Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1458
Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Apa Serv Valea Jiului îºi diminueazã organigrama
A
u fost peste 500, mai rãmân maxim 450. Vorbim despre numãrul angajaþilor de la societatea care distribuie apa ºi se ocupã de canalizarea Vãii Jiului, Apa Serv. Potrivit unor calcule estimative, numîrul angajaþilor acestei societãþi va ajunge, în 2018, la data de 1 iunie, la 450. Nu vor fi concedieri, spun cei care gestioneazã acest sistem, ci doar ieºiri din sistem pe cale naturalã. De altfel, statisticile
aratã cã, la aceastã societate erau angajaþi, la 31 decembrie 2016, nu mai puþin de 526 de oameni. La 1 noiembrie, adicã acum câteva zile, numãrul angajaþilor era de 498, iar estimãrile aratã cã în varã nu vor mai fi mai mulþi de 450. Societatea este una care a mers pe profit ºi a dat ºi dividente, iar angajaþii sunt stimulaþi de conducerea firmei sã lucreze, lunar fiind organizat un concurs în care sunt desemnaþi angajaþii care au avut performanþe. Diana MITRACHE
Discuþii pentru preluarea angajaþilor SNIM de cãtre CEH
A
ngajaþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului care la finalul acestui an nu îndeplinesc condiþiile de pensionare ar putea fi transferaþi la Complexul Energetic Hunedoara. reprezentanþii Sindicatului Muntele sunt la Bucureºti, acolo unde discutã cu ministrul Energiei, Toma Petcu, pe marginea acestei probleme. Între timp, angajaþilor SNIM li s-a pus în vedere sã îºi depunã dosarele la CEH. >>> PAGINA A 7-A
Disponibilizãrile la CEH lasã minele descoperite C
omplexul Energetic Hunedoara concediazã aproximativ 500 de oameni, iar pânã în ianuarie are nevoie de alþii.
Este o mãsurã pe care sindicatele au discutat-o ºi cu ministrul Energiei Toma Petcu, venit în Valea Jiului în urma evenimentelor
tragice, iar sindicaliºtii spun cã, dupã disponibilizãri vor fi probleme în subetarn. Nu vor fi oameni suficienþi sã conducã anumite sectoare, nu vor avea experienþã cei care rãmân, iar unele posturi vor rãmâne descoperite. „Vor fi probleme în toate meseriile, atât în cea de lãcãtuº sau electricieni de subteran, cât
ºi în meseria de miner, precum ºi probleme mari în ceea ce priveºte conducerea anumitor segmente de activitate”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Situaþia, însã, ar putea fi remediatã în prima lunã a anului viitor, când sindicatele cer noi angajãri.
„Încadrãrile de personal se vor putea face doar din luna ianuarie, aºa încât, în decembrie ne vom întâlni din nou. Vom face o analizã clarã, dupã ce concedierile vor fi avut loc ºi vom putea clar identifica numãrul de persoane ºi categoriile de
personal de care avem nevoie”, a mai precizat Darius Câmpean. Aproximativ 2.000 de oameni ar putea fi disponibilizaþi în urmãtorii 2 ani din sectorul energetic al cãrbunelui. Declaraþia îi aparþine secretarului de stat în Ministerul Energiei,
Doru Viºan. Acesta a spus cã energia pe bazã de cãrbune va exista în continuare, însã în ultimii ani s-au fãcut paºi repezi de la energia ”clasicã” la cea ”curatã”, iar aceastã tranziþie este una ”ce implicã disponibilizãri de personal”. Aproape 500 de oameni trebuie sã plece de la minele considerate viabile, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Ultima lor zi de lucru va fi 18 decembrie. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Doi noi cetãþeni de onoare, la Petroºani C artea “Cetãþenilor de onoare” ai municipiului Petroºani se îmbogãþeºte cu încã douã nume. Ioan Ranþa ºi Iosif Bocan sunt personalitãþile care au fost au primit titlul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani, la iniþiativa consilierilor PSD.
I
oan Ranþa – scriitor ºi specialist în domeniul minier
Ioan Ranþa este cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Consilierii PSD, Costel Postolache ºi Florian Bican sunt iniþiatorii acestui proiect de hotãrâre. “S-a nãscut la data de 27 iunie 1925 în satul Jieþ - Androneºti, judeþul Hunedoara. Dupã absolvirea ºcolii primare la Petrila,
urmeazã cursurile Liceului Teoretic Petroºani, iar în anul 1954 obþine diploma de inginer exploatãri miniere la Institutul de Mine Petroºani. Dupã studiile efectuate la Moscova (1958-1962), obþine titlul de “candidat în ºtiinþe” ºi este încadrat la Ministerul Minelor Bucureºti pe funcþia de inspector general fiind trimis ca expert din partea României la CAER, pe zona industriei miniere. Urmeazã o perioadã de 4 ani (1974-1978), ca ºi consilier al ministerului Minelor pe probleme de comerþ exterior minier, reprezentând România în 41 de state din Europa, Asia, Africa ºi America. Dupã o activitate de 50 de ani de muncã în domeniul minier în zonele Valea Jiului, Horezu, Oltenia, Moldova Nouã, Anina,
Cãlimani, se pensioneazã în anul 1992. A publicat peste 25 de lucrãri ºtiinþifice în þarã ºi strãinãtate ºi peste 65 de articole cu referinþã la Valea Jiului în presa centralã ºi localã. Având în vedere activitatea deosebitã în domeniul minier, în CAER, în þarã ºi în municipiul Petroºani, dar ºi calitãþile morale ºi spirituale remarcabile, propunem ca d-lui dr. ing. Ioan Ranþa, sã-i fie conferit titlul de “cetãþean de onoare” al
municipiului Petroºani”, aratã iniþiatorii proiectului de hotãrâre. În urmã cu câteva luni proiectul de hotãrâre s-a mai aflat pe masa Consiliului Local de la Petroºani, însã la acel moment a fost amânat din diverse controverse care planau în jurul lui Ioan Ranþa.
Bocan – fost director al IRAHosif ºi inventator
Iosif Bocan este cea de-a doua personalitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Noiembrie 2017 a Vãii Jiului care a primit distincþia de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Costel Postolache, consilier local PSD, este cel care a iniþiat proiectul de hotãrâre. “S-a nãscut în data de 23 aprilie 1943 în localitatea Bãiºoara, jud. Cluj ºi dupã finalizarea studiilor primare ºi superioare se angajeazã în anul 1967 la EM Dâlja ca inginer stagiar pânã în anul 1976, perioadã în care a deþinut ºi funcþii de conducere. Din anul 1976 pânã în anul 1986 lucreazã la exploatãrile miniere Livezeni, Vulcan ºi Paroºeni, deþinând funcþiile de ing. ºef sau director de exploare. Din anul 1987 pânã în anul 1990 activeazã ca director ºtiinþific la ICPMC Petroºani. În perioada anilor 19911995 deþine funcþia de director la Exploatarea minierã Valea de
1,9 miliarde de euro pentru modernizarea termocentralelor miliarde de euro sunt 1,9 necesare pentru modernizarea termocentralelor din þarã, aratã un studiu al ecologiºtilor de la Greenpeace. „Decât sã investeascã douã miliarde de euro într-o industrie scumpã ºi poluantã ce aparþine trecutului, este mai oportun ca statul sã o elimine treptat pânã în 2021, iar aceastã sumã uriaºã de bani sã fie alocatã investiþiilor în energia regenerabilã, ieftinã ºi curatã. Doar aºa România poate proteja sãnãtatea cetãþenilor sãi ºi mediul, pentru a fi în concordanþã cu angajamentele asumate de Europa ºi România în temeiul Acordului climatic de la Paris”, susþine Alin Tãnase, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România. Toate termocentralele pe cãrbune din România vor necesita modernizãri pentru a se conforma noilor standarde de emisie mai restrictive, conform raportului Greenpeace “Noi standarde
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
de emisii - O nouã realitate pentru sectorul energetic pe cãrbune” . Totalitatea cheltuielilor estimate necesare conformãrii termocentralelor pe bazã de cãrbune din România însumeazã aproximativ 1,6 - 1,9 miliarde de euro (EUR). Conform raportului “Noi standarde de emisii – O nouã realitate pentru sectorul energetic pe cãrbune”, totalitatea cheltuielilor estimate necesare conformãrii termocentralelor pe bazã de cãrbune din România însumeazã aproximativ 1,6 – 1,9 miliarde de euro. „Anul 2017 a adus noi reglementãri privind emisiile industriale. Uniunea Europeanã tocmai a adoptat o nouã legislaþie menitã sã protejeze sãnãtatea cetãþenilor sãi prin reducerea poluãrii emise de industria energeticã. Reglementãrile se referã la reducerea unor poluanþi, cum ar fi particulele în suspensie, oxizii de azot, dioxidul de sulf ºi mercurul, care sunt nocive pentru sãnãtatea umanã. Noile reglementãri sunt mai restrictive decât cele din prezent, iar procesul este unul
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Brazi. În perioada 1995-1997 activeazã ca ºi director general la RAH Valea Jiului. A obþinut 2 brevete de invenþie în domeniul exploatãrilor miniere a zãcãmintelor de huilã ºi peste 37 de inovaþii. Dupã o activitate de 30 de ani în domeniul minier se pensioneazã în anul 1997. în perioada 2000-2004 este ales consilier local al municipiului Petroºani. Având în vedere activitatea deosebitã în domeniul minier, dar ºi calitãþile morale ºi spirituale remarcabile, propun ca d-lui dr. ing. Iosif Bocan, sã-i fie conferit titlul de “cetãþean de onoare” al municipiului Petroºani”, aratã iniþiatorii proiectului de hotãrâre. Autoritãþile locale de la Petroºani vor înmâna cele douã distincþii de cetãþean de onoare într-un cadru festiv. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
ciclic – limitele de emisie sunt înãsprite odatã la 4-6 ani. Termocentralele vor trebui sã se conformeze prin investiþii în modernizare, iar termenul limitã este 2021. Pentru termocentralele pe cãrbune asta nu înseamnã doar cheltuieli adiþionale, ci ºi o recalculare a profitului operaþional, pentru a lua o decizie informatã dacã modernizarea ulterioarã este viabilã din punct de vedere economic sau dacã unitãþile pe cãrbune trebuie eliminate treptat”, mai aratã documentul. Raportul Greenpeace relevã, totodatã, cã mai mult de 85% dintre termocentralele existente în România sunt mai vechi de 30 de ani ºi au ajuns la limita duratei de viaþã estimate. Termocentrala de la Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara necesitã investitiþii majore. Monika BACIU
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Noiembrie 2017
CEH ABSOLUT VITAL
pentru Sistemul Energetic Naþional
C
omplexul Energetic Hunedoara a fost singurul producãtor de energie electricã, care a primit anul trecut decizii de cantitãþi reglementate pentru rezerva secundarã ºi rezerva terþiarã rapidã. Informaþia este furnizatã de ANRE. Astfel, CEH este singurul producãtor care a beneficiat de servicii de sistem, lucru care l-a ajutat în balanþa financiarã. Este un fel de ajutor mascat spun specialiºtii. Preþurile la care a vândut CEH energia pentru rezerva secundarã ºi rezerva terþiarã rapidã a fost între 29,38 lei/h*MW ºi 81,45 lei/h*MW. “Singurul producãtor care a primit în 2016 decizii de cantitãþi reglementate pentru rezerva secundarã ºi rezerva terþiarã rapidã a fost CE Hunedoara, cu tarife reglementate de 73,32 lei/h*MW în perioada ianuarie-iunie 2016 ºi 81,45 lei/h*MW în iulie-decembrie 2016 pentru rezerva secundarã, iar pentru rezerva terþiarã rapidã cu tarife de 35,25 lei/h*MW în perioada ianuarie-iunie 2016 ºi 29,38 lei/h*MW în perioada iulie-decembrie 2016”, aratã raportul ANRE. ANRE mai aratã cã pentru rezerva terþiarã lentã au fost emise decizii mai multor producãtori din þarã, însã doar pentru perioade scurte. CEH a fost singurul producãtor de energie care a primit decizii de cantitãþi reglementate. “Pentru rezerva terþiarã lentã, ANRE a emis decizii de cantitãþi reglementate pentru mai mulþi producãtori, cu valori diferite ale tarifelor aplicate. Astfel, dacã pentru CE Hunedoara, care a primit decizii de cantitãþi reglementate pe acest tip de rezervã pen-
tru toate lunile din an, tariful reglementat a fost de 33,13 lei/h*MW în primele 6 luni ºi 27,21 lei/h*MW în ultimele 6 luni, pentru ceilalþi producãtori au fost emise decizii doar pentru primele 2 luni din 2016, cu tarife reglementate de 28,39 lei/h*MW pentru CE Oltenia, 25,82 lei/h*MW pentru Veolia Termo Prahova, 25,10 lei/h*MW pentru Electrocentrale Bucureºti ºi 24,60 lei/h*MW pentru Electrocentrale Galaþi. Preþurile rezultate în urma desfãºurãrii licitaþiilor pentru rezerva de reglaj secundar au variat pe parcursul anului, cu valori mai mari în perioada ianuarie-aprilie 2016 faþã de cele rezultate în urma licitaþiilor din perioada maidecembrie 2016, deºi cantitãþile achiziþionate prin licitaþie pe acest tip de rezervã au fost similare; intervalul de variaþie a preþurilor înregistrate a fost de 28,97-87,83 lei/h*MW. În cazul rezervei terþiare rapide plajã de variaþie a preþurilor este mai micã, situându-se în intervalul 23,8140,43 lei/h*MW; în primul semestru al anului preþurile stabilite în urma licitaþiilor au variat în jurul valorilor de 35-40 lei/h*MW pentru ca în a doua parte a anului acestea sã scadã, chiar ºi sub 30 lei/h*MW. Pentru achiziþia cantitãþilor de rezervã terþiarã lentã, preþurile stabilite în urma licitaþiilor au variat în intervalul 4,99-20 lei/h*MW”, mai aratã raportul.
N
u se pot lipsi de CEH
Datele oficiale aratã cã, la acest moment, Sistemul Energetic Naþional nu se poate lipsi de Complexul Energetic Hunedoara. “Pe componenta reglementatã, participantul dominant pentru toate tipurile de rezerve a fost CE Hunedoara, o parte din cantitãþile pentru rezerva secundarã ºi terþiarã rapidã fiind cesionate producãtorului hidro. Pentru rezerva terþiarã lentã, au primit decizie de contractare a cantitãþilor reglementate în perioada ianuarie-februarie 2016 ºi alþi 4 producãtori (CE Oltenia, Electrocentrale Bucureºti, Electrocentrale Galaþi ºi Veolia Termo Prahova). În celelalte luni din an, CE Hunedoara a fost singurul furnizor de rezervã terþiarã lentã care a primit cantitãþi reglementate prin decizie a preºedintelui ANRE. Pe componenta concurenþialã, ca ºi în anul precedent, dominantã a fost achiziþia de la producãtorul Hidroelectrica pentru rezerva secundarã ºi cea terþiarã rapidã ºi cea de la Romgaz în cazul rezervei terþiare lente. Faþã de participantul dominant, la licitaþiile organizate au mai participat 4 producãtori în cazul rezervei secundare, 8 în cazul terþiarei rapide ºi 3 în cazul terþiarei lente, ponderile cantitãþilor câºtigate pentru furnizarea de servicii
tehnologice de sistem fiind însã mult mai mici”, aratã raportul menþionat. Raportul mai aratã cã producþia de energie a scãzut în anul 2016, faþã de anul 2015, iar mai mulþi factori sunt responsabili de aceasã scãdere. “Comparaþia cu valorile de energie electricã livratã raportate de producãtorii cu UD în anul 2015 indicã o uºoarã scãdere (cca. 1%) a cantitãþii livrate la nivelul SEN. Scãderi de cantitãþi s-au înregistrat în special la producþia pe bazã de cãrbune, combustibil nuclear (determinatã de perioadele de opriri programate ale ambelor unitãþi nucleare) ºi sursã eolianã, în timp ce producþia din sursã hidroenergeticã a crescut cu aproape 1,5 TWh (reprezentând un procent de creºtere cu 9% faþã de nivelul din 2015), pe fondul creºterii faþã de cea din anul precedent a rezervei de energie în principalele lacuri de acumulare. În fapt, dacã la începutul anului 2016, nivelul în lacurile de acumulare s-a situat sub nivelul ultimilor 3 ani, începând cu al doilea trimestru valorile acestui indicator au fost din ce în ce mai mari, atingând nivelul anilor 2013-2014. Scãderea producþiei pe bazã de cãrbune poate fi explicatã în contextul dificultãþilor financiare cu care s-a confruntat CE Hunedoara, a intrãrii în insolvenþã ºi ulterior a declanºãrii procedurii de faliment pentru RAAN, a dispariþiei
Electrocentrale Oradea (înlocuit la nivel local de Termoficare Oradea, producãtor axat pe gaze) ºi de problemele de contractate a energiei electrice întâmpinate de CE Oltenia”, aratã raportul ANRE. Societatea energeticã hunedoreanã a participat ºi la piaþa de echilibrare. Participanþii la piaþa de echilibrare care au furnizat STS în lunile din 2016 au fost
Hidroelectrica, CE Oltenia, CE Hunedoara, OMV Petrom, Electrocentrale Bucureºti, Romgaz, Electrocentrale Galaþi, Veolia Energie Prahova, Veolia Energie Iaºi, Bepco ºi Electroenergy Sud. Complexul Energetic Hunedoara a produs 1367 GW de energie electricã pe parcursul anului trecut. Monika BACIU
Mintia primeºte peste 3,2 milioane de lei de la Primãria Deva
omplexul Energetic Hunedoara, în speþã termocentrala Mintia, va trebui C sã primeascã peste 3,2 milioane de lei de la
Primãria Deva. Instanþa a admis o solicitare a CEH care obligã primãria din capitala de judeþ sã plãteascã suma de 3.245.376 de lei. Suma urmeazã a fi plãtitã în trei tranºe, iar potrivit informaþiilor oficiale, administraþia localã de la Deva s-a achitat de prima tranºã. „Sã plãteascã suma de 3.245.376,16 lei, reprezentând penalitãþi de întârziere de 0,1 la sutã/zi pentru plata cu întârziere a subvenþiilor pentru acoperirea diferenþelor de preþ de la bugetul local la energia termicã livratã populaþiei pentru perioada 28.02.2008 – 31.12.2010. Irevocabilã”, aratã decizia instanþei. Datoria a fost eºalonatã pe o perioadã de 36 de luni. Monika BACIU
4 Actualitate
Hai la ºcoalã, o ºansã pentru viitor! 1
700 de persoane din judeþul Hunedoara vor fi implicate în proiectul denumit “Hai la ºcoalã, o ºansã pentru viitor”. Municipalitatea de la Vulcan este partener al Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara în cadrul acestui proiect care are o valoare de 9.025.786,88 lei. Obiectivul general al proiectului este acela de dezvoltare a unui program integrat de educaþie pt diminuarea fenomenului de pãrãsire timpurie a ºcolii/ abandon ºcolar în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Noiembrie 2017
judeþul Hunedoara, prin: mãsuri preventive adresate unui numãr de 800 de copii/elevi. Vor fi dotate sãlile de clasã, elevii incluºi în program vor beneficia de burse timp de 9 luni ºi li se va asigura masa. “Proiectul este dedicate unui numãr de 1700 de
persoane. Este vorba de copiii antepreºcolare, preºcolari, elevi cu risc de pãrãsire timpurie a ºcolii, elevi care au pãrãsit timpuriu ºcoala, adulþi care nu au absolvit învãþãmântul obligatoriu, pãrinþi, tutori, personal didactic. Noi participãm la acest proiect
Elevii angrenaþi în acþiuni cultural-istorice
C
unoaºterea trecutului unui popor este importantã. Înaintaºii noºtri au luptat pentru ca noi sã fim liberi. Cel mai important moment istoric este unirea Transilvaniei cu România. Ziua Naþionalã a României este marcatã la data de 1 decembrie. Autoritãþile locale de la Lupeni îi implicã pe elevi în aceste acþiuni dedicate Zilei Naþionale a României. “Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintã fãrã doar ºi poate evenimentul principal al istoriei României de aceea aniversãm cu respect în fiecare an Ziua Naþionalã a României la 1 Decembrie, prilej de
rememorare a jertfei înaintaºilor ºi a luptei pentru constituirea Statului Naþional Român. Consider cã aceastã zi va rãmâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei ºi unitãþii naþionale româneºti, de aceea este necesar sã implicãm ºi tânãra generaþie în manifestãrile pe care le organizãm cu ocazia acestei sãrbãtori”, aratã Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. 2000 de lei a alocat Consiliul Local al municipiului Lupeni pentru organiarea unui spectacol cultural-artistic ce va avea loc la Palatul Cultural din localitate. Monika BACIU
pentru cã facem anchete sociale ºi gãsim persoanele care au nevoie de sprijin, sunt cei cu pãrinþii plecaþi în strãinãtate, sunt copiii din familii abandonate, copiii care au abandonat ºcoala. Este prima fazã în care noi trebuie sã acþionãm”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Partenerii proiectului care are o duratã de trei ani sunt Primãria Vulcan, Casa Corpului Didactic Hunedoara, Asociaþia Aladin Deva, iar partenerii asociaþi sunt Liceul Tehnologic ”Criºan” Criºcior, Liceul Tehnologic ”Ovid Densusianu” Cãlan, Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida” Petroºani, ªcoala Gimnazialã Nr. 6 Vulcan. “Grup þintã: 1700 persoane provenite din 6 categorii de grup þintã, astfel: antepreºcolari: 60, cu vârste intre 1-2 ani, cu domiciliul în localitatea Cãlan proveniþi din familii sãrace, de etnie romã, lipsiþi de ocrotirea pãrin-
teascã a unuia sau ambilor pãrinþi, sau cu dizabilitãþi, din care 60 de copii înscriºi la Creºa Oraºului Cãlan. Preºcolari: 200, cu vârste între 3-5 ani, cu domiciliul în localitãþile, Vulcan, Petroºani, Cãlan, Criºcior, prioritar proveniþi din familii sãrace, de etnie romã, lipsiþi de ocrotirea pãrinteasca a unuia sau ambilor pãrinþi, sau cu dizabilitãþi. Elevi cu risc de pãrãsire timpurie a ºcolii: 540 (elevi din clasele I-X) provenind din familii sãrace; elevi lipsiþi de ocrotirea pãrinteasca a unuia sau ambilor pãrinþi; elevi cu rezultate ºcolare slabe la învãþãturã, cu absente nemotivate sau care nu au promovat anul ºcolar; elevi aparþinând minoritarii rome sau cu cerinþe educative special; Tineri care au pãrãsit timpuriu ºcoala/adulþi care nu au absolvit învãþãmântul obligatoriu: 200 (tineri cu vârste cuprinse între 18-24 ani). Pãrinþi/tutori ai antepreºcolarilor, preºcolarilor, elevilor cu risc de pãrãsire timpurie a ºcolii: 400 . Personal didactic din învãþãmântul preuniversitar ºi persoane care desfãºoarã activitãþi educative adresate grupurilor cu risc educaþional: 260 cadre didactice din care: • 95 cadre didactice din localitatea Petroºani • 75 cadre didactice din localitatea Vulcan • 50 cadre didactice din localitatea Cãlan
„In Nomine Dei Summi Viri”
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul M Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã miercuri, 8 noiembrie 2017, vernisajul unei expoziþii de picturã intitulatã „In Nomine Dei Summi Viri”.
Expoziþia prezintã publicului aproximativ 20 de lucrãri realizate de cãtre Dorina Pantea în tehnica ulei pe pânzã. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în spaþiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia. Potrivit prezentãrii oficiale, „expoziþia prezintã publicului o însumare a imaginaþiei creatoare a artistei. Lucrãrile debordeazã de
personaje mitice, ºi fiecare urmã de pensulã dezvãluie tensiuni fantastice, ce se desfãºoarã la nivelul conºtiinþei plastice”. „In Nomine Dei Summi Viri” înfãþiºeazã o serie de compoziþii modulare, de diverse forme ºi diferite dimensiuni. Picturile conferã privitorului motivaþii constructiviste, simboluri ºi semnificaþii canonice, contorsionate personificãri ºi figuri
• 40 cadre didactice din mediul rural, din zona comunei Criºcior”, a declarat Maria ªtefãnie, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara. În cadrul programului educaþional pentru copii antepreºcolari ºi preºcolari “cresc mare ºi fericit în sânul comunitãþii” se vor desfãºura activitãþi de tip ºcoala dupã ºcoala adresate celor 200 copii preºcolari cuprinºi în program ºi activitãþi de sprijin familial pentru familiile celor 60 de copii antepreºcolari. Copiii vor rãmâne dupã programul obiºnuit de grãdiniþã în sãlile de clasã alãturi de cei 13 experþi în învãþãmânt preºcolar ºi vor desfãºura activitãþi educative ºi de remediere ºcolarã pentru integrarea ºi implicarea acestora cu succes în activitãþi ºi programele educaþionale. În vederea susþinerii familiilor copiilor ºi a încurajãrii participãrii la aceste activitãþi, precum ºi încurajãrii rãmânerii în ºcoalã se acorda 200 de mese calde pe zi timp de 5 semestre în regim de catering, iar cele 60 de familii ale copiilor antepreºcolari înscriºi în programul educaþional vor beneficia de sprijin financiar acordat lunar în valoare de 100 lei, timp de 9 luni, astfel fiind eliminaþi factorii de naturã materialã care împiedicã participarea copiilor la activitãþile programului educaþional. Monika BACIU
supradimensionate, motive religioase, semnificaþii telurice ºi mãrturii paradisiace. Picturile traseazã destinul defunct al creatorului, cât ºi condiþia defectã a creaþiei umane. Cu toate decepþiile ºi înfrângerile, personalitatea creatoare a artistei realizeazã sintaxa unei lumi exteriorizate în planul creaþiei personale. Transpune pe suprafaþa pânzei semnificaþia vidului, pãtrunde misterul haosului universal, traseazã spaþiile nenumãratelor dimensiuni spirituale, confecþioneazã macrocosmica pânzã a deºertãciunii pãmânteºti. Expoziþia „In Nomine Dei Summi Viri” este o retrospectivã picturalã care abordeazã o temã de naturã psihologicã, întregul ansamblu expoziþional prezintã o deosebitã viziune asupra vieþii, o relatare a scopului acesteia ºi al omului, atât din perspectiva spectatorului cât ºi a artistului actor. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane
Poveºti cu „Salvatori în acþiune”
M
arian Boboc îºi dovedeºte încã o datã calitãþile de documentarist ºi lanseazã o carte-document despre salvatorii minieri din Valea Jiului. A cãutat extrem de mult în arhive, dupã cum a ºi afirmat la lansarea cãrþii, ce a avut loc la INSEMEX, în prezenþa membrilor Asociaþiei Salvatorilor din România, dar a realizat o carte bazatã
pe mãrturii de la 1919 ºi pânã acum. ªi dacã la început exista un om care avea menirea a înºtiinþa salvatorul atunci când era necesar, lucrurile au evoluat, însã, chiar ºi acum, lupta cu moartea a unui salvator a rãmas aceiaºi. Acolo, sub pãmânt, în întuneric, mulþi ºi-au pierdut viaþa, iar cartea este compusã ºi din mãrturiile celor ce au scãpat din infern. Sunt poveºti uluitoare, despre cum exploziile de metan au mutilat oameni, ori
i-au trimis în pãmânt, dar este primul document ce atestã aceastã meserie. „Cartea este fundamentatã ºi pe istoria oralã ºi pe cea din arhive, pe documente foarte multe ºi relatãri. Am vrut sã scot în evidenþã destinul unor oameni ºi istoria unei meserii, care a fost foarte bine ecranatã în documente ºi presa vremii. Foarte puþin s-a scris despre salvatori ºi de aceea a fost o muncã foarte, foarte grea. Este cartea cea mai muncitã, din cele 33 pe care le-am scris”, a spus Marian Boboc, autorul cãrþii „Salvatori în acþiune”. O carte despre astfel de oameni nici nu avea cum sã fie scrisã, decât cu mare greutate, iar în paginile ei vom regãsi modul în care o vãd cei care au ºi practicat aceastã meserie. Totul, însã, li se datoreazã
Parada utilajelor de deszãpezire la Petroºani U
tilajele cu ajutorul cãrora se va realiza deszãpezirea în aceastã iarnã au fost scoase la “paradã”. Autoritãþile locale de la Petroºani au vrut sã se asigure cã iarna nu îi va lua prin surprindere pe drumari.
În acest sens au fost prezentate toate utilajele cu ajutorul cãrora se va realia deszãpezirea în localitate. Au fost stabilite ºi zonele prioritare unde se va interveni atunci când va cãdea zãpada. “Facem o inspecþie a utilajelor pentru deszãpezire, suntem împreunã cu firma care are delegatã aceastã activitate la Petroºani, noutatea din acest an este cã fiecare utilaj va avea GPS ºi în orice moment vom ºtii exact care este localizarea acestor. Firma ne va da linkul ºi toate parolele ºi noi o sã punem pe site-ul Primãriei ºi se va putea vedea în timp real, poziþia lor în teren în aceasã iarnã. Nu ºtiu dacã vor scãdea costurile, dar va fi mult mai eficient ºi conform planului de intervenþie vom interveni în primã prioritate pe arterele principale ºi cãtre
instituþiile publice, dupã care în cel mult 24 de ore sã ajungem pe toate arterele”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Totodatã au fost achiziþionate ºi materialele antiderapante, care urmeazã sã fie utilizate la procesul de deszãpezire. Reprezentanþii societãþii care se ocupã de deszãpezire susþin cã a fost stabilit planul de acþiune pentru acest sezon de iarnã ºi ne asigurã cã nu vor fi probleme. “Suntem aprovizionaþi, stocul de materiale este în baza noastrã, avem 1500 de tone de sare, 1500 de tone de nisip, clorura de calciu este asiguratã. Avem 15 utilaje la deszãpezire,
celor ce conduc acum INSEMEX Petroºani ºi care acum, la lansarea cãrþii, spun cã vor face ºi mai mult pentru aceastã meserie. „Trebuie sã vorbim întotdeauna de salvatori. Niciodatã nu trebuie sã uitãm de ei ºi vreau sã vã spun cã am luat hotãrârea, la adunarea generalã a Asociaþiei Salvatorilor Mineri ºi de Suprafaþã, care a avut loc aici, sã întreprindem demersurile necesare pentru construcþia unei statui, un monument al salvatorilor în Petroºani. O sã solicitãm primãriei sã ne punã la dispoziþie un spaþiu, un teren, pe care sã putem construi aceastã statuie, eventual în parcul central al oraºului, lângã statuia minerului, unde mi s-ar pãrea foarte relevant. Nu trebuie sã uitãm niciodatã de cei care ºi-au dat viaþa pentru salvarea semenilor lor”,
4 unimoguri, avem douã încãrcãtoare frontale pentru zãpadã, trei rabe, douã tractoraºe pe partea de trotuare ºi sunt 17 persoane pentru zonele pietonale ºi zonele unde nu se poate acþiona mecanizat”, a declarat Melinda Rogobete, reprezentantul firmei. Societatea care se ocupã de deszãpezire poate fi amendatã dacã nu îºi îndeplineºte atribuþiile. “Firma poate fi amendatã de noi, dar ºi de Poliþie, ei sunt organele abilitate. Acum doi ani au ºi fost amendaþi în momentul în care nu au intervenit la timp pe arterele din Petroºani”, a mai subliniat Tiberiu Iacob Ridzi. În urmã cu douã sãptãmâni, consiliul local al municipiului Petroºani a aprobat planul de deszãpezire pentru sezonul de iarnã 2017-2018. Monika BACIU
a precizat ºi Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani, cel care a ºi avut ideea editãrii unui astfel de document. Cartea a fost lansatã la INSEMEX ºi Marian Boboc a încercat sã le
explice salvatorilor de acum cât de mult era nevoie de aceastã meserie, încã de când a început exploatarea huilei în Valea Jiului. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Hai la ºcoalã, o ºansã pentru viitor! 1
700 de persoane din judeþul Hunedoara vor fi implicate în proiectul denumit “Hai la ºcoalã, o ºansã pentru viitor”. Municipalitatea de la Vulcan este partener al Inspectoratul ªcolar al judeþului Hunedoara în cadrul acestui proiect care are o valoare de 9.025.786,88 lei. Obiectivul general al proiectului este acela de dezvoltare a unui program integrat de educaþie pt diminuarea fenomenului de pãrãsire timpurie a ºcolii/ abandon ºcolar în
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Noiembrie 2017
judeþul Hunedoara, prin: mãsuri preventive adresate unui numãr de 800 de copii/elevi. Vor fi dotate sãlile de clasã, elevii incluºi în program vor beneficia de burse timp de 9 luni ºi li se va asigura masa. “Proiectul este dedicate unui numãr de 1700 de
persoane. Este vorba de copiii antepreºcolare, preºcolari, elevi cu risc de pãrãsire timpurie a ºcolii, elevi care au pãrãsit timpuriu ºcoala, adulþi care nu au absolvit învãþãmântul obligatoriu, pãrinþi, tutori, personal didactic. Noi participãm la acest proiect
Elevii angrenaþi în acþiuni cultural-istorice
C
unoaºterea trecutului unui popor este importantã. Înaintaºii noºtri au luptat pentru ca noi sã fim liberi. Cel mai important moment istoric este unirea Transilvaniei cu România. Ziua Naþionalã a României este marcatã la data de 1 decembrie. Autoritãþile locale de la Lupeni îi implicã pe elevi în aceste acþiuni dedicate Zilei Naþionale a României. “Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintã fãrã doar ºi poate evenimentul principal al istoriei României de aceea aniversãm cu respect în fiecare an Ziua Naþionalã a României la 1 Decembrie, prilej de
rememorare a jertfei înaintaºilor ºi a luptei pentru constituirea Statului Naþional Român. Consider cã aceastã zi va rãmâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei ºi unitãþii naþionale româneºti, de aceea este necesar sã implicãm ºi tânãra generaþie în manifestãrile pe care le organizãm cu ocazia acestei sãrbãtori”, aratã Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. 2000 de lei a alocat Consiliul Local al municipiului Lupeni pentru organiarea unui spectacol cultural-artistic ce va avea loc la Palatul Cultural din localitate. Monika BACIU
pentru cã facem anchete sociale ºi gãsim persoanele care au nevoie de sprijin, sunt cei cu pãrinþii plecaþi în strãinãtate, sunt copiii din familii abandonate, copiii care au abandonat ºcoala. Este prima fazã în care noi trebuie sã acþionãm”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Partenerii proiectului care are o duratã de trei ani sunt Primãria Vulcan, Casa Corpului Didactic Hunedoara, Asociaþia Aladin Deva, iar partenerii asociaþi sunt Liceul Tehnologic ”Criºan” Criºcior, Liceul Tehnologic ”Ovid Densusianu” Cãlan, Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida” Petroºani, ªcoala Gimnazialã Nr. 6 Vulcan. “Grup þintã: 1700 persoane provenite din 6 categorii de grup þintã, astfel: antepreºcolari: 60, cu vârste intre 1-2 ani, cu domiciliul în localitatea Cãlan proveniþi din familii sãrace, de etnie romã, lipsiþi de ocrotirea pãrin-
teascã a unuia sau ambilor pãrinþi, sau cu dizabilitãþi, din care 60 de copii înscriºi la Creºa Oraºului Cãlan. Preºcolari: 200, cu vârste între 3-5 ani, cu domiciliul în localitãþile, Vulcan, Petroºani, Cãlan, Criºcior, prioritar proveniþi din familii sãrace, de etnie romã, lipsiþi de ocrotirea pãrinteasca a unuia sau ambilor pãrinþi, sau cu dizabilitãþi. Elevi cu risc de pãrãsire timpurie a ºcolii: 540 (elevi din clasele I-X) provenind din familii sãrace; elevi lipsiþi de ocrotirea pãrinteasca a unuia sau ambilor pãrinþi; elevi cu rezultate ºcolare slabe la învãþãturã, cu absente nemotivate sau care nu au promovat anul ºcolar; elevi aparþinând minoritarii rome sau cu cerinþe educative special; Tineri care au pãrãsit timpuriu ºcoala/adulþi care nu au absolvit învãþãmântul obligatoriu: 200 (tineri cu vârste cuprinse între 18-24 ani). Pãrinþi/tutori ai antepreºcolarilor, preºcolarilor, elevilor cu risc de pãrãsire timpurie a ºcolii: 400 . Personal didactic din învãþãmântul preuniversitar ºi persoane care desfãºoarã activitãþi educative adresate grupurilor cu risc educaþional: 260 cadre didactice din care: • 95 cadre didactice din localitatea Petroºani • 75 cadre didactice din localitatea Vulcan • 50 cadre didactice din localitatea Cãlan
„In Nomine Dei Summi Viri”
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul M Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã miercuri, 8 noiembrie 2017, vernisajul unei expoziþii de picturã intitulatã „In Nomine Dei Summi Viri”.
Expoziþia prezintã publicului aproximativ 20 de lucrãri realizate de cãtre Dorina Pantea în tehnica ulei pe pânzã. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în spaþiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia. Potrivit prezentãrii oficiale, „expoziþia prezintã publicului o însumare a imaginaþiei creatoare a artistei. Lucrãrile debordeazã de
personaje mitice, ºi fiecare urmã de pensulã dezvãluie tensiuni fantastice, ce se desfãºoarã la nivelul conºtiinþei plastice”. „In Nomine Dei Summi Viri” înfãþiºeazã o serie de compoziþii modulare, de diverse forme ºi diferite dimensiuni. Picturile conferã privitorului motivaþii constructiviste, simboluri ºi semnificaþii canonice, contorsionate personificãri ºi figuri
• 40 cadre didactice din mediul rural, din zona comunei Criºcior”, a declarat Maria ªtefãnie, inspector ºcolar general ISJ Hunedoara. În cadrul programului educaþional pentru copii antepreºcolari ºi preºcolari “cresc mare ºi fericit în sânul comunitãþii” se vor desfãºura activitãþi de tip ºcoala dupã ºcoala adresate celor 200 copii preºcolari cuprinºi în program ºi activitãþi de sprijin familial pentru familiile celor 60 de copii antepreºcolari. Copiii vor rãmâne dupã programul obiºnuit de grãdiniþã în sãlile de clasã alãturi de cei 13 experþi în învãþãmânt preºcolar ºi vor desfãºura activitãþi educative ºi de remediere ºcolarã pentru integrarea ºi implicarea acestora cu succes în activitãþi ºi programele educaþionale. În vederea susþinerii familiilor copiilor ºi a încurajãrii participãrii la aceste activitãþi, precum ºi încurajãrii rãmânerii în ºcoalã se acorda 200 de mese calde pe zi timp de 5 semestre în regim de catering, iar cele 60 de familii ale copiilor antepreºcolari înscriºi în programul educaþional vor beneficia de sprijin financiar acordat lunar în valoare de 100 lei, timp de 9 luni, astfel fiind eliminaþi factorii de naturã materialã care împiedicã participarea copiilor la activitãþile programului educaþional. Monika BACIU
supradimensionate, motive religioase, semnificaþii telurice ºi mãrturii paradisiace. Picturile traseazã destinul defunct al creatorului, cât ºi condiþia defectã a creaþiei umane. Cu toate decepþiile ºi înfrângerile, personalitatea creatoare a artistei realizeazã sintaxa unei lumi exteriorizate în planul creaþiei personale. Transpune pe suprafaþa pânzei semnificaþia vidului, pãtrunde misterul haosului universal, traseazã spaþiile nenumãratelor dimensiuni spirituale, confecþioneazã macrocosmica pânzã a deºertãciunii pãmânteºti. Expoziþia „In Nomine Dei Summi Viri” este o retrospectivã picturalã care abordeazã o temã de naturã psihologicã, întregul ansamblu expoziþional prezintã o deosebitã viziune asupra vieþii, o relatare a scopului acesteia ºi al omului, atât din perspectiva spectatorului cât ºi a artistului actor. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane
Poveºti cu „Salvatori în acþiune”
M
arian Boboc îºi dovedeºte încã o datã calitãþile de documentarist ºi lanseazã o carte-document despre salvatorii minieri din Valea Jiului. A cãutat extrem de mult în arhive, dupã cum a ºi afirmat la lansarea cãrþii, ce a avut loc la INSEMEX, în prezenþa membrilor Asociaþiei Salvatorilor din România, dar a realizat o carte bazatã
pe mãrturii de la 1919 ºi pânã acum. ªi dacã la început exista un om care avea menirea a înºtiinþa salvatorul atunci când era necesar, lucrurile au evoluat, însã, chiar ºi acum, lupta cu moartea a unui salvator a rãmas aceiaºi. Acolo, sub pãmânt, în întuneric, mulþi ºi-au pierdut viaþa, iar cartea este compusã ºi din mãrturiile celor ce au scãpat din infern. Sunt poveºti uluitoare, despre cum exploziile de metan au mutilat oameni, ori
i-au trimis în pãmânt, dar este primul document ce atestã aceastã meserie. „Cartea este fundamentatã ºi pe istoria oralã ºi pe cea din arhive, pe documente foarte multe ºi relatãri. Am vrut sã scot în evidenþã destinul unor oameni ºi istoria unei meserii, care a fost foarte bine ecranatã în documente ºi presa vremii. Foarte puþin s-a scris despre salvatori ºi de aceea a fost o muncã foarte, foarte grea. Este cartea cea mai muncitã, din cele 33 pe care le-am scris”, a spus Marian Boboc, autorul cãrþii „Salvatori în acþiune”. O carte despre astfel de oameni nici nu avea cum sã fie scrisã, decât cu mare greutate, iar în paginile ei vom regãsi modul în care o vãd cei care au ºi practicat aceastã meserie. Totul, însã, li se datoreazã
Parada utilajelor de deszãpezire la Petroºani U
tilajele cu ajutorul cãrora se va realiza deszãpezirea în aceastã iarnã au fost scoase la “paradã”. Autoritãþile locale de la Petroºani au vrut sã se asigure cã iarna nu îi va lua prin surprindere pe drumari.
În acest sens au fost prezentate toate utilajele cu ajutorul cãrora se va realia deszãpezirea în localitate. Au fost stabilite ºi zonele prioritare unde se va interveni atunci când va cãdea zãpada. “Facem o inspecþie a utilajelor pentru deszãpezire, suntem împreunã cu firma care are delegatã aceastã activitate la Petroºani, noutatea din acest an este cã fiecare utilaj va avea GPS ºi în orice moment vom ºtii exact care este localizarea acestor. Firma ne va da linkul ºi toate parolele ºi noi o sã punem pe site-ul Primãriei ºi se va putea vedea în timp real, poziþia lor în teren în aceasã iarnã. Nu ºtiu dacã vor scãdea costurile, dar va fi mult mai eficient ºi conform planului de intervenþie vom interveni în primã prioritate pe arterele principale ºi cãtre
instituþiile publice, dupã care în cel mult 24 de ore sã ajungem pe toate arterele”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Totodatã au fost achiziþionate ºi materialele antiderapante, care urmeazã sã fie utilizate la procesul de deszãpezire. Reprezentanþii societãþii care se ocupã de deszãpezire susþin cã a fost stabilit planul de acþiune pentru acest sezon de iarnã ºi ne asigurã cã nu vor fi probleme. “Suntem aprovizionaþi, stocul de materiale este în baza noastrã, avem 1500 de tone de sare, 1500 de tone de nisip, clorura de calciu este asiguratã. Avem 15 utilaje la deszãpezire,
celor ce conduc acum INSEMEX Petroºani ºi care acum, la lansarea cãrþii, spun cã vor face ºi mai mult pentru aceastã meserie. „Trebuie sã vorbim întotdeauna de salvatori. Niciodatã nu trebuie sã uitãm de ei ºi vreau sã vã spun cã am luat hotãrârea, la adunarea generalã a Asociaþiei Salvatorilor Mineri ºi de Suprafaþã, care a avut loc aici, sã întreprindem demersurile necesare pentru construcþia unei statui, un monument al salvatorilor în Petroºani. O sã solicitãm primãriei sã ne punã la dispoziþie un spaþiu, un teren, pe care sã putem construi aceastã statuie, eventual în parcul central al oraºului, lângã statuia minerului, unde mi s-ar pãrea foarte relevant. Nu trebuie sã uitãm niciodatã de cei care ºi-au dat viaþa pentru salvarea semenilor lor”,
4 unimoguri, avem douã încãrcãtoare frontale pentru zãpadã, trei rabe, douã tractoraºe pe partea de trotuare ºi sunt 17 persoane pentru zonele pietonale ºi zonele unde nu se poate acþiona mecanizat”, a declarat Melinda Rogobete, reprezentantul firmei. Societatea care se ocupã de deszãpezire poate fi amendatã dacã nu îºi îndeplineºte atribuþiile. “Firma poate fi amendatã de noi, dar ºi de Poliþie, ei sunt organele abilitate. Acum doi ani au ºi fost amendaþi în momentul în care nu au intervenit la timp pe arterele din Petroºani”, a mai subliniat Tiberiu Iacob Ridzi. În urmã cu douã sãptãmâni, consiliul local al municipiului Petroºani a aprobat planul de deszãpezire pentru sezonul de iarnã 2017-2018. Monika BACIU
a precizat ºi Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani, cel care a ºi avut ideea editãrii unui astfel de document. Cartea a fost lansatã la INSEMEX ºi Marian Boboc a încercat sã le
explice salvatorilor de acum cât de mult era nevoie de aceastã meserie, încã de când a început exploatarea huilei în Valea Jiului. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Noiembrie 2017
Un escroc mai puþin Autorul crimei din Retezat, pe strãzile din Hunedoara nemulþumit de sentinþã ãrbatul a fost oliþiºtii hunedoreni au condamnat B reuºit identificarea ºi P de Tribunalul reþinerea unui bãrbat bãnuit de comiterea mai multor infracþiuni de furt ºi înºelãciune. Cel în cauzã îºi alegea potenþialele victime din rândul persoanelor în vârstã, cãrora le câºtiga încrederea, pentru a putea avea acces în locuinþa acestora.
În decurs de doar douã luni bãrbatul în vârstã de 63 de ani este autorul a mai multor infracþiuni de furt ºi înºelãciune, prejudiciul fiind de aproape 90.000 de lei. “Activitãþile investigative au inclus efectuarea, la data de 07.11.2017, a unei percheziþii domiciliare la locuinþa hunedoreanului, acþiune în urma cãreia au fost ridicate mai multe mijloace materiale de probã în cauzã. În urma acestei activitãþi, la care poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Hunedoara au beneficiat de sprijinul criminaliºtilor, al poliþiºtilor Biroului de Ordine Publicã ºi al luptãtorilor Serviciului Acþiuni Speciale, fost depistat ºi reþinut bãrbatul în cauzã, în sarcina cãruia a fost reþinutã comiterea mai multor infracþiuni de furt, furt calificat ºi înºelãciune, cu un prejudiciu estimat la peste 88.000 lei”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IJP Hunedoara. În urma probatoriului, poliþiºtii au stabilit cã, la data de 27.09.2017, bãrbatul s-a prezentat la locuinþa unui hunedorean în vârstã de 76 de ani, sub pretextul cã vine din partea unei autoritãþi publice ºi, invocând cã a venit sã schimbe valuta pe care familia respectivã o deþinea, întrucât ar putea fi scoasã din circulaþie, a solicitat ºi a primit 3.000 de euro, lãsând, în schimb, 3.000 de dinari
Hunedoara la 13 ani de închisoare, pentru cã ºi-a ucis în bãtaie un rival.
iugoslavi, în bancnote scoase din circulaþie. De asemenea, la data de 16.10.2017, bãrbatul a acostat o hunedoreancã în vârstã de 74 ani, ºi, sub pretextul oferirii unor detalii despre o anumitã tranzacþie financiar-bancarã, a însoþit-o la domiciliul acesteia, unde, profitând de neatenþia femeii, i-a sustras dintr-o plasã 700 de lei. Poliþiºtii au mai stabilit, de asemenea, cã, în data de 21.10.2017, bãrbatul s-a prezentat la locuinþa unui bãrbat în vârstã de 85 de ani, din Hunedoara, cãruia i-a spus cã, în ziua urmãtoare, se vor „schimba banii”, ºi l-a întrebat dacã deþine sume de bani în valutã ºi lei, pentru a verifica seriile bancnotelor. Partea vãtãmatã a adus în bucãtãria locuinþei mai multe plicuri ce conþineau diferite sume de bani în lei ºi valutã ºi, împreunã, au verificat seriile bancnotelor. Ulterior, dupã plecarea bãrbatului, partea vãtãmatã a constatat faptul cã persoanã necunoscutã, profitând de neatenþia sa, i-a sustras 9.390 euro ºi 10.000 lei. Poliþiºtii au luat mãsura reþinerii pentru 24 de ore a hunedoreanului, care urmeazã a fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara, în vederea luãrii mãsurilor legale. Poliþiºti continuã cercetãrile în cauzã, în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a bãrbatului.
S-a modificat contul în care se pot vira sumele reprezentând contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii
C
asa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara anunþã cã noul cont în care se poate efectua plata sumelor reprezentând contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii este urmãtorul: RO80TREZ36626A212500XXXX În conformitate cu Ordonanþa de Urgenþã nr. 158 din 17 noiembrie 2005, actualizatã, privind concediile
ºi indemnizaþiile de asigurãri sociale de sãnãtate, plata sumelor reprezentând contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii se poate face direct la casieria Casei de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara sau prin virament bancar, pentru urmãtoarele categorii de persoane asigurate pentru concedii ºi indemnizaþii de asigurãri sociale de sãnãtate: asociaþi, comanditari sau acþionari; membri ai asociaþiei familiale; autorizate sã desfãºoare activitãþi independente; persoane care încheie
Mihai Obreja a atacat cu apel sentinþa Tribunalului Hunedoara prin care a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru comiterea infracþiunii de omor. Individul individul nu ºi-a recunoscut fapta ºi considerã cã sentinþa este nedreaptã. Nemulþumite sunt ºi rudele ciobanului ucis, dar ºi procurorii, toþi considerând cã sentinþa de 13 ani este prea
micã în comparaþie cu fapta comisã. Pe lângã închisoare, magistraþii au mai decis ca Obreja sã plãteascã soþiei ciobanului pe care l-a omorât în bãtaie o despãgubire materialã de 8.516 lei ºi 50.000 euro daune morale. Ciobanul se aflã în arest preventiv ºi a încercat în mai multe rândurisã-i convingã pe judecãtori sã-l elibereze. Acesta este acuzat cã în vara acestui an ºi-a ucis un rival, în vârf de munte, în urma unui scandal pornit de la împãrþirea locurilor de pãºunat. Atunci, cinci ciobani s-au încãierat în zona ªaua Paltina, din Retezat, iar cearta a degenerat într-o bãtaie
Trimiºi în judecatã pentru proxenetism
D
oi tineri din Valea Jiului au fost trimiºi în judecatã pentru proxenetism, pentru cã ar fi obligat o adolescentã sã se prostitueze. Cei doi ar fi încasat de pe urma minorei circa 3000 de lei. Suspecþii au fost reþinuþi în aprilie a.c., în urma unei acþiuni a poliþiºtilor ºi apoi cercetaþi sub control judiciar mai bine de jumãtate de an. Procurorii au finalizat dosarul ºi au decis sã-i trimitã pe cei doi în judecatã, cauza fiind înregistratã la instanþa din Petroºani. Anchetatorii au susþinut cã Bãlãcicã ªtefan de 37 de ani, din Petroºani, ºi Marius Butoeru de 34 de un contract de asigurãri sociale pentru concedii ºi indemnizaþii pentru maternitate ºi concedii ºi indemnizaþii pentru îngrijirea copilului bolnav, în condiþiile în care au început stagiul de cotizare pânã la data de 1 ianuarie 2006; soþia/ soþul titularului întreprinderii individuale/ persoanei fizice autorizate care, fãrã a fi înregistratã/ înregistratîn registrul comerþului ºi autorizatã/ autorizat sã funcþioneze ea însãºi/ el însuºi ca titular a/ al întreprinderii individuale/ persoanã fizicã autorizatã sau fãrã a fi salariatã/ salariat, participã în mod obiºnuit la activitatea întreprinderii individuale/ persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaºi sarcini, fie sarcini complementare. Biroul de presã
în toatã regula. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au stabilit cã Mihai Obreja a lovit victima cu un corp contondent, (o bâtã cu un manºon metalic în capãt) lovituri care i-au provocat moartea. Maximilian GÂNJU
ani, din Petrila, au racolat o minorã 17 ani, din Cugir, pe care au determinat-o prin acte de constrângere, sã întreþinã relaþii sexuale cu diferiþi bãrbaþi. Sumele de bani obþinute de pe urma adolescentei erau luate de cei doi inculpaþi. Minora primea sume cuprinse între 100-200 de lei pentru partidele de sex. Anchetatorii au mai spus cã suspecþii erau cei care îi gãseau clienþi ºi-i asigurau cazarea în unitãþi hoteliere. Cei doi proxeneþi ar fi obþinut circa 3.000 de lei de la clienþii minorei. Dacã vor fi gãsiþi vinovaþi de acuzaþiile aduse procurori, indivizii riscã sã ajungã în închisoare. Maximilian GÂNJU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Noiembrie 2017
Discuþii pentru preluarea angajaþilor SNIM de cãtre CEH A
ngajaþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului care la finalul acestui an nu îndeplinesc condiþiile de pensionare ar putea fi transferaþi la Complexul Energetic Hunedoara. Reprezentanþii Sindicatului Muntele sunt la Bucureºti, acolo unde discutã cu ministrul Energiei, Toma Petcu, pe marginea acestei
probleme. Între timp, angajaþilor SNIM li s-a pus în vedere sã îºi depunã dosarele la CEH. “Suntem la minister, iar
domnul ministru m-a asigurat cã personalul de la SNIM va fi preluat de CEH, dar aºteptãm disponibilizãrile din decembrie sã vedem pe ce segmente
avem nevoie de personal. Între timp, le-am spus oamenilor de la SNIM care vor sã fie preluaþI de CEH sã îºI depunã cererile la sediul Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. La momentul separãrii activitãþilor unitãþilor miniere, sindicatele au încheiat un protocol care stipula faptul cã angajaþii de la închideri, care în anul 2018 nu îndeplinesc condiþiile de pensionare, vor fi
Sprijin financiar pentru familia minerului decedat în accidentul de la Uricani amilia minerului F care a decedat în urma accidentului de muncã de la mina Uricani va beneficia de sprijin financiar din partea Guvernului. Executivul a aprobat proiectul de hotãrâre “privind acordarea unor ajutoare de urgenþã familiilor afectate de evenimentul care a avut loc în data de 30 octombrie 2017 la Sucursala Mina Uricani, judeþul Hunedoara”.
“Prin proiectul alãturat de hotãrâre a Guvernului se propune acordarea de ajutoare de urgenþã pentru sprijinirea unui numãr total de ºase familii, conform anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, ai cãror membri au decedat sau au fost rãniþi în evenimentul care a avut loc în data de 30 octombrie 2017 la
Sucursala Mina Uricani, judeþul Hunedoara, din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. (...)Se propune acordarea de ajutoare de urgenþã familiilor afectate, dupã cum urmeazã: a) câte 20.000 lei pentru fiecare dintre familiile persoanelor decedate, respectiv pentru doamna Anghel Cristina Luminiþa, soþia minerului decedat, domnul Anghel Aurel; b) câte 10.000 lei pentru fiecare dintre familiile persoanelor rãnite grav, respectiv pentru domnii Bãran Alin Daniel, Cîrlig Liviu Gabriel ºi Tiba Avram Octavian; c) câte 5.000 lei pentru fiecare dintre familiile persoanelor rãnite uºor, respectiv pentru domnii
Ianc Daniel ºi Brojban Nicu. Totodatã, se propune ca în situaþia în care se înregistreazã decesul uneia dintre persoanele rãnite ca urmare a evenimentului care a avut loc în data de 30 octombrie 2017 la Sucursala Mina Uricani, judeþul Hunedoara, sã se acorde diferenþa dintre suma prevãzutã cu titlu de ajutor de urgenþã pentru familia persoanei decedate ºi sumele prevãzute cu titlu de ajutor de urgenþã pentru familiile persoanelor rãnite”, aratã proiectul aprobat de Executiv. IV Sud, ce face legãtura dintre suprafaþã ºi orizontul 500, o echipã formatã din patru lucrãtori a fost surprinsã de efectele unui suflu dinamic ºi termic, la
circa 50 m de suprafaþã. In momentul producerii evenimentului pe planul înclinat se aflau 4 lucrãtori, din care: - 3 lucrãtori au fost scoºi de echipele de salvare la suprafaþã; - 1 lucrãtor ºi-a pierdut viaþa. Cei 3 lucrãtori au fost rãniþi ºi au fost transportaþi la Spitalul Municipal Lupeni, respectiv Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi ulterior, toate cele trei persoane au fost transportate cu elicopterul la Spitale din Bucureºti. Persoana decedatã este Anghel Aurel, cãsãtorit, soþia acestuia fiind doamna Anghel Cristina Luminiþa. Familia Anghel are un copil minor care beneficiazã de alocaþie de stat pentru copii. Persoanele accidentate grav ºi spitalizate sunt: Bãran Alin Daniel, cãsãtorit, soþia acestuia fiind doamna Bãran Liliana. Familia Bãran are un copil minor care beneficiazã de alocaþie de stat pentru copii. - Cîrlig Liviu Gabriel, cãsãtorit, soþia acestuia fiind doamna Cîrlig
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
preluaþi de cãtre Complexul Energetic Hunedoara. La momentul divizãrii Companiei Naþionale a Huilei s-au creat douã structuri miniere, respectiv Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi Societatea Naþionalã a Huilei care a fost absorbitã ulterior de Complexul Energetic Hunedoara. Cel din urmã ar fi trebuit ca în anul 2018 sã preia de la SNÎMVJ angajaþii care nu îndeplinesc condiþiile de pensionare. Monika BACIU
Corina. Familia Cîrlig are doi copii minori, care beneficiazã de alocaþie de stat pentru copii. Tiba Avram Octavian, cãsãtorit, soþia acestuia fiind doamna Tiba Avram Maria. Domnul Tiba Avram Octavian are în întreþinere trei persoane: soþia ºi doi copii minori care beneficiazã de alocaþie de stat pentru copii. Doi dintre lucrãtorii care au participat la scoaterea victimelor la suprafaþã s-au intoxicat cu monoxid de carbon, fiind de asemenea transportaþi la Spitalul de Urgenþã
Petroºani unde în urma investigaþiilor au refuzat internarea. Persoanele nespitalizate sunt: Ianc Daniel, cãsãtorit, soþia acestuia fiind doamna Ianc ªtefania. Familia Ianc are un copil major ºi un copil minor, care beneficiazã de alocaþie de stat pentru copii. Brojban Nicu, cãsãtorit, soþia acestuia fiind doamna Brojban Elena Nuºa. Familia Brojban are trei copii minori, care beneficiazã de alocaþie de stat pentru copii. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
ULTIMII MOHICANI Cosmin Contra, zis „Guriþã”, ºi-a definitivat lotul pentru ultimele jocuri în acest an pentru Naþionala României, cel cu Turcia ºi cel cu
Olanda. Sã recunoaºtem, douã adversare puternice, care ar face cinste oricãrei echipe care le-ar putea învinge. Lecturând lotul,
vedem ºi ne bucurãm cã doi foºti jucãtori de la Jiul Petroºani, Erci Bicfalvi ºi Mihai Pintili, au fost convocaþi alãturi de spuma fotbalului românesc. Nu ºtim dacã vor juca azi cu turcii, ori marþi cu olandezii, cert e cã e bine cã sunt acolo. E
drept, nici unul dintre ei nu a jucat la Naþionalã ca jiulist (Bicfalvi, la cea de tineret), dar nu putem uita cã þi-au fãcut ucenicia la Petroºani. Acum, în plinã maturitate sportivã, ne bucurã faptul cã au rãmas aceeaºi bãieþi
serioºi, pe care i-au ocolit tentaþiile Capitalei, vãzându-ºi tot timpul de muncã, la cel mai înalt nivel. Bicfalvi ºi Pintilii rãmân douã repere de importanþã pentru generaþiile mai tinere de la Jiul sau de oriunde.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
NOTA 10 (la zero!) PENTRU ORLEA! • Pe moderna bazã de sub „Castel”, gazdele de la ASS Orlea s-au dezlãnþuit cu un final 10-0 cu Santos Boz, meci în care Tomoni a punctat de ºase ori ! • Scor în deplasare a reuºit ºi Unirea Gen. Berthelot, 7-1 la Sargeþia Bretea Românã, jucãtorul Sterp reuºind o triplã. • Zarandul Criºcior – Ponorul Vaþa 1-1, dupã ce gazdele au condus cu 1-0 (gol Vurdea). • Cinci jucãtori (Moga, D. Moldovan, Gabor, Todea, Danc ) au marat cele 5 goluri în meciul C.S.C. Ilia – Victoria Dobra 5-0.
REZULT REZULTATE Zarandul Criºcior - Ponorul Vaþa CS. Comunal Ilia - Victoria Dobra Agrocomp. Bãcia - Foresta Lunca Sântãmãria Orlea - Santos Boz Sargeþia Br. Rom. - Un. Gen. Berthelot C.S. Ghelari - Metalul Criºcior CLASAMENT
1-1 5-0 6-3 10-0 1-7 1-0
FOTBAL LA LOJà LIGA 2 • „Bombã” la Arad, unde UTA pierde acasã cu Oradea. • Dunãrea Cãlãraºi îºi întãreºte poziþia de lider. • Pandurii Tg. Jiu, în cãdere liberã, 0-1 acasã cu Foresta Suceava.
GOLGETERI
10 goluri : Dediu – Foresta Lunca Cernii 9 goluri : Apati – Mãgura Pui, Sterp – Unirea Gen. Bethelot, 8 goluri : R. Marcu, Tomoni – A.S.S. Orlea, 7 goluri : Mailat – Mãgura Pui, Rotariu – Metalul Criºcior, D. Sãlãºan – Foresta Lunca Cernii, Rad -Zarandul Criºcior 5 goluri : Urs – A.S.S. Orlea, Luluºan, Vict. Deoancã – Zarandul Criºcior.
Tomoni a marcat 6 goluri pentru A.S.S. Sântãmãria Orlea
ETAP A VIITOARE ETAPA Ponorul Vaþa - CS. Comunal Ilia Victoria Dobra - Agrocomp. Bãcia Foresta Lunca - Sântãmãria Orlea Santos Boz - Sargeþia Br. Rom. Unirea Gen. Berthelot - C.S. Ghelari Metalul Criºciori - Mãgura Pui Zarandul Criºcior stã
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal Juniori
În paralel, clubul funcþioneazã cu rezultate bune ºi la grupele mai mici. Astfel la recentul Trofeu „Gh. Ene ” (8 ani), Sori Junior's Lupeni a ocupat locul 3, jucãtorul Mario Bãrãian fiind declarat cel mai bun portar al turneului. Trofeul „Gh. Ola” (9 ani), a fost câºtigat tot de Sori Junior's Lupeni echipã care a dat cel mai bun Cele douã echipe, de juniori D (12 ani) ºi E (10 jucãtor al turneului, Iuliu Moldovan ºi cel mai bun ani) pregãtite de Sorin Corpadi ºi Sorin Bejan portar, câºtigat de acelaºi Mario Bãrãian. au un punctaj maxim la ambele grupe de vârstã! Urmeazã Cupa Crãciunului, lupenenii Clasament Camp. Jud. Juniori D (grupa 2005) Seria Valea Jiului propunându-ºi câºtigarea ei.
SORII JUNIOR'S IA TOTUL!
DESTINE BROKER –
Clasament Jud. Juniori E (grupa 2006) Seria Valea Jiului
Asigurãri&Credite Petroºani, jud Hunedoara, str. Avram Iancu bl. 12 parter Contact: 0722.206.485, 0765.359.823 CAUÞI DE LUCRU: AI GÃSIT! ÎÞI OFERIM DE LUCRU ÎN ASIGURÃRI. ASIGURÃRI RCA, CASCO, INTERMEDIERI ASIGURÃRI, CALIFICARE BROKERI PENTRU DEÞINÃTORI PARCURI AUTO