Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1456
Cronica Vãii Jiului Marti, 7 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Salvatorii minieri din Valea Jiului sunt solicitaþi la apel alvatorii minieri S se întâlnesc la Petroºani. La sfârºitul acestei sãptãmâni va avea loc o nouã ediþie a concursului de salvare minierã.
Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani organizeazã o nouã ediþie a concursului de salvare minierã. La evenimentul devenit tradiþie în rândul salvatorilor sunt aºteptate echipaje din întreaga þarã. În ceea ce priveºte salvatorii minieri de subteran se vor întrece doar echipele din Valea Jiului, iar la supraftã vor fi ºapte echipe din toate colþurile tãrii. “Joi ºi vineri are loc o nouã ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã. La proba de subteran se vor întrece doar salvatorii de la unitãþile miniere din Valea Jiului ºi cei de la Salina
Praid”, a declarat Daniel Pupãzan, ºef staþie de salvare INSEMEX Petroºani. În ceea ce îi priveºte pe salvatorii de suprafaþã, la concursul organizat de INSEMEX Petroºani vor veni echipe din întreaga tarã. “Vineri are loc proba destinatã salvatorilor de suprafaþã. Vor participa opt echipe din întreaga tarã. CEO va avea patru echipe de salvatori de la Rovinari, Iºalniþa, Craiova ºi Turceni. Vor mai fi cei de la Metrorex Bucureºti, Fireproof Lukoil, Falck OMV, Arcelor Mital Galaþi”, a declarat Daniel Pupãzan cercetãtor ªtiinþific gradul II în cadrul INSEMEX Petroºani. Salvatorii din Valea Jiului sunt singurii care intervin dupã producerea exploziilor, iar antrenamentele ºi concursurile de acest fel îi ajutã sã descopere performante noi. Scenariul este unul desprins din intervenþiile reale cu care se confruntã salvatorii. Monika BACIU
Mina Lupeni încã nu are stâlpi de susþinere
D
eºi au murit doi oameni ºi un abataj nu poate fi pornit, în ciuda faptului cã este nevoie de cãrbune, mina Lupeni încã nu are stâlpi de susþinere. O spun sindicaliºtii, care, luni dimineaþã, au cerut o întâlnire cu administraþia, încercând astfel sã tragã un semnal de alarmã. >>> PAGINA A 7-A
Omul sau... telescaunul? Î
n staþiunea montanã Parâng îºi vor da întâlnire la sfârºitul acestei sãptãmâni unii dintre cei mai mari atleþi pe care îi are România la ora actualã, Tiberiu Uºeriu, Ciprian Bãlãnescu ºi lista continuã. Gazda este Toma Coconea, care le-a propus colegilor lui o întrecere ineditã, respectiv, cine ajunge
primul în munte, omul sau...telescaunul. Tomi face toate aceste lucruri pentru a atrage atenþia asupra staþiunii Parâng, ºi a oamenilor frumoºi din zonã. Numai cã, lucrurile frumoase ºi costã, iar toþi cei care þin la Toma Coconea ºi apreciazã ce face el îl pot sprijini. Sã nu vã aºteptaþi ca Toma Coconea sã cearã ceva. Este mult prea modest ºi de bun simþ acest om, dar acum se pot vedea caracterele...
Sunt de apreciat ºi like-urile de pe Facebook, dar, haideþi sã fim alãturi de el. Cred cã la câte a fãcut omul acesta pentru noi, cei din Petroºani, din Valea Jiului, meritã sã-l întrebãm dacã putem sã-l ajutãm cu ceva ºi sã ne implicãm. Pânã la urmã tot pentru noi o facem! Întrecerea va fi una extrem de interesantã, care cu siguranþã meritã sã fie vãzutã. „E o întrecere cu telescaunul, de la bazã
pânã sus. „Run the lift” se va numi ºi mi-au promis foarte mulþi alergãtori ºi prieteni cã vor participa. Vor pleca din 10 în 10, fiecare grup întrecându-se cu câte un scaun. Va fi o atmosferã sportivã,
frumoasã. Diferenþa de nivel este de 610 m, jos este o altitudine de 1.071 m ºi sus este 1.780m. Va fi greu, pe o distanþã de 2,5 km, cã este bruscã diferenþa de nivel ºi cum a dat zãpada, va fi foarte dificil
ºi spectaculos”, spune Toma Coconea. De noi toþi depinde ca aceastã acþiune sã fie o reuºitã ºi sã reuºim astfel sã promovãm sportul în munte. Marius MITRACHE MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Noiembrie 2017
Doar asumãri verbale
Investitorii vor acþiuni concrete V
izita premierului României, Mihai Tudose, în judeþul Hunedoara a redeschis “cutia Pandorei” în ceea ce priveºte lucrãrile la drumul spre Herculane. În timp ce toate guvernele ºi-au asumat doar verbal importanþa acestui drum, investitorii în domeniul turistic din Valea Jiului vor acþiuni concrete. Emil Pãrãu, cel mai important investitor din zona de vest a Vãii Jiului, i-a solicitat prim-ministrului continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. “Am vorbit cu premierul Mihai Tudose despre continuarea lucrãrilor la drumul spre Herculane pentru cã este o prioritate
pentru turismul din Valea Jiului”, a spus Emil Pãrãu, investitor. ªi edilii din Uricani au avut aceeaºi solicitare. “Am readus în atenþia domnului preºedinte Liviu Dragnea, dar ºi a Primului Ministru Mihai Tudose necesitatea reluãrii lucrãrilor la DN 66A UricaniHerculane, o investiþie care este vitalã pentru viitorul regiunii noastre
ºi, mai ales, pentru oraºul Uricani. Mã bucur cã acest subiect a fost relevat ºi în cadrul dezbaterilor de la Camera de Comerþ, unde atât Primul Ministru Mihai Tudose, cât ºi preºedintele Liviu Dragnea au vorbit despre acest proiect al Vãii Jiului, care va fi asumat de PSD ºi care va fi bugetat în Bugetul de Stat al anului 2018. Îi mulþumesc, în acelaºi timp ºi domnului depu-
tat Laurenþiu Nistor, pentru cã ne-a susþinut în reflectarea acestui proiect în fata liderilor PSD ºi a ºefului Guvernului. Acum am convingerea cã în bugetul naþional de anul viitor se va regãsi ºi acest proiect, astfel încât sã se poatã relua demersurile pentru obþinerea avizelor ºi autorizaþiilor de construcþie, ºi sper eu, lucrãrile sã reînceapã efectiv în anul 2018”, spunea sãptãmâna trecutã, Dãnuþ Buhescu, primarul oraºului Uricani. Un document semnat de fostul premier al României, Sorin Grindeanu, aratã cã nu sunt alocate fonduri pentru acest drum. “Proiectul “DN 66A km 47+600 – km 66+204, Câmpul lui Neag – Cerna” nu se
regãseºte în anexa Master Planului General de Transport, ori în lista proiectelor fãrã clauzã de reformã structuralã ºi nici în lista proiectelor cu clauzã de reformã structuralã, iar în prezent nu a fost identificatã o sursã de finanþare pentru acesta, în acest an. Cunoscând importanþa acestui drum naþional, vom analiza în continuare în raport cu sursele de finanþare destinate
programului de modernizare a drumurilor naþionale, posibilitatea de includere în programe prioritare a acestui obiectiv de investiþii”, arãta în vara acestui an, Sorin Grindeanu, premierul României. O porþiune a carosabilului este total impracticabilã, aceasta reprezentând un pericol pentru siguranþa conducãtorilor auto. Monika BACIU
Angajaþii lunii octombrie la Apa Serv Valea Jiului
reºterea gradului C de încasare a facturilor pentru seviciile prestate beneficiarilor, scãderea timpului de intervenþie la avariile semnalate pe reþelele de distribuþie a apei ºi de colectare a apelor uzate dar ºi activitãþile de relaþii cu publicul sunt tot atâtea repere din activitatea derulatã cu succes ºi în cursul lunii octombrie de colectivul societãþii Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani.
Ca urmare a analizei efectuate de conducerea operatorului regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului, în cursul zilei de astãzi au fost premiaþi angajaþii a cãror activitate din luna precedentã a fost evidenþiatã. Astfel, salariaþii lunii octombrie 2017 din
echipa Apa Serv sunt: Sãbãu Carmen funcþionar administrativ în cadrul Biroului Secretariat Râºnoveanu Sorin inginer în cadrul Serviciul Mecano Energetic Neag Oana - agent comercial în cadrul Centrului de Încasãri Petroºani De asemenea, conducerea Apa Serv a decis sã acorde titlul de ”Colectivul lunii octombrie”, membrilor Serviciului Mecano-Energetic al societãþii. Acesta este alcãtuit din: Ciucur Florin, Vitejanu Mihai,
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Cãmãrãºescu Alexandru, Râºnoveanu Sorin, Sârbu Marius, Ardelean Ioan Marius, Vladislav- David Ionel, ªomkereki Francisc ºi Harkai ªtefan. ”La fiecare început lunã avem plãcerea de a ne întâlni cu colegii noºtri, pentru a ne bucura împreunã de performanþele muncii noastre în cadrul Apa Serv Valea Jiului. Nu pot decât sã mã bucur cã aceastã competiþie a salariaþilor ºi colectivului
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
pe care îi evidenþiem pentru activitatea din luna precedentã a devenit realmente una mobilizatoare pentru toþi salariaþii noºtri. Astãzi, a fost rândul altor colegi sã fie premiaþi pentru activitatea lor din luna precedentã. Îi felicit ºi-i invit sã o þinã tot aºa în activitatea lor de zi cu zi în beneficiul echipei noastre ºi al clienþilor noºtri”, a declarat Costel Avram, directorul geneal al Apa Serv Valea Jiului. Birou Presã Apa Serv Valea Jiului Petroºani
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Noiembrie 2017
UN TÂNÃR BÃUT ªI-A UCIS PRIETENUL ªI A RÃNIT ALÞI 5 TINERI n tânãr de 22 de ani ºi-a U pierdut viaþa ºi alþi 5 au ajuns la spital cu multiple rãni, doi fiind în stare gravã, dupã ce un tânãr de 24 de ani din Petroºani s-a urcat bãut la volan ºi a pierdut controlul maºinii în zona comunei Bãniþa.
Accidentul s-a produs puþin înainte de miezul nopþii ºi pompierii s-au cãznit minute bune sã îi scoatã pe tineri din maºina ce s-a fãcut praf. La faþa locului au ajuns douã ambulanþe ºi mai multe echipaje SMURD ºi toþi au fost scoºi cu greu din maºinã. Din pãcate, pentru Cosmin Brândãu, de 22 de ani din Petroºani, echipajele nu au putut sã mai facã nimic. A fost gãsit în stop respirator
ºi doar i-a declarat decesul. ªoferul, însã, bãuse, aºa cum a reieºit la testul, care a indicat o concentraþie de 0,38 mg/l alcool pur în aerul expirat. „Un tânãr de 24 de ani din municipiul Petroºani, care conducea un autoturism din direcþia Petroºani, spre Haþeg, pe raza localitãþii Bãniþa, pe o porþiune cu o curbã deosebit de periculoasã la dreapta, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a derapat ºi a pãtruns pe contrasens. Acolo a intrat în coliziune
Cum au murit muncitorii de la Peºtera Bolii L
oviþi fulgerãtor de bolovanul uriaº ºi asfixiaþi pe loc. Aºa au murit cei trei bãrbaþi, care, la finalul acestei luni, terminau lucrul la pasajul CFR de la Peºtera Bolii. Medicii legiºti au precizat cã autopsia a relevat moartea violentã a celor trei oameni. „Primul care a fost scos avea fracturã de coloanã cervicalã, iar ceilalþi doi, care au fost scoºi mai târziu au fost asfixiaþi de pãmântul care s-a dislocat ºi i-a tasat în zona toraco-abdominalã”, a spus dr. Dan Mãrculescu, ºeful Serviciului de Medicinã Legalã a judeþului Hunedoara. Cei trei oameni aveau 52, 58 ºi 63 de ani ºi lucrau în zonã cu acte în regulã. O echipã formatã din specialiºti ITM, dar ºi procurorii urmeazã sã stabileascã cu exactitate ce s-a petrecut acolo, pentru cã bucata de stâncã s-a desprins din deal, iar apoi s-a prãvãlit fulgerãtor fix peste locul în care cei trei muncitori turnau beton. Diana MITRACHE
cu un autoturism condus de un tânãr de 23 de ani din Lupeni. Din pãcate, în urma evenimentului rutier a rezultat decesul unui tânãr de 22 de ani din Petroºani, pasager în autoturismul care a produs evenimentul rutier, rãnirea gravã a doi pasageri din aceia maºinã ºi a unui pasager din autoturismul care circula regulamentar, precum ºi
care a produs evenimentul rutier ºi a unui pasager din maºina condus de acesta, dar ºi a altuia din maºina care circula regulamentar”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cinci tineri sunt acum internaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în urma acestui accident de circulaþie ºi toþi au politraumatisme ºi fracturi, ori lovituri puternice la cap. ªoferul vinovat a scãpat cu câteva contuzii ºi poliþiºtii i-au întocmit dosar penal pentru ucidere. Diana MITRACHE
L-au iertat odatã ºi tot nu s-a cuminþit nul dintre hoþii care U au dat o spargere în centrul Petroºaniului, de
rãnirea uºoarã a ºoferului
unde au furat 20 de telefoane mobile, este la un pas de închisoare. Ofiþerii care îl supravegheazã îl vor în închisoare. Nagy Alexandru a primit un an ºi 10 luni de închisoare cu suspendare ºi efectuarea a 80 de zile de muncã în folosul coumnitãþii în cadrul Primãriei Municipiului Lupeni sau în cadrul Primãriei Municipiului Vulcan. Judecãtoria Petroºani a mai stabilit o serie de obligaþii
în sarcina individului, respectiv ca pe durata termenului de supraveghere sã urmeze un curs de calificare profesionalã ºi sã frecventeze un program de reintegrare socialã derulat de cãtre Serviciul de Probaþiune Hunedoara. Cum n-a respectat obligaþiile, Biroul Executãri
Tâlharul de la cazino, trimis în judecatã pentru tâlhãrie calificatã
rocurorii din Bihor au finalizat ancheta în cazul tânãrului care a încercat sã jefuiascã P douã sãli de jocuri de noroc din Oradea. Tânãrul din Aninoasa, Daniel Minea, a fost trimis în judecatã pentru tâlhãrie calificatã.
Alte douã dosare sunt în lucru la procurorii din Valea Jiului. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Oradea, iar dacã va fi gãsit
Penale din cadrul Judecãtoriei Petroºani a cerut revocarea suspendãrii pedepsei. Nagy alãturi de un alt tânãr, Pãdurean Claudiu, au fost prinºi în flagrant de poliþiºtii locali din Petroºani, imediat dupã ce au dat o spargere la un magazin de telefoane mobile. Cei doi lupeneni au reuºit sã fure 20 de telefoane mobile ºi peste 35 de cartele telefonice, creând un prejudiciu de 8400 de lei. Imediat dupã furt, indivizii au vrut sã vadã ”captura” ºi s-au pus pe despachetat telefoanele mobile în apropiere de magazinul pe care l-au prãdat. Maximilian GÂNJU
vinovat, Minea riscã sã înfunde puºcãria. Tânãrul este principalul suspect într-un dosar instrumentat de Poliþia Lupeni, dupã ce a încercat sã jefuiascã un club de jocuri de noroc din localitate folosindu-se de un pistolul de airsoft. Tânãrul a atacat ºi un cazino din Petroºani ºi a reuºit sã fugã cu 30 de mii de lei dupã ce a ameninþat o angajatã cu un cuþit. Individul a fost ajutat la toate încercãrile de jaf de un complice, Laurenþiu Stroe din Petroºani. Cei doi au fost arestaþi preventiv ºi au fost prinºi de poliþiºtii din Oradea dupã douã tentative de jaf. Înarmat cu pistolul de airsoft, Minea a intrat într-un club ºi a cerut toþi banii din casã, însã angajata a reuºit sã fugã în stradã ºi sã strige dupã ajutor. Câteva ore mai târziu ºi-a mai încercat norocul o datã ºi a fost iarãºi pus de fugã dupã ce femeia pe care o ameninþa nu s-a pierdut ºi a acþionat butonul de panicã. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Dupã alegerile de la Deva
Pasul Vâlcan cautã investitor ai multe spaþii din zona turisticã Pasul M Vâlcan au fost scoase la
licitaþie. Încã de acum douã sãptãmâni, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, anunþa cã administraþia localã a realizat un pachet pentru a fi scos la licitaþie. Edilii sperã ca în acest fel sã trezeascã interesul unui investitor care sã vinã sã deruleze activitãþi în cea mai nouã staþiune a Vãii Jiului. “Consiliul local al municipiului Vulcan, reprezentat prin primar GHEORGHE ILE, (...) organizeazã la data de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Noiembrie 2017
24.11.2017 ora 10:00, licitaþie publicã pentru închirierea unui grup de obiective din Pasul Vulcan dupã cum urmeazã: Spaþiu „Apres Schi” în suprafaþã utilã de 114,13 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale ºi alimentaþie publicã; Spaþiu „Centru închiriere echipament schi” în suprafaþã utilã de 9,99 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, respectiv închiriere de echipament sportiv; ”Pârtie de schi 1” în lungime de 310,3 m ºi instalaþie ”Teleschi” aferentã, în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice
Scutiþi de la plata telescaunului C
ei care vor urca, sâmbãtã, în staþiunea montanã Parâng vor fi scutiþi de la plata biletului de telescaun. Staþiunea montanã gãzduieºte prima ediþie a concursului “Run the lift” la care sunt aºteptaþi trei dintre cei mai importanþi atleþi din România, Tiberiu Uºeriu, Ciprian Bãlãnescu ºi Toma Coconea. Municipalitatea de la Petroºani vine sprijinul organizatorilor, astfel cã accesul în staþiune cu telescaunul va fi gratuit.
sporturilor montane”, aratã anunþul Primãriei municipiului Vulcan. Preþul de pornire pentru pachetul turistic va fi de 7800 lei/an. Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã la începutul anului 2011, proiectul fiind realizat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Instalaþia are 73 de gondole ºi investiþia nu ºi-a dovedit deocamdatã utilitatea, proiectul fiind gândit în continuarea celui din Strajã, dar niciodatã adus la punctul de a fi profitabil. Cele douã staþiuni montane din vestul Vãii Jiului ar trebui sã fie unite, cel puþin aºa prevede proiectul. Numai
Raed Arafat: “Mie personal nu-mi convine ca SMURD sã fie folosit pentru o campanie electoralã” MURD Hunedoara, agent S electoral pentru cã banii nu au mai venit, astfel cã lucrãrile au stagnat. În timp ce autoritãþile locale din Vulcan cautã investitori care sã vinã sã ridice standardele în staþiunea montanã, în Straja staþiunea este în plinã expansiune. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan este una de interes local ºi, în ciuda mijlocului de
transport modern, turiºtii nu vin, cã acolo sus nu prea au ce face. La ºedinþa ordinarã din luna trecutã, unul dintre consilieri a solicitat demararea procedurilor pentru atestarea staþiunii montane Pasul Vâlcan în categoria celor de interes naþional. Monika BACIU
ªtiaþi cã...
“Prin adresa (...) înregistratã la Primãria municipiului Petroºani, dl. Toma Coconea solicitã scutirea de la plata biletelor pentru transportul cu telescaunul pentru 100 de persoane din toatã þara, care vor participa la un concurs de alergare montanã în data de 11 noiembrie 2017”, aratã reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Concursul are ºi rolul de a promova staþiunea montanã Parâng. “Aceastã competiþie sportivã este organizatã pentru promovarea potenþialului turistic al zonei Parâng
ºi a municipiului Petroºani ºi constã în participarea concurenþilor la o probã de alergare pe traseul de urcare al telescaunului. Organizatorul acestui concurs, domnul Toma Coconea, este ambasadorul Petroºaniului ºi Vãii Jiului peste hotare datoritã medaliilor obþinute, fiind salvamontist profesionist, maratonist ºi instructor de zbor cu parapanta”, mai spun edilii. Traseul este unul destul de dificil, din cauza gradului de înclinaþie al pantelor. Monika BACIU
Încã un telescaun în staþiunea Straja taþiunea montanã Straja este în plinã expansiune. Un nou telescaun este montat zilele acestea în S staþiune, iar cu aceastã nouã instalaþie de transport pe cablu se va putea ajunge pânã pe vârful Mutu. Noul telescaun va avea o lungime de circa 1000 de metri.
“Lucrãrile sunt aproape de finalizare, s-au montat stâlpii ºi tot. Lucrãm la partea electricã ºi în 15-20 noiembrie îl pornim. 1000 de metri are noul telescaun. Telescaunul urcã pânã la vârful Mutu, de acolo se poate merge cu cel al primãriei pânã în vârful Straja. Sunt legate telescaunele”, a declarat Emil Pãrãu, investitor. Staþiunea montanã Straja dispune de trei telescaune, douã dintre acestea aparþinând investitorului Emil Pãrãu, iar un telescaun fiind al municipalitãþii lupenene. Cele trei instalaþii de transport pe cablu au o lungime de circa 3 kilometri. În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi ºi snowboard, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreþinute cu ajutorul ratrakurilor ºi a tunurilor de zãpadã artificialã. (Monika BACIU)
9805 arbori sunt în Petroºani tiaþi cã la nivelul municipiului ª Petroºani sunt aproape 10.000 de arbori? Municipalitatea de la Petroºani a inventariat zonele verzi ale localitãþii. La nivelul localitãþii s-a încheiat acþiunea de elaborare a documentaþiei “Registrul Local al Spaþiilor verzi”. “Evidenþa spaþiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raþionale a acestora, a regenerãrii ºi protecþiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbãrilor calitative ºi cantitative, precum ºi asigurarea informaþiilor despre spaþiile verzi. La nivelul localitãþii s-a încheiat acþiunea de elaborare a documentaþiei “Registrul Local al Spaþiilor verzi” din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara. Aceasta este structuratã astfel: spaþii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, scuaruri, fâºii plantate; spaþii aferente dotãrilor publice: grãdiniþe, ºcoli, unitãþi sanitare ºi de protecþie socialã, instituþii, edificii de cult, cimitire; spaþii aferente bazelor sportive pentru practicarea sportului de performanþã; arbori izolaþi. Au fost inventariaþi ºi integraþi în aplicaþia informaticã ºi harta GIS un numãr de 9805 arbori situaþi pe 130,9 hectare suprafeþe zone verzi”, aratã documentul. Doi ani de zile a durat inventarierea zonelor verzi din capitala Vãii Jiului. Municipiul Petroºani are suprafaþa de zonã verde necesarã pe cap de locuitor. Monika BACIU
candidatul PSD la Primãria Deva. Asociaþia Salvital, în subordinea cãreia funcþioneazã serviciul SMURD în judeþul Hunedoara, a fost folositã pe post de agent electoral. Candidatul PSD, perdantul alegerilor de la Deva, Petru Mãrginean este cel care a pus bazele asociaþiei în judeþul Hunedoara. În urmã cu douã sãptãmâni, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat a fost în vizitã în judeþul Hunedoara. Raed Arafat, ºeful Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã, susþine însã cã vizita sa nu a fost una electoralã. „Când o sã vreau sã susþin pe cineva, pentru o campanie electoralã, o sã o fac transparent, ºi
nu este cazul, pentru cã nu mã voi transforma în agent electoral pentru nimeni. (...) La Deva, se întâmplã ca domnul Mãrginean sã fie cel care a pus umãrul la pornirea SMURD în 2005. Mie personal nu-mi convine ca SMURD, ca serviciu public, sã fie folosit pentru o campanie electoralã ºi sã devinã subiectul unor polemici electorale, dar în acelaºi timp orice om politic are dreptul sã se laude cu ce a realizat pe parcursul carierei sale politice, mai ales când
aspectele cu care se laudã sunt total adevãrate”, a scris pe pagina sa de socializare, Raed Arafat, ºeful DSU, la câteva ore dupã încheierea alegerilor de la Deva, care l-au dat câºtigãtor pe Florin Oancea, în timp ce Petru Mãrginean este marele perdant al scrutinului. Mai mult, Arafat spune cã ºi în timpul vizitei sale la Deva a subliniat cã nu este una electoralã. "Referitor la vizita de lucru pe care am
efectuat-o la Deva ºi Hunedoara, aceasta a fost corelatã cu activitãþile SMURD ºi faptul cã intenþionam sã preluãm personalul de la Salvital, asociaþia autoritãþilor publice locale care finanþeazã salariile unei pãrþi din paramedicii SMURD ºi a cãrei preºedinte se întâmplã sã fie dl. Mãrginean. În cadrul vizitei m-am întâlnit cu colegii de la ISU, Ambulanþã, UPU ºi am avut o vizitã ºi în localitatea Hunedoara la UPU, unde este vorba de nevoia de lucrãri de reabilitare. Tot în cadrul vizitei am avut ºi o emisiune la un post local de televiziune însã la emisiune eram singur, dacã voiam sã fac campanie apãream cu cel pentru care se spune cã fãceam campanie, în calitatea sa de preºedinte al Salvital! Menþionez cã în ultima perioadã am efectuat mai
Cine va beneficia de locuinþã socialã? C onsiliul Local al municipiului Vulcan se întruneºte în ºedinþã de îndatã pentru a stabili care vor fi criteriile de repartizare a locuinþelor sociale.
Încã de acum douã sãptãmâni, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, anunþa cã în scurt timp se vor stabili ºi criteriile pentru atribuirea locuinþelor sociale din blocul C1, din zona Dincã. „Nu pot beneficia de locuinþe sociale, persoanele/familiile care nu îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 15, sau sunt în vreuna din urmãtoarele situaþii: a) deþin în proprietate o locuinþã, inclusiv casã de vacanþã; b) au înstrãinat o locuinþã dupã 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat ºi/sau beneficiazã de sprijinul statului în credite ºi execuþie pentru realizarea unei locuinþe; d) deþin, în calitate de chiriaºi, o altã locuinþã din fondul locativ de stat”, aratã documentele ce urmeazã a fi votate de consilierii locali de la Vulcan.
Documentele administraþiei locale aratã ºi care sunt persoanele care pot beneficia de astfel de locuinþe. “Categoriile de persoane îndreptãþite sã primeascã cu prioritate o locuinþã socialã sunt urmãtoarele: tinerii care au vârsta de pânã în 35 de ani; familii monoparentale; tineri proveniþi din instituþiile de ocrotire socialã care au îndeplinit vârsta de 18 ani; invalizi de gradul I ºi II, persoane cu handicap; pensionari; veterani ºi vãduve de rãzboi; persoane oprimate de regimul comunist; persoane persecutate din motive politice ce se încadreazã în prevederile decretului – Legea nr.
118/1990, republicatã; alte persoane sau familii considerate ca ºi cazuri sociale (...); persoanele evacuate din casele naþionalizate. La întocmirea listei de repartizare se va þine cont de urmãtoarele: 60% din locuinþele sociale se vor repartiza tinerilor cãsãtoriþi cu vârsta pânã la 35 de ani; 20% din locuinþele sociale se vor repartiza tinerilor necãsãtoriþi; 20% din locuinþele sociale se vor repartiza altor persoane ºi familii îndreptãþite”, mai aratã documentul. Trei blocuri sociale se realizeazã la Vulcan, în zona Dincã. Unul dintre acestea, blocul C1 va fi dat în folosinþã anul acesta. Monika BACIU
multe vizite de lucru în judeþe unde nu au fost campanii electorale. Pentru mine ca persoanã nu este uºor, am lucrat cu toþi ºi respect pe toþi cei cu care am lucrat, chiar ºi dacã nu întotdeauna mi-a fost uºor. Încerc sã fiu cât mai echidistant posibil ca sã beneficieze sistemul de urgenþã cât mai mult posibil. Este normal sã recunosc celor care au
fãcut ceva ºi celor care fac ceva acþiunile lor ºi este normal sã-mi fac treaba corect indiferent cine este la guvernare iar loialitatea mea este în primul rând faþã de sistemul de urgenþã ºi beneficiarii acestuia”, a mai spus ºeful DSU. Fondatorul SMURD în România, Raed Arafat subliniazã prin postarea sa cã “am vrut sã clarific unele aspecte pe care am considerat cã este bine sã le abordez fãrã sã mai am intenþia de a mai dezbate acest subiect în viitor considerând cã poziþia mea din aceastã postare este una clarã”. Monika BACIU
4 Actualitate
Dupã alegerile de la Deva
Pasul Vâlcan cautã investitor ai multe spaþii din zona turisticã Pasul M Vâlcan au fost scoase la
licitaþie. Încã de acum douã sãptãmâni, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, anunþa cã administraþia localã a realizat un pachet pentru a fi scos la licitaþie. Edilii sperã ca în acest fel sã trezeascã interesul unui investitor care sã vinã sã deruleze activitãþi în cea mai nouã staþiune a Vãii Jiului. “Consiliul local al municipiului Vulcan, reprezentat prin primar GHEORGHE ILE, (...) organizeazã la data de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Noiembrie 2017
24.11.2017 ora 10:00, licitaþie publicã pentru închirierea unui grup de obiective din Pasul Vulcan dupã cum urmeazã: Spaþiu „Apres Schi” în suprafaþã utilã de 114,13 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale ºi alimentaþie publicã; Spaþiu „Centru închiriere echipament schi” în suprafaþã utilã de 9,99 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, respectiv închiriere de echipament sportiv; ”Pârtie de schi 1” în lungime de 310,3 m ºi instalaþie ”Teleschi” aferentã, în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice
Scutiþi de la plata telescaunului C
ei care vor urca, sâmbãtã, în staþiunea montanã Parâng vor fi scutiþi de la plata biletului de telescaun. Staþiunea montanã gãzduieºte prima ediþie a concursului “Run the lift” la care sunt aºteptaþi trei dintre cei mai importanþi atleþi din România, Tiberiu Uºeriu, Ciprian Bãlãnescu ºi Toma Coconea. Municipalitatea de la Petroºani vine sprijinul organizatorilor, astfel cã accesul în staþiune cu telescaunul va fi gratuit.
sporturilor montane”, aratã anunþul Primãriei municipiului Vulcan. Preþul de pornire pentru pachetul turistic va fi de 7800 lei/an. Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã la începutul anului 2011, proiectul fiind realizat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Instalaþia are 73 de gondole ºi investiþia nu ºi-a dovedit deocamdatã utilitatea, proiectul fiind gândit în continuarea celui din Strajã, dar niciodatã adus la punctul de a fi profitabil. Cele douã staþiuni montane din vestul Vãii Jiului ar trebui sã fie unite, cel puþin aºa prevede proiectul. Numai
Raed Arafat: “Mie personal nu-mi convine ca SMURD sã fie folosit pentru o campanie electoralã” MURD Hunedoara, agent S electoral pentru cã banii nu au mai venit, astfel cã lucrãrile au stagnat. În timp ce autoritãþile locale din Vulcan cautã investitori care sã vinã sã ridice standardele în staþiunea montanã, în Straja staþiunea este în plinã expansiune. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan este una de interes local ºi, în ciuda mijlocului de
transport modern, turiºtii nu vin, cã acolo sus nu prea au ce face. La ºedinþa ordinarã din luna trecutã, unul dintre consilieri a solicitat demararea procedurilor pentru atestarea staþiunii montane Pasul Vâlcan în categoria celor de interes naþional. Monika BACIU
ªtiaþi cã...
“Prin adresa (...) înregistratã la Primãria municipiului Petroºani, dl. Toma Coconea solicitã scutirea de la plata biletelor pentru transportul cu telescaunul pentru 100 de persoane din toatã þara, care vor participa la un concurs de alergare montanã în data de 11 noiembrie 2017”, aratã reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Concursul are ºi rolul de a promova staþiunea montanã Parâng. “Aceastã competiþie sportivã este organizatã pentru promovarea potenþialului turistic al zonei Parâng
ºi a municipiului Petroºani ºi constã în participarea concurenþilor la o probã de alergare pe traseul de urcare al telescaunului. Organizatorul acestui concurs, domnul Toma Coconea, este ambasadorul Petroºaniului ºi Vãii Jiului peste hotare datoritã medaliilor obþinute, fiind salvamontist profesionist, maratonist ºi instructor de zbor cu parapanta”, mai spun edilii. Traseul este unul destul de dificil, din cauza gradului de înclinaþie al pantelor. Monika BACIU
Încã un telescaun în staþiunea Straja taþiunea montanã Straja este în plinã expansiune. Un nou telescaun este montat zilele acestea în S staþiune, iar cu aceastã nouã instalaþie de transport pe cablu se va putea ajunge pânã pe vârful Mutu. Noul telescaun va avea o lungime de circa 1000 de metri.
“Lucrãrile sunt aproape de finalizare, s-au montat stâlpii ºi tot. Lucrãm la partea electricã ºi în 15-20 noiembrie îl pornim. 1000 de metri are noul telescaun. Telescaunul urcã pânã la vârful Mutu, de acolo se poate merge cu cel al primãriei pânã în vârful Straja. Sunt legate telescaunele”, a declarat Emil Pãrãu, investitor. Staþiunea montanã Straja dispune de trei telescaune, douã dintre acestea aparþinând investitorului Emil Pãrãu, iar un telescaun fiind al municipalitãþii lupenene. Cele trei instalaþii de transport pe cablu au o lungime de circa 3 kilometri. În Straja sunt amenajate 12 pârtii, pentru schi ºi snowboard, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Pârtiile sunt întreþinute cu ajutorul ratrakurilor ºi a tunurilor de zãpadã artificialã. (Monika BACIU)
9805 arbori sunt în Petroºani tiaþi cã la nivelul municipiului ª Petroºani sunt aproape 10.000 de arbori? Municipalitatea de la Petroºani a inventariat zonele verzi ale localitãþii. La nivelul localitãþii s-a încheiat acþiunea de elaborare a documentaþiei “Registrul Local al Spaþiilor verzi”. “Evidenþa spaþiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raþionale a acestora, a regenerãrii ºi protecþiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbãrilor calitative ºi cantitative, precum ºi asigurarea informaþiilor despre spaþiile verzi. La nivelul localitãþii s-a încheiat acþiunea de elaborare a documentaþiei “Registrul Local al Spaþiilor verzi” din municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara. Aceasta este structuratã astfel: spaþii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, scuaruri, fâºii plantate; spaþii aferente dotãrilor publice: grãdiniþe, ºcoli, unitãþi sanitare ºi de protecþie socialã, instituþii, edificii de cult, cimitire; spaþii aferente bazelor sportive pentru practicarea sportului de performanþã; arbori izolaþi. Au fost inventariaþi ºi integraþi în aplicaþia informaticã ºi harta GIS un numãr de 9805 arbori situaþi pe 130,9 hectare suprafeþe zone verzi”, aratã documentul. Doi ani de zile a durat inventarierea zonelor verzi din capitala Vãii Jiului. Municipiul Petroºani are suprafaþa de zonã verde necesarã pe cap de locuitor. Monika BACIU
candidatul PSD la Primãria Deva. Asociaþia Salvital, în subordinea cãreia funcþioneazã serviciul SMURD în judeþul Hunedoara, a fost folositã pe post de agent electoral. Candidatul PSD, perdantul alegerilor de la Deva, Petru Mãrginean este cel care a pus bazele asociaþiei în judeþul Hunedoara. În urmã cu douã sãptãmâni, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat a fost în vizitã în judeþul Hunedoara. Raed Arafat, ºeful Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã, susþine însã cã vizita sa nu a fost una electoralã. „Când o sã vreau sã susþin pe cineva, pentru o campanie electoralã, o sã o fac transparent, ºi
nu este cazul, pentru cã nu mã voi transforma în agent electoral pentru nimeni. (...) La Deva, se întâmplã ca domnul Mãrginean sã fie cel care a pus umãrul la pornirea SMURD în 2005. Mie personal nu-mi convine ca SMURD, ca serviciu public, sã fie folosit pentru o campanie electoralã ºi sã devinã subiectul unor polemici electorale, dar în acelaºi timp orice om politic are dreptul sã se laude cu ce a realizat pe parcursul carierei sale politice, mai ales când
aspectele cu care se laudã sunt total adevãrate”, a scris pe pagina sa de socializare, Raed Arafat, ºeful DSU, la câteva ore dupã încheierea alegerilor de la Deva, care l-au dat câºtigãtor pe Florin Oancea, în timp ce Petru Mãrginean este marele perdant al scrutinului. Mai mult, Arafat spune cã ºi în timpul vizitei sale la Deva a subliniat cã nu este una electoralã. "Referitor la vizita de lucru pe care am
efectuat-o la Deva ºi Hunedoara, aceasta a fost corelatã cu activitãþile SMURD ºi faptul cã intenþionam sã preluãm personalul de la Salvital, asociaþia autoritãþilor publice locale care finanþeazã salariile unei pãrþi din paramedicii SMURD ºi a cãrei preºedinte se întâmplã sã fie dl. Mãrginean. În cadrul vizitei m-am întâlnit cu colegii de la ISU, Ambulanþã, UPU ºi am avut o vizitã ºi în localitatea Hunedoara la UPU, unde este vorba de nevoia de lucrãri de reabilitare. Tot în cadrul vizitei am avut ºi o emisiune la un post local de televiziune însã la emisiune eram singur, dacã voiam sã fac campanie apãream cu cel pentru care se spune cã fãceam campanie, în calitatea sa de preºedinte al Salvital! Menþionez cã în ultima perioadã am efectuat mai
Cine va beneficia de locuinþã socialã? C onsiliul Local al municipiului Vulcan se întruneºte în ºedinþã de îndatã pentru a stabili care vor fi criteriile de repartizare a locuinþelor sociale.
Încã de acum douã sãptãmâni, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, anunþa cã în scurt timp se vor stabili ºi criteriile pentru atribuirea locuinþelor sociale din blocul C1, din zona Dincã. „Nu pot beneficia de locuinþe sociale, persoanele/familiile care nu îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 15, sau sunt în vreuna din urmãtoarele situaþii: a) deþin în proprietate o locuinþã, inclusiv casã de vacanþã; b) au înstrãinat o locuinþã dupã 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat ºi/sau beneficiazã de sprijinul statului în credite ºi execuþie pentru realizarea unei locuinþe; d) deþin, în calitate de chiriaºi, o altã locuinþã din fondul locativ de stat”, aratã documentele ce urmeazã a fi votate de consilierii locali de la Vulcan.
Documentele administraþiei locale aratã ºi care sunt persoanele care pot beneficia de astfel de locuinþe. “Categoriile de persoane îndreptãþite sã primeascã cu prioritate o locuinþã socialã sunt urmãtoarele: tinerii care au vârsta de pânã în 35 de ani; familii monoparentale; tineri proveniþi din instituþiile de ocrotire socialã care au îndeplinit vârsta de 18 ani; invalizi de gradul I ºi II, persoane cu handicap; pensionari; veterani ºi vãduve de rãzboi; persoane oprimate de regimul comunist; persoane persecutate din motive politice ce se încadreazã în prevederile decretului – Legea nr.
118/1990, republicatã; alte persoane sau familii considerate ca ºi cazuri sociale (...); persoanele evacuate din casele naþionalizate. La întocmirea listei de repartizare se va þine cont de urmãtoarele: 60% din locuinþele sociale se vor repartiza tinerilor cãsãtoriþi cu vârsta pânã la 35 de ani; 20% din locuinþele sociale se vor repartiza tinerilor necãsãtoriþi; 20% din locuinþele sociale se vor repartiza altor persoane ºi familii îndreptãþite”, mai aratã documentul. Trei blocuri sociale se realizeazã la Vulcan, în zona Dincã. Unul dintre acestea, blocul C1 va fi dat în folosinþã anul acesta. Monika BACIU
multe vizite de lucru în judeþe unde nu au fost campanii electorale. Pentru mine ca persoanã nu este uºor, am lucrat cu toþi ºi respect pe toþi cei cu care am lucrat, chiar ºi dacã nu întotdeauna mi-a fost uºor. Încerc sã fiu cât mai echidistant posibil ca sã beneficieze sistemul de urgenþã cât mai mult posibil. Este normal sã recunosc celor care au
fãcut ceva ºi celor care fac ceva acþiunile lor ºi este normal sã-mi fac treaba corect indiferent cine este la guvernare iar loialitatea mea este în primul rând faþã de sistemul de urgenþã ºi beneficiarii acestuia”, a mai spus ºeful DSU. Fondatorul SMURD în România, Raed Arafat subliniazã prin postarea sa cã “am vrut sã clarific unele aspecte pe care am considerat cã este bine sã le abordez fãrã sã mai am intenþia de a mai dezbate acest subiect în viitor considerând cã poziþia mea din aceastã postare este una clarã”. Monika BACIU
6 Actualitate
Aflaþi unde sunt maºinile de deszãpezire în timp real ultimii doi ani, toþi Îaccesnhunedorenii care aveau la internet puteau afla unde se aflã maºinile de deszãpezire. Aplicaþia a fost realizatã pe mandatul fostului preºedinte al CJH, Adrian David. „Stiu cã în iarna 2015-2016 a funcþionat pe site-ul consiliului judeþean un link unde se putea consulta – nu în timp real, ci la o diferenþã de cca o jumãtate de orã – poziþia maºinilor de deszãpezire. Aº dori sã ºtiu dacã va mai putea fi pus în funcþiune ºi, eventual, el se poate ºi îmbunãtãþi, ca aceastã consultare sã fie în timp real. Deci doresc sã ºtiu de ce nu mai funcþioneazã sau, dacã va funcþiona pentru aceastã iarnã, solicitarea este sã se îmbunãtãþeascã ºi sã poatã funcþiona în timp real, astfel încât sã poatã fi consultat de pe telefonul mobil sau laptop, care este situaþia ºi unde sunt maºinile de deszãpezire”, a spus consilierul judeþean Marius Antal. Preºedintele CJH, Mircea
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Noiembrie 2017
Pregãtiri pentru o eventualã iarnã grea A
dministraþiile locale sunt chemate la o întâlnire cu distribuitorii de gaze naturale ºi energie electricã. Mãsura a fost decisã pentru a stabili din timp necesitãþile fiecãrei comunitãþi, iar Bobora apreciazã iniþiativa ca distribuitorii acestor fiind una beneficã, astfel cã angajaþii servicii spun cã se vor lua din subordinea instituþiei au trasatã toate mãsurile din timp. sarcina de a realiza aceastã aplicaþie. “Mie mi se pare eficientã propunerea, mai ales cã poþi sã eviþi o serie de aglomerãri create din necunoaºterea situaþiei. Doamna director tehnic, sã punem în funcþiune link-ul acesta!”, a spus Mircea Bobora, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. O astfel de aplicaþie a fost implementatã în sezonul de iarnã 2015-2016 pe mandatul lui Adrian David. Cheltuirea justificatã a banilor de la buget pentru întreþinerea drumurilor pe timp de iarnã, dar ºi informarea în timp real a conducãtorilor auto - acestea au fost principalele motive ce i-au determinat, la acel moment, pe ºefii consiliului judeþean sã pretindã dotãri suplimentare de la firmele care se vor ocupa de deszãpezirea din judeþ. Monika BACIU
„Companiile EDistribuþie din România participã la întâlniri cu autoritãþile locale din zonele de responsabilitate, pentru a discuta activitãþile de pregãtire pentru situaþiile de condiþii meteo
severe ºi a primi propunerile autoritãþilor în acest sens. Pentru a pregãti mai bine activitãþile specifice ºi modul de colaborare în cazul apariþiei unor condiþii meteo dificile, în vederea restabilirii alimentãrii cu energie electricã atunci când aceste fenomene
meteo se produc, societãþile E-Distribuþie Banat ºi E-Distribuþie Dobrogea au decis sã aibã întâlniri regulate cu autoritãþile locale ºi instituþiile publice. Consolidarea dialogului între autoritãþi ºi operatorii de distribuþie este un element esenþial al pregãtirilor pentru situaþii dificile”, se aratã într-un comunicat remis presei de E-Distribuþie Banat.
Diana MITRACHE
Pânã în prezent au avut loc întâlniri la Timiºoara – cu prefecþii si reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã din judeþele Timiº, Arad, Caraº Severin ºi Hunedoara. În cadrul acestor întâlniri, reprezentanþii E-Distribuþie au prezentat planurile proprii de intervenþie în situaþii de crizã, dotarea cu mijloace specifice de acþiune în condiþii meteo deosebite, precum ºi o serie de mãsuri tehnice specifice, în principal investiþii realizate în reþelele de distribuþie care au avut de suferit în trecut de pe urma fenomenelor meteo deosebite. O problemã importantã care a fost dezbãtutã se referã la îmbunãtãþirea comunicãrii atât între instituþiile implicate direct în gestionarea situaþiilor precum ºi cu cetãþenii afectaþi de întreruperea alimentãrii cu energie electricã. În acest sens, E-Distribuþie a informat despre modul actual de funcþionare a Call Center-ului naþional precum ºi despre mãsurile ce au fost luate în vederea creºterii semnificative a numãrului de operatori care vor prelua apelurile în situaþii de crizã. Acest plan de întâlniri va continua, inclusiv la nivel de judeþ, urmând sã fie discutate aceste aspecte ºi cu reprezentanþii consiliilor judeþene, primari, reprezentanþi locali ai Inspectoratelor pentru Situaþii de Urgenþã, pentru identificarea planurilor ºi acþiunilor optime pentru fiecare regiune.
Geoparcul, sursã de inspiraþie pentru expoziþia ”Periplu ancestral” nouã expoziþie de artã vizualã continuã seria evenimentelor O culturale datorate colaborãrii dintre Universitatea din Bucureºti, administrator al statutului de Geoparc Internaþional UNESCO pentru Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, ºi Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti (UNARTE), în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureºti.
Expoziþia intitulatã ”Periplu ancestral” este deschisã pânã pe data de 19 noiembrie 2017 la sala de conferinþe a Muzeului Nicolae Minovici, (Str. Doctor Nicolae Minovici nr. 1) din Bucureºti. Lucrãrile expuse au ca sursã de inspiraþie Geoparcul ºi povestea Pãmântului spusã prin intermediul rocilor ºi al fosilelor. Studenþii anului II licenþã de la Departamentul Design Textil ºi Arte Textile din cadrul UNARTE ºi-au pus în valoare imaginaþia ºi talentul pentru a oferi publicului o cãlãtorie în timp geologic prin intermediul unei expoziþii aparte. Studentele Ionela Apetrii, Carmen Copoceanu, Gabriela Clim, Maria Alexandra Frîncu, Laura Greaca, Livia Greaca, Alexandra Lãcãtuºu, Simina Mirea, coordonate de conf. dr. Daniela Frumuºeanu, au redat propria lor viziune asupra acestei cãlãtorii în timp prin intermediul studiilor de desen ºi culoare, al compoziþiilor decorative realizate pe suport din hârtie sau material textil, utilizând tehnici tradiþionale ºi neconvenþionale. ªi tot în cadrul expoziþiei, publicul poate admira
fotografiile Andreei Zahn, absolventã a Departamentului Arte Textile Ambientale (UNARTE), inspirate de rocile ºi culorile Geoparcului Luberon din Franþa. O prezenþã inedintã pe simezele Capitalei o reprezintã lucrãrile Petrei Lînaru, în vârstã de 16 ani. Petra este elevã la Colegiul Naþional ”I.C.Brãtianu” Haþeg ºi ambasador cultural al Geoparcului. Lucrãrile ei au ca sursã de inspiraþie tot Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, iar la vernisajul expoziþiei a fost însoþitã de colegii ei, ambasadori pentru Geoparc, ºi de reprezentanþi ai echipei Geoparcului, dornici sã vorbeascã publicului despre valorile naturale, culturale ºi umane ale unui teritoriu devenit primul Geoparc UNESCO din România. Vernisajul a fost completat de un recital de muzicã folk susþinut de artiºtii Dana Florian (România) ºi Julian Camine (Franþa). De altfel, nu este pentru prima datã când Dana Florian ºi Julian Camine cântã împreunã. În vara anului 2016, ei au susþinut un recital folk în Geoparcul UNESCO Luberon din Franþa, în cadrul proiectului cultural Culori ºi Pietre / Couleurs et Pierres.
Pe lângã concertul de muzicã folk, publicul francez a avut atunci ocazia de a lua contact cu arta româneascã inspiratã de unicitatea Geoparcului prin lucrãrile de artã textilã ale conf. dr. Daniela Frumuºeanu, fotografiile Andreei Zahn ºi picturile tinerelor ambasadoare culturale ale Geoparcului, Petra Lînaru ºi Roberta Gaºpar. ”Periplu ancestral” continuã firesc seria evenimentelor culturale rezultate în urma parteneriatului dintre Universitatea din Bucureºti, administrator al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO ºi UNARTE, iniþiatã în 2014. Expoziþiile ”Caligrafia timpului”, ”Amprente de suflet”, ”Meºteºugul vopsirii lânii în Þara Haþegului”, ”Fragilitate”, ”Corali”, ”Pietre ºi culori” ºi ”Pietre de temelie” au arãtat publicului cã poveºtile Geoparcului ºi ale Pãmântului sunt pline de farmec ºi pot fi exprimate în forme diferite tuturor celor care sunt dispuºi sã le cunoascã. Aceastã expoziþie este realizatã în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureºti, Asociaþia Geomedia, Asociaþia
Chapelle Saint Ferréol ºi Geoparcul UNESCO Luberon (Franþa), Uniunea Artiºtilor Plastici din România ºi Asociaþia D’arte Da Vinci, având ca parteneri media ”MODERNISM – tabloid de artã ºi stil”, ºi ”Health&Beauty”. Curatorii ºi organizatorii expoziþiei sunt conf. dr. Daniela Frumuºeanu (UNARTE) ºi lect. dr. Alexandru Andrãºanu de la Facultatea de Geologie ºi Geofizicã a Universitãþii din Bucureºti, directorul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO. Adina POPA POPA
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Noiembrie 2017
Mina Lupeni încã nu are stâlpi de susþinere D eºi au murit doi oameni ºi un abataj nu poate fi pornit, în ciuda faptului cã este nevoie de cãrbune, mina Lupeni încã nu are stâlpi de susþinere.
O spun sindicaliºtii, care, luni dimineaþã, au cerut o întâlnire cu administraþia, încercând astfel sã tragã un semnal de alarmã. Administraþia, însã, spune cã stâlpii trebuie sã soseascã din Polonia, acolo unde au ºi fost comandaþi.
„Dupã evenimentul de la Lupeni, s-au fãcut niºte promisiuni în ceea ce priveºte aprovizionarea cu materiale ºi piese de schimb. O parte a fost onoratã, dar pentru o altã parte
sunt o serie de întârzieri. Trebuie sã mai vinã aproximativ 200 de stâlpi, mai ales cã ei sunt foarte necesari pentru punerea în funcþiune a abatajului de la Lupeni. Sunt aduºi din Polonia ºi
au certificate de calitate, sunt ok calitativ, dar nu ºtim de ce nu vin. Au spus cã sunt întârzieri, cã a fost fãcutã comanda ºi se aºteaptã”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. În mina Lupeni, un abataj s-a prãbuºit acum o lunã ºi a luat viaþa a doi mineri, însã, deºi ministrul Toma Petcu, ori premierul Mihai Tudose au vorbit despre faptul cã nu se vor uita la bani ºi vor investi în siguranþa oamenilor, nici
SMS ºi pentru membrii asociaþiilor de la Apa Serv pa Serv ºi-a A îmbunãtãþit mult relaþiile cu clienþii ºi, pentru cã oamenii care sunt în asociaþiile de proprietari nu plãtesc direct la sediul instituþiei, ori la ghiºee ºi, deci nici nu au tangenþã, decât cu angajaþii asociaþiilor, nu puteau fi anunþaþi prin sms cã se ia apa, le-a creat aceastã posibilitate.
Din aceastã sãptãmânã, cei care plãtesc apa la sediul asociaþiei de proprietari sunt sfãtuiþi sã cearã un formular pe care sã îl completeze cu datele personale de contact. Aºa aflã ºi ei dacã se ia apa în zona lor ºi când. „Începând de luni, colegii mei de la comercial vor avea discuþii cu asociaþiile, ca sã punã acele afiºe, ca oamenii ce fac parte din asociaþii sã ne dea numãrul de telefon, ori adresa de e-mail, pentru ca ºi ei sã
poatã fi anunþaþi. Asta, pentru cã, oamenii care plãtesc direct la sediile noastre au aceastã posibilitate de a afla în timp real cã se ia apa, în cazul unor intervenþii”, a declarat Costel Avram, director general al SC Apa Serv Valea Jiului. Peste 6.000 de oameni din toatã Valea Jiului au fost de acord sã îºi lase datele personale la sediile unde îºi achitã consumul de apã ºi primesc acum sms-uri, ori e-mail-uri, când se ia apa din diverse motive. Sistemul de alertare prin sms ºi e-mail a fost creat de angajaþii Apa Serv ºi gândit sã acþioneze pe diverse zone, aºa încât populaþia sã fie anunþatã de eventualele disfuncþionalitãþi. Diana MITRACHE
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
pânã acum nu s-a întâmplat asta. „Deocamdatã, abatajul de la Lupeni, care are nevoie de aceºti stâlpi nu este pornit. Urmeazã sã fie echipat ”, a mai adãugat sindicalistul. Luni s-a împlinit o lunã de când cei doi mineri au fost surprinºi de o surpare, iar cauza probabilã a fost insuficienþa stâlpilor de susþinere, ca ºi calitatea
Actualitate 7 îndoielnicã a celor existenþi. Din pãcate, însã, nici acum nu au astfel de dotãri ºi minerii continuã lucrul cu ceea ce au la îndemânã. Diana MITRACHE
CEH a avut pierderi de peste 88 de milioane în primul semestru omplexul Energetic Hunedoara a avut pierderi de 88,66 milioane lei în primul C semestru al acestui an, în scãdere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. În 2016, Complexul Energetic Hunedoara a înregistrat o pierdere de 110,2 milioane lei, potrivit unui raport al companiei energetice.
Afacerile nete realizate în prima jumãtate a anului se ridicã la 259,9 milioane lei, în creºtere cu circa 28% faþã de perioada similarã a anului trecut (203,5 milioane lei). Cheltuielile totale au crescut cu 8%, la 366,6 milioane lei, de la 339,6 milioane lei în primele ºase luni ale anului trecut. Complexul Energetic Hunedoara estimeazã pentru tot anul 2017 pierderi de 169 milioane lei, de cinci ori mai mici faþã de anul trecut. În 2016 pierderea totalã s-a cifrat la 858,3 milioane lei. Veniturile totale ale societãþii sunt estimate în acest an la 664,7 milioane lei, în timp ce cheltuielile totale sunt preconizate la 833,9 milioane lei. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
CU JIUL, SPRE CENTENAR! Oameni mici, rãi ºi obscuri, fac tot felul de petiþii, presiuni ºi alte prostii pe la federali, sã conteste ba una, ba alta, împotriva ªirinesei fotbalistice, care ºi-a stabilit
domiciliul la Petroºani. Douã mari „puteri” din seria a 4-a Naþional Sebiº ºi C.S.M. Reºiþa, s-au pus cu reclamaþiile pe ªirineasa. Nu intrãm în detalii, pânã nu
vedem ceva concret. Dar una peste alta, cei care se ocupã de aceastã A.C.S. ªirineasa, vor sã se identifice cu legendara Jiul Petroºani, care în 2019 va împlini 100 de ani de existenþã. Va deveni club sportiv din varã, cînd, sã sperãm, va fi promovatã în Liga a II-a. Gândurile zboarã mai departe:
Fotbal Liga a III-a , Seria 4
MAMA–MIA CE BÃTÃIE! Cetate Deva a zdrobit pe propriul teren adversarul de sâmbãtã al ªirinesei, 5-0 fãrã comentarii. Gloria Lunca Teuz Cermei, scorul etapei, 7-2 cu A.F.C. Hermannstadt II, ªulea marcând o triplã. Golgeterul campionatului, Alex. Barany a marcat douã goluri, dar echipa sa A.C.S. Ghiroda a pierdut cu 2-3 pe teren propriu meciul cu ªoimii Lipova. C.S.M. Reºiþa – Millenium Giarmata 4-1, jucãtorii gazdelor Liuba ºi Negoescu marcând fiecare câte douã goluri. Tot o dublã a reuºit ºi Bg. Bozian (fost la Minerul Lupeni) în victoria echipei sale C.S.M. Lugoj cu Naþional Sebiº. A.C.S. ªirineasa a stat, dar conduce detaºat cu cinci puncte, în timp ce ocupanta ultimului loc, Nuova Mama Mia Bechicherecu Mic are...- 4 puncte. GOLGETERI: 11 goluri – Baranyi – A.C.S Ghiroda; 8 goluri - R. Cristian – Cetate Deva; 7 goluri – Vasinc – ªoimii Lipova, Al. Popescu – CSU II Univ. Craiova, Bozian – CSM Lugoj, ªulea – Gloria Lunca Teuz Cermei; 6 goluri - R. David – Cetate Deva.
ce ar fi ca la finalul sezonului 2018-2019 sã termine pe prima poziþie, adica s-o prindã anul 100 luând startul în prima ligã ? Am vãzut un finanþator extrem de hotãrât, o galerie hotãrâtã sã acorde tot sprijinul ei, ideea de a se numi C.S. Jiul 1919 Petroºani fiind extrem de agreatã. Va
fi ºi o echipã a doua, vor fi pãstrate culorile ºi palmaresul, se va putea vorbi în continuare de acel Jiul istoric pe care îl ºtie toatã lumea. Cu siguranþã mergându-se pe acest trend, lumea fotbalisticã va veni cãtre ceea ce de o sutã de ani înseamnã Jiul Petroºani.
A.C.S. ªirineasa
LIDERUL A „STAT”... JUCÂND DOUÃ AMICALE ! entru etapa a 11-a, a venit ºi rândul echipei P A.C.S. ªirineasa sã ia o pauzã, seria a 4-a fiind una imparã, cu doar 15 echipe.
Dar conducerea tehnicã a echipei a folosit din plin aceastã pauzã, programând douã jocuri amicale, cu Jiul Petroºani (miercuri, 1 noiembrie) ºi cu Inter Petrila (sâmbãtã, 4 noiembrie). Primul a fost un joc test cu echipa Jiul din Liga a IV-a, scor 4-0, autori fiind Manole (2),
Petrilenii Haring ºi Keszeg pe stadionul Jiul, în amicalul cu ªirineasa
Atac petrilean la poarta echipei A.C.S. ªirineasa Trifu, Cocinã. Au fost folosiþi ªerban, Turdean, Szekely sau mai mult jucãtori cu prezente Seb. Keszeg, acesta din urmã mai puþine în acest campionat, având doar 14 ani ! în plus fiind testaþi ºi jucãtorii Al doilea joc, cel cu Inter care încã nu sunt legitimaþi, Petrila, s-a disputat sâmbãtã, Dragu, Fl. Pârvu, Gãrbiþã ºi 4 noiembrie, tot pe stadionul autorul unui gol, Trifu. „Jiul”, de data asta pe terenul De partea cealaltã, echipa central. Din nou victorie clarã, lui Horaþiu Popa a dat o 5-1, golurile fiind marcate de replicã bunã în prima reprizã, Ioniþã (2), Cocinã, Trifu, Fl. dar apoi a cedat fizic, dar, Pârvu respectiv Ad. Duma. primul gol a fost primit abia Au fost douã teste bune în minutul 60 ! Jiul a rulat un pentru A.C.S. ªirineasa, lot de 22 de jucãtori, dintre reuºind un scor general de care 10 sub 18 ani, remar9-1, în condiþiile în care au cându-se în acest amical A. lipsit o serie de titulari, printre care Mincã ºi Fl. Costea. „Am folosit mai mulþi jucãtori cu minute mai puþine, sã-i þinem în prizã. Au fost douã teste reuºite, care îmi dau în continuare încredere în lotul echipei noastre”, a spus dupã meci antrenorul principal Dan Vasilicã.
Staff-ul tehnic al A.C.S ªirineasa, Dan Vasilicã, Gabriel Mangalagiu, Damian Militaru
Paginã realizatã de Genu TUÞU
DESTINE BROKER –
Asigurãri&Credite Petroºani, jud Hunedoara, str. Avram Iancu bl. 12 parter Contact: 0722.206.485, 0765.359.823 CAUÞI DE LUCRU: AI GÃSIT! ÎÞI OFERIM DE LUCRU ÎN ASIGURÃRI. ASIGURÃRI RCA, CASCO, INTERMEDIERI ASIGURÃRI, CALIFICARE BROKERI PENTRU DEÞINÃTORI PARCURI AUTO