CVJ nr 1473luni4 decembrie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1473

Cronica Vãii Jiului Luni, 4 Decembrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Directorul INSEMEX, întâlnire cu Moayyer, Ambasadorul Republicii Islamice Iran

D

irectorul general al INSEMEX, Artur Gãman s-a întâlnit cu Execelenþa SAMoayyer, Ambasadorul Republicii Islamice Iran. Întrevederea a avut loc la sediul Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România în data de 28 noiembrie 2017. “În cadrul întâlnirii au fost dezbãtute aspecte privind identificarea oportunitãþilor de extindere a cooperãrii bilaterale în domeniile specifice de activitate ale Institutului. Credem cu tãrie cã aceastã întâlnire va fi una din multele serii de

iniþiative de acest gen, ce vor avea menirea sã creeze cele mai favorabile condiþii pentru întãrirea capacitãþii de cercetare ºi inovare la nivel naþional”, aratã o informare a INSEMEX Petroºani. Întâlnirea a avut loc la invitaþia preºedintelui Mihai Mihãiþã, iar directorul general dr. ing. George-Artur Gãman a participat ca reprezentant al Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INCD INSEMEX Petroºani.

Monika BACIU

Salariile minerilor AR PUTEA SÃ CREASCÃ

L

iderii minerilor din Valea Jiului lucreazã acum, împreunã cu administraþia, la un proiect de mãrire a salariilor. Decizia vine tocmai pentru ca, transferul contribuþiilor cãtre angajaþii CEH sã nu afecteze în niciun fel salariile nete. >>> PAGINA A 7-A

Fãrã semnal la telefon în munþii din Hunedoara!

ANCOM doar promite

unt suprafeþe S mari în judeþul Hunedoara în care oamenii nu pot folosi telefoanele mobile.

Cei mai expuºi sunt turiºtii ºi nu o datã au fost grave probleme din acest motiv, însã, deºi autoritãþile au tot cerut sã fie amplasaþi stâlpi GSM, acest lucru nu a fost încã posibil.

ªi nici nu sunt mari ºanse. Oricum, cei care se ocupã de asta promit acum o dezbatere publicã. „În urma demersurilor pe care le-am fãcut la ANCOM, am primit un rãspuns care spune cã în caietele de sarcini, pentru obþinerea viitoarelor licenþe, vor fi incluse ºi zonele albe din toatã þara, dar cu preponderenþã acolo

unde este necesar. Noi avem nevoie de semnal în Hunedoara, în Retezat, Parâng ºi aºa mai departe. E, însã, foarte greu sã montãm antene, atâta vreme cât discutãm de arii protejate ºi mai ales cã alimentarea cu energie electricã este deficitarã pe anumite zone.

Totuºi, urmeazã sã se facã o dezbatere publicã pe acest subiect, iar în

caietele de sarcini vor fi incluse aceste aspecte ºi este foarte probabil ca, cel puþin un operator de telefonie sã acopere câteva zone.

Nu integral, dar mãcar pe cele de maxim interes pentru vizita-

tori”, a declarat Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara.

Zonele ºi traseele din Munþii Retezat care în prezent nu au acoperire GSM sunt: Poiana Pelegii, Lacul Bucura, Tãul Peleaga,

Tãul Peleguþa, Platoul Radeº-Zlata, Stâna de Râu, Valea Galeºului, Valea Rea, Valea Pietrele, Zona Cîmpuºel, Cîmpu Mielului ºi Cabana Buta. Salvamontiºtii, ori jandarmii montani reuºesc cu greu sã localizeze un rãtãcit, despre care aflã date de la rudele de acasã, din acest motiv, iar serviciul 112 nu poate fi apelat deloc în aceste situaþii, de pe telefonul celui ce este în acel loc.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Decembrie 2017

Piatra s-a “dizolvat”

S

ocietatea care a fost înfiinþatã în subordinea Consiliului Local Petroºani pentru a promova turismul din Parâng va fi dizolvatã ºi lichidatã.

Aleºii locali de la Petroºani au votat în unanimitate proiectul de hotãrâre privind “aprobarea demarãrii procedurilor de dizolvare ºi lichidare a S.C.Piatra S.A”.

“Precizãm faptul cã activitatea societãþii este suspendatã din data de 1.02.2012.

Având în vedere faptul cã menþinerea acestei societãþi nu se mai

justificã, aceasta presupunând întocmirea ºi depunerea de situaþii financiare periodice, propun Consiliului Local adoptarea proiectului de hotãrâre privind aprobarea demarãrii procedurii de dizolvare ºi lichidare a SC Piatra SA”, aratã proiectul aprobat de consilierii locali de la Petroºani.

înfiS ocietate inþatã în 2008

Societatea SC Piatra SA a fost înfiinþatã în anul 2008, iar unicul acþionar a fost Consiliul Local al municipiului Petroºani. “Înfiinþarea acestei societãþi a fost fãcutã

pentru a prelua în administrare bunurile realizate în cadrul proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng””, mai aratã acelaºi document.

Numai cã ulterior legile s-au modificat, iar “delegarea directã a rãmas posibilã doar dacã era fãcutã cãtre un serviciu public din subordinea Consiliului Local. Astfel, a fost înfiinþat Serviciul Public “Dezvoltarea domeniului schiabil”, în cadrul Direcþiei Administrarea Domeniului Public ºi Privat, care administreazã telescaunele ºi toate celelalte bunuri

realizate prin implementarea proiectului de care am fãcut vorbire”, mai noteazã documentul. În 2008, consilierii locali din Petroºani aprobau înfiinþarea unei noi societãþi comerciale, care sã funcþioneze în subordinea administraþiei publice locale ºi sã se ocupe de proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng.

Câteva luni mai târziu, reprezentanþii Adunãrii Generale a Acþionarilor au numit ºi un administrator al societãþii, iar mai apoi, în regim part – time, a fost angajat ºi un contabil. Firma pleca la drum cu proiecte îndrãzneþe, cel puþin la nivel declarativ, iar reprezentanþii AGA NOU ÎN PETROªANI! spuneau, nici mai VIDEO-ENDOSCOPIE mult nici

Vidanja nu mai urcã în Straja

3 vidanjãri în 2016, douã în 2017

V

idanja de la ApaServ Valea Jiului nu va mai urca în staþiunea montanã Straja. Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului, nu se lasã înduplecat de solicitãrile cabanierilor din Straja.

Conducerea societãþii de apã din Valea Jiului a anunþat încã de acum câteva sãptãmâni, cã pânã la data de 1 decembrie cabanele care nu se vor racorda la noua reþea de canalizare nu vor mai fi vidanjate.

Potrivit lui Costel Avram, în anul 2016, Asociaþia ProStraja a solicitat de 3 ori vidanja, iar în cursul acestui an acest serviciu a fost solicitat numai de douã ori. La sfârºitul sãptãmânii trecute, circa 50% din cabanele din Straja s-au branºat la noul sistem de canalizare. Începând de la mijlocul

lunii octombrie, Straja are canalizarea funcþionalã, astfel încât apele uzate menajere de la cele 150 de cabane existente, cu cca. 1.350 locuri de cazare actuale, sã fie transportate în colectorul principal din Municipiul Lupeni, cu deversare în staþia de epurare Dãnutoni. Pentru atingerea acestui scop au fost executate lucrãrile aferente a douã obiective de investiþii, respectiv “canalizare menajerã în staþiunea turisticã straja — Lupeni” executatã de

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

cãtre S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. din surse proprii ºi prin propriile forþe de execuþie ºi “colector menajer staþiunea straja — Lupeni”, investiþie realizatã cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara de cãtre Hidroconstrucþia SA. În primul caz, lucrãrile au presupus sãparea unei reþele de canalizare pe o distantã de 1.834m, care sã preia toate apele menajere de la cabanele din zonã ºi sã le transporte gravitaþional pânã la

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

mai puþin, ca cã ºi-au propus sã facã ordine în munte, în aºa fel încât turiºtii sã fie atraºi ºi nu alungaþi din staþiune. În plus, SC Piatra SA ar fi trebuit sã preia în concesiune domeniul schiabil din Masivul Parâng – cu tot ceea ce cuprindea acesta – dupã implementarea proiectului de investiþii intitulat “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Iar pentru toate acestea s-au stabilit ºi salarii pentru cei doi angajaþi, respectiv contabilul plãtit cu ora ºi administratorul firmei, în regim full – time.

Monika BACIU

cãminul de sitare din colector. Valoare lucrãrilor alocatã în acest moment a fost de 250.000 lei. În ceea ce priveºte celui de-al doilea obiectiv de investiþii acesta a presupus executarea a douã canale colectoare în lungime totalã de 4997 metri ºi a 66 de cãmine de vizitare. Scopul acestui canal colector este de a prelua întreaga canalizare din Staþiunea Straja — Lupeni, iar prin intermediul instalaþiei de sitare separarea ºi reþinerea solidelor, dupã care transportarea apei uzate preluatã pânã la colectorul principal din Municipiul Lupeni.

Totodatã, pe strada Straja DN 664 A colectorul preia casele pânã la intersecþie cu str. Calea Brãii, dupã care preia toate casele din zonã pânã la strada Narciselor. Valoarea totalã a investiþiei este de 1.792.416 lei (valoare fãrã TVA).

Monika BACIU

NAS, GÂT, URECHI

z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Decembrie 2017

ªtiaþi cã...

Petroºaniul este traversat de peste 150 de km de conducte de apã S

ubsolul municipiului Petroºani este un pãienjeniº de conducte. Cei de la ApaServ Valea Jiului oferã informaþii inedite celor care utilizeazã reþelele de socializare.

Astfel, aflãm de la oficialii ApaServ Valea Jiului, cã reþelele de apã ºi canal din municipiul Petroºani sunt exploatate de 43 de angajaþi. “În municipiul Petroºani exploatarea reþelelor de apã potabilã ºi canalizare este asiguratã de secþia apã

canal Petroºani, cu cei 43 de angajaþi ºi cu sprijinul structurilor suport de la nivel central ºi sub directa coordonare a Departamentului Exploatare”, aratã cei de la ApaServ Valea Jiului. În plus, Petroºaniul este traversat de peste 150 de kilometri de conducte, de aducþiune, distribuþie ºi canalizare.

“Alimentarea cu apã potabilã a municipiul Petroºani se realizeazã din staþia de tratare apã Zãnoaga, staþia de tratare apã Taia, staþia de tratare apã Jieþ ºi staþia de tratare

apã Valea de Peºti.

Asigurarea alimentãrii cu apã a municipiului Petroºani se face prin 40 km conducte aducþiune, 116 km reþele de distribuþie ºi 38 km conducte de branºament. Serviciul de preluare ºi transport al apelor uzate se realizeazã printr-un sistem de conducte totalizând 83 km, descarcarea fãcându-se in staþia de epurare Dãnuþoni”, mai aratã informarea ApaServ Valea Jiului.

Operatorul Regional de apã are în administrare ºi exploatare un sistem unitar

pentru toatã Valea Jiului care cuprinde 600 km reþele de alimentare cu apã din care 360 km reþele de distribuþie a apei, 132 km conducte de aducþiune, 108 km branºamente, 250 km reþele de canalizare, 4 staþii de tratare a apei brute: Taia, Jieþ, Zãnoaga ºi Valea de Peºti, o staþie de filtre: Braia – Lupeni, 3 staþii de

pompare a apei: Petrila, Aninoasa ºi Lupeni, 17 rezervoare de înmagazinare: - capacitatea totalã de înmagazinare 35.800 mc, 13 staþii de pompare apã uzatã: 1 la Lupeni, 4 la Vulcan, 1 la Aninoasa, 5 la Petrila ºi 2 la Petroºani, 3 staþii de epurare: Cimpa, Dãnuþoni ºi Uricani.

Monika BACIU

ApaServ Valea Jiului a predat o investiþie autoritãþilor petrilene

A

paServ Valea Jiului a predat o investiþie de peste 1,2 milioane de lei autoritãþilor locale de la Petrila. Este vorba de investiþia “reabilitare reþea alimentare cu apã cartier Moliviº” din oraºul Petrila.

“SC ApaServ Valea Jiului Sà Petroºani îºi desfãºoarã activitatea potrivit Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizare, încheiat cu Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Apa Valea Jiului” – în numele unitãþilor administrative-teritoriale membre, printer care ºi UAT Oraºul

Petrila. Potrivit acestui contract, operatorul regional de apã are obligaþia exploatãrii, întreþinerii ºi administrãrii infrastructurii de apã ºi canal existente în zona oraºelor din Valea Jiului. Astfel, în urma finalizãrii unei investiþii finanþate din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene prin POS Mediu, a fost realizat proiectul “reabilitare reþea alimentare cu apã cartier Moliviº” din oraºul Petrila în valoare de 1.190.523,72 lei (fãrã TVA). Potrivit Ordinului Ministrului Fondurilor Europene nr. 285/2016, infrastructura de apã ºi canalizare finanþate din fonduri publice ºi fonduri europene

nerambursabile face parte din domeniul public al autoritãþilor locale. Programul lucrãrilor de investiþii, sarcinile ºi responsabilitãþile consiliilor locale ºi ale operatorilor sau operatorilor regionali ai serviciului public de alimentare cu apã ºi canalizare, condiþiile de restiuire sau repartiþie a bunurilor rezultate au fost stabilite prin contractul de

delegare a gestiunii serviciilor încheiat între ADI, în numele consiliilor locale ºi operatorul regional al serviciului public de alimentare cu apã ºi canalizare”, aratã documentele.

Bunurile aferente investiþiei urmeazã a fi înregistrate în evidenþa patrimoniului public al oraºului Petrila ºi vor fi concesionate operatorului regional de apã, SC ApaServ Valea Jiului. Una dintre atribuþiile esenþiale ale operatorului regional de apã SC ApaServ Valea Jiului SÃ Petroºani, este aceea de implementare a programelor de investiþii cofinanþate de Comisia Europeanã prin programele operaþionale sectoriale de

mediu fiind finalizat proiectul de reabilitare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã, finanþat prin POS – Mediu 2007-2013, în valoare de 40 de milioane de euro. La data prezentei se imple-

menteazã proiectul “Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” – finanþat prin POIM 2014-2020.

Monika BACIU

4 Actualitate

Defilare pe Bulevardul din Vulcan

Tragedia din Parâng putea fi evitatã

E

levi de la liceul militar din Alba Iulia, militari în rezervã ºi retragere, poliþiºti locali ºi echipajele de intervenþie au mãrºãluit pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan.

„L

a munte, vântul se va intensifica treptat, cu rafale ce vor depãºi 60...65 km/h. La altitudini mari vor predomina ninsorile, se va depune strat nou de zãpadã, iar în restul zonei precipitaþiile vor fi mixte ºi se va forma polei. În aceste condiþii, recomandãm turiºtilor sã nu porneascã pe traseele de creastã, pânã ce zãpada nu se stabilizeazã. În Masivul Parâng, pe vãi ºi în zona de creastã, zãpada mãsoarã peste 40 cm”, a fost recomandarea salvamontiºtilor, fãcutã public pentru toþi cei aflaþi la munte, încã din 29 noiembrie 2017.

Avertismentul, însã, nu i-a impresionat deloc pe cei trei turiºti diun Bucureºti, care au plecat vineri la munte, iar unul dintre ei a fost ucis de o avalanºã.

Bãrbatul de 38 de ani, din Bucureºti a fost ucis de o avalnºã în zona de creastã din masivul Parâng. Acesta se afla într-un grup de 3 turiºti, toþi din Capitalã, care au urcat pe munte, deºi ºtiau care sunt condiþiile ºi cã vremea nu este favorabilã. Pe 112, în jurul orei 12,00, vineri dupã-amiazã, a venit semnalul de alarmã.

Avalanºa s-a produs la

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Decembrie 2017

peste 2.000 de metri altitudine, în vârful Cârja. „Echipa de prim rãspuns alcãtuitã din 3 salvamontiºti ºi 2 jandarmi montani a ajuns la bãrbatul surpins de avalanºã care nu a mai prezenta semne vitale.

Turistul, în vârstã de 38 de ani, a fost scos de prietenii lui din zãpada care l-a târât aproximativ un kilometru pe o vale îngustã ºi abruptã din zona vârfului Cârja, masivul Parâng. Bãrbatul a fost gãsit îngropat la un metru în stratul de zãpadã fãrã semne vitale.

Cel mai probabil, bãrbatul prezintã leziuni în zona coloanei cervicale ºi a cutiei toracice. Trupul bãrbatul a fost transportat cu o targã de salvamontiºti ºi jandarmii montani pe un traseu dificil, accidentat ºi acoperit cu zãpadã, pânã la DN 66, de unde a fost preluat de un echipaj al Serviciului de Medicinã Legalã”, au declarat reprezentanþii Centrului Judeþean de Comunicare ºi Informare Publicã

Hunedoara.

Anemona Doda purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara a afirmat cã, în zona producerii avalanºei, era un grup de persoane, iar doi turiºti au fost surprinºi de zãpadã. Doar unul a reuºit sã se salveze.

Celãlalt a fost dat dispãrut, pânã ce echipele l-au gãsit, din

pãcate fãrã sã mai poatã face ceva pentru el.

Omul a fost scos din zãpadã ºi a fost declarat decedat. Trupul fãrã viaþã al turistului de 38 de ani a fost coborât din munte, prin Defileul Jiului.

Turiºtii erau într-o drumeþie pe un traseu de creastã, când a avut loc avalanºa. La munte, vremea este foarte rea ºi, cu

toate cã salvamontiºtii i-au sfãtuit pe cei care au urcat în aceste zile sã nu se aventureze pe trasee, cei trei nu au þinut cont ºi au plecat pe riscul lor.

Salvamontiºtii îi avertizeazã pe turiºti asupra pericolului declanºãrii unor avalanºe în zonele

înalte ale masivelor Vâlcan, Parâng ºi Retezat. Avalanºele s-ar putea declanºa ca urmare a faptului cã a nins mult, iar cantitatea de zãpadã care a cãzut în ultimele zile, nu s-a stabilizat.

Diana MITRACHE

A fost un moment impresionant ºi toatã parada a fost aplaudatã de oamenii care au privit de pe margini.

Vulcanul a fost în sãrbãtoare.

Manifestãrile de Ziua Naþionalã, însã, au avut loc în Parcul

Teodora Lucaciu, acolo unde existã ºi monumentul Eroului Necunoscut ºi totul a culminat cu ceremonia de ridicare a Drapelului pe catarg.

De altfel, la aceastã

Cu mic, cu mare, de Ziua Naþionalã, la Petroºani rapelul României a fost D ridicat pe un catarg înalt în Parcul Carol Schreter, la Petroºani. Cu steguleþe tricolore, cocarde ºi multã voie-bunã, în ciuda vremii mohorâte, zeci de oameni au venit ºi la Petroºani sã sãrbãtoreascã Ziua Naþionalã.

A fost un prilej de a asculta muzicã popularã ºi a reînvia

Primãria Vulcan se extinde construcþie de 3 metri O pe 7 va fi lipitã de actualul sediu al Primãriei din Vulcan.

Decizia le aparþine edililor de aici, care spun cã se supun rigorilor legii, iar în ºedinþa de consiliu din luna noiembrie au votat în unanimitate decizia de a face o astfel de construcþie, necesarã mutãrii arhivei. Toþi

sentimentul de patriotism, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vorbit tuturor despre cei 99 de ani care s-au scurs de la Marea Unire. „Este Ziua Naþionalã a României, dar, mai presus de asta, este ziua în care un ideal, un vis mãreþ al poporului român ºi al fiecãrui român, s-a împlinit acum 99 de ani. Anul viitor vor fi 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de când România a devenit o naþiune care a avut un

consilierii au aprobat extinderea. „Încã nu am fãcut calculul pentru a vedea cât ne costã extinderea primãriei. Suntem doar la prima fazã a proiectului.

Este o normã a celor de la Arhivele statului, care spune cã spaþiul destinat arhivei este prea mic ºi ne-au dat o notã de remediere ca sã extindem, în cursul anului viitor, spaþiul în care este acum arhiva. Se va face o anexã, lipitã de clãdirea existentã, pentru a avea capacitatea necesarã. Acum s-a votat doar ideea de extindere”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimar al Vulcan, la finalul ºedinþei de consiliu.

Sediul primãriei din Vulcan a

cuvânt de spus în Europa ºi în lume. E un moment în care, în strãfundul sufletului nostru, cu siguranþã, avem un sentiment de dragoste ºi iubire faþã de aceastã þarã”, le-a spus celor adunaþi în parc, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul muncipiului Petroºani.

Cu acest prilej, cei care au venit la ceremonie au putut gusta din mâncarea tradiþionalã ce a fost servitã în parc: fasole cu cârnaþi.

Spectacolul, însã, a continuat cu artiºti locali, aplaudaþi de întreaga asistenþã.

Diana MITRACHE

radiþii, porturi ºi gustãri de tot felul au fost punctate de elevii Colegiului Naþional Mihai Emimescu din Petroºani, de Ziua Naþionalã.

fost ianugurat în anul 2008, în luna ianuarie, însã, de atunci nu s-au mai adus modificãri acestei clãdiri. Extinderea de acum ar fi prima care ar urma sã aibã loc, ca urmare a deciziilor impuse, însã, deocamdatã nimeni nu a putut preciza ºi cât va costa aceastã lucrare.

Diana MITRACHE

Cu toþii s-au strâns în curtea ºcolii, fiecare reprezentând câte un þinut al României, cu tot ce au gãsit ei de cuviinþã, ca sã impresioneze juriul.

Au avut cu ce, pentru cã s-au pregãtit aºa cum se cuvine. Am vãzut în curtea liceului, de la þigani, la momârlani ºi de la maramureºeni la dunãreni, însã toþi s-au întrecut în cadrul acestui concurs, pentru care s-au pregãtit temeinic de mai bine de o sãptãmânã. „Fiecare clasã a liceu-

ceremonie au fost aduse mai multe steaguri de luptã ce au aparþinut diverselor batalioane în rãzboi, iar autoritãþile locale au vorbit despre însemnãtatea acestei zile. „Dacã la 1 decembrie 1918 istoria s-ar fi scris altfel pentru noi românii, momentul de astãzi nu ar fi existat.

Datorãm eroilor acestui neam ºansa extraordinarã de a veni împreunã în acest loc sfânt pentru noi toþi, de Ziua Naþionalã a României, la monumentul Eroului Necunoscut. Tuturor

Ziua României, aºa cum ºtiu „teoreticienii”

T

lui nostru, în afarã de cele de a XII-a, care jurizeazã, ia câte o regiune, sau o minoritate naþionalã, fac împreunã un stand, ne prezintã un moment

artistic, specific regiunii respective ºi noi jurizãm”, a explicat Andrei ªchiopu, membru al juriului, îmbrãcat ºi el cu un tricou ce simboliza

celor ce au rãmas, în memoria fiinþei noastre naþionale, ca mari înfãptuitori de unitate , ca luptãtori credincioºi þãrii ºi neamului nostru le datorãm ceea ce suntem azi. Fiecare dintre aceºti eroi ai neamului a plãtit un preþ pe care istoria de acum un secol l-a cerut”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, în deschiderea evenimentului de la Vulcan, din Parcul Teodora Lucaciu. ªi cei de la Vulcan, întreaga asistenþã, Basarabia. „Fiecare ºi-a amenajat standurile, în funcþie de cum au tras la sorþi, bileþele din diverse zone ale þãrii ºi îºi etaleazã ce au pregãtit. Este vorba despre un dans, se vede ºi aspectul culinar ºi sperãm ca juriul sã ia cea mai bunã decizie, pentru cã, în fiecare an existã o competiþie strânsã între fiecare clasã”, a explicat ºi Alexandru Lãutaru, directorul Colegiului Naþional „Mihai Eminescu din Petroºani.

S-au pregãtit intens ºi au durat mai bine de o sãptãmânã, timp în care au învãþat dansurile fiecãrei regiuni, ºi-au procurat straie specifice ºi au gãtit ca în zona respectivã.

Este o competiþie, din care, de aceastã datã a câºtigat Clasa a IX- a C, care au reprezentat regiunea noastrã, momârlanii, cu tot ce înseamnã ea.

Diana MITRACHE

consilieri locali ºi oameni simpli, nu puteau sã lase sã se încheie ceremoniile de Ziua Naþionalã, fãrã ca Gheorghe Ile sã nu recite o poezie.

Au urmat elevii ºcolilor din localitate, însã, cel mai impresionant moment a fost parada militarã, apreciatã de toatã lumea din oraº.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Defilare pe Bulevardul din Vulcan

Tragedia din Parâng putea fi evitatã

E

levi de la liceul militar din Alba Iulia, militari în rezervã ºi retragere, poliþiºti locali ºi echipajele de intervenþie au mãrºãluit pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan.

„L

a munte, vântul se va intensifica treptat, cu rafale ce vor depãºi 60...65 km/h. La altitudini mari vor predomina ninsorile, se va depune strat nou de zãpadã, iar în restul zonei precipitaþiile vor fi mixte ºi se va forma polei. În aceste condiþii, recomandãm turiºtilor sã nu porneascã pe traseele de creastã, pânã ce zãpada nu se stabilizeazã. În Masivul Parâng, pe vãi ºi în zona de creastã, zãpada mãsoarã peste 40 cm”, a fost recomandarea salvamontiºtilor, fãcutã public pentru toþi cei aflaþi la munte, încã din 29 noiembrie 2017.

Avertismentul, însã, nu i-a impresionat deloc pe cei trei turiºti diun Bucureºti, care au plecat vineri la munte, iar unul dintre ei a fost ucis de o avalanºã.

Bãrbatul de 38 de ani, din Bucureºti a fost ucis de o avalnºã în zona de creastã din masivul Parâng. Acesta se afla într-un grup de 3 turiºti, toþi din Capitalã, care au urcat pe munte, deºi ºtiau care sunt condiþiile ºi cã vremea nu este favorabilã. Pe 112, în jurul orei 12,00, vineri dupã-amiazã, a venit semnalul de alarmã.

Avalanºa s-a produs la

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Decembrie 2017

peste 2.000 de metri altitudine, în vârful Cârja. „Echipa de prim rãspuns alcãtuitã din 3 salvamontiºti ºi 2 jandarmi montani a ajuns la bãrbatul surpins de avalanºã care nu a mai prezenta semne vitale.

Turistul, în vârstã de 38 de ani, a fost scos de prietenii lui din zãpada care l-a târât aproximativ un kilometru pe o vale îngustã ºi abruptã din zona vârfului Cârja, masivul Parâng. Bãrbatul a fost gãsit îngropat la un metru în stratul de zãpadã fãrã semne vitale.

Cel mai probabil, bãrbatul prezintã leziuni în zona coloanei cervicale ºi a cutiei toracice. Trupul bãrbatul a fost transportat cu o targã de salvamontiºti ºi jandarmii montani pe un traseu dificil, accidentat ºi acoperit cu zãpadã, pânã la DN 66, de unde a fost preluat de un echipaj al Serviciului de Medicinã Legalã”, au declarat reprezentanþii Centrului Judeþean de Comunicare ºi Informare Publicã

Hunedoara.

Anemona Doda purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara a afirmat cã, în zona producerii avalanºei, era un grup de persoane, iar doi turiºti au fost surprinºi de zãpadã. Doar unul a reuºit sã se salveze.

Celãlalt a fost dat dispãrut, pânã ce echipele l-au gãsit, din

pãcate fãrã sã mai poatã face ceva pentru el.

Omul a fost scos din zãpadã ºi a fost declarat decedat. Trupul fãrã viaþã al turistului de 38 de ani a fost coborât din munte, prin Defileul Jiului.

Turiºtii erau într-o drumeþie pe un traseu de creastã, când a avut loc avalanºa. La munte, vremea este foarte rea ºi, cu

toate cã salvamontiºtii i-au sfãtuit pe cei care au urcat în aceste zile sã nu se aventureze pe trasee, cei trei nu au þinut cont ºi au plecat pe riscul lor.

Salvamontiºtii îi avertizeazã pe turiºti asupra pericolului declanºãrii unor avalanºe în zonele

înalte ale masivelor Vâlcan, Parâng ºi Retezat. Avalanºele s-ar putea declanºa ca urmare a faptului cã a nins mult, iar cantitatea de zãpadã care a cãzut în ultimele zile, nu s-a stabilizat.

Diana MITRACHE

A fost un moment impresionant ºi toatã parada a fost aplaudatã de oamenii care au privit de pe margini.

Vulcanul a fost în sãrbãtoare.

Manifestãrile de Ziua Naþionalã, însã, au avut loc în Parcul

Teodora Lucaciu, acolo unde existã ºi monumentul Eroului Necunoscut ºi totul a culminat cu ceremonia de ridicare a Drapelului pe catarg.

De altfel, la aceastã

Cu mic, cu mare, de Ziua Naþionalã, la Petroºani rapelul României a fost D ridicat pe un catarg înalt în Parcul Carol Schreter, la Petroºani. Cu steguleþe tricolore, cocarde ºi multã voie-bunã, în ciuda vremii mohorâte, zeci de oameni au venit ºi la Petroºani sã sãrbãtoreascã Ziua Naþionalã.

A fost un prilej de a asculta muzicã popularã ºi a reînvia

Primãria Vulcan se extinde construcþie de 3 metri O pe 7 va fi lipitã de actualul sediu al Primãriei din Vulcan.

Decizia le aparþine edililor de aici, care spun cã se supun rigorilor legii, iar în ºedinþa de consiliu din luna noiembrie au votat în unanimitate decizia de a face o astfel de construcþie, necesarã mutãrii arhivei. Toþi

sentimentul de patriotism, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vorbit tuturor despre cei 99 de ani care s-au scurs de la Marea Unire. „Este Ziua Naþionalã a României, dar, mai presus de asta, este ziua în care un ideal, un vis mãreþ al poporului român ºi al fiecãrui român, s-a împlinit acum 99 de ani. Anul viitor vor fi 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de când România a devenit o naþiune care a avut un

consilierii au aprobat extinderea. „Încã nu am fãcut calculul pentru a vedea cât ne costã extinderea primãriei. Suntem doar la prima fazã a proiectului.

Este o normã a celor de la Arhivele statului, care spune cã spaþiul destinat arhivei este prea mic ºi ne-au dat o notã de remediere ca sã extindem, în cursul anului viitor, spaþiul în care este acum arhiva. Se va face o anexã, lipitã de clãdirea existentã, pentru a avea capacitatea necesarã. Acum s-a votat doar ideea de extindere”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimar al Vulcan, la finalul ºedinþei de consiliu.

Sediul primãriei din Vulcan a

cuvânt de spus în Europa ºi în lume. E un moment în care, în strãfundul sufletului nostru, cu siguranþã, avem un sentiment de dragoste ºi iubire faþã de aceastã þarã”, le-a spus celor adunaþi în parc, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul muncipiului Petroºani.

Cu acest prilej, cei care au venit la ceremonie au putut gusta din mâncarea tradiþionalã ce a fost servitã în parc: fasole cu cârnaþi.

Spectacolul, însã, a continuat cu artiºti locali, aplaudaþi de întreaga asistenþã.

Diana MITRACHE

radiþii, porturi ºi gustãri de tot felul au fost punctate de elevii Colegiului Naþional Mihai Emimescu din Petroºani, de Ziua Naþionalã.

fost ianugurat în anul 2008, în luna ianuarie, însã, de atunci nu s-au mai adus modificãri acestei clãdiri. Extinderea de acum ar fi prima care ar urma sã aibã loc, ca urmare a deciziilor impuse, însã, deocamdatã nimeni nu a putut preciza ºi cât va costa aceastã lucrare.

Diana MITRACHE

Cu toþii s-au strâns în curtea ºcolii, fiecare reprezentând câte un þinut al României, cu tot ce au gãsit ei de cuviinþã, ca sã impresioneze juriul.

Au avut cu ce, pentru cã s-au pregãtit aºa cum se cuvine. Am vãzut în curtea liceului, de la þigani, la momârlani ºi de la maramureºeni la dunãreni, însã toþi s-au întrecut în cadrul acestui concurs, pentru care s-au pregãtit temeinic de mai bine de o sãptãmânã. „Fiecare clasã a liceu-

ceremonie au fost aduse mai multe steaguri de luptã ce au aparþinut diverselor batalioane în rãzboi, iar autoritãþile locale au vorbit despre însemnãtatea acestei zile. „Dacã la 1 decembrie 1918 istoria s-ar fi scris altfel pentru noi românii, momentul de astãzi nu ar fi existat.

Datorãm eroilor acestui neam ºansa extraordinarã de a veni împreunã în acest loc sfânt pentru noi toþi, de Ziua Naþionalã a României, la monumentul Eroului Necunoscut. Tuturor

Ziua României, aºa cum ºtiu „teoreticienii”

T

lui nostru, în afarã de cele de a XII-a, care jurizeazã, ia câte o regiune, sau o minoritate naþionalã, fac împreunã un stand, ne prezintã un moment

artistic, specific regiunii respective ºi noi jurizãm”, a explicat Andrei ªchiopu, membru al juriului, îmbrãcat ºi el cu un tricou ce simboliza

celor ce au rãmas, în memoria fiinþei noastre naþionale, ca mari înfãptuitori de unitate , ca luptãtori credincioºi þãrii ºi neamului nostru le datorãm ceea ce suntem azi. Fiecare dintre aceºti eroi ai neamului a plãtit un preþ pe care istoria de acum un secol l-a cerut”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, în deschiderea evenimentului de la Vulcan, din Parcul Teodora Lucaciu. ªi cei de la Vulcan, întreaga asistenþã, Basarabia. „Fiecare ºi-a amenajat standurile, în funcþie de cum au tras la sorþi, bileþele din diverse zone ale þãrii ºi îºi etaleazã ce au pregãtit. Este vorba despre un dans, se vede ºi aspectul culinar ºi sperãm ca juriul sã ia cea mai bunã decizie, pentru cã, în fiecare an existã o competiþie strânsã între fiecare clasã”, a explicat ºi Alexandru Lãutaru, directorul Colegiului Naþional „Mihai Eminescu din Petroºani.

S-au pregãtit intens ºi au durat mai bine de o sãptãmânã, timp în care au învãþat dansurile fiecãrei regiuni, ºi-au procurat straie specifice ºi au gãtit ca în zona respectivã.

Este o competiþie, din care, de aceastã datã a câºtigat Clasa a IX- a C, care au reprezentat regiunea noastrã, momârlanii, cu tot ce înseamnã ea.

Diana MITRACHE

consilieri locali ºi oameni simpli, nu puteau sã lase sã se încheie ceremoniile de Ziua Naþionalã, fãrã ca Gheorghe Ile sã nu recite o poezie.

Au urmat elevii ºcolilor din localitate, însã, cel mai impresionant moment a fost parada militarã, apreciatã de toatã lumea din oraº.

Diana MITRACHE

6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Decembrie 2017

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂREA NR. 98/2017

privind rectificarea bugetului local pe anul 2017 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN, Analizând raportul primarului municipiului Vulcan înregistrat sub nr.

108/9612/20.10.2017 prin care se propune rectificarea bugetului local pe anul 2017 aprobat prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 22 / 2017 ºi prin HCL nr.

32/2017, HCL nr.40/2017, Dispoziþia nr. 746/2017, Dispoziþia nr. 788/2017, Hotãrârea Consiliului Local nr. 56 / 2017, Dispoziþia nr. 900/2017, Hotãrârea Consiliului Local nr. 64 / 2017, Hotãrârea Consiliului Local nr. 56 / 2017, Dispoziþia nr. 900/2017,HCL nr. 83/2017, Dispoziþia nr.1242/2017, Hotãrârea Consiliului Local nr. 91 / 2017, Dispoziþia nr.1292/2017, Hotãrârea Consiliului Local nr.92/2017 ºi Dispoziþia nr. 1424/2017, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 108/9613/2017, raportul Direcþiei economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 111/9614/2017, precum ºi avizul comisiei de specialitate „Activitãþi economico-financiare ºi de agriculturã”, înregistrat sub nr.

109/9615/2017, de pe lângã Consiliul local; Având în vedere: Legea nr.6/2017 privind Bugetul de stat pe anul 2017; Decizia ºefului A.J.F.P Hunedoara nr. 5/04.10.2017 prin care se comunicã repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor , oraºelor ºi municipiilor în sumã de 850 mii lei; Extrasele de cont prin care s-au încasat: impozite ºi taxe pe clãdiri persoane fizice suma de 7 mii lei, impozit pe teren de la persoane juridice suma de 53 mii lei, suma de 128 mii lei din taxe speciale de salubrizare, cote defalcate din impozitul pe venit suma de 330 mii lei, venituri din prestãri servicii suma de 11 mii lei, venituri din donaþii ºi sponsorizãri în sumã de 6,3 mii lei ºi suma de 9,2 mii lei din vânzãri de locuinþe; Dispoziþia nr. 94/2017directorului ªcolii Gimnaziale nr. 4 Vulcan, Dispoziþia nr.

131/2017 a directorului ªcolii Gimnaziale nr.6 Vulcan, Dispoziþia directorului Colegiului Tehnic Mihai Viteazu nr. 153/2017 ºi Dispoziþia nr.808/2017 a directorului Clubului Sportiv Mihai Viteazu Vulcan; Contractul de finanþare nr. 1763 /2017 încheiat cu M.D.R.A.P prin care se alocã municipiului Vulcan suma de 1.412,13 mii lei , reprezentând contribuþii de la bugetul de stat , pentru realizarea obiectivului de investiþii ,, Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Liceu – Centru Vechi’’ în baza Ordinul viceprim - ministrului MDRAP nr. 3594/2017 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiþii ºi sumele alocate acestora pentru finanþarea Programului naþional de dezvoltare localã, pentru judeþul Hunedoara, în perioada 2017-2020 cu modificãrile ulterioare; Contractul de finanþare nr. 1762/2017 încheiat cu M.D.R.A.P prin care se alocã municipiului Vulcan suma de 2.022,46 mii lei , reprezentând contribuþii de la bugetul de stat , pentru realizarea obiectivului de investiþii ,, Modernizare strãzi ºi alei pietonale în zona Cartier Traian, municipiul Vulcan , judeþul Hunedoara’’ în baza Ordinul viceprim - ministrului MDRAP nr. 3594/2017 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiþii ºi sumele alocate acestora pentru finanþarea Programului naþional de dezvoltare localã, pentru judeþul Hunedoara, în perioada 2017-2020 cu modificãrile ulterioare; Nota de fundamentare nr. 32643/20.10.2017 întocmitã de Direcþia tehnica din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan prin care se propune majorarea Listei obiectivelor de investiþii pe anul 2017; Legea finanþelor publice locale nr. 273/2006, art.19(2) , art.49 alin. (1) (4) (7) , În temeiul art.36 alin.(4) lit.”a” ºi art.45 alin.(2) din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE: Art.1 Bugetul local (A) secþiunea de funcþionare pe anul 2017, se modificã dupã cum urmeazã:

Art.2 Bugetul local (A) secþiunea de dezvoltare pe anul 2017, se modificã dupã cum urmeazã:

Art.3 Bugetul din venituri proprii ºi subvenþii a clubului municipal Mihai Viteazu Vulcan (sursa G ) secþiunea de funcþionare pe anul 2017, se modificã dupã cum urmeazã:

Art.4 Lista obiectivelor de investiþii pentru bugetul local (A) pe anul 2017 se modifica dupã cum urmeazã: - Capitolul 70,, Locuinþe, servicii ºi dezvoltare publicã” - obiectivul C2 din Lista de investiþii „Tunuri de zãpadã’’ se diminueazã cu suma de 10 mii lei; - Capitolul 84,, Transporturi” - obiectivul A3 din Lista de investiþii „Modernizare strazi si alei pietonale in zona Liceu Centru vechi’’ se va majora cu suma de 9.2 mii lei de la bugetul local iar de la bugetul de stat cu suma de1.412,13 mii lei conform contractului de finanþare încheiat cu MDRAP nr. 1763 din 18.10.2017 - obiectivul B1 din Lista de investiþii „Modernizare strãzi si alei pietonale in zona Cartier Traian, municipiul Vulcan Judeþul Hunedoara’’ se va majora cu suma de 2.022,46 mii lei de la bugetul de stat conform contractului de finanþare încheiat cu MDRAP nr. 1762 din 18.10.2017 - se introduce obiectivul C10 in lista de investiþii „ Actualizare documentaþii tehnico economice pentru proiectul Modernizare strãzi si alei pietonale in zona Cartier Traian, municipiul Vulcan Judeþul Hunedoara’’cu suma de 5.00 mii lei.

- se introduce obiectivul C11 in lista de investiþii„ Actualizare documentaþii tehnico economice pentru proiectul ,, Modernizare trotuare si alei pietonale in zona Liceu – centru Vechi” cu suma de 5.00 mii lei.

Art.5 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art.6 Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului - Judeþul Hunedoara, Administraþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara - Deva, Colegiului Tehnic Mihai Viteazu, ªcolii Gimnaziale nr. 4 Vulcan, Direcþiei tehnice, Direcþiei economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã.

PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ: Consilier Bãrbiþa Eugenia

VULCAN, 26.10.2017 CONTRASEMNEAZÃ: SECRETAR Jr. Peter Rodica

Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat, fiind exprimate 16 voturi „pentru”

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Decembrie 2017

Salariile minerilor ar putea sã creascã

iderii minerilor din Valea Jiului L lucreazã acum,

împreunã cu administraþia, la un proiect de mãrire a salariilor.

Decizia vine tocmai pentru ca, transferul contribuþiilor cãtre angajaþii CEH sã nu afecteze în niciun fel salariile nete.

Este o mãsurã absolut necesarã ºi Darius Câmpean, preºdintele sindicatului Muntele, care negociazã veniturile salariaþilor, spune cã nimeni nu va pierde nicun leu. „Conform Ordonanþei 82 de anul acesta, CEH trebuie sã demareze negocieri,

pentru a gãsi soluþii, în aºa fel încât angajaþii Complexului Energetic Hunedoara sã nu piardã, ca urma a transferului contribuþiilor de la angajator, la angajat. În luna decembrie, pânã în data de 20, aºa cum predeve Ordonaþa.

Strategia noastrã este

una simplã: transferul acestor contribuþii nu este ideea noastrã, nici a angajatorului ºi atunci toate declaraþiile celor de la guvernare este cã angajaþii nu vor pierde la venitul net. Aceasta este ºi poziþia noastrã ºi vom avea o serie de întâlniri, pentru a vedea

exact, cu exemple, cât trebuie sã fie mãrirea de salariu pentru ca plata acestor contribuþii de cãtre angajat, sã nu ducã la diminuarea veniturilor nete”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele Sindicatele din minerit au ºi protestat la Bucureºti împorriva acestei decizii de a transfera sumele cãtre angajaþi, mai ales cã, în istoria mineritului de huilã, aceste sume nu au fost plãtite.

De-a lungul anilor, mineritul Vãii Jiului a ajuns cu datorii uriaºe ºi de douã ori le-au fost ºterse de cãtre stat aceste neplãþi, pentru

cã altfel s-ar fi intrat în faliment

T

oþi minerii lucreazã de Sfânta Varvara

Deºi, de obicei, ziua de 4 decembrie, când se sãrbãtoreºte Sfânta Varavara era o zi liberã, în acest an, minerii din Valea Jiului lucreazã. Este nevoie de cãrbune ºi disponibilizãrile au diminuat drastic personalul direct productiv.

Angajãrile au fost puþine, aºa încât ºi la Societatea de Închideri de Mine ºi la minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, ziua de luni este una lucrãtoare. Minerii sunt chemaþi la lucru ºi la

Închiderea minelor, cu bani mai puþini

nchiderea minelor neviabile se realizeazã cu fonduri mai Îpuþine.

Guvernul a aprobat,

sãptãmâna trecutã, proiectul care prevede modificarea art. 2 alin.(1) din Hotãrârea Guvernului nr.

247/2017 privind aprobarea acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. pentru anul 2017.

Executivul taie astfel din banii alocaþi Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

“Ajutorul de stat în sumã totalã de 74.714 mii lei pentru anul 2017, suportat integral de la bugetul de stat, prin bugetul

Ministerului Energiei, se acordã potrivit Deciziei Comisiei Europene (…) ºi Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului (…) astfel: pentru produsul huilã energeticã livrat de unitãþile intrate în proces de închidere definitivã, ajutorul de stat, în sumã de 40.895 mii lei, se va acorda sub forma unui grant direct,

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

Actualitate 7

finele sãptãmânii, pentru a face faþã necesarului de huilã, pentru termocentralele Mintia ºi Paroºeni.

Sfânta Varvara este consideratã ocrotitoarea celor ce trudesc în subteran, iar în Valea Jiului douã biserici au hramul în aceastã zi: biserica Catolicã din Petroºani ºi cea ortodoxã din Cartierul Aeroport, ce a fost ctitoritã de mineri.

Diana MITRACHE

pentru o cantitate maximã livratã de 190.321 tone ºi o putere calorificã maximã de 3.735 kcal/kg, ajutorul de stat per Gcal fiind de 57,53 lei. pentru unitãþile intrate în proces de închidere definitivã se acordã ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepþionale în sumã de 33.819 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producþia curentã”, aratã documentul postat pe site-ul Ministerul Energiei.

Prezentul act normativ modificã art. 2 alin. (1) din Hotãrârea de Guvern nr. 247/2017, în sensul diminuãrii sumei alocate pentru ajutorul de stat acordat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. pentru anul 2017, de la 84.554 mii lei la 74.714 mii lei.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Decembrie 2017

Condamnaþi la închisoare

Promisiuni de la Mihai Tudose

P

rim-ministrul României promite cã Guvernul va sprijini orice proiect din Valea Jiului. Aºa au spus toþi premierii, toþi miniºtrii, iar Valea Jiului este din ce în ce mai încercatã, din ce în ce mai defavorizatã.

Toþi primarii din Valea Jiului s-au aflat sãptãmâna trecutã, la Bucureºti, unde s-au întâlnit cu premierul României, Mihai Tudose.

“Discuþiile au vizat problemele cu care se confruntã fostele zone miniere: situaþia Complexului Energetic Hunedoara (CEH), a locurilor de muncã, încãlzirea în sistem centralizat ºi infrastructura rutierã, respectiv situaþia drumurilor naþionale care traverseazã municipii ºi, în special, finalizarea DN 66 A, pe

C

ei doi indivizi care au provocat un scandal monstru în Haþeg ºi au bãtut doi tineri, unul dintre ei agent de pazã, dar au tâlhãrit ºi o barmaniþã, au fost condamnaþi la închisoare de judecãtorii din Petroºani. tronsonul Uricani – Herculane, care ar putea revitaliza turismul local.

S-a discutat, de asemenea, despre situaþia Muzeului Aurului din Brad ºi soluþiile pentru reabilitarea sediului acestei instituþii”, aratã informarea Guvernului.

Premierul susþine cã va sprijini orice proiect care poate duce la dezvoltarea Vãii Jiului. ”Guvernul susþine

proiectele care pot contribui la dezvoltarea Vãii Jiului ºi revitalizarea acestei zone prin turism”, a declarat premierul Mihai Tudose, dupã întâlnire.

Guvernul a asistat la declinul economic al Vãii Jiului ani la rând. Nicio mãsurã concretã nu a fost luatã pentru revitalizarea zonei. S-au acordat numai ajutoare pentru restructurare, fãrã a pune însã ceva în loc.

Monika BACIU

O fotografie reprodusã dupã un cliºeu original de la 1918, exponatul lunii la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva uzeul Civilizaþiei M Dacice ºi Romane Deva propune

vizitatorilor, începând cu data de 1 decembrie 2017, o nouã piesã în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii decembrie face parte din colecþia de Secþiei de Istorie Modernã ºi Contemporanã a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, fiind vorba despre o fotografie reprodusã dupã un cliºeu original. Piesa a intrat în patrimoniul instituþiei noastre în anul 1976, în cadrul unei donaþii consistente fãcute de cãtre fostul cãpitan Valeriu Pascu din Regimentul 64 Infanterie Orãºtie.

Prin acest demers expoziþional Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva doreºte sã marcheze 99 de ani de la momentul 1 decembrie 1918, oferind publicului o

Astfel, Zomanþi Pardalian a primit o pedeapsã de 2 ani ºi 11 luni închisoare cu executare. Aghiotantul sãu, Porumbescu Florin Remus, a primit 1 an ºi 6 luni de închisoare, însã sentinþa nu este definitivã. Totodatã, judecãtorii au admis ºi acþiunile civile formulate de cãtre Spitalul Orãºenesc Haþeg ºi Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva. Prin urmare Porumbescu Florin Remus va trebui sã achite sumei de

Radare în cascadã puse de poliþiºtii hunedoreni ºi cei din Alba

Î

n doar cinci ore au fost prinºi 30 de ºoferi care au depãºit limita legalã de vitezã.

piesã de realã valoare. În fotografie, donatorul, pe atunci locotenentul Valeriu Pascu din Regimentul 64 Infanterie Orãºtie, se gãseºte în spatele altui hunedorean celebru, dr. Aurel Vlad din Orãºtie, în timpul discursului pe una din tribunele amplasate la Alba Iulia, prin care se aducea la cunoºtiinþa celor prezenþi mesajul delegaþilor la Marea Adunare Naþionalã care adoptase Rezoluþia Unirii. Potrivit menþiunilor este vorba chiar despre tribuna principalã. În catalogul-inventar figureazã urmãtoarea consemnare: „Obiecte donate de Pascu Valeriu, fost combatant, care a îndeplinit funcþia de portdrapel al gãrzii naþionale

din Orãºtie, participant la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia (Adresa actualã: Aurel Vlaicu, nr.

34, Sector ÎI, Bucureºti)”.

Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

171 lei, reprezentând cheltuielile cu îngrijirile medicale acordate paznicului bãtut de cãtre Spitalul Haþeg. Alte aproape 5000 de lei trebuie sã le achite cãtre Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva.

Porumbescu va trebui sã mai achite victimei 10.000 lei reprezentând despãgubiri civile. În ceea ce-l priveºte pe Zomanþi Pardalian, acesta va trebui sã plãteascã atât cheltuielile de judecatã ale victimelor cât ºi cele efectuate cu cercetarea penalã.

Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu apel de cei doi condamnaþi.

Maximilian GÂNJU

Acþiunea a fost organizatã pe DN 7, în minivacanþã, în colaborare cu IPJ Hunedoara, iar aparatele de mãsurare a vitezei au fost instalate în cascadã. ”La data de 29 noiembrie a.c., în interval orar 08.0013.00 pe DN7, kilometrul 343 — limitã cu judeþul Hunedoara, poliþiºtii din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Alba — Biroului Drumuri Naþionale ºi Europene, în colaborare cu poliþiºtii din

cadrul IPJ Hunedoara, au desfãºurat o acþiune comunã, în scopul impunerii unui climat de disciplinã în rândul participanþilor la trafic, în mod deosebit al conducãtorilor de autovehicule care nu respectã limita legalã de vitezã, fiind folosite aparatele radar în sistem cascadã. În cele 5 ore de acþiune au fost aplicate 30 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de 14.320 lei, din care 27 pentru vitezã peste limita legalã”, se aratã într-un comunicat al poliþiºtilor.

Maximilian GÂNJU

Femeie accidentatã la Lupeni

O

femeie din municipiul Lupeni a fost acroºatã de un autoturism, iar soferul a fugit de la locul accidentului.

La scurt timp dupã producerea evenimentului rutier bãrbatul, din Uricani, a fost gãsit.

"Poliþia a fost sesizatã de o femeie în vârstã de 30 de ani, din municipiul Lupeni, cã în timp ce se afla pe marginea trotuarului strãzii Bãrbãteni, din

municipiul Lupeni, a fost acroºatã de un autoturism al cãrui conducãtor auto a plecat de la locul accidentului. La scurt timp de la producerea accidentului, poliþiºtii au identi-

ficat conducãtorul auto, fiind vorba despre un bãrbat de 43 de ani, din oraºul Uricani", a declarat Bogdan Niþu, purtator de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Femeia a fost transportatã la unitatea de primiri urgenþe din municipiul Lupeni ºi a fost diagnosticatã cu rãni uºoare. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunilor de vãtãmare corpoalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului.