelor de înmatriculare (5 lei). Pe lângã acestea, vor fi eliminate ºi alte trei taxe: pentru aplicarea, de cãtre instituþiile prefectului, a apostilei pe actele oficiale administrative, la solicitarea persoanelor fizice (22 lei) sau juridice (44 lei), pre-
cum ºi înregistrarea cererilor pentru aplicarea apostilei (3 lei). Potrivit MAI, în ceea ce priveºte serviciile prestate pentru eliberarea documentelor de cãlãtorie, de la 1 februarie, din costul paºaportului vor fi eliminate taxa pentru serviciul public prestat — 22 lei — ºi tariful suplimentar pentru eliberarea paºaportului simplu temporar — 100 lei. Noile taxe pe care le vor achita cetãþenii pentru eliberarea paºapoartelor, în cazul cererilor depuse în þarã, vor fi: - pentru paºaportul simplu electronic (cu valabilitate 5 ani,
ONRC eliminã mai multe taxe ºi tarife pentru firme, PFA sau întreprinderi individuale ficiul Naþional al O Registrului Comerþului (ONRC) eliminã
mai multe taxe ºi tarife începând de miercuri, ca urmare intrãrii în vigoare a Legii nr. 1/2017 privind eliminarea celor 102 taxe, se aratã într-un comunicat de presã al instituþiei. Astfel, vor fi eliminate taxele pentru operaþiunile de înregistrare în registrul comerþului, respectiv cererea de înregistrare — persoane juridice — PJ (cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcþionare prin declaraþie pe propria rãspundere) care era de 250 lei, cererea de înregistrare în registrul comerþului — persoane fizice autorizate, între-
prinderi individuale, întreprinderi familiale — PFA, II, IF (cuprinde: înmatriculare, autorizare funcþionare prin declaraþie pe propria rãspundere), de 90 lei, sau cererile de menþiuni simple de 45 lei. De asemenea, vor mai fi eliminate cererile de menþiuni complexe, care costau 220 lei, respectiv cererea de menþiuni cu douã sau mai multe operaþiuni — în cazul persoanelor juridice.
În data de 9 ianuarie, preºedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind eliminarea unor taxe ºi tarife, precum ºi pentru modificarea ºi completarea unor acte normative. Actul normativ vizeazã eliminarea mai multor taxe, între care timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerþului, taxe consulare ºi de cetãþenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio tv, taxa suplimentarã pentru eliberarea paºaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Naþionalã de Pensii. AGERPRES
eliberat persoanelor peste 12 ani) — 258 lei; - pentru paºaportul simplu electronic (cu valabilitate 3 ani, eliberat persoanelor sub 12 ani) — 234 lei; - pentru paºaportul simplu temporar (cu valabilitate 1 an) — 96 lei. De asemenea, se eliminã taxa de 22 lei pentru furnizarea datelor din Registrul Naþional de Evidenþã a Paºapoartelor Simple ºi pentru eliberarea adeverinþelor referitoare la exercitarea dreptului la liberã circulaþie în strãinãtate, istoric de paºapoarte ºi perioada în care solicitantul a avut statutul de cetãþean român cu domiciliul în strãinãtate. Totodatã, alte ºase
taxe extrajudiciare de timbru ºi douã taxe consulare pentru servicii prestate în domeniul evidenþei persoanelor ºi al stãrii civile vor fi eliminate începând de miercuri. Astfel, va fi eliminatã taxa pentru schimbarea numelui (15 lei); taxa pentru eliberarea certificatelor de atestare a cetãþeniei ºi a domiciliului (22 lei); taxa pentru identificarea unei persoane pe teritoriul României (35 lei), precum ºi taxa pentru eliberarea certificatelor de atestare a cetãþeniei ºi a domiciliului; eliberarea copiei de pe decizia de schimbare a numelui; eliberarea ºi preschimbarea actelor de identitate pentru cetãþenii români; înscrierea în actul de identitate a menþiunii privind stabilirea reºedinþei; eliberarea cãrþii de identitate provizorii (5 lei). Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe ºi tarife, precum ºi pentru modificarea ºi completarea unor acte normative a fost publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017 ºi intrã în vigoare de la 1 februarie. AGERPRES
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Februarie 2017
Cât câºtigã presa din Hunedoara? A proape 140.000 de lei a cheltuit Consiliul Judeþean Hunedoara pe parcursul anului 2016 pentru transparenþã decizionalã. 139.398,27 de lei a cheltuit Consiliul Judeþean Hunedoara pentru a-ºi populariza proiecte prin intermediul mass-media.
T
eleviziunile au primit cele mai mari sume
Cele mai mari sume au fost încasate de televiziunile din judeþul Hunedoara. De altfel, una din cele mai uºoare modalitãþI de popularizare a informaþiilor este prin intermediul televiziunilor ºi a radiourilor. Cinci posturi de televiziune din judeþul Hunedoara au primit suma de 99.876,79 lei pentru a face cunoscute proiectele Consiliului Judeþean Hunedoara. Cea mai mare sumã i-a revenit postului Antena 1 Deva. Acesta a beneficiat de 71.080,75 lei. Kapital
TV a primit 10932.84 lei, iar Hunedoara TV a beneficiat de 6.624 lei. Mondo TV a avut un contract în valoare de 6000 de lei, în timp ce Info TV a avut un contract în sumã de 5.239,20 lei.
P
resa scrisã, locul II
Presa scrisã ocupã locul al doilea în clasamentul financiar. Pentru cã în secolul vitezei puþini sunt cei care mai rãsfoiesc un ziar, instituþia judeþeanã a alocat ziarelor tipãrite din judeþ suma totalã de 27.901,48 de lei. Cotidianul Ziarul Hunedoreanului a popularizat proiectele Consiliului Judeþean Hunedoara pe cea mai mare sumã ºi anume pentru 6.237,36 de lei pentru anul 2016. Al doilea în clasament se aflã tot un cotidian ºi anume Glasul Hunedoarei cu 6488 de lei. O a treia publicaþie din capitala judeþului, mai exact Mesagerul Hunedoara a beneficiat de 5267.76 lei. Un
Hunedoara, reprezentatã la nivel internaþional
R
eprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara vor participa, pe parcursul acestui an, la mai multe acþiuni externe. În acest sens a fost aprobat un proiect de hotãrâre prin care s-a aprobat “Programul de acþiuni în domeniul relaþiilor externe al Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2017”. “În domeniul relaþiilor externe, Consiliului Judeþean Hunedoara intenþioneazã continuarea în anul 2017, a acþiunilor focalizate pe câteva principii ce contureazã politica sa de participare activã, pragmatism ºi buget cât mai echilibrat axat pe obþinerea unui profit maxim în domeniul promovãrii imaginii judeþului în strãinãtate. Având în vedere cã bugetul propriu al judeþului Hunedoara pentru anul 2017 va fi adoptat prin hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara cu prevederi
cotidian din Valea Jiului ºi anume Ziarul Vãii Jiului ocupã poziþia a patra cu suma de 4260.95 de lei. Gazeta de Dimineaþã a avut un contract cu instituþia judeþeanã pentru transparenþã decizionalã în cuantum de 1305 lei, în timp ce Cronica Vãii Jiului a beneficiat de 3766.41 faþã de 4.313,36 cât a fost contractul pentru transparenþã decizionalã în anul 2015. De cealaltã parte a baricadei, cele mai mici sume pentru aceste servicii au fost alocate sãptãmânalelor. Astfel, Afaceri Valea Jiului a vaut un contract de 240 de lei pentru anul 2016, iar sãptãmânalul Accent Media a încasat
exprese privind cheltuielile necesare efectuãrii deplasãrilor externe, este necesarã adoptarea unui program de acþiuni în domeniul relaþiilor externe, estimat pentru anul 2017, bazat pe continuarea acþiunilor anterior demarate, pe parteneriatele existente cu diferitele regiuni ºi organizaþii internaþionale, precum ºi cu diverse regiuni europene”, aratã cei de la CJ Hunedoara. “Se va încerca realizarea acþiunilor cu costuri minime, alegându-se cea mai economicã variantã de deplasare ºi participare, urmãrindu-se maximã eficienþã în ce priveºte cheltuirea banilor”, mai aratã cei de la CJH. Oficialii Consiliului Judeþean vor participa, în acest an, la activitãþi legate de participarea la acþiunile organizaþiei „Adunarea Regiunilor Europei”. Totodatã vor participa la 4 acþiuni, “în conformitate cu Calendarul ºi invitaþiile ce se vor transmite din partea judeþelor ºi regiunilor cu care avem acorduri de cooperare, respectiv judeþul Vas, Ungaria ºi regiunea Ningxia Hui, China, a organizaþiilor partenere, precum ºi a organizaþiilor, organismelor sau instituþiilor internaþionale interesate în colaborãri cu Judeþul Hunedoara” ºi la alte 3 acþiuni noi în baza invitaþiilor transmise, cu încadrarea în bugetul aprobat prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU
336 de lei. Pe parcusul anului 2016, proiectele Consiliului Judeþean Hunedoara au fost popularizate ºi prin intermediul radiourilor. Pentru trei posturi de radio, CJH a alocat suma de 11620. Astfel, Big FM Deva a încasat 4500 de lei, Radio Valea Jiului 3600
de lei ºi Radio Color Orãºtie a încasat 3250 de lei. “Publicitatea permanentã ºi constantã este unul din dezideratele politicii manageriale a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane. Instituþia muzealã pune un deosebit accent pe activitatea de publicitate deoarece de modul cum este acesta desfãºuratã depinde ºi imaginea muzeului, modul cum este perceput de comunitatea localã sau de turiºti, feedbackul acþiunilor culturalºtiinþifice ºi educative organizate pentru aceºtia. O mare parte a atenþiei noastre se îndreaptã spre segmentul mass-media. În acest an au fost încheiate 15 contracte cu massmedia (Cronica Vãii
Jiului, Accent Media, Ziarul Hunedoreanului, Exclusiv Hunedoara, Ordinea Zilei, Servus Hunedoara, Mesagerul Hunedorean, Ziarul Vãii Jiului, ªtiri din Vest, Hunedoara Mea, Kapital TV, Hunedoara TV, Info HD, Radio BIG FM). Astfel, în anul 2016 au apãrut 343 de articole în presa scrisã ºi on-line, 49 comunicate de presã, 35 apariþii la emisiuni ºi ºtiri TV (TVR 1, TVR 2, Antena 1, HD TV, Info HD, Kapital TV) ºi 17 emisiuni ºi ºtiri la posturile de radio (Deva, Timiºoara, Orãºtie)”, aratã cei de la CJH. În anul 2015, CJH a alocat pentru transparenþã decizionalã suma de 127.597,49.
Monika BACIU
Exerciþii de simulare în Parâng S
alvamontiºtii, dar ºi jandarmii montani vor organiza, astãzi, un exerciþiu de salvare la mare înãlþime. Acþiunea va avea loc în staþiunea montanã Parâng, iar cei implicaþi vor testa echipamentele, dar ºi modul de acþiune în situaþii limitã. “1 februarie 2017, începând cu ora 11.00, în staþiunea montanã Parâng se vor desfãºura exerciþii comune privind intervenþia instituþiilor abilitate în cazul unor incidente în zona montanã. Telescaunele vor functiona pânã la ora 10:30, urmând ca dupã terminarea exerciþiilor (aproximativ 1 orã) sã îºi reia programul normal de funcþionare”, spun cei din Parâng. Un astfel de exerciþiu a avut deja loc în staþiunea montanã Straja. Scopul organizãrii celor douã exerciþii este de a testa capacitatea de intervenþie a salvamontiºtilor, jandarmilor,
poliþiºtilor, reprezentanþilor I.S.U. ºi operatorilor instalaþiilor de transport pe cablu în urmãtoarelor situaþii: Intervenþia pentru acordarea primului ajutor ºi transportul accidentatului de pe o pârtie de schi. Intervenþia pentru cãutarea unei persoane rãtãcite în zona montanã; Intervenþia pentru salvarea persoanelor din instalaþiile de transport pe cablu în cazul în care instalaþiile se blocheazã. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Februarie 2017
Henþ cu mâna
DUPÃ MODELUL BECALI În plin scandal Becali – Armatã, pentru drepturile echipei Steaua, a apãrut acum o altã telenovelã. Negoiþã Dinamo versus Nicolae Badea, acesta
din urmã fostul patron al “câinilor roºii”. Nu era destul cã s-au umplut ecranele televizoarelor de balamucul dintre Becali ºi vajnica armata românã, acum mai
apare o nouã panaramã de spectacol, de data asta din ªoseaua ªtefan cel Mare. Gigi Becali poartã de-acum povara defectelor sale, fanfaron, cabotin, sfidãtor, dipreþuitor. A înjurat ºi insultat pe toatã lumea ºi acum culege roadele. “Fraþii” lor de la Dinamo au luat exemplu. Prostiile se învaþã
repede. Rãzboiul stelist dintre Becali ºi Talpan s-a mutat de-acum pe traiectoria Nicolae Badea – Ionut Negoiþã. Fostul patron Badea (un fel de C.S. Armata!) a câºtigat un proces de 2 milioane de euro, datorie neachitatã de Negoiþã de pe vremea când acesta a preluat Dinamo. Una peste alta, Badea ar cam vrea sã-l elimi-
ne pe Negoiþã definitiv din curtea lui Dinamo, aºa cã rãzboiul este evident. Dacã dihonia a urcat pana la cel mai înalt nivel, la ce sã ne mai aºteptãm la ligile noastre mici, unde se scaldã ºi fotbalul din Valea Jiului.
CÂND TENISUL ERA REGE, ACUM TREI DECENII...
Î
n urmã cu trei decenii, în 1987, încã se mai putea vorbi despre tenisul de câmp. Antrenorul de atunci, Grigore Peter visa sã facã unul dintre cele mai puternice centre din þarã. Au rãmas visele. Dar sã nu uitãm, a fost, totuºi, TENIS ÎN VALEA JIULUI.
TENIS ÎN VALEA JIULUI Pe cuprinsul Vãii Jiului, primii paºi ai miºcãrii sportive, în ipostaze moderne, s-a fãcut la începutul secolului nostru. Miºcarea sportivã de masã ºi de performanþã cuprindea echipe la mai multe discipline, dintre care însã, fotbalul era la loc de frunte. ªi totuºi, în coexistenþã cu „sportul rege”, apar ºi primele locuri de tenis de câmp alãturi de alte sporturi: gimnasticã, concursuri de alergãtori, sporturi de iarnã, lupte, box, tenis de masã. Era de fapt, evoluþia fireascã a lucrurilor, încadrându-se în procesul de transformare pe care activitatea de culturã fizicã din þara nostrã îl traversa pânã atunci ºi de atunci încolo. Astfel, la dezvoltarea tenisului românesc, o contribuþie deosebitã o va avea în anii ’30 ºi Clubul Atletic al Minerilor Petroºani (C.A.M.P.), prima denumire a Clubului Jiul. Inginerul
Ioan Winklehner, director de minã, fondator al C.A.M.P. –ului în 1919, a sprijinit miºcarea sportivã din Petroºani, în care nu a neglijat nici tenisul. Au apãrut jucãtori de tenis deveniþi cunoscuþi în întrecerile cu jucãtori ai altor echipe: San Gali, Dr. Lupu, Dorner, Obetkone, Szelne, soþii Schlosser au fost pionieri ai tenisului petroºenean. De remarcat cã activitatea de tenis de la Petroºani ºi Lupeni se circumscrie activitãþii proeminente din oraºele de provincie cu terenuri ºi cluburi de tenis: Galaþi, Iaºi, Ploieºti, Brãila, Sulina, Bacãu, Craiova, Rm. Vâlcea sau Târgoviºte. Valea Jiului devine ºi o … vale a tenisului. Astfel, la Lupeni, în anii 1927-28 se impun la ”Sporting Club”, alãturi de fotbal, tenis de masã „ping pong” ºi lupte, tenisul de camp. Dintre animatorii tenisului lupenean ai acelor ani îi amintim pe Ioan Nicolae, Ferencz Fery
Facsimil dintr-un interviu realizat în urmã cu 30 de ani, în anul 1987 ºi Ioan Bujor. În 1921 i-a fiinþã ”Sporting Club” Vulcan, la iniþiativa directorului general Istvan Lugcsi ºi a doctorului Jeno Gidro. O vie activitate a început sã se dezvolte la tenis, sporturi de iarnã, atletism, lupte, activitate susþinutã de Mor Berkovits (vice preºedinte), Kalman Hodan ºi Ioan Mihuþ. Unul dintre amatorii tenisului vulcãnean a fost Lajos Deak, funcþionar la mina Vulcan. C.S. Lonea (primul preºedinte N. Gavrilescu) înfiinþat în 1921, îi va avea ca animatori în tenis pe Eugeni Tigãreanu ºi Iosif Zoler. La C.S. Aninoasa, alãturi de sporturi de iarnã ºi fotbal, tenisul este promovat de preºedintele clubului Adrian Braha (1936) ºi de jucãtorii Oct. Jurcã, Simion Bulea, iar Dezso Kovacs, fotbalist, ce se va ocupa de tenis începând din 1938! La S.C. Petrila, tenisul se
joacã din 1924, la iniþiativa lui Geze Horvath, iar la „Parângul C.F.R.” Petroºani, înfiinþat în 1933, Sandor Kendi ºi Nicolae Boteanu ajutã enorm la impunerea tenisului. Tenisul are un oarecare recul în Valea jiului unde toþii ochii erau pe „echipa de aur” a fotbaliºtilor anilor ’50, când Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni jucau în Divizia „A”. Va exista un jucãtor de tenis (de fapt un poli sportiv care va juca ulterior rugby ºi fotbal) între anii 1949 1961 la Jiul. Numele lui: Mircea Pascu. Între anii 1960-1965 tenisul cunoaºte o perioadã de înflorire în Valea Jiului (fotbaliºtii jucau în divizia B…) existând o echipã de divizia A, atât la masculin cât ºi la feminin, seniori ºi juniori, antrenaþi de Ghe. Cozbuc. Astfel se remarcã în acestã perioadã la Jiul Petroºani, E. Juhasz, C.
Vasilescu, Viorel Turdeanu la seniori, ªerban Verone ºi Vasile Vasile la tineret, Mihai Bonea, Puiu Petreanu, Tiberiu Kelemen ºi Puiu Piso la juniori. La feminin, Maria Cenuºe, M. Verone, Tuni Nemeº ºi Rodica Davidovici sunt cele mai proeminente la senioare ºi junioare. La Minerul Lupeni cei mai cunoscuþi jucãtori erau Mircea Corpadea, M. Iacob ºi Cãtãlin Iacob. Se jucau partide frecvente între echipele din Petroºani ºi Lupeni. Echipa de tineret a Jiului a participat ºi în tabãra internaþionalã de la Cluj, unde coordonatorii erau Cristea Caralulis ºi T. Smith. În cadrul diviziei A, Jiul Petroºani va ocupa ºi un loc 2, dupã Steaua Bucureºti. Dupã 1970 tenisul Vãii Jiului este foarte mult practicat de copii, stimulaþi de succesele la nivel internaþional ale cuplului Nãstase - Þiriac, numeroase terenuri de tens improvizate apãrând în cartierul Carpaþi, unde „racheta” de lemn devenise „Dunlop”-ul micuþilor pasionaþi! Performanþe deosebite nu se înregistreazã, deºi câþiva ani se mai pãstreazã o echipã de tineret în divizia A. Dintre jucãtori: Codin Dumitrescu, Bebe Almãjan. Acum trei decenii, în Valea Jiului erau câþiva susþinãtori pasionaþi care încercau sã readucã acest sport în aria competitivitãþii. Astfel de secþii existau la Petroºani în cadrul C.S. Jiul (antrenor Peter Grigore), care dispunea de 7 terenuri de zgurã ºi unul de bitum.
Paginã realizatã de Genu TUÞU