Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1455
Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Modernizãri în parcurile din Petrila
L
ocurile de joacã din Petrila vor fi modernizate. Încã din primãvarã, edilii petrileni au început o astfel de acþiune pentru modernizarea parcurilor din localitate. Activitãþile de acest gen vor continua, astfel încât în vara anului viitor, copiii din Petrila sã se poatã bucura de locuri de joacã moderne, dar ºi sigure. Conform unui anunþ de achiziþie, autoritãþile petrilene sunt interesate sã cumpere hinþi din metal cu douã scaune, cu protecþie realizatã dintr-un cadru metalic în formã de H (...) care se
fixeazã prin lanþuri douã scaune cu protecþie. Echipamentul trebuie sã se fixeze în beton, spaþiul minim necesar 20 mp ºi este destinat grupei de vârstã 3-7ani. Valoarea unei astfel de hinþi este de 930 de lei. De asemenea, autoritãþile locale mai vor ºi o hintã-leagãn (balansoar) din metal cu 2 scaune, realizat din structurã metalicã în formã de H prevãzut cu douã scaune plate cu lanþuri cu protecþie. Preþul, puþin peste 1000 de lei. Anul acesta ºi autoritãþile de la Petroºani au investit în locuri de joacã moderne. Monika BACIU
MOARTE CUMPLITÃ.
Trei oameni striviþi de un bolovan uriaº
T
rei oameni, care lucrau la o amenajare sub un pod al CFR în zona Peºtera Bolii, au sfârºit cumplit, chiar în momentul în care turnau beton pentru a realiza parapeþii de susþinere ai unui mal. Cei trei aveau 52, 58 ºi 63 de ani, toþi fiind oameni cu mare experienþã ºi mai aveau de lucru aici, doar în luna noiembrie. >>> PAGINA A 7-A
Sãrbãtoare în Lunca Jiului S
ute de credincioºi participã la hramul uneia dintre cele mai vechi bisericuþe hunedorene. Lãcaºul are hramul sfinþilor Mihail ºi Gavril, iar de sãrbãtoarea celor doi sfinþi îºi deschide porþile pentru credincioºi. Mai mult decât oricând, în acest an oamenii s-au întors în
biserici, sperând ca rugãciunile sã le fie ascultate încât sã treacã mai uºor peste necazurile pricinuite de vremurile tulburi. De Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril la bisericuþa de lemn din Lunca Jiului – Petroºani, un loc încãrcat de spiritualitate, zeci de credincioºi merg sã se roage pentru sãnãtate ºi ajutor. În lãcaºul de cult declarat monument
istoric, în care au loc slujbe doar de Paºti ºi de praznicul celor doi sfinþi ce dau ºi hramul bisericii, oamenii aprind o lumânare convinºi cã rugile lor vor fi ascultate ºi-ºi vor gãsi alinare. Totodatã în ziua de cinstire a sfintei biserici are loc ºi o pomanã datã de preoþi, iar de când au fost mutaþi mai toþi sãracii din Petroºani în blocul social din apropiere, curtea
lãcaºului este neîncãpãtoare când se fac pomeni. Biserica din Lunca Jiului dateazã din 1753, dar nimeni nu
ºtie cu exactitate când a fost construitã. Realizatã la început din lemn de frasin, bisericuþa, pentru cã devenise neîncãpã-
toare, a fost lãrgitã cu lemn de brad. Pe prispa din faþã încã se mai gãseºte o lespede de piatrã pe care stã scris anul 1435, iar clopotul are o vechime de peste 1000 de ani luând în considerare anul care este trecut pe el, adicã 790. Lãcaºul are toate icoanele din interior pictate pe lemn încã de la începuturi ºi pãstreazã altarul construit dintr-o piatrã de moarã. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Noiembrie 2017
Gropile de gunoi, problemã urât mirositoare
G
ropile de gunoi neconforme din þarã sunt o problemã urât mirositoare pentru România. Una dintre acestea se aflã la Vulcan, în Valea Jiului. Groapa de gunoi a fost închisã încã de acum doi ani, dar deocamdatã nu a fost ecologizatã. Abia anul acesta, municipalitatea de la Vulcan a reuºit sã facã un schimb de terenuri cu Complexul Energetic Hunedoara. “Referitor la cele 68 depozite de deºeuri neconforme, industriale ºi municipale, urmare a
mãsurilor întreprinse de Ministerul Mediului, autoritãþile din subordine (Agenþia NAþionalã pentru Protecþia Mediului, Garda NAþionalã de Mediu), în colaborare cu instituþiile din subordine au fost închise 10 depozite de deºeuri municipale ºi 2 depozite industriale (...). Referitor la fondurile alocate pentru închiderea depozitelor municipale neconforme, Ministerul Mediului nu deþine informaþiile necesare, acestea fiind gestionate de cãtre consiliile judeþene prin programele de finanþare puse la dispoziþie de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice
ANUNÞ DE LICITAÞIE
Consiliul local al municipiului Vulcan,
reprezentat prin primar GHEORGHE ILE, cu sediul în B-dul M.Viteazu, nr.31, organizeazã la data de 24.11.2017 ora 10.00, licitaþie publicã pentru închirierea unui grup de obiective din Pasul Vulcan dupã cum urmeazã: - Spaþiu „Apres Schi” în suprafaþã utilã de 114,13 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
ºi Fondurilor Europene”, aratã Ministerul Mediului. România se aflã în atenþia Comisiei Europene ºi pentru aplicarea necorespunzãtoare a unor prevederi din domeniul legislaþiei privind protecþia mediului, de exemplu, calitatea aerului, zgomotul ambiental sau pentru transpunerea întârziatã sau incompletã a unor directive, fãrã încã a exista în prezent riscul plãtii unor sancþiuni. “Autoritãþile române depun eforturi pentru a remedia aspectele semnalate de CE, astfel încât sã nu se ajungã la etapa contencioasã sau la plata unor sancþiuni”, mai aratã ministerul de
resort. În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeanã (CE) a trimis România în faþa Curþii de Justiþie a UE pentru neîndeplinirea obligaþiei de a revizui ºi adoptã planul naþional de gestionare a deºeurilor ºi programul de prevenire a generãrii de deºeuri, în conformitate cu obiectivele DirectiveiCadru privind deºeurile (Directiva 2008/98/CE) ºi ale economiei circulare. La Vulcan, autoritãþile locale au reuºit sã facã un schimb de terenuri cu Complexul Energetic Hunedoara. ”Se aprobã schimbul de terenuri între U.A.T. Municipiul Vulcan ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. Municipiul Vulcan cedeazã Societãþii
Complexul Energetic Hunedoara S.A. terenul în suprafaþa 19.792 mp, ce aparþine domeniului privat al municipiului, înscris în CF nr. 61999 Vulcan, nr. cadastral 61999 (lotul 1) ºi CF nr.62000 Vulcan, nr. cadastral 62000 (lotul 2) având o valoare de 101 635 RON. Societatea
DECESE Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celui care a fost
BÃLÃSAN VIOREL Dumnezeu sã îl aºeze în loc luminat ºi sã îl aibã în pace! Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
ºi alimentaþie publicã; - Spaþiu „Centru închiriere echipament schi” în suprafaþã utilã de 9,99 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, respectiv închiriere de echipament sportiv; - ”Pârtie de schi 1” în lungime de 310,3 m ºi instalaþie ”Teleschi” aferentã, în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice sporturilor montane;
documentele de participare se depun pânã la data de 23.11.2017 ora 1300. Preþul de pornire va fi de 7800 lei/an. Costul documentaþiei va fi de 20 lei. Garanþia de participare la licitaþie va fi de 100 lei. Licitaþia va avea loc la sediul Primãriei municipiului Vulcan din b-dul M.Viteazu nr. 31 camera 14.
Documentaþia de licitaþie se poate procura de la Compartimentul ADPP, etajul II, camera 32 din cadrul Primãriei municipiului Vulcan, începând cu data de 09.11.2017 iar
Relaþii suplimentare se pot obþine la Direcþia ADPP din cadrul Primãriei municipiului Vulcan etaj .II camera 32, tel 0524570340 int.214.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Complexul Energetic Hunedoara cedeazã U.A.T. Municipiul Vulcan – domeniul public, terenul în suprafaþa de 19.792 mp, înscris în CF nr. 60598, nr. cadastral 60598 (lotul 1) ºi CF nr. 60597, nr. cadastral 60597, (lotul 2), având o valoare de 101 580 RON”, aratã hotãrârea Consiliului Local Vulcan. Monika BACIU
Primar, GHEORGHE ILE
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Noiembrie 2017
O firmã din Vulcan a primit licenþã de explorare a cãrbunilor din Uricani societate comerO cialã din Vulcan a primit licenþã de
explorare a perimetrului minier Balomir-Uricani. ENERGOMEC TRANSAND din Vulcan este societatea care va face prospecþiuni în zona Balomir – Uricani. Societatea a primit aviz favorabil în luna decembrie a anului trecut, decizia fiind publicatã în Monitorul Oficial. “Se aprobã Licenþa de concesionare pentru explorare nr. 19.635/2016 privind explorarea resurselor de cãrbune din perimetrul Balomir-Uricani, judeþul Hunedoara, încheiatã între Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, ºi Societatea Comercialã Energomec Tranºând - S.R.L., cu sediul în Vulcan, judeþul Hunedoara, cod unic de înregistrare 33064760, în calitate de concesionar”, aratã Monitorul Oficial. Potrivit informaþiilor, firma are ca obiect de activitate “Activitãþi de închiriere ºi leasing cu maºini ºi echipamente pentru construcþii”. La capitolul descriere activitate firma cu sediul
în Vulcan se ocupã de “servicii de închiriere ºi leasing operaþional de maºini ºi echipamente pentru construcþii ºi lucrãri de geniu civil fãrã operator, automacarale, schele ºi platforme de lucru, fãrã servicii de montare (ridicare) ºi demontare. Aceastã clasã exclude: închirierea de maºini sau echipamente de construcþii, cu operator”. Potrivit legislaþiei în vigoare, “pe baza licenþei de explorare pot fi executate studii ºi lucrãri specifice necesare identificãrii zãcãmintelor de resurse/rezerve minerale, evaluãrii din punct de vedere cantitativ ºi calitativ a acestora ºi pentru determinarea condiþiilor tehnice ºi economice de valorificare. (2) Scopul lucrãrilor de explorare este de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificãrii zãcãmântului, de a
furniza datele necesare proiectãrii ºi executãrii lucrãrilor de deschidere, pregãtire ºi exploatare, cu menþinerea unui grad de asigurare cu resurse/rezerve minerale corespunzãtor exploatãrii. (3) Lucrãrile de explorare cuprind lucrãri geochimice, geofizice, de cartare geologicã, lucrãri miniere (ºanþuri, cariere, abataje, puþuri miniere, galerii, suitori etc.), foraje (de la suprafaþã ºi din subteran), documentaþii corespunzãtoare acestora, studii ºi cercetãri tehnologice în fazele de laborator, pilot ºi semiindustrialã, precum ºi de exploatare experimentalã”.
irmã cu acþionari F persoane juridice
Administratorul societãþii este Marian Voinea, iar societatea are ca acþionari pe Cristian Bivolaru, iar
acþionarii persoane juridice sunt High Tech Management SRL ºi RO Audio Exim SRL. Cele douã societãþi acþionare la Energomec Transand din Vulcan au aceeaºi acþionari. High Tech Management SRL ºi RO Audio Exim SRL îi au ca administratori pe Staron Karina Ileana ºi Popescu Robert Cristian Gabriel. Rocadã între acþionari. Firma RO Audio Exim SRL are ca acþionar pe Staron Karina Ileana, în timp ce firmã High Tech Management SRL îl are ca acþionar pe Popescu Robert Cristian Gabriel. Firma RO Audio Exim SRL are ca obiect de activitate “activitãþi de consultanþã pentru afaceri ºi management” “Aceastã clasã include acordarea de consultaþii, îndrumare ºi asistenta operaþionalã pentru firme ºi alte organizaþii pe probleme
de management, cum ar fi: planificarea strategicã ºi organizatoricã, procese de retehnologizare, managementul schimbãrilor, reducerea costurilor ºi alte probleme financiare; obiective ºi strategii de marketing; planificarea, ºi politici privind resursele umane; strategii de compensare ºi pensionare; planificarea producþiei ºi planificarea controlului. Aceste servicii pentru afaceri pot include consultanþã, îndrumare sau asistenþã operaþionalã pentru firme ºi servicii
publice cu privire la: proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, programe de contabilizare a costurilor, proceduri de control bugetar, consultanþã ºi asistenþã acordatã firmelor ºi serviciilor publice pentru planificare, organizare eficientã ºi control, managementul informaþiei”, aratã informaþiile. Acelaºi obiect de activitate îl are ºi firma High Tech Management SRL. Monika BACIU
Petrila, la un pas de colaps, dacã se închide mina Lonea
PRIMÃRIA PETRILA CU ORGANIGRAMA DRASTIC DIMINUATÃ?
M
odelul oraºului Aninoasa îi bântuie pe toþi primarii din Valea Jiului, iar cei din Uricani ºi Petrila sunt primii vizaþi. Banii care ajung la bugetul local sunt tot mai puþini, iar dupã mâna Petrila ºi Lonea se închide curând, aºa încât, chiar ºi organigrama primãriei Petrila este pusã sub semnul întrebãrii. Autoritãþile, însã, chiar dacã recunosc, cred cã încã ar mai fi ºanse. „Sã ºtiþi cã îmi fac mari probleme pentru chestia
asta, pentru cã am fãcut o analizã economicã ºi uitându-mã în urmã, undeva în anul 2011, ne intrau cote defalcate, în jur de 7 miliarde de lei vechi, dupã închiderea minei Petrila, am rãmas undeva la 3,8 miliarde, aproape jumãtate ºi probabil, când se va închide mina Lonea se vor reduce încã 2 miliarde. Nu ºtiu ce vom face ºi îmi fac probleme pentru funcþionarea Primãriei, în structura actualã. Dar sper sã gãsim soluþii”, a spus Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila. Mina Petrila este acum ecologizatã, iar unul dintre planuri ar fi sã se dezvolte toc-
mai zona în care a fost exploatarea minierã. Pentru asta, întreg centrul oraºului ar putea fi mutat în clãdirile ce rãmân administraþiei ºi care trebuie sã intre în patrimoniul primãriei, printr-o Hotãrâre de
Guvern ce va fi adoptatã curând. „Intenþionãm, dupã ce vom prelua zona minei Petrila, sã facem un concurs de proiecte, prin care sã selectãm un proiect viabil pentru a redezvolta acea zonã.
Nu am renunþat nici la ideea de a muta primãria în sediul administrativ, dar probabil va mai dura pânã se va întâmpla acest lucru ”, a adãugat primarul din Petrila. Toatã activitatea economicã a Vãii Jiului a gravitat mereu în jurul exploatãrilor de huilã de aici ºi modelul oraºului Aninoasa, care a intrat în colaps ºi a fost primul oraº din þarã care a intrat în faliment, îi sperie pe toþi primarii. ªi la Uricani, exploatãrile miniere se închid una câte una, mina Uricani urmând sã scoatã ultima tonã de cãrbune în luna decembrie a acestui an. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Votaþi Avram Iancu nr 1 mondial! ibliotecarul din Petroºani, Avram B Iancu are mari ºanse
sã ajungã cel mai bun înotãtor al tuturor timpurilor. Asta, dacã îi acordãm cu toþii un vot. În fiecare an, prestigioasa World Open Water Swimming Association (cu sediul în America), monitorizeazã foarte atent activitatea tuturor înotãtorilor lumii. În urma acestei analize ºi dupã criterii de specialitate sunt nominalizaþi înotãtori
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Noiembrie 2017
din toatã lumea, pentru câºtigarea a 4 titluri aferente celor patru categorii: MAN OF THE YEAR, Woman of the Year, Performance of the Year, ºi Offering of the Year. Cel mai important ºi râvnit premiu este, evident, MAN OF THE YEAR respectiv WOMAN OF THE YEAR. Alãturi de alþi 12 înotãtori din 11 þãri precum Italia, Franþa, Olanda, Anglia, SUA, în premierã pentru România, a fost nominalizat pentru titlul „MAN OF THE YEAR” Avram Iancu, cel care a tra-
versat Dunãrea, de la izvoare la vãrsare, dar ºi Canalul Mânecii. „Am primit aceastã nominalizare de a deveni numãrul 1 mondial în înotul în ape deschise, ceea ce, pentru mine personal ºi, sper eu, ºi pentru români, va fi ceva extraordinar. Încã o datã, un român ºi România au aceastã ºansã de a deveni nr 1”, a spus Avram Iancu, înotãtorul din Petroºani. Nominalizãrile se fac pe criterii de specialitate, dar marele învingãtor este desemnat în urma unui vot popular, vot care a început
759 de burse pentru elevi – 515 sociale 59 de elevi de la unitãþile de învãþãmânt 7 din municipiul Petroºani vor beneficia de burse ºcolare. Ponderea cea mai mare este a burselor sociale, acestea fiind în numãr de 515.
“În conformitate cu prevederile art. 82 din Legea nr. 1/2011 – Legea educaþiei naþionale, elevii de la cursurile cu frecvenþã din învãþãmântul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanþã, de burse de merit, de burse de studio ºi de burse de ajutor social.
Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi numãrul acestora se stabilesc anual prin hotãrâre a Consiliului Local”, aratã documentele CL Petroºani. Astfel, Consiliul Local al municipiului Petroºani a
pe 1 noiembrie 2017 ºi care se terminã pe 1 ianuarie 2018. Aºa încât, nouã tuturor ne revine misiunea de a-l face pe Avram Iancu cel mai bun înotãtor al lumii. „Oricine, din întreaga lume, poate sã voteze unulo dintre favoriþi. Sunt nominalizat, alãturi de alþi 12 foarte puternici înotãtori din þãri la fel de puternice. Acum eu nu mai pot sã fac nimic. Dumneavoastrã, românii, puteþi face ceva. Dacã doriþi sã ne bucurãm în continuare de o victorie comunã, de rãsunet mondial, vã rog sã votaþi
aprobat un numãr de 759 de burse pentru elevii din învãþãmântul preuniversitar de stat de pe raza municipiului Petroºani, aferent anului 2017-2018, semestrul I. Cinci elevi din municipiul Petroºani vor beneficia de burse de performanþã în cuantum de 80 lei/lunã, alþi 203 elevi vor primi burse de merit în valoare de 70 lei/lunã. 60 de lei este valoarea burselor de studiu ce vor fi acordate unui numãr de 36 de elevi. Bursele sociale sunt cele care înclinã balanþa. 515 elevi din Petroºani vor beneficia de burse sociale în valoare de 50 de lei lunar. Efortul financiar al municipalitãþii de la Petroºani pentru plata burselor ºcolare este de 42.520 lei. Monika BACIU
Atmosferã de cazarmã, aplauze ºi râsete la teatrul din Petroºani
fost ca la instrucþie, cu militari A autentici, glume bune, muzicã pe mãsurã, o regie de excepþie ºi mult antren, sâmbãtã, pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.
compatriotul nostru”, a mai spus Avram Marius Iancu. Pe pagina de socializare a lui Avram Iancu puteþi gãsi adresa la care sã îi votaþi. Aceasta este
Vrei sã înveþi chinezã? Hai la Universitatea din Petroºani
T
inerii din Valea Jiului care doresc sã înveþe limba lui Confucius sunt aºteptaþi la Universitatea din Petroºani. ªi în acest an, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului organizeazã cursuri de limba chinezã. “Noi avem deja o profesoarã de limbã chinezã care
https://www.worldopenwaterswimmingassociation.com/2017-wow…/ ºi fiecare vot îl va trimite în fruntea clasamentului mondial. Diana MITRACHE
e gãzduitã de Universitate ºi începe cursurile atât pentru studenþi cât ºi pentru elevi, de la liceul din Petrila, Liceul Mihai Eminescu ºI de la Dimitrie Leonida. Cursurile sunt gratuite”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani a încheiat un parteneriat cu Institutul Confucius încã din anul 2015. În judeþul Hunedoara existã douã parteneriate cu Institutul Confucius, unul la Deva, unde existã clase de limba chinezã de cinci ani, iar din anul 2015 au început ºi la Petroºani. Monika BACIU
Actorii au fost excepþionali ºi verva cu care au þinut sala în prizã a fost debordantã. Pentru asta, tinerii actori de la noi, care au recunoscut cã armata nu le-a fost familiarã pânã acum, au venit în faþa publicului ca niºte militari adevãraþi, chiar ºi bãrbieriþi, aºa cum ne cere rigoarea de cazarmã. Regizorul Horaþiu Ioan Apan a adus militãria pe scena de la Petroºani, într-o interesantã poveste despre armatã ºi timpul petrecut în cazarmã. Actorii de la Petroºani sunt puºi în faþa unor situaþii comice, dar ºi dure, iar eroul principal, care pânã la urmã îºi spune de fapt povestea, face un portret a ceea ce a însemnat
armata. „Este o piesã foarte dinamicã. Nu îi lipseºte nici umorul, nici sensibilitatea ºi nici acþiunea. Eu sunt personajul central al acestei piese, aceasta fiind un soi de autobiografie a personajului, pentru cã la final se ºi spune cã a devenit scriitor ºi tocmai a scris o piesã care se intituleazã „Biloxi Blues”. Are dubla ipostazã de personaj ºi narator, pentru cã el este cel care comenteazã foarte mult despre celelalte personaje”, ne-a spus Mihai Alexandru, actorul din rolul central. Întreaga poveste graviteazã în jurul unui sergent dur, pe care armata ºi-a lãsat amprenta ºi, la rândul
M
unicipalitatea Petroºani este nemulþumitã de întârzierile privind reparaþiile la acoperiºul spulberat de vijelia din septembrie, pentru cã atât Administraþia Pieþelor, Primãria Petroºani, producãtorii ºi cumpãrãtorii au de pierdut.
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã legislaþia privind achiziþiile publice a permis câºtigãtorului licitaþiei sã tragã de timp, deºi contratul prevede ca reabilitarea fã fie fãcutã în regim de urgenþã. ”Contractul este încheiat conform legii, cu condiþii ºi termene clare aºa cum permite legea ºi cu menþiunea cã lucrarea trebuie fãcutã în regim de urgenþã. Nu este vina noastrã cã legile sunt aºa cum sunt, nu este vina directorului SPADPP, cã
am vãzut cã s-a lansat aceastã falsã idee. Dacã dãdeam contractul prin încredinþare directã, pentru cã puteam face acest lucru perfect legal, altfel stãteau lucrurile ºi puteam grãbi constructorul sã finalizeze lucrarea pânã acum. Banii rãmâneau în Valea Jiului, se plãteau muncitori din Valea Jiului, din Petroºani. Problema este cã dacã dãdeam contractul prin încredinþare directã apãreau voci care susþineau cã cine ºtie ce interese avem ºi ne trezeam cu reclamaþii.
Acesta este motivul pentru care am scos pe SEAP contractul, la licitaþie publicã, sã nu mai existe discuþii ºi s-a ajuns în situaþia de faþã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Câºtigãtorul licitaþiei este o firmã din Bucureºti, iar înainte de a se apuca de refacerea acoperiºului halei din cadrul Pieþei Centrale Petroºani a ridicat o serie de pretenþii financiare peste cele cuprinse în contract, însã toate au fost refuzate de Primãria Petroºani. Constructorul trebuie sã-ºi onoreze obligaþiile contractuale fãrã nici un leu plus spun cei de la municipalitate. Hala de produse alimentare din cadrul pieþei este închisã de mai bine de douã luni de zile iar zeci de producãtori au fost nevoiþi sã-ºi lichideze afacerile. Maximilian GÂNJU
tic, face pentru un þel: disciplina ºi victoria”, ne-a spus Dragoº Mãceºanu, actorul care a interpretat rolul unui sergent dur, prea dur, care îi face pe soldaþi sã îºi ia, uneori, câmpii. Despre disciplinã ºi soldaþi a fost vorba în premierã de sâmbãtã, despre care regizorul Horaþiu Ioan Apan spune cã este o radiografie a armatei. „Actorii aduc în scenã o parte din viaþa personajelor lor. Este o aventurã de 10 sãptãmâni, pe care ei o petrec într-o cazarmã din Biloxi, Mississippi, unde un sergent dur are misiunea de a-i disciplina, de a-i face ascultã-
Greenpeace România nu vede ”eficientizarea” Complexului Energetic Hunedoara
A Primarul Iacob-Ridzi: ”Toatã lumea are de pierdut pentru întârzierea reparaþiei la acoperiºul pieþei!”
sãu, le face tuturor viaþa ca de cazarmã, el fiind oarecum, personajul rãu. „Publicul, cred, cã aºa mã va percepe. Dacã mã va percepe ca personaj rãu, înseamnã cã mi-am fãcut treaba cum trebuie. Oricum, la final, personajul se dezumanizeazã. E un personaj ce mi-e foarte drag, apropiat de vârsta mea ºi a avut o mare problemã. Are o placã groasã de metal în cap, pentru cã o parte din creier e undeva prin nisipul deºertului arab. Þelul lui în viaþã este victoria ºi, pe lângã asta este ºi disciplina ºi, cu toate cã pare rãu cu aceºti soldaþi, pe care încearcã sã îi scoatã din rutinã, ceea ce face prac-
nunþatã de premierul Mihai Tudose, repunerea pe un fãgaº normal a Complexului Energetic Hunedoara este doar o iluzie considerã activiºtii de mediu. Cei care au luat poziþie faþã de declaraþiile premierului sunt reprezentanþii Greenpeace România.
Aceºtia spun cã CEH nu mai poate fi eficientizat, iar banii pe care premierul Mihai Tudose a anunþat cã intenþioneazã sã-i investeascã în minerit ”ar putea fi folosiþi pentru diversificarea economicã a Vãii Jiului”. Potrivit Greenpeace, ambele termocentrale ce folosesc huila din Valea Jiului ”funcþioneazã în afara legii, fãrã autorizaþie integratã de mediu ºi fãrã perspective reale de a obþine autorizaþia, cu emisii ºi de zece ori peste limitã, la anumiþi parametri”.”Dincolo de efectele negative asupra sãnãtãþii, climei ºi
mediului, ele încalcã atât legislaþia naþionalã, cât ºi legislaþia europeanã privind emisiile. Conform directivelor europene, la a cãror adoptare România a participat în calitate de Stat Membru, termocentralele Mintia ºi Paroºeni ar trebui sã fi fost demult închise. În contextul geopolitic actual, pentru societatea româneascã este important sã se poziþioneze de partea europeanã, iar asta presupune pe de-o parte respectarea legislaþiei, iar pe de altã parte distanþarea de grupul Viºegrad, condus de Polonia ºi Ungaria – principalele contestatare ale viziunii europene, mai spun activiºtii Greenpeace. Aceºtia afirmã cã ”susþinerea neechivocã arãtatã de premier pentru un operator economic ce încalcã cu bunã ºtiinþã legislaþia europeanã este un semnal negativ, nu doar pentru partea de mediu, ci ºi ca poziþionare în cadrul european”. ”În acest context, este necesarã asumarea la nivel de guvern a unui
plan pentru înlocuirea energiei pe bazã de huilã, într-un timp cât mai scurt. ªeful guvernului ºi liderul PSD au menþionat investiþii pentru retehnologizarea termocentralelor hunedorene, însã aceste mãsuri nu vor face decât sã prelungeascã o agonie cu costuri mari pentru societate. Deoarece la CEH nu mai poate fi vorba de eficientizare, banii ar putea fi folosiþi pentru diversificarea economicã a Vãii Jiului”, se aratã în comunicatul Greenpeace. Maximilian GÂNJU
tori, supuºi, aºa încât sã poatã supravieþui în orice condiþii de rãzboi, de conflagraþie, de orice conflict armat, evident, în afara SUA, oriunde în lume”, a explicat, în câteva cuvinte, piesa, Horaþiu Ioan Apan, regizorul care a adus publicul în atmosfera de rãzboi, la final, cu un film despre rãzboiul adevãrat, antrenând imaginile cu muzica potrivitã pentru a crea ceea ce ar fi însemnat cu adevãrat acest rãzboi, dacã el ar fi existat ºi pentru
personajele sale. Piesa de teatru a sintetizat în cele douã ore, 10 sãptãmâni, reduse la o searã de premierã pe scena teatrului dramatic de la Petroºani, iar din distribuþie au fãcut parte: Mihai Alexandru, Dragoº Mãceºanu, Radu Tudosie, Mihai Sima, Alexandru Cazan, Adelin Ilie, Sergiu Fârte, Daniel Cergã, Amelia Toaxen ºi Simona Codreanu. Scenografia este semnatã Eliza Labancz Diana MITRACHE
4 Actualitate
Votaþi Avram Iancu nr 1 mondial! ibliotecarul din Petroºani, Avram B Iancu are mari ºanse
sã ajungã cel mai bun înotãtor al tuturor timpurilor. Asta, dacã îi acordãm cu toþii un vot. În fiecare an, prestigioasa World Open Water Swimming Association (cu sediul în America), monitorizeazã foarte atent activitatea tuturor înotãtorilor lumii. În urma acestei analize ºi dupã criterii de specialitate sunt nominalizaþi înotãtori
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Noiembrie 2017
din toatã lumea, pentru câºtigarea a 4 titluri aferente celor patru categorii: MAN OF THE YEAR, Woman of the Year, Performance of the Year, ºi Offering of the Year. Cel mai important ºi râvnit premiu este, evident, MAN OF THE YEAR respectiv WOMAN OF THE YEAR. Alãturi de alþi 12 înotãtori din 11 þãri precum Italia, Franþa, Olanda, Anglia, SUA, în premierã pentru România, a fost nominalizat pentru titlul „MAN OF THE YEAR” Avram Iancu, cel care a tra-
versat Dunãrea, de la izvoare la vãrsare, dar ºi Canalul Mânecii. „Am primit aceastã nominalizare de a deveni numãrul 1 mondial în înotul în ape deschise, ceea ce, pentru mine personal ºi, sper eu, ºi pentru români, va fi ceva extraordinar. Încã o datã, un român ºi România au aceastã ºansã de a deveni nr 1”, a spus Avram Iancu, înotãtorul din Petroºani. Nominalizãrile se fac pe criterii de specialitate, dar marele învingãtor este desemnat în urma unui vot popular, vot care a început
759 de burse pentru elevi – 515 sociale 59 de elevi de la unitãþile de învãþãmânt 7 din municipiul Petroºani vor beneficia de burse ºcolare. Ponderea cea mai mare este a burselor sociale, acestea fiind în numãr de 515.
“În conformitate cu prevederile art. 82 din Legea nr. 1/2011 – Legea educaþiei naþionale, elevii de la cursurile cu frecvenþã din învãþãmântul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanþã, de burse de merit, de burse de studio ºi de burse de ajutor social.
Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ºi numãrul acestora se stabilesc anual prin hotãrâre a Consiliului Local”, aratã documentele CL Petroºani. Astfel, Consiliul Local al municipiului Petroºani a
pe 1 noiembrie 2017 ºi care se terminã pe 1 ianuarie 2018. Aºa încât, nouã tuturor ne revine misiunea de a-l face pe Avram Iancu cel mai bun înotãtor al lumii. „Oricine, din întreaga lume, poate sã voteze unulo dintre favoriþi. Sunt nominalizat, alãturi de alþi 12 foarte puternici înotãtori din þãri la fel de puternice. Acum eu nu mai pot sã fac nimic. Dumneavoastrã, românii, puteþi face ceva. Dacã doriþi sã ne bucurãm în continuare de o victorie comunã, de rãsunet mondial, vã rog sã votaþi
aprobat un numãr de 759 de burse pentru elevii din învãþãmântul preuniversitar de stat de pe raza municipiului Petroºani, aferent anului 2017-2018, semestrul I. Cinci elevi din municipiul Petroºani vor beneficia de burse de performanþã în cuantum de 80 lei/lunã, alþi 203 elevi vor primi burse de merit în valoare de 70 lei/lunã. 60 de lei este valoarea burselor de studiu ce vor fi acordate unui numãr de 36 de elevi. Bursele sociale sunt cele care înclinã balanþa. 515 elevi din Petroºani vor beneficia de burse sociale în valoare de 50 de lei lunar. Efortul financiar al municipalitãþii de la Petroºani pentru plata burselor ºcolare este de 42.520 lei. Monika BACIU
Atmosferã de cazarmã, aplauze ºi râsete la teatrul din Petroºani
fost ca la instrucþie, cu militari A autentici, glume bune, muzicã pe mãsurã, o regie de excepþie ºi mult antren, sâmbãtã, pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.
compatriotul nostru”, a mai spus Avram Marius Iancu. Pe pagina de socializare a lui Avram Iancu puteþi gãsi adresa la care sã îi votaþi. Aceasta este
Vrei sã înveþi chinezã? Hai la Universitatea din Petroºani
T
inerii din Valea Jiului care doresc sã înveþe limba lui Confucius sunt aºteptaþi la Universitatea din Petroºani. ªi în acest an, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului organizeazã cursuri de limba chinezã. “Noi avem deja o profesoarã de limbã chinezã care
https://www.worldopenwaterswimmingassociation.com/2017-wow…/ ºi fiecare vot îl va trimite în fruntea clasamentului mondial. Diana MITRACHE
e gãzduitã de Universitate ºi începe cursurile atât pentru studenþi cât ºi pentru elevi, de la liceul din Petrila, Liceul Mihai Eminescu ºI de la Dimitrie Leonida. Cursurile sunt gratuite”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani a încheiat un parteneriat cu Institutul Confucius încã din anul 2015. În judeþul Hunedoara existã douã parteneriate cu Institutul Confucius, unul la Deva, unde existã clase de limba chinezã de cinci ani, iar din anul 2015 au început ºi la Petroºani. Monika BACIU
Actorii au fost excepþionali ºi verva cu care au þinut sala în prizã a fost debordantã. Pentru asta, tinerii actori de la noi, care au recunoscut cã armata nu le-a fost familiarã pânã acum, au venit în faþa publicului ca niºte militari adevãraþi, chiar ºi bãrbieriþi, aºa cum ne cere rigoarea de cazarmã. Regizorul Horaþiu Ioan Apan a adus militãria pe scena de la Petroºani, într-o interesantã poveste despre armatã ºi timpul petrecut în cazarmã. Actorii de la Petroºani sunt puºi în faþa unor situaþii comice, dar ºi dure, iar eroul principal, care pânã la urmã îºi spune de fapt povestea, face un portret a ceea ce a însemnat
armata. „Este o piesã foarte dinamicã. Nu îi lipseºte nici umorul, nici sensibilitatea ºi nici acþiunea. Eu sunt personajul central al acestei piese, aceasta fiind un soi de autobiografie a personajului, pentru cã la final se ºi spune cã a devenit scriitor ºi tocmai a scris o piesã care se intituleazã „Biloxi Blues”. Are dubla ipostazã de personaj ºi narator, pentru cã el este cel care comenteazã foarte mult despre celelalte personaje”, ne-a spus Mihai Alexandru, actorul din rolul central. Întreaga poveste graviteazã în jurul unui sergent dur, pe care armata ºi-a lãsat amprenta ºi, la rândul
M
unicipalitatea Petroºani este nemulþumitã de întârzierile privind reparaþiile la acoperiºul spulberat de vijelia din septembrie, pentru cã atât Administraþia Pieþelor, Primãria Petroºani, producãtorii ºi cumpãrãtorii au de pierdut.
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã legislaþia privind achiziþiile publice a permis câºtigãtorului licitaþiei sã tragã de timp, deºi contratul prevede ca reabilitarea fã fie fãcutã în regim de urgenþã. ”Contractul este încheiat conform legii, cu condiþii ºi termene clare aºa cum permite legea ºi cu menþiunea cã lucrarea trebuie fãcutã în regim de urgenþã. Nu este vina noastrã cã legile sunt aºa cum sunt, nu este vina directorului SPADPP, cã
am vãzut cã s-a lansat aceastã falsã idee. Dacã dãdeam contractul prin încredinþare directã, pentru cã puteam face acest lucru perfect legal, altfel stãteau lucrurile ºi puteam grãbi constructorul sã finalizeze lucrarea pânã acum. Banii rãmâneau în Valea Jiului, se plãteau muncitori din Valea Jiului, din Petroºani. Problema este cã dacã dãdeam contractul prin încredinþare directã apãreau voci care susþineau cã cine ºtie ce interese avem ºi ne trezeam cu reclamaþii.
Acesta este motivul pentru care am scos pe SEAP contractul, la licitaþie publicã, sã nu mai existe discuþii ºi s-a ajuns în situaþia de faþã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Câºtigãtorul licitaþiei este o firmã din Bucureºti, iar înainte de a se apuca de refacerea acoperiºului halei din cadrul Pieþei Centrale Petroºani a ridicat o serie de pretenþii financiare peste cele cuprinse în contract, însã toate au fost refuzate de Primãria Petroºani. Constructorul trebuie sã-ºi onoreze obligaþiile contractuale fãrã nici un leu plus spun cei de la municipalitate. Hala de produse alimentare din cadrul pieþei este închisã de mai bine de douã luni de zile iar zeci de producãtori au fost nevoiþi sã-ºi lichideze afacerile. Maximilian GÂNJU
tic, face pentru un þel: disciplina ºi victoria”, ne-a spus Dragoº Mãceºanu, actorul care a interpretat rolul unui sergent dur, prea dur, care îi face pe soldaþi sã îºi ia, uneori, câmpii. Despre disciplinã ºi soldaþi a fost vorba în premierã de sâmbãtã, despre care regizorul Horaþiu Ioan Apan spune cã este o radiografie a armatei. „Actorii aduc în scenã o parte din viaþa personajelor lor. Este o aventurã de 10 sãptãmâni, pe care ei o petrec într-o cazarmã din Biloxi, Mississippi, unde un sergent dur are misiunea de a-i disciplina, de a-i face ascultã-
Greenpeace România nu vede ”eficientizarea” Complexului Energetic Hunedoara
A Primarul Iacob-Ridzi: ”Toatã lumea are de pierdut pentru întârzierea reparaþiei la acoperiºul pieþei!”
sãu, le face tuturor viaþa ca de cazarmã, el fiind oarecum, personajul rãu. „Publicul, cred, cã aºa mã va percepe. Dacã mã va percepe ca personaj rãu, înseamnã cã mi-am fãcut treaba cum trebuie. Oricum, la final, personajul se dezumanizeazã. E un personaj ce mi-e foarte drag, apropiat de vârsta mea ºi a avut o mare problemã. Are o placã groasã de metal în cap, pentru cã o parte din creier e undeva prin nisipul deºertului arab. Þelul lui în viaþã este victoria ºi, pe lângã asta este ºi disciplina ºi, cu toate cã pare rãu cu aceºti soldaþi, pe care încearcã sã îi scoatã din rutinã, ceea ce face prac-
nunþatã de premierul Mihai Tudose, repunerea pe un fãgaº normal a Complexului Energetic Hunedoara este doar o iluzie considerã activiºtii de mediu. Cei care au luat poziþie faþã de declaraþiile premierului sunt reprezentanþii Greenpeace România.
Aceºtia spun cã CEH nu mai poate fi eficientizat, iar banii pe care premierul Mihai Tudose a anunþat cã intenþioneazã sã-i investeascã în minerit ”ar putea fi folosiþi pentru diversificarea economicã a Vãii Jiului”. Potrivit Greenpeace, ambele termocentrale ce folosesc huila din Valea Jiului ”funcþioneazã în afara legii, fãrã autorizaþie integratã de mediu ºi fãrã perspective reale de a obþine autorizaþia, cu emisii ºi de zece ori peste limitã, la anumiþi parametri”.”Dincolo de efectele negative asupra sãnãtãþii, climei ºi
mediului, ele încalcã atât legislaþia naþionalã, cât ºi legislaþia europeanã privind emisiile. Conform directivelor europene, la a cãror adoptare România a participat în calitate de Stat Membru, termocentralele Mintia ºi Paroºeni ar trebui sã fi fost demult închise. În contextul geopolitic actual, pentru societatea româneascã este important sã se poziþioneze de partea europeanã, iar asta presupune pe de-o parte respectarea legislaþiei, iar pe de altã parte distanþarea de grupul Viºegrad, condus de Polonia ºi Ungaria – principalele contestatare ale viziunii europene, mai spun activiºtii Greenpeace. Aceºtia afirmã cã ”susþinerea neechivocã arãtatã de premier pentru un operator economic ce încalcã cu bunã ºtiinþã legislaþia europeanã este un semnal negativ, nu doar pentru partea de mediu, ci ºi ca poziþionare în cadrul european”. ”În acest context, este necesarã asumarea la nivel de guvern a unui
plan pentru înlocuirea energiei pe bazã de huilã, într-un timp cât mai scurt. ªeful guvernului ºi liderul PSD au menþionat investiþii pentru retehnologizarea termocentralelor hunedorene, însã aceste mãsuri nu vor face decât sã prelungeascã o agonie cu costuri mari pentru societate. Deoarece la CEH nu mai poate fi vorba de eficientizare, banii ar putea fi folosiþi pentru diversificarea economicã a Vãii Jiului”, se aratã în comunicatul Greenpeace. Maximilian GÂNJU
tori, supuºi, aºa încât sã poatã supravieþui în orice condiþii de rãzboi, de conflagraþie, de orice conflict armat, evident, în afara SUA, oriunde în lume”, a explicat, în câteva cuvinte, piesa, Horaþiu Ioan Apan, regizorul care a adus publicul în atmosfera de rãzboi, la final, cu un film despre rãzboiul adevãrat, antrenând imaginile cu muzica potrivitã pentru a crea ceea ce ar fi însemnat cu adevãrat acest rãzboi, dacã el ar fi existat ºi pentru
personajele sale. Piesa de teatru a sintetizat în cele douã ore, 10 sãptãmâni, reduse la o searã de premierã pe scena teatrului dramatic de la Petroºani, iar din distribuþie au fãcut parte: Mihai Alexandru, Dragoº Mãceºanu, Radu Tudosie, Mihai Sima, Alexandru Cazan, Adelin Ilie, Sergiu Fârte, Daniel Cergã, Amelia Toaxen ºi Simona Codreanu. Scenografia este semnatã Eliza Labancz Diana MITRACHE
6 Actualitate
Transportul cu telescaunul, 4 bilete cumpãrate la 40 de persoane
opiii de peste 7 ani vor plãti bilet pentru utilizarea C telescaunelor din Parâng.
Consiliul Local al municipiului Petroºani a luat decizia de a modifica o hotãrâre de consiliu care prevedea faptul cã tinerii de pânã la 14 ani erau scutiþi de plata acestor bilete. S-a ajuns în situaþia de faþã dupã ce s-a constatat faptul cã în sezonul de iarnã, la circa un rgup de 40 de persoane care urcau cu telescaunul la munte doar 4 erau plãtitoare de bilet. Mai mult, cei de la DADPP au fost nevoiþi sã suplimenteze personalul care deserveºte instalaþiile de transport pe cablu, fapt care a dus la creºterea costurilor de exploatare. ºi cum nicio faptã bunã nu rãmâne nepedepsitã, acest lucru s-a întors împotriva autoritãþilor locale. Încasãrile la telescaun au scãzut de la 1000, la 100 de lei, în contextul utilizãrii instalaþiilor de transport pe cablu de cãtre copiii de pânã la 14 ani, care în prezent au gratuitate. “Apropierea vacanþelor ºi a taberelor ce se vor organiza în zona turisticã Parâng, aduce multe grupuri de copii cu vârsta, în general, sub 14
ani, ajungându-se în situaþia ca la 40 de persoane sã fie cumpãrate doar 3-4 bilete de cãtre profesori sau însoþitori, deoarece prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 332/2016, copiii cu vârsta sub 14 ani au fost scutiþi de la plata biletelor pentru transportul pe cablu. Având în vedere faptul cã încasãrile au scãzut, iar efortul personalului a fost mult mai mare, propun Consiliului Local menþinerea acestei gratuitãþi pentru transportul pe cablu copiilor cu vârsta sub 7 ani”, aratã documentele de ºedinþã. Turismul din Parâng s-a dezvoltat ºi datoritã bikerilor. Aici a fost amenajatã o pistã pentru bicicliºti. Hotãrârea de consiliu prevede o serie de modificãri ºi pentru aceºtia. “În vederea dezvoltãrii turismului extrasezonier, s-a amenajat cu ajutorul
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Noiembrie 2017
voluntarilor un traseu de mountain bike în Parâng, media de urcãri efectuate cu telescaunul de cãtre bikeri fiind minim douã, propun un tarif de 15 lei pentru douã urcãri (preþul actual fiind de 15 lei pentru o cãlãtorie dus-întors). Drept pentru care, propun Consiliului Local al municipiului Petroºani aprobarea preþurilor pentru transportul pe cablu din zona Parâng – municipiul Petroºani (telescaunul vechi ºi telescaunul nou TS 3)”, mai aratã documentele CL Petroºani./ În acest sens, s-a stabilit introducerea unei taxe de 5 lei la care se adaugã 1,5 lei taxã de salvamont pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 ºi 14 ani, pentru o urcare. Pentru o turã completã cu telescaunul, dus/întors, taxa ar putea fi de 7,5 lei+1,5 lei taxa salvamont. Taxa salvamont se plãteºte o singurã datã. Chiar ºi aºa, dacã s-ar introduce noile tarife, acestea ar fi mult mai mici decât cele din alte staþiuni montane de renume. Spre exemplu, în Poina Braºov, preþul unui bilet urcare/coborâre pentru copiii cu vârste cuprinse între 6-12 ani este de 17 lei. Proiectul este în dezbatere publicã pe site-ul Primãriei Petroºani. Monika BACIU
Protest cu rafting pentru salvarea Defileului Jiului
A
menajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului va distruge Jiul în acest loc ºi, tocmai din acest motiv, ecologiºtii de la Green Aventure au protestat la finele sãptãmânii trecute. Scopul principal al acþiunii este de a atrage atenþia asupra pericolului cã, unul dintre cele mai bune trasee de rafting din România poate sã disparã. Aºa cã sâmbãtã, au venit, la 2 km de la intrarea dinspre Petroºani în Defileul Jiului, sã protesteze împotriva amenajãrii hidrotehnice de aici. „Apa este bunã pentru rafting, însã, noi suntem supãraþi pe ei cã o sã opreascã acest curs de apã, aproape total. Va distruge total tot sistemul de mai jos. Din pãcate, stãm ºi asistãm la distrugerea apelor. Am fost sportiv la lotul naþional de caiac canoe. Anul acesta, am fost ºi am reprezentat România la
Campionatul mondial de caiac în Georgia ºi se fac bani buni din ecoturism ºi rafting”, a spus Cãtãlin Câmpeanu, organizatorul protestului din Defileul Jiului, de la finele sãptãmânii trecute. „România nu ºtie sã exploateze acest capital, crede cã pentru câþiva MWatti energie, care oricum, niciun om din Valea Jiului nu va beneficia, este necesar sã torni betoane. Este absolut aberant ce se întâmplã. Aici se lucreazã ºi acum ºi probabil va fi terminatã lucrarea”, a spus un alt protestatar din Defileul Jiului, caicaicist venit sã protesteze aici. „De la ture de biciclete, hiking, rafting, cãþãrare, caiac, pe acest râu
s-au putea trãi. ªi noi ce alegem sã facem? Sã distrugem de tot o zonã ºi sã câºtigãm 3% randament energetic pe piaþã, care merg tot la bãieþii deºtepþi. Nouã ne stricã natura, ca cineva sã facã mulþi bani”, l-a completat un alt sportiv. Amenajarea hidrotehnicã este gata, iar ecologiºtii cred cã de anul viitor ar putea sã devinã funcþionalã, iar debitul apei nu va mai permite niciodatã astfel de concursuri ºi aceasta ar putea fi, în opinia lor, ultima ºansã de mai face rafting pe Jiu. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în cele douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au
fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Devizul total general al lucrrãilor este de peste 100 de milioane de euro ºi acolo, în afara celor douã tunele, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea in defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. De-a lungul timpului, mai multe organizaþii sportive au ajuns în Defileul Jiului ºi au fãcut astfel de concursuri de rafting, curgerea de apã fiind pretabilã la astfel de sporturi de aventurã. La fel se va întâmpla ºi la finele acestei sãptãmâni. Diana MITRACHE
Clãdirile monumente istorice, scutite de la plata impozitelor
reºedintele Klaus Iohannis a promulgat la P sfârºitul sãptãmânii trecute
actul normativ pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care prevede scutirea de la plata impozitelor pentru clãdirile monumente istorice.
Potrivit legii, vor fi scutite de la plata impozitelor clãdirile ºi suprafeþele de teren aferente care sunt clasate drept monumente istorice, de arhitecturã sau arheologice, muzee sau case memoriale, indiferent de proprietar, ºi care au faþada stradalã ºi principalã renovatã sau reabilitatã, cu excepþia încãperilor folosite pentru activitãþi economice. În cazul clãdirilor de acest tip care nu au faþada renovatã, consiliile locale vor putea decide scutirea de impozit, în funcþie de situaþia bugetului. De asemenea, consiliile locale vor putea decide ºi reducerea impozitului pe suprafeþele neconstruite ale terenurilor în regim de monumente istorice, în funcþie de suprafaþa afectatã ºi de perioada punerii monumentelor istorice la dispoziþia publicului pentru vizitare.
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Noiembrie 2017
MOARTE CUMPLITÃ.TREI OAMENI Un europarlamentar STRIVIÞI DE UN BOLOVAN URIAª îi cere demisia
T
rei oameni, care lucrau la o amenajare sub un pod al CFR în zona Peºtera Bolii, au sfârºit cumplit, chiar în momentul în care turnau beton pentru a realiza parapeþii de susþinere ai unui mal. Cei trei aveau 52, 58 ºi 63 de ani, toþi fiind oameni cu mare experienþã ºi mai aveau de lucru aici, doar în luna noiembrie. Locuiau în Moldova, iar firma subcontractase lucrãri la CFR, însã, din senin, un bolovan uriaº s-a dizlocat din malul aflat undeva deasupra cursului de apã ºi s-a prãbuºit peste oameni, antrenând cu el tone de rocã ce au fost cu greu îndepãrtate, dupã un efort de aproximativ 5 ore. Au fost ore de agonie, în care pompierii au sãpat sã ajungã la muncitorii surprinºi sub pãmânt. Au adus o macara, însã, atât de grea era roca, încât cablurile de oþel s-au rupt ºi bolovanul uriaº a fost scãpat încã o datã peste locul în care cei trei ºi-au gãsit sfârºitul. Ceilalþi muncitori, colegi ai victimelor priveau sideraþi ceea ce se petrecea pe ºantierul lor ºi nu înþelegeau ce s-a petrecut acolo. „Sunt colegii noºtri. Turnau beton. Nu ºtiu ce s-a petrecut. Era departe malul, nu ºtim decât cã i-a înghiþit de vii”, ne-a spus unul dintre munci-
torii angajaþi la firma ce executa acolo lucrãri. Accidentul s-a întâmplat pe tronsonul de cale feratã dintre staþia Peºtera BoliiPetroºani, mai exact pe o cale feratã aflatã acum în construcþie. Muncitorii lucrau la amenajarea unui podeþ peste un viaduct ºi erau în albia râului, când un mal de pãmânt cu bolovani s-a desprins ºi i-a îngropat de vii. Imediat la faþa locului s-au deplasat mai multe echipaje de la SMURD ºi pompieri militari. Accidentul colectiv este acum cercetat de ITM, dar ºi procurorii vor deschide un dosar penal. Adrian Bozdog, inspector ºef al ITM Hunedoara, spune cã au fost ridicate toate documentele de la firma care executã lucrarea, iar
muncitorii lucrau legal, aveau cãrþi de muncã din anul 2015 ºi instructajul la zi. „Din ce s- a constatat vizual, a fost o rupere de mal, fãrã niciun fel de legãturã cu lucrarea, pentru cã ei doreau sã toarne beton la ora aceea ºi dãdeau nivelul. Noi stabilim dacã au fost încãlcate normale de securitate în muncã, urmând ca dosarul sã fie înaintat cãtre Procuraturã, unde vor fi stabiliþi eventualii vinovaþi”, a spus Adrian Bozdog, la faþa locului, acolo unde a ajuns ºi prefectul judeþului Hunedoara, Fabius Kiszely. „Este un accident colectiv de muncã, implicate fiind 3 victime. A fost o operaþiune de evacuare cu eforturi mari ºi ITM face primele investigaþii”, a declarat
prefectul. Dupã 5 ore de sãpãturi, în care pompierii au depus un efort uriaº, ajutaþi pe rând de o macara de mare tonaj ºi un excavator, dar ºi cu sapele ºi lopeþile, cei trei au fost scoºi de sub pãmânt ºi transportaþi la serviciul de medicinã legalã, pentru necropsie. Au fost peste 20 de pompieri implicaþi în acþiunea care a durat mai bine de 5 ore. Acesta este cel de al doilea accident grav, ce se petrece în Valea Jiului, ºi care implicã angajaþi ai CFR, dupã cel în care doi mecanici au murit striviþi sub locomotivã rãmasã fãrã frâne. Toate ºantierele în care se executã lucrãri ce aparþin Ministerului Transporturilor vor fi verificate sãptãmâna viitoare în ceea ce priveºte normele de securitate a muncii. Pe de altã parte, Ministrul Transporturilor, Felix Stroe a dispus instituirea imediatã a unei comisii de anchetã a accidentului, condusã de Secretarul de Stat Ninel Cercel. ”Aceasta a plecat la faþa locului pentru a analiza cauzele în care s-a produs accidentul de la Petroºani ºi pentru a dispune mãsuri în consecinþã. Cercetarea cauzelor se va face în comun cu celelalte instituþii abilitate ale statului”, au anunþat reprezentanþii MT. Diana MITRACHE
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
lui Laurenþiu Nistor V izita lui Liviu Dragnea în Deva, în cadrul campaniei electorale de sãptãmâna trecutã, l-a fãcut pe Laurenþiu Nistor, parlamentar român, sã strige la un cetãþean:”Dã-te dracu!”.
A fost reacþia deputatului Nistor la strigãtele unui om, care venea dupã delegaþia în care era ºi Liviu Dragnea, preºedintele Camerei Deputaþilor, cel care era apostrofat de acest om. Totul a avut ecouri pânã la Bruxelles, unde un europarlamentar, tot din Hunedoara, a reacþionat: „Cer demisia din Parlament a deputatului PSD de Hunedoara Laurenþiu Nistor, care ºi-a insultat ieri (n.r. vineri) public, un alegãtor chiar în propria circumscripþie electoralã, doar din dorinþa de a-i face pe plac ºefului de partid, preºedintele PSD, Liviu Dragnea. Nu este permis, ca deputat care ai jurat credinþã þãrii ºi cetãþenilor ei, sã te adresezi astfel unui cetãþean chiar din circumscripþia în care ai fost ales. Judeþul nostru meritã sã fie reprezentat în Parlament de oameni integri ºi de onoare care se luptã pentru binele propriilor alegãtori, nu-i insultã ca pe stadion.
Demisia în acest caz este un gest minim pentru un parlamentar dintr-o þarã membrã a Uniunii Europene (UE). Golãnia politicã nu este de acceptat în niciun stat membru al UE pentru cã un politician care-ºi aratã, cu atât mai mult public, dispreþul faþã de un cetãþean nu poate fi un politician care sã lucreze în folosul oamenilor pe care îi reprezintã ºi pe care trebuie sã-i slujeascã. Acest domn nu mai poate reprezenta nicio zi hunedorenii în Parlament”, a scris pe pagina sa de socializare europarlamentarul Siegfried Mureºan, membru PPE . Postarea publicã a europarlamentarului Mureºan a avut peste 100 de distribuiri ºi aproape 1.000 de oameni i-au dat dreptate, chiar dacã unii au catalogat gestul lui Sigfried Mureºan nedrept ºi i-au cerut lui demisia. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
PENIBILUL VASILE Un obscur rãtãcit prin fotbalul românesc. Dat afarã cu ºuturi în cur, de la Botoºani, C.F.R. Cluj, s-a aruncat de la
Chiajna ca gãina la muci, sã fie el mare antrenor la Dinamo un fas total ºi ca fotbalist, visul lui final de a juca în „marea”
echipã a Ungariei. Acum se face de râs pa banca lui Dinamo, fiind mai aproape de „B”, decât de play-off. Are o gaºcã de beþivani profesioniºti – Dudea, Nedelcu, Hanca, Steliano Filip, Costache – ºi una de strãini pierduþi în
spaþiu – Naseimento, Bokila, Salomao, Oliva, Rivaldinho –, care au numai fiþe în cap ºi zero fotbal în minte. O echipã condusã de cel mai penibil antrenor dinamovist din ultimii 14 ani, conform statisticilor, care se dã
de ceasul morþii cã e „câine pânã la moarte” (aoleu, ºi astã?), dar vai, cãþeii lui sunt o pradã uºoarã pentru oricine din amãrâta Liga I. Numele aventurierului, Vasile Miriuþã. Mintea lui, cam cât o...
CS ªtiinþa - ACS Tomitanii 15-26
Studenþii petroºeneni deºi învinºi au pãrãsit stadionul ªtiinþa în aplauzele suporterilor!
J
ucãtorii ªtiinþei au demonstrat atitudine ºi dãruire, dar aceste calitãþi nu au putut compensa jocul ºi organizarea celei mai bune echipe care a jucat rugby la Petroºani în ultimii trei ani. Echipa ACS Tomitanii, finanþatã de Consiliul Judeþean Constanþa, având în componenþã 10 jucãtori ce compun loturile de rugby Under-18 ºi Under-20 ale României, cu o medie de
vârstã de sub 22 de ani, a deplasat la Petroºani un lot puternic ºi bine coordonat în teren de neo zeelandez-ul Johnny Sola (ex. RCM Timiºoara) ªtiinþa a început cu mult curaj, dar a primit douã eseuri care au turnat plumb în picioarele jucãtorilor. Jocul oaspeþilor a fost unul organizat dar ºi destul de dur ºi a cauzat ºapte schimbãri fortuite în lotul gazdelor, care s-au vãzut lipsite pe parcursul jocului de pilierul Vlad Popa (entorsã de umãr), uvertura
Florin Þandea (luxaþie de umãr), puternicii jucãtori de lina a doua Andrei Barbu (loviturã maxilar) ºi Alin Sofian (entorsã de gleznã), talentatul fundaº Remus Zaharescu (arcada spartã), pilierul Pârvu Bogdan (entorsã de gleznã) ºi aripa Ioniþã Nistor (entorsã de gleznã). Studenþii au strâns din dinþi ºi au terminat meciul în aplauzele spectatorilor finalizând o frumoasã fazã de atac cu un eseu transformat. La gazde am remarcat din nou dãruirea ºi efortul lui
Adrian Mihalachi ºi Mirel Popescu dar ºi experienþa lui Ciprian Cãplescu ºi Alexandru Lupu. Scorul de 15-26 pentru oaspeþi îi obligã pe studenþi sã presteze un joc inteligent în
Poveºtile sportului ÎN URMÃ CU TREI DECENII, PE 2 NOIEMBRIE 1986
GHEORGHE HAGI PIERDEA A TREIA OARA LA PETROªANI!
23 martie 1983: Hagi surcalsat de Mache Vizitiu! În primul sau sezon în Divizia „A” Gicã Hagi a jucat sub culorile lui FC (Farul) Constanþa, în ediþia 1982-1983. Pe 23 martie 1983, echipa constanþeanã juca în etapa a 21-a a Diviziei „A” la Petrosani, cu Jiul. Înaintea partidei, Jiul ocupa locul 8 (o tempora!) cu 22 puncte, iar FC Constanta ultimul loc, 18 cu 10 puncte... Lupta
inegalã, cu echipa lui Ladislau Vlad, Jiul relaxatã, împotriva echipei FC Constanta, practic, retrogradatã. Jiul a învins clar cu 3-0 (goluri Varga – min. 16, Sumulanschi – min. 74 ºi 86), într-un meci în care tânãrul pe atunci Hagi (avea doar 18 ani!) a remarcat prin câteva fineturi ºi dantelãrii, a ratat chiar de la 7 m (min. 59) egalarea, neputând sa þinã piept cerberilor din apãrarea Jiului, cu masivul Grigore Petre ºi Mache Vizitiu pe post de paznic ai tanãrului talent de la malul
mãrii.
Hagi iese, Baluþã marcheazã golul victoriei! În ultima etapã a Diviziei „A”, 13 mai 1984, Sportul Studentesc Bucuresti vine la Petrosani cu o serie de vedete (Gino Iorgulescu, Munteanu II, Terhes, Mirecea Sandu, Coras), printre care ºi proaspãtul internaþional, Gicã Hagi, transferat de la Constanta. Echipa lui Titi Ardeleanu avea nevoie de victorie pentru medalia de bronz a cam-
pionatului. Coras va deschide scorul în min. 21 (din pasa „nasului” M. Sandu), dar va egala la pauza, cu capul, Mache Vizitiu! I. Varga (min. 48) va duce scorul la 2-1 pentru Jiul, va egala Munteanu II (min. 730, dar Hagi nu-ºi va putea face numãrul, deoarece acelaºi Gr. Petre din sezonul trecut ii va face zile negre. Dupã un contact mai dur cu portarul Cavai (min. 7), Hagi va pãrãsi terenul (înlocuit cu Bucurescu) ºi înainte cu patru minute de final, „piticul” Balutã puncteazã pentru 3-2. Hagi plângea la marginea terenului...
Hagi n-a miºcat în fata lui Ben!
Ultimul sezon al lui Hagi la Sportul Studentesc a însemnat al treilea insucces la Petrosani. În faþa unui Jiul disperat (ultimul loc
ultima partidã a turului de la Buzãu. Clasamentul este foarte strâns, primele 5 echipe având între 15 ºi 20 de puncte, ceea ce ne dã speranþe sã credem cã studenþii vor accede în play-off.
dupã zece etape), Sportul Studentesc (cu „mister” Cornel Dinu antrenor principal), vine la Petroºani la victorie. Piesa forte, Gicã Hagi, alãturi de el fiind M. Popa, Ticleanu, Coras, Cazan, Gino Iorgulescu. La Jiul, piese grele, Gigi Mulþescu, D. Timofte, Vancea, Lasconi. ªi, mai puþin titratul Benone Popescu, fundaº dreapta, care-l va anihila pe Hagi pe tot parcursul meciului, fãrã ca acesta sa poatã sã-ºi ajute în vreun fel
coechipierii. Daniel Timofte va marca golul victoriei, cu un ºut de la 25 m la vinclu! Gicã Hagi va pãrãsi din nou, învins, stadionul din Petrosani, iar Ben. Popescu va rãmâne cu cea mai frumoasã amintire a sa. Pentru Hagi a fost ultima sa prezenþã pe gazonul din Petroºani (sub culorile Stelei n-a jucat cu Jiul), un gazon pe care viitorul „rege” n-a cunoscut niciodatã gustul victoriei.
DESTINE BROKER –
Asigurãri&Credite Petroºani, jud Hunedoara, str. Avram Iancu bl. 12 parter Contact: 0722.206.485, 0765.359.823 CAUÞI DE LUCRU: AI GÃSIT!
ÎÞI OFERIM DE LUCRU ÎN ASIGURÃRI. ASIGURÃRI RCA, CASCO, INTERMEDIERI ASIGURÃRI, CALIFICARE BROKERI PENTRU DEÞINÃTORI DE PARCURI AUTO