Skip to main content

CVJ NR. 1454 VINERI 3 NOIEMBRIE 2017

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1454

Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 Noiembrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CAMPANIE PE CADAVRUL CEH

Laurenþiu Nistor ºi apucãturi de stalinist: “Dã-te dracu`!” P elerinajul socialdemocraþilor, în capitala judeþului, nu a trecut neobservat. Pentru Laurenþiu Nistor dreptul la libera exprimare este o necunoscutã.

O societate sãnãtoasã este una bazatã pe democraþie, pe dreptul la libera exprimare. Aceste caracteristici par a fi niºte necunoscute pentru liderul social democraþilor hunedoreni, care bagã pumnul în gura celor care se opun lor. “Cine nu e cu noi, e împotriva noastrã” spunea Stalin, iar Laurenþiu Nistor pare sã ducã mai departe aceste vorbe. Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara îi dã dracului pe cei care au curajul sã deschidã gura ºi sã îºi strige nemulþumirile. Preºedintele socialdemocraþilor hunedoreni l-a pus la zid pe un protestatar. Oamenii sunt buni numai în campaniile electorale, atunci

când politicienii umblã cu mierea dupã ei. Liviu Dragnea, preºedintele “suprem” al PSD a fost huiduit, la Deva. Un cetãþean a strigat “infractorule, penalule”. Laurenþiu Nistor a sãrit în apãrarea liderului PSD ºi l-a dat dracului pe protestatar. “Tu eºti! Un infractor, mai infractor ca oricare. Dã-te dracu`!”, a replicat Laurenþiu Nistor. Liderii PSD ar fi trebuit sã se întâlneascã, miercuri, la Sibiu, însã întâlnirea a fost amânatã din cauza unui protest. Miercuri, Liviu Dragnea, preºedintele PSD, ºi premierul Mihai Tudose au fost primiþi cu proteste la sediul PSD Sibiu, unde aveau programatã o întâlnire cu social-democraþii din judeþ. Aproximativ 20 de manifestanþi le-au reproºat social-democraþilor cã nu respectã programul de guvernare ºi cã vor sã schimbe legile justiþiei în favoarea politicienilor cu probleme penale. Monika BACIU

L

iviu Dragnea, preºedintele PSD ºi Mihai Tudose, prim-ministrul României, au fost în pelerinaj ELECTORAL, în judeþul Hunedoara. Aflaþi în vizitã electoralã pentru susþinerea candidatului PSD la alegerile parþiale din Deva, cei doi oficiali ai PSD au fãcut campanie electoralã pe CADAVRUL Complexului Energetic Hunedoara. Termocentrala de la Mintia a fost în “atenþia” celor doi social-democraþi. Din nou s-au fãcut promisiuni... >>> PAGINA A 3-A

Sindicatele se pregãtesc de grevã C NSRL Frãþia anunþã grevã generalã. Sindicaliºtii au demarat procedurile necesare, iar unul dintre motivele anunþatei greve este legat de modul în care se intenþioneazã trecerea contribuþiilor la angajat, lucru cu care aceºtia nu sunt de acord. „Biroul Operativ al CNSLR — Frãþia, în conformitate cu

hotãrârea Consiliului Naþional din data de 30 octombrie 2017, a decis începerea procedurilor în vederea declanºãrii grevei generale în economia naþionalã pentru urmãtoarele nemulþumiri ale salariaþilor: scãderea tuturor salariilor, în principal în mediul privat, ºi pierderea de locuri de muncã generate de modificãrile Codului fiscal prin care se transferã plata contribuþiilor sociale de la

angajator la angajat; imposibilitatea negocierilor sectoriale ºi intersectoriale ce genereazã lipsa unei protecþii reale ale angajaþilor, în forma actualã a Legii 62/ 2011; întârzierea nejustificatã a acordãrii drepturilor salariale pentru angajaþii unor unitãþi publice de asistenþã socialã ºi medicosocialã de peste 43 luni”, se menþioneazã într-un comunicat al confederaþiei. Greva generalã va fi

susþinutã de energeticieni, petroliºti ºi lucrãtorii din domeniul gazelor, din chimie, petrochimie, comunicaþii, transporturi, lemn ºi mobilã, textile ºi pielãrie, agriculturã, sãnãtate, învãþãmânt, administraþie publicã ºi asistenþã socialã. “Dupã strângerea semnãturilor celor 500.000 de salariaþi din cadrul confederaþiei noastre, vom decide data declanºãrii grevei generale”, se precizeazã în comunicat. Contribuþiile sociale

vor trece de la angajatori la angajaþi începând cu 1 ianuarie 2018, se aratã într-un proiect de Ordonanþã de Urgenþã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicat de Ministerul Finanþelor Publice (MFP). “Nivelul contribuþiilor

scade cu 2 puncte procentuale, astfel cã din totalul de 39,25% contribuþii plãtite la un salariu brut se vor plãti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuþii datorate de angajator, 20 de puncte se transferã cãtre salariat”, informeazã ministerul, într-un comunicat.


2 Actualitate

Profesorii Universitãþii Petroºani angrenaþi în activitatea de analizã a minelor

adrele didactice ale Universitãþii C din Petroºani vor face

parte din comisia care va analiza starea minelor din Valea Jiului. A fost nevoie ca oamenii sã îºi piardã viaþa în subteran pentru ca ministerul sã reacþioneze. Cu o tradiþie de 70 de ani în domeniul minier, Universitatea Petroºani devine pionul principal în aceastã ecuaþie. Cadrele didactice de aici trebuie sã spunã care este starea unitãþilor miniere. “Am primit o adresã

prin care se creeazã o comisie care sã verifice starea de securitate a minelor viabile ºi pe închidere ºi din aceastã comisia, Universitatea va delega douã cadre didactice. Avem ºi în plus,

noi putem face ºi mai multe”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Profesorii de la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului fac parte ºi din

comisia de anchetã a accidentului de la mina Lupeni. în plus, cadrele didactice au mai fãcut parte, în trecut, din diferite comisii de la nivel naþional. “Avem patru profesori care fac parte din comisia

Fãrã personal specializat Viitorul CEH: ºi echipamente necesare “Trei

grupuri pe cãrbune, cu SIEG” S

F

ãrã personal specializat ºi echipamente necesare. Sunt doar douã din problemele majore cu care se confruntã unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Urmeazã cã zilele viitoare sã fie emise preavizele de concediere pentru cei peste 400 de angajaþi ai societãþii. Vor pleca specialiºti ºi înlocuirea lor este dificilã, CEH nemaiavând personal calificat. “Urmeazã cã luni sã avem o întâlnire cu conducerea Complexului pentru a analiza situaþia aprovizionãrii cu materiale ºi piese de schimb necesare desfãºurãrii activitãþii în condiþii normale a activitãþii pe parte minierã ºi o analizã de personal având în vedere viitoarele concedieri colective care vor genera o serie de probleme în ceea ce priveºte asigurarea necesarului de resursã umanã pe anumite segmente extrem de sensibile, cum ar fi: partea de SSM, partea electromecanicã, electricieni, lãcãtuºi, precum ºi problemele de pe partea minierã, atât la nivelul muncitorilor, cât ºi la nivelul personalului de conducere, maiºtri, CFL, ingineri ºef, ºefi de sectoare, adjunct ºef sector”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.

Nici cei 200 de stâlpi achiziþionaþi de Complexul Energetic Hunedoara, dupã accidentul de la Mina Lupeni, nu sunt suficienþi. În acest sens, sindicaliºtii cer o întrevedere cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara. “S-au adus 100 de stâlpi de 2500 ºi 100 de stâlpi de 3100, când necesarul este mult mai mare, s-a adus ºi susþinere, grinzi GSA 570 ºi 1250, dar insuficiente, sunt probleme legate de piesele de schimb pentru transportoarele cu racletã, cât ºi cele cu bandã, lipsa covoarelor de bandã. Toate sunt insuficiente ºi deficitare”, a mai spus sursa citatã. În urmã cu câteva sãptãmâni, oficialii CEH declarau cã nu mai sunt producãtori de echipamente miniere, astfel cã cele necesare pentru desfãºurarea activitãþii în subteran sunt greu de procurat. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

indicaliºtii de la Muntele au fost la Bucureºti unde au discutat cu prim-ministrul României, Mihai Tudose, ºi cu ministrul Energiei, Toma Petcu despre viitorul Complexului Energetic Hunedoara.

Termocentrala de la Mintia este problema cea mai mare a societãþii energetice, aceasta neavând investiþiile necesare pentru a se conforma la condiþiile de mediu. Acest fapt ar putea avea repercursiuni ºi asupra unitãþilor miniere din Valea Jiului. tocmai de aceea, sindicaliºtii cer sprijin pentru viitorul societãþii energetice. “Eu am avut o discuþie cu domnul premieri ieri, i-am trimis un material despre cum vedem viitorul Complexului Energetic Hunedoara ºi asearã m-am întâlnit cu domnul ministru (Toma Petcu-n.r.). Miercuri a fost o întâlnire pe SIEG unde din punctul meu de vedere

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Noiembrie 2017 de cercetare a accidentului minier de la Lupeni ºi ei au mai fãcut parte din comisii atât de analizã a unor accidente, dar au participat ºi la redactarea legii minelor, la strategiile de dezvoltare energeticã a României. Întotdeauna am avut câte un reprezentant”, a mai spus sursa citatã. Expertiza este cuvântul cheie care îi recomandã pe profesorii de la Universitatea din Petroºani. Dascãlii sunt mereu conectaþi la schimbãrile de la nivel global. “Noi suntem informaþi permanent ºi ne corelãm cu strategiile europene, cu strategiile mondiale cu situaþia de pe piaþa energeticã europeanã ºi naþionalã.

De aici rezidã expertiza noastrã”, a mai subliniat rectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani reprezintã o parte integrantã a comunitãþii academice internaþionale, împãrtãºind crezul în aceleaºi valori morale, educaþionale, ºtiinþifice ºi culturale. În condiþiile fenomenului de globalizare, Universitatea din Petroºani este preocupatã de întãrirea participãrii la schimbul internaþional de valori, iar ca urmare a prestigiului de care se bucurã, actualmente existã programe de colaborare cu peste 18 universitãþi din Europa, America, Asia ºi Africa. Monika BAC U

conducerea de la termocentrala Mintia nu ºtie ce vrea. Trebuie sã îºi revinã repede. Au o problemã foarte mare ºi din pãcate o sã atragã ºi cele douã exploatãri miniere, Livezeni ºi Vulcan într-o situaþie destul de grea dacã lucrurile nu se miºcã repede”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Sindicaliºtii oferã ºi soluþii. Nu este pentru prima datã când specialiºtii din ministere sunt “consiliaþi” de oamenii din teritoriu. “Viitorul CEH îl vãd cu trei grupuri pe cãrcomercializeazã pentru bune, unul la Paroºeni ºi douã la Mintia cu dumneavoastrã SIEG, care sã acopere costurile celor douã exploatãri miniere ºi cu prelungirea funcþionãrii cu producþie a celorlalte douã unitãþi miniere, Prin magazinul alimentar nr. 16 Lonea ºi Lupeni, cu Piaþa Agroalimentarã Petroºani SIEG care sã permitã termocentralei Mintia sã se conformeze la condiþiile de mediu, pentru a putea funcþiona legal”, pentru toate gusturile a mai spus ºi pentru toate ocaziile. Darius Câmpean. Prim-ministrul Vã aºteptãm sã ne treceþi României, Mihai Tudose a mai fost ºi pragul, acum, ºi pentru un ieri la termocentrala de la Mintia. În decursul a trei sãptãmâni acesta a fost de douã ori la SE Mintia. 0735.183175 Monika BACIU

PETROªANI

CRISTAL DE BOEMIA SORTIMENTE DIVERSE

CRISTAL DE BOEMIA!

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Noiembrie 2017

CAMPANIE PE CADAVRUL CEH Schimbãri în

iviu Dragnea, L preºedintele PSD ºi Mihai Tudose,

prim-ministrul României, au fost în pelerinaj ELECTORAL, în judeþul Hunedoara. Aflaþi în vizitã electoralã pentru susþinerea candidatului PSD la alegerile parþiale din Deva, cei doi oficiali ai PSD au fãcut campanie electoralã pe CADAVRUL Complexului Energetic Hunedoara. termocentrala de la Mintia a fost în “atenþia” celor doi social-democraþi. Din nou s-au fãcut promisiuni, numai cã oficialii Partidului Social Democrat au omis sã precizeze cum societatea energeticã din judeþul Hunedoara a fost îngropatã cu girul guvernelor conduse de PSD. “Trebuie sã fie un pilon de bazã în strategia de securitate energeticã a României. Atâta timp cât coaliþia de Guvernare, Parlamentul ne susþine pe noi, ca ºi Guvern, cine nu înþelege va trebui sã îºi caute un alt loc de muncã. Complexul Energetic face parte din aceastã

strategie, este în plan de reorganizare, în momentul în care planul se aplicã de a intra pe zonã de productivitate ºi competitivitate maximã este evident cã vor intra în normal ºi cu datoriile”, a spus la Mintia, prim-ministrul României, Mihai Tudose. Premierul nu mai vrea sã trimitã elicoptere în Valea Jiului pentru a transporta victimele accidentelor miniere la Bucureºti. Numai cã de vreo 30 de ani nu s-a realizat nicio investiþie majorã în subteranul Vãii Jiului. “Am vorbit ºi de siguranþã. Nu

vrem ca din douã în douã sãptãmâni sã trimitem elicoptere pe Valea Jiului sã mai scoatã câte un om ºi sã îl aducem la spitale la Bucureºti ºi nici aici (Mintia –n.r.) sã mai avem incidente. Face parte din strategia generalã”, a mai spus prim-ministrul. Liviu Dragnea, “el presidente” nu vede Complexul Energetic Hunedoara ca pe o abordare contabilã, ci pe una de securitate naþionalã. “Abordarea noastrã nu este contabilã, este o abordare de securitate naþionalã în domeniul energetic, asta înseamnã strategia de investiþii ºi dezvoltare a acestui complex”, Termocentrala de la Mintia, sucursala Complexului Energetic Hunedoara “cãlcatã” de “înalþii” politicieni se confruntã cu probleme majore. Neconformarea la cerinþele de mediu poate pune lacãtul pe producãtorul de energie electricã, trãgând dupã sine ºi unitãþile miniere. Monika BACIU

CA-ul de la CEH ºi modificãri de planuri C omponenþa Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara ar putea suporta modificãri, în perioada imediat urmãtoare. În CA ar putea fi numiþi ºi specialiºti de pe zona energeticã. Prim-ministrul României, Mihai Tudose, a fost, din nou, la termocentrala de la Mintia. Acesta s-a întâlnit cu o parte dintre angajaþi. Potrivit energeticienilor, în urmãtoarea perioadã se vor face câteva schimbãri

Mihai Tudose: “Suntem dispuºi sã investim în retehnologizare” rim-ministrul P României, Mihai Tudose, promite cã

minele din Valea Jiului vor fi retehnologizate. Asta în contextul în care activitatea minierã este în restrângere tocmai din cauza lipsei investiþiilor. Statul nu poate face investiþii în sectorul minier, acesta fiind considerat ajutor de stat ilegal. “Coaliþia de Guvernare sã investeascã bani în minerit, fiindcã nu putem vorbi de centrala de la Mintia fãrã cãrbunele din Valea Jiului, care acum se produce puþin ºi cu costuri foarte mari, tehnologia fiind de acum 50 de ani este evident cã nu putem vorbi de competitivitate. Suntem dispuºi sã investim în retehnologizare, în siguranþa muncii ca sã putem sã producem curent la preþuri competitive ºi sã fim un

pilon de bazã în strategia de securitate energeticã a României”, a spus prim-ministrul României, Mihai Tudose, la Mintia. Mineritul ar putea continua în Valea Jiului ºi dupã anul 2018. Asta în condiþiile în care CEH nu intrã în faliment ºi se pun lacãtele pe societate. Ministerul vorbeºte de investiþii la Complexul Energetic Hunedoara, însã nu vorbeºte ºi de sursa de finanþare. De unde ar putea proveni banii. Existã însã douã scenarii. Unul în care activitatea minierã continuã pânã în anul 2018 ºi altul în care mineritul existã ºi dupã aceastã datã, dar cu investiþii.

nvestiþiile I Ministerul neoportune Energiei a

avizat, în anul 2015, nefavorabil studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea capacitãþilor de producþie de la CEH.

Lipsa investiþilor din sectorul minier este resimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile. Investiþiile au rãmas la stadiul de intenþie ºi cam atât. “Luând în considerare condiþiile de la fiecare exploatare minierã, condiþii care trebuiau integrate în activitatea de bazã a Complexului Energetic Hunedoara, respectiv producerea de

energie electricã, având ca deziderat în viitorul apropiat creºterea semnificativã a producþiei de huilã, coroboratã cu scãderea costului pe Gcal produsã, se impunea actualizarea studiilor de fezabilitate care stau la baza Proiectelor tehnice în baza cãrora se desfãºoarã activitatea de extracþie a cãrbunelui la sucursalele miniere”, arãtau anul trecut cei de la CEH. Necesitatea actualizãrii acestor studii se datoreazã

în Consiliul de Administraþie. “Consiliul de Administraþie va suferi câteva modificãri. Vor fi numiþi ºi membrii din zona energeticã”, a spus Cristian Iºtoc, preºedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã. În plus, premierul a declarat, la Mintia, cã ministerul Energiei trebuie sã vinã cu un nou plan pentru termocentrala Mintia. “Ministerul are o lunã de zile sã finalizeze noul proiect pentru Mintia, cu grupuri pe cãrbune. Proiectul are la bazã, siguranþa sistemului energetic naþional”, a mai spus sursa citatã. În urmã cu trei sãptãmâni, oficialii Guvernului anunþau cã existã interes din partea unei companii din Israel sã vinã sã retehnologizeze grupurile de la Mintia. O altã variantã a fost ºi cea privind dezafectarea unor grupuri energetice. Monika BACIU

condiþiilor de exploatare care de-a lungul anilor s-au modificat, respectiv reþeaua de lucrãri miniere s-a restrâns, adâncimea de exploatare a crescut, metodele de exploatare s-au schimbat. La fel s-a schimbat structura organizatoricã ºi s-a diminuat numãrul de personal. “Prin actualizarea studiilor de fezabilitate se are în vedere stabilirea indicatorilor tehnicoeconomici, care prin aprobare constituie fundamentarea lucrãrilor de investiþii privind dezvoltarea capacitãþilor de producþie aferente celor 4 exploatãri miniere”, mai spuneau anul trecut reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara. S-au realizat studii de fezabilitate pentru dezvoltarea capacitãþilor de producþie de la EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan ºi EM Lupeni, însã ministerul de resort a considerat neoportunã avizarea acestora. “Studiile de fezabilitate au fost avizate în CTE-ul fiecãrei sucursale, în CTE-ul Direcþiei Miniere

ºi C.T.E.-ul Complexului Energetic Hunedoara, urmând a fi avizate în C.T.E. – ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, respectiv Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale ºi ulterior aprobate în C.A.-ul Complexului Energetic Hunedoara. La acest moment existã un rãspuns al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri în sensul cã „documentaþiile aferente studiilor de fezabilitate sunt întocmite ce respectarea prevederilor legale în vigoare, avizarea fiind neoportunã în raport cu situaþia economicofinanciarã a C.E.H. Hunedoara””, se mai aratã în rãspunsul CEH. Lipsa investiþilor din sectorul minier este resimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile. Investiþiile au rãmas la stadiul de intenþie ºi cam atât. Monika BACIU


4 Actualitate

MEN: Modele de subiecte pentru Evaluarea Naþionalã ºi Bacalaureat - pe site-ul subiecte2018.edu.ro

E

levii de clasa a VIII-a ºi de clasa a XII-a, care vor participa în anul 2018 la Evaluarea Naþionalã ºi la Bacalaureat, au la dispoziþie, începând de miercuri, pe site-ul subiecte2018.edu.ro, modele de subiecte în vederea pregãtirii celor douã testãri. Potrivit unui comunicat al MEN, modelele de subiecte pentru Evaluarea Naþionalã au fost

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Noiembrie 2017

construite în funcþie de trei cerinþe: formulare clarã, precisã ºi în strictã concordanþã cu programele de examen, nivel mediu de dificultate ºi posibilitatea de a fi rezolvate

Agent termic ºi pentru Universitatea Petroºani

S

paþiile de învãþãmânt ale Universitãþii din Petroºani vor fi încãlzite, în acest sezon de iarnã, cu agent termic furnizat de SE Paroºeni. Termocentrala de la Paroºeni a început furnizarea agentului termic pentru municipiul Petroºani, iar pe lângã abonaþii casnici ºi instituþiile publice, Universitatea din Petroºani este unul dintre beneficiari. “Dimineaþã am încheiat un

în 120 de minute. "Modelele orientative de subiecte/biletele de examen/pachetele de fiºiere pentru Bacalaureat 2018 au fost concepute în

contract cu Termoficarea pentru încãlzirea spaþiilor de învãþãmânt, cãminele sunt racordate la centrale pe gaz. Nu puteam sã îi lãsãm pe studenþi în frig. Termoficarea merge în acelaºi preþ ca anul trecut ºi ne convine, dacã îºi respectã parametrii”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Cãminele Universitãþii din Petroºani sunt racordate la centrale pe gaz metan, iar aici încãlzirea a pornit încã de acum câteva sãptãmâni. Monika BACIU

concordanþã cu programele în vigoare ale examenului, astfel încât tratarea lor sã valorifice capacitatea de analizã, de sintezã, de generalizare ºi de abstractizare

a candidaþilor. De asemenea, vizeazã cuprinderea echilibratã a materiei studiate, solicitându-se demonstrarea competenþelor prevãzute în programele de examen, respectiv încadrarea în timpul prevãzut de metodologie pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Comparativ cu anul 2017, nu au fost operate modificãri în structura subiectelor", precizeazã MEN. Centrul Naþional de

Evaluare ºi Examinare (CNEE) este instituþia din subordinea Ministerului Educaþiei specializatã în evaluare educaþionalã, având ca atribuþii, printre altele, asigurarea coordonãrii ºtiinþifice ºi profesionale a sistemului de examene din învãþãmântul preuniversitar. În acelaºi timp, acestei structuri îi revine elaborarea subiectelor pentru probele de examen, respectiv elaborarea de metodologii, proceduri ºi regulamente pentru organizarea ºi desfãºurarea examenelor ºi evaluãrilor în învãþãmântul preuniversitar.

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 noiembrie 2017, o nouã piesã în cadrul acþiunii „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Astfel, în aceastã lunã piesa expusã, o mandibulã fosilã de Theriosuchus, aparþine colecþiei de paleontologie a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, ea intrând în patrimoniul instituþiei noastre în urma descoperirii ei de cãtre reputatul paleontolog Ioan Groza, în zona Sânpetru – Tuºtea (Depresiunea Haþeg, judeþul Hunedoara).

„Theriosuchus era o adevãratã fosilã vie care a trãit începând cu ultima parte a Jurasicului (aproximativ 150 de milioane de ani) ºi pânã în prima parte a Cretacicului în China, Maroc, Scoþia, sudul Angliei ºi Thailanda. Dupã extincþie a continuat sã supravieþuiascã printr-un nucleu populaþional în Bazinul Haþeg. Analiza materialului fosil, fragmentar, indicã talia ca nedepãºind 1 metru lungime, cu membrele lungi ce sugereazã apartenenþa la specia mamiferelor mici”, precizeazã Dorin Cãrãbeþ, referent de specialitate în cadrul Compartimentului ªtiinþele Naturii de la MCDR Deva. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Petroºani: iluminatul public va fi îmbunãtãþit N

oaptea, vizibilitatea este redusã, iar ultimele accidente mortale din Petroºani, i-au fãcut pe angajaþii primãriei sã ia decizia de a reabilita complet iluminatul public.

Pentru asta, Tiberiu Iacob Ridzi , primarul municipiului Petroºani spune cã are în plan accesarea unor fonduri europene, dar cã, pânã ce acestea vor sosi, iluminatul va fi suplimentat, mai ales în zonele în care existã trecerile de pietoni. Asta, dupã ce ºoseaua de centurã a fost total reabilitatã ºi redatã circulaþiei ºi existã pericolul ca ºoferii sã calce mai mult pedala de acceleraþie. „Vrem sã accesãm fonduri

europene pentru eficientizarea iluminatului public ºi, dacã vom reuºi, atunci, în tot oraºul va fi înlocuit iluminatul public. Dacã nu, cu siguranþã, pe ºoseaua de centurã vom schimba iluminatul public”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mult, la fiecare trecere de pietoni va fi suplimentat numãrul de becuri existente, pentru ca, pe lângã marcajele cu lumini, de pe ºosea, ºoferii sã vadã de la distanþã aceste marcaje prin care trec pietonii. „Am mai luat ºi o altã mãsurã suplimentarã. La toate trecerile de pietoni, de pe ºoseaua de centurã, vor fi montate reflectoare pe leduri, cu spot luminos mult mai intens, care sã lumineze trecerile de pietoni”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Douã accidente mortale s-au petrecut în acest an la Petroºani, unul în zona Petroºani Nord, iar cel de al doilea, pe o trecere de pietoni aflatã în zona Cartierului Aeroport, pe Drumul Naþional ce traverseazã oraºul, în zona minei Livezeni, iar ºoferii s-au plâns, în repetate rânduri, cã vizibilitatea pe timp de noapte nu este corespunzãtoare, iar iluminatul necesitã îmbunãtãþiri. Diana MITRACHE

Rafting pentru salvarea Defileului Jiului A

menajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului va distruge Jiul în acest loc ºi, tocmai din acest motiv, ecologiºtii vor ca, la finele acestei sãptãmâni, sã organizeze un concurs în zonã. Asociaþia Green Adventure din Gorj vine, în perioada 4-5 noiembrie, în Defileul, la un concurs de rafting pe râul Jiu. Scopul principal al acþiunii este de a atrage atenþia asupra pericolului cã, unul dintre cele mai bune trasee de rafting din România poate sã disparã. „Un râu dispare în þevi! Un Parc Naþional este distrus! Râul este Jiu ºi

Parcul Naþional este Defileul Jiului. Cel mai bun traseu de rafting din România poate sã ajungã istorie”, scriu reprezentanþii asociaþiei Green Adventure. Amenajarea hidrotehnicã este gata, iar ecologiºtii cred cã de anul viitor ar putea sã devinã funcþionalã, iar debitul apei nu va mai permite niciodatã astfel

de concursuri ºi aceasta ar putea fi, în opinia lor, ultima ºansã de mai face rafting pe Jiu. „Echipa Green Adventure este implicatã activ în campania de salvare a Jiului! ªi tu poþi sã te implici! Hai alãturi de noi în weekend-ul 4-5 noiembrie ºi împreunã sã organizãm un eveniment numit sugestiv

«Jiul e râu de munte, nu apã în conducte». Bucurã-te de o super experienþã de rafting pe Jiu! Anul viitor, poate o sã fie prea târziu pentru aºa ceva! Împreunã salvãm Jiul”, este îndemnul organizatorilor.Pânã acum au fost investite sume uriaºe în cele douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe

Sistem modern de acces în staþiunea Straja traja este cea mai vizitatã S staþiune montanã din Valea Jiului. În fiecare sezon de iarnã, mii de turiºti îºi petrec sfârºitul de sãptãmânã în staþiunea montanã din Lupeni.

Afluxul mare de turiºti aduce ºi blocaje rutiere. Astfel, cã autoritãþile locale din Lupeni au luat decizia de a monta niºte bariere la parcãrile din staþiune. Sistemul ce urmeazã a fi achiziþionat va indica ºi numãrul locurilor de parcare disponibile. “Vrem sã facem ordine în staþiune ºi o sã încercãm sã le facem prin a cumpãra niºte sisteme de parcare, ca sã fie un grad mai mare de organizare, sã ne arate sistemul respectiv câte locuri de parcare mai sunt

disponibile. Vor fi montate la intrãrile în parcãrile existente. Am vorbit cu firma care se ocupã de aºa ceva, ºi asta este o soluþie. Deocamdatã nu a început procedura de achiziþie. Dorinþa noastrã este aceea de a crea o anumitã ordine, de a ne organiza mai bine, deoarece noi aveam o problemã în partea

de sus, parcau haotic ºi acum încercãm sã facem ordine”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Edilii vor sã creascã gradul de confort al turiºtilor, dar totodatã þin ºi la siguranþa acestora. “Scopul nostru este acela de a face ordine în staþiune. Urmeazã sã facem achiziþia ºi va dura destul de mult. Sã vedem dacã reuºim sã gestionãm noi aceastã parcare, e destul de complicat. Scopul nostru este a încerca sã aducem o ordine în staþiune, astfel încât toþi din staþiune sã fie în siguranþã. Am întabulat toate parcãrile”, a mai spus sursa citatã. Noile bariere vor fi automate ºi vor avea sistem de taxare. Investiþia se ridicã undeva la 156 de mii de lei. Monika BACIU

O nouã oportunitate pentru ºomeri ijlocul lunii noiembrie aduce o nouã bursã a locurilor de muncã. Agenþia M Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã organizeazã în data de 16 noiembrie o nouã bursã a locurilor de muncã.

Astfel, persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã vor avea posibilitatea de a discuta cu angajatorii. Evenimentul dedicat ºomerilor ºi nu numai va avea loc în data de 16 noiembrie în toate agenþiilor locale ale AJOFM. Bursa locurilor de muncã se va desfãºura între orele 9:00-13:00.

La începutul acestei sãptãmâni, la nivelul judeþului Hunedoara erau disponibile câteva sute de locuri de muncã. La nivelul Vãii Jiului situaþia este una îngrijorãtoare, aici numãrul locurilor de muncã vacante putând fi numãrat pe degetele de la mâini. Monika BACIU

Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Devizul total general al lucrrãilor este de peste 100 de milioane de euro ºi acolo, în afara celor douã tunele, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu

3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. De-a lungul timpului, mai multe organizaþii sportive au ajuns în Defileul Jiului ºi au fãcut astfel de concursuri de rafting, curgerea de apã fiind pretabilã la astfel de sporturi de aventurã. La fel se va întâmpla ºi la finele acestei sãptãmâni. Diana MITRACHE


4 Actualitate

MEN: Modele de subiecte pentru Evaluarea Naþionalã ºi Bacalaureat - pe site-ul subiecte2018.edu.ro

E

levii de clasa a VIII-a ºi de clasa a XII-a, care vor participa în anul 2018 la Evaluarea Naþionalã ºi la Bacalaureat, au la dispoziþie, începând de miercuri, pe site-ul subiecte2018.edu.ro, modele de subiecte în vederea pregãtirii celor douã testãri. Potrivit unui comunicat al MEN, modelele de subiecte pentru Evaluarea Naþionalã au fost

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Noiembrie 2017

construite în funcþie de trei cerinþe: formulare clarã, precisã ºi în strictã concordanþã cu programele de examen, nivel mediu de dificultate ºi posibilitatea de a fi rezolvate

Agent termic ºi pentru Universitatea Petroºani

S

paþiile de învãþãmânt ale Universitãþii din Petroºani vor fi încãlzite, în acest sezon de iarnã, cu agent termic furnizat de SE Paroºeni. Termocentrala de la Paroºeni a început furnizarea agentului termic pentru municipiul Petroºani, iar pe lângã abonaþii casnici ºi instituþiile publice, Universitatea din Petroºani este unul dintre beneficiari. “Dimineaþã am încheiat un

în 120 de minute. "Modelele orientative de subiecte/biletele de examen/pachetele de fiºiere pentru Bacalaureat 2018 au fost concepute în

contract cu Termoficarea pentru încãlzirea spaþiilor de învãþãmânt, cãminele sunt racordate la centrale pe gaz. Nu puteam sã îi lãsãm pe studenþi în frig. Termoficarea merge în acelaºi preþ ca anul trecut ºi ne convine, dacã îºi respectã parametrii”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universitãþii Petroºani. Cãminele Universitãþii din Petroºani sunt racordate la centrale pe gaz metan, iar aici încãlzirea a pornit încã de acum câteva sãptãmâni. Monika BACIU

concordanþã cu programele în vigoare ale examenului, astfel încât tratarea lor sã valorifice capacitatea de analizã, de sintezã, de generalizare ºi de abstractizare

a candidaþilor. De asemenea, vizeazã cuprinderea echilibratã a materiei studiate, solicitându-se demonstrarea competenþelor prevãzute în programele de examen, respectiv încadrarea în timpul prevãzut de metodologie pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Comparativ cu anul 2017, nu au fost operate modificãri în structura subiectelor", precizeazã MEN. Centrul Naþional de

Evaluare ºi Examinare (CNEE) este instituþia din subordinea Ministerului Educaþiei specializatã în evaluare educaþionalã, având ca atribuþii, printre altele, asigurarea coordonãrii ºtiinþifice ºi profesionale a sistemului de examene din învãþãmântul preuniversitar. În acelaºi timp, acestei structuri îi revine elaborarea subiectelor pentru probele de examen, respectiv elaborarea de metodologii, proceduri ºi regulamente pentru organizarea ºi desfãºurarea examenelor ºi evaluãrilor în învãþãmântul preuniversitar.

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 noiembrie 2017, o nouã piesã în cadrul acþiunii „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Astfel, în aceastã lunã piesa expusã, o mandibulã fosilã de Theriosuchus, aparþine colecþiei de paleontologie a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, ea intrând în patrimoniul instituþiei noastre în urma descoperirii ei de cãtre reputatul paleontolog Ioan Groza, în zona Sânpetru – Tuºtea (Depresiunea Haþeg, judeþul Hunedoara).

„Theriosuchus era o adevãratã fosilã vie care a trãit începând cu ultima parte a Jurasicului (aproximativ 150 de milioane de ani) ºi pânã în prima parte a Cretacicului în China, Maroc, Scoþia, sudul Angliei ºi Thailanda. Dupã extincþie a continuat sã supravieþuiascã printr-un nucleu populaþional în Bazinul Haþeg. Analiza materialului fosil, fragmentar, indicã talia ca nedepãºind 1 metru lungime, cu membrele lungi ce sugereazã apartenenþa la specia mamiferelor mici”, precizeazã Dorin Cãrãbeþ, referent de specialitate în cadrul Compartimentului ªtiinþele Naturii de la MCDR Deva. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

Petroºani: iluminatul public va fi îmbunãtãþit N

oaptea, vizibilitatea este redusã, iar ultimele accidente mortale din Petroºani, i-au fãcut pe angajaþii primãriei sã ia decizia de a reabilita complet iluminatul public.

Pentru asta, Tiberiu Iacob Ridzi , primarul municipiului Petroºani spune cã are în plan accesarea unor fonduri europene, dar cã, pânã ce acestea vor sosi, iluminatul va fi suplimentat, mai ales în zonele în care existã trecerile de pietoni. Asta, dupã ce ºoseaua de centurã a fost total reabilitatã ºi redatã circulaþiei ºi existã pericolul ca ºoferii sã calce mai mult pedala de acceleraþie. „Vrem sã accesãm fonduri

europene pentru eficientizarea iluminatului public ºi, dacã vom reuºi, atunci, în tot oraºul va fi înlocuit iluminatul public. Dacã nu, cu siguranþã, pe ºoseaua de centurã vom schimba iluminatul public”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mult, la fiecare trecere de pietoni va fi suplimentat numãrul de becuri existente, pentru ca, pe lângã marcajele cu lumini, de pe ºosea, ºoferii sã vadã de la distanþã aceste marcaje prin care trec pietonii. „Am mai luat ºi o altã mãsurã suplimentarã. La toate trecerile de pietoni, de pe ºoseaua de centurã, vor fi montate reflectoare pe leduri, cu spot luminos mult mai intens, care sã lumineze trecerile de pietoni”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Douã accidente mortale s-au petrecut în acest an la Petroºani, unul în zona Petroºani Nord, iar cel de al doilea, pe o trecere de pietoni aflatã în zona Cartierului Aeroport, pe Drumul Naþional ce traverseazã oraºul, în zona minei Livezeni, iar ºoferii s-au plâns, în repetate rânduri, cã vizibilitatea pe timp de noapte nu este corespunzãtoare, iar iluminatul necesitã îmbunãtãþiri. Diana MITRACHE

Rafting pentru salvarea Defileului Jiului A

menajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului va distruge Jiul în acest loc ºi, tocmai din acest motiv, ecologiºtii vor ca, la finele acestei sãptãmâni, sã organizeze un concurs în zonã. Asociaþia Green Adventure din Gorj vine, în perioada 4-5 noiembrie, în Defileul, la un concurs de rafting pe râul Jiu. Scopul principal al acþiunii este de a atrage atenþia asupra pericolului cã, unul dintre cele mai bune trasee de rafting din România poate sã disparã. „Un râu dispare în þevi! Un Parc Naþional este distrus! Râul este Jiu ºi

Parcul Naþional este Defileul Jiului. Cel mai bun traseu de rafting din România poate sã ajungã istorie”, scriu reprezentanþii asociaþiei Green Adventure. Amenajarea hidrotehnicã este gata, iar ecologiºtii cred cã de anul viitor ar putea sã devinã funcþionalã, iar debitul apei nu va mai permite niciodatã astfel

de concursuri ºi aceasta ar putea fi, în opinia lor, ultima ºansã de mai face rafting pe Jiu. „Echipa Green Adventure este implicatã activ în campania de salvare a Jiului! ªi tu poþi sã te implici! Hai alãturi de noi în weekend-ul 4-5 noiembrie ºi împreunã sã organizãm un eveniment numit sugestiv

«Jiul e râu de munte, nu apã în conducte». Bucurã-te de o super experienþã de rafting pe Jiu! Anul viitor, poate o sã fie prea târziu pentru aºa ceva! Împreunã salvãm Jiul”, este îndemnul organizatorilor.Pânã acum au fost investite sume uriaºe în cele douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe

Sistem modern de acces în staþiunea Straja traja este cea mai vizitatã S staþiune montanã din Valea Jiului. În fiecare sezon de iarnã, mii de turiºti îºi petrec sfârºitul de sãptãmânã în staþiunea montanã din Lupeni.

Afluxul mare de turiºti aduce ºi blocaje rutiere. Astfel, cã autoritãþile locale din Lupeni au luat decizia de a monta niºte bariere la parcãrile din staþiune. Sistemul ce urmeazã a fi achiziþionat va indica ºi numãrul locurilor de parcare disponibile. “Vrem sã facem ordine în staþiune ºi o sã încercãm sã le facem prin a cumpãra niºte sisteme de parcare, ca sã fie un grad mai mare de organizare, sã ne arate sistemul respectiv câte locuri de parcare mai sunt

disponibile. Vor fi montate la intrãrile în parcãrile existente. Am vorbit cu firma care se ocupã de aºa ceva, ºi asta este o soluþie. Deocamdatã nu a început procedura de achiziþie. Dorinþa noastrã este aceea de a crea o anumitã ordine, de a ne organiza mai bine, deoarece noi aveam o problemã în partea

de sus, parcau haotic ºi acum încercãm sã facem ordine”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Edilii vor sã creascã gradul de confort al turiºtilor, dar totodatã þin ºi la siguranþa acestora. “Scopul nostru este acela de a face ordine în staþiune. Urmeazã sã facem achiziþia ºi va dura destul de mult. Sã vedem dacã reuºim sã gestionãm noi aceastã parcare, e destul de complicat. Scopul nostru este a încerca sã aducem o ordine în staþiune, astfel încât toþi din staþiune sã fie în siguranþã. Am întabulat toate parcãrile”, a mai spus sursa citatã. Noile bariere vor fi automate ºi vor avea sistem de taxare. Investiþia se ridicã undeva la 156 de mii de lei. Monika BACIU

O nouã oportunitate pentru ºomeri ijlocul lunii noiembrie aduce o nouã bursã a locurilor de muncã. Agenþia M Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã organizeazã în data de 16 noiembrie o nouã bursã a locurilor de muncã.

Astfel, persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã vor avea posibilitatea de a discuta cu angajatorii. Evenimentul dedicat ºomerilor ºi nu numai va avea loc în data de 16 noiembrie în toate agenþiilor locale ale AJOFM. Bursa locurilor de muncã se va desfãºura între orele 9:00-13:00.

La începutul acestei sãptãmâni, la nivelul judeþului Hunedoara erau disponibile câteva sute de locuri de muncã. La nivelul Vãii Jiului situaþia este una îngrijorãtoare, aici numãrul locurilor de muncã vacante putând fi numãrat pe degetele de la mâini. Monika BACIU

Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Devizul total general al lucrrãilor este de peste 100 de milioane de euro ºi acolo, în afara celor douã tunele, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu

3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. De-a lungul timpului, mai multe organizaþii sportive au ajuns în Defileul Jiului ºi au fãcut astfel de concursuri de rafting, curgerea de apã fiind pretabilã la astfel de sporturi de aventurã. La fel se va întâmpla ºi la finele acestei sãptãmâni. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Noiembrie 2017

Apometrele sunt inspectate de angajaþii Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani peratorul de O apã ºi canal din Valea Jiului verificã

echipamentele care înregistreazã consumul de apã al abonaþilor, în condiþiile în care multe apometre sunt expirate iar consumatorii au "uitat" sã le mai trimitã cãtre laboratorul de verificare. Acþiunea se desfãºoarã în toate cele ºase localitãþi ale Vãîi Jiului, iar angajaþîi societãþîi merg la toþi abonaþii ºi verificã dacã apometrele mai sunt în perioada de valabilitate ori trebuie trimise cãtre verificare metrologicã. Campania are dublu rol spun specialiºþii

societãþii, pentru cã astfel se poate stabili consumul real al abonatului ºi pot fi identificate ºi eventuale defecþiuni. De asemenea, reprezentanþîi Apa Serv susþin cã astfel pot fi eliminate ºi pierderile. "Acum s-au verificat apometrele din zona de nord a municipiului Petroºani, dar pe lângã aceastã verificare mai identificãm ºi consumatorii care au fost conectaþi

Proiectare pentru greenline Valea Jiului

M

unicipalitatea de la Vulcan achiziþioneazã un studiu de fezabilitate pentru proiectul greenline Valea Jiului. A fost demaratã licitaþia în vederea contractãrii unui proiectant. 61.000 de lei pune la dispoziþia proiectantului municipalitatea de la Vulcan. “Întocmire tema de proiectare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate în cadrul proiectului ”Linia verde de autobuze electrice intre Petrila - Petroºani - Aninoasa Vulcan - Lupeni - Uricani Green Line Valea Jiului, conform caietului de sarcini ºi propunerii tehnice”, aratã documentaþia. În luna septembrie a acestui an,

la reþelele vechi ºi încã nu s-au branºat la cele noi. Mai exact, în prima parte a proiectului european de reabilitare a reþelelor de apã ºi canal, în unele zone au fost realizate reþele noi de alimentare, dar consumatorii fie mergeau în paralel fie nu s-au branºat la acestea. Aceste lucruri sunt acum identificate ºi corectate. Apoi mai sunt situaþîi în care

unele apometre nu mai corespund ºi înregistreazã un consum de apã eronat iar abonatul se vedea pus în situaþia de a plãti mai puþîn decât a consumat sau mai mult", a declarat directorul general al Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Tot în cadrul acestei acþiuni, specialiºþii societãþîi mai au în vedere ºi punctele vulnerabile ale reþelelor, acolo unde au fost defecte repetate. Problemele descoperite sunt remediate acum, cât vremea încã mai permite echipelor tehnice sã intervinã, astfel ca pe timp de iarnã sã fie cât mai puþine intervenþii la reþelele de distribuþie.

Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat peste 800 de mii de lei, bani necesari pentru întocmirea proiectului tehnic ºi a studiului de fezabilitate a liniei de transport ecologic. Proiectul Green Line Valea Jiului ar urma sã fie implementat cu fonduri europene, dacã va obþine finanþarea, în toate cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Astfel, pentru mijloacele de transport pot fi accesate pânã la 10 milioane de euro, iar ale 10 pentru infrastructurã. Depoul va fi la Vulcan, iar staþiile de încãrcare la Petrila ºi Uricani. Pânã acum au fost luate în calcul mai multe tehnologii în domeniul transportului ecologic cum ar fi cea de la Siemens ori Volvo, constructori care produc mijloace de transport ecologice aºa cum se cere în proiectul european ºi doreºte Consiliul Judeþean Hunedoara. Proiectul „Linie verde de autobuze electrice între Petrila - Petroºani Aninoasa - Vulcan - Lupeni - Uricani GREEN LINE VALEA JIULUI”, dacã va deveni realitate, ar trebui sã ofere servicii moderne de transport public în comun la preþuri mici. Proiectul de anvergurã ar rezolva transportul între cele ºase localitãþi ale regiunii utilizând energia electricã, nepoluantã, în condiþiile în care în acest moment serviciul este asigurat de o societate privatã ºi locuitorii regiunii nu au alte opþiuni. Tot pentru acest proiect s-a mai fãcut o asociere între administraþiile din Valea Jiului ºi CJ Hunedoara ºi pe programul de finanþare 2007-2013. Monika BACIU

Oamenii pot duce apomentrele la verificat în intervalele orare 8,00 - 12,00, ºi 12,00 - 15,00, când se pot ridica. Au prioritate contoarele de apã în regim de reclamaþie ºi cele aflate în proprietatea ASVJ SÃ. În conformitate cu HG 1660/2005 privind aprobarea unor instrucþiuni de metrologie cu modificãrile ºi complectãrile ulterioare -IML 3-05, articolul 12 aliniatul 2, prezentarea la verificarea metrologicã periodicã, consti-

tuie obligaþia persoanelor fizice sau juridice care, în calitate de proprietar, utilizeazã sau încredinþeazã spre utilizare mijloace de mãsurare supuse controlului metrologic legal. Proprietarul suportã cheltuielile aferente verificãrii metrologice periodice. Costul pentru verificarea unui apometru este 25 de lei, respectiv 42,6 lei, în funcþie de aparatul de mãsurã folosit. Maximilian GÂNJU

România are stocate pentru iarnã mai multe gaze decât necesarul estimat ntitatea de gaze aflatã Ca în acest moment în depozitele de gaze este mai mare decât necesarul estimat pentru aceastã iarnã, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Robert Tudorache, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetã a activitãþii Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie (ANRE).

"Conform hotãrârii de Guvern, avem obligaþia de a înmagazina pentru aceastã iarnã o cantitate de gaze de douã miliarde de metri cubi. În acest moment, avem în depozite 2,23 miliarde de metri cubi, astfel cã obligaþia de înmagazinare este depãºitã, ca în fiecare an", a spus Tudorache. Conform Deciziei ANRE din 30 octombrie 2017, stocul minim de gaze naturale stabilit la nivel naþional pentru titularii licenþelor de furnizare care asigurã aprovizionarea cu gaze naturale a clienþilor finali, pentru ciclul de înmagazinare 2017-2018, este de 18,65 milioane MWh, din care stoc aferent categoriei de clienþi finali casnici — 8,18

milioane MWh, stoc aferent categoriei de clienþi finali producãtori de energie termicã, numai pentru cantitãþile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termicã în centralele de cogenerare ºi în centralele termice destinate consumului populaþiei — 3,46 milioane MWh ºi stoc aferent categoriei de clienþi finali noncasnici 7,009 milioane MWh.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Noiembrie 2017

Comunitatea romã din Petroºani, revoltatã M

esajul publicat pe o reþea de socializare de un blogger petroºãnean a pus în alertã comunitatea de romi din Valea Jiului, iar postarea este consideratã discrimatorie. Mai grav este cã intelectuali, persoane cu notorietate în comunitatea localã, au exprimat în spaþiul public pãreri care instigã chiar ºi la urã. Mesajul postat pe Facebook este legat de ”Luminaþie”, o sãrbãtoare creºtinã care are loc în Ardeal, iar sãrmanii merg în cimitire pentru a primi de pomanã. ”Propunere pentru consiliul local ziua de 1 noiembrie sã fie alocatã Congresului

Rromilor din Valea Jiului lucrãrile acestui congres se vor desfãºura, conform

tradiþiei, în Cimitirul Central din Petroºani. Municipalitatea va asigura

transportul delegaþiilor la congres, gratuit, în special de la cimitir spre localitãþile de reºedinþã ale acestora... Acest text e un pamflet ºi trebuie tratat ca atare”, este postarea bloggerului Dragoº Dula. Asociaþia ”Thumende” Valea Jiului considerã cã mesajul instigã la urã ºi discriminare. ”Comunitatea romã din Petroºani îºi exprimã consternarea faþã de atitudinea profund discriminatorie arãtatã de domnul Dula Dragoº prin postarea pe reþelele de socializare a unui mesaj care instigã la urã ºi soluþii radicale. Domnul Dula Dragoº este un cunoscut blogger ºi are capacitatea de a genera un subiect urmãrit de comunitatea

Sindicatul Muntele refuzã trecerea contribuþiilor în sarcina angajatului eprezentanþii Sindicatului Muntele R susþin, prin intermediul unui comunicat de presã, cã nu sunt de acord cu trecerea contribuþiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului.

Liviu Dragnea a spus, ieri, la Deva cã sindicatele din minerit nu ar fi spus faptul cã nu sunt de acord cu aceastã mãsurã ce ar urma sã se aplice de anul viitor. “Sindicatul Muntele reprezentativ la nivelul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara (reprezentând atât minerii cât ºi alte categorii profesionale) face precizarea

din nou cã nu este de acord cu transferul contribuþiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. Reafirmãm acest lucru foarte clar, aducând în atenþia membrilor noºtri de sindicat ºi a oamenilor din Valea Jiului, cã am fãcut cunoscutã aceastã poziþie atât premierului României – dl. Mihai Tudose, cât ºi Ministrului Muncii – dna Lia Olguþa Vasilescu în întâlnirile avute cu aceºtia atât la

Petroºani cât ºi la Bucureºti, la sediul Confederaþiei Meridian. Precizãm cã ne vom solidariza ºi vom participa, cum am mai participat ºi în luna octombrie 2017, la toate protestele organizate de Confederaþiile Sindicale pe aceastã temã”, aratã comunicatul de presã al Sindicatului Muntele. În plus, în luna octombrie, sindicaliºtii de la Muntele au participat la mitingurile de la Bucureºti care au fost organizate tocmai pe aceastã temã. Trecerea contribuþiilor sociale din sarcina angajatorului în cea ar angajatului ar avea efecte negative pentru salariaþii Complexului Energetic Hunedoara

Impact devastator între douã autoturisme, la ieºire din Lupeni

n ºofer a fost grav rãnit în U urma unui accident

rutier produs pe DN 66A, între municipiile Vulcan ºi Lupeni. Cel care a provocat accidentul rutier este cercetat penal. Circulaþia rutierã în vestul Vãii Jiului a fost blocatã timp de câteva zeci de minute, miercuri noapte, dupã ce douã autoturisme s-au tam-

ponat frontal iar unul dintre ºoferi a rãmas captiv între fiarele contorsionate. O echipã de descarcerare din cadrul Gãrzii de Intervenþie a

Pompierilor Lupeni a reuºit sã-l scoatã pe ºofer ºi dupã ce i s-a acordat primul ajutor, a fost dus de un echipaj SMURD l-a Spitalul de Urgenþã

Monika BACIU Petroºani. Medicii au stabilit cã victima a suferit mai multe rãni, însã viaþa nu-i este pusã în pericol. ”Un bãrbat în vârstã de 50 de ani, din municipiul Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe DN66A (pe raza municipiului Lupeni), din direcþia de mers Lupeni spre Vulcan, a pãtruns pe sensul opus, tamponând frontal autoturismul condus de un tânãr în vârstã de 25 de ani, din municipiul Lupeni”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU

on-line. (...) Semnalele primite de la rromii care au vãzut postarea sunt îngrijorãtoare ºi fac obligatorie o luase fermã de poziþie din partea instituþiilor abilitate”, spune consilierul local Marius Rad, vicepreºedinte Asociaþia

Actualitate 7 ”Thumende” Valea Jiului. Reprezentanþii romilor din Petroºani spun cã se vor îndrepta cu o plângere împotriva bloggerului la Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, însã au luat în calcul ºi posibilitatea de a iniþia o plângere penalã pentru instigare publicã. Maximilian GÂNJU

Zilele Recoltei ºi la Petrila

e joi ºi pânã duminicã, la intrarea în Petrila, va fi un târg de produse D tradiþionale. Totul este organizat de

primãrie ºi locaþia aleasã a fost în zona din faþa Casei de Culturã din localitatea de pe Jiul de Est, fãrã ca, de aceastã datã, sã mai fie deviatã circulaþia pe strada principalã. Primarul Vasilicã Jurca spune cã târgul se adreseazã tuturor, acum la final de toamnã. „Începând de joi ºi pânã duminicã, vor fi organizate Zilele recoltei, în faþa Casei de culturã Ladislau Schmidt. Am invitat acolo producãtori din Valea Jiului ºi din toatã þara. Producãtorii vin cu produse agricole, cu vin ºi struguri, produse din carne ºi le dãm astfel posibilitatea petrilenilor sã îºi poatã cumpãra tot ce au nevoie, direct de la producãtori. Iniþial, am vrut sã organizãm totul pe strada Minei, dar riscam sã blocãm circulaþia în zonã ºi nu aveam posibilitatea sã branºãm la curent corturile producãtorilor ºi aºa cã am amânat piaþa sãptãmânalã de vineri ºi va fi acest târg de produse agricole”, a declarat Vasilicã Jurca, primarul oraºului Petrila, care organizeazã acest târg, pentru prima datã, în acest loc. Târgul va aduce, aºa cum a fost ºi la Petroºani ºi la Vulcan, producãtori din toate zonele þãrii. Ei vin cu produse din carne, lapte ºi panificaþie, cu legume pentru murãturi ºi fructe pentru dulceþuri, dar, desigur, nu va lipsi nici muzica ºi voia-bunã. Diana MITRACHE


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Noiembrie 2017

Henþ cu mâna

Tradiþie ºi pasiune ªtiinþa Petroºani, echipa de rugby, a fost de-a lungul celor aproape ºapte decenii de existenþa, mereu un izvor de talente. Cel puþin dupã anii

'70, când a furnizat echipei Naþionale o echipa întreagã de jucãtori, apoi câºtigãtoare de trei ori a Cupei României. Iatã cã acum o

nouã generaþie de tineri, coordonatã de prof. Eduard Edelhauser în calitate de preºedinte al C.A. ºi Emil Drumea, antrenor, cautã un nou drum prin hãþisul acestui sport, aflat ºi el din ce în ce mai mult la mâna banilor. O noua generaþie în

care sportivi precum Þandea sau Nastasie, cu care am stat recent de vorba într-un interviu TV, au arãtat ca respectã tradiþia acestei echipe, dovedind multã pasiune ºi credibilitate, fapt ce m-a fãcut sã cred ca lucrurile merg

pe un drum bun acolo sus, în „Dealul Institutului”. Chiar de aceea, un indemn ºi din acest colþ de pagina, meritã sã veniþi mâine de la ora 12.00, sã-i vedeþi într-un meci greu cu Tomitanii Contanþa.

Handbal C.N. Junioare II ºi III

Rugby DNS (liga a II)

VULCANUL LA A 3-A VICTORIE!

ªTIINÞA CONFIRMÃ ªtiinþa Petroºani este la a treia etapã consecutivã cu victorie! În meciul cu Nãvodari-ul deºi a fost condusã cu 5-0 în min. 10, ªtiinþa ºi-a revenit, având 6-5 în min. 27, apoi în eseu în min. 34 care duce echipa la 11-5, transformare ºi 13-5. Cu toate cã dupã pauzã dobrogenii au o revenire, ei vor mai puncta printr-o loviturã de pedeapsã, scor final 13-8.

ETAPA Gloria Buzau ªtiinþa Petroºani RCM Galaþi R.C. Bârlad

A 5-A, 28 OCT. 2017 Tomitanii Contanþa 8-14 C.S. Nãvodari 13-8 CSUAV Arad 45-0 Bucovina Suceava 38-16

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

CLASAMENT 5 4 0 1 5 3 0 2 4 3 1 0 5 3 1 1 3 2 0 1 5 2 0 3 4 0 0 4

Gloria Buzãu C.S. Nãvodari R.C. Bârlad ªtiinþa Petroºani Tomitanii Constanþa RCM Galaþi Bucovina Suceava

CSUAV Arad ªtiinþa Petroºani R.C. Bârlad RCM Galaþi

120-88 (3pb) 179-88 (4pb) 130-81 (2pb) 132-83 (1pb) 68-46 (2pb) 137-122(2pb) 76-123 (2pb)

Echipa C.S.M. Vulcan, antrenatã de prof. Elvis Stan, la debutul într-un Campionat Naþional, reuºeºte sã se implementeze tot mai bine, dovadã, a 3-a victorie obþinutã în campionat, 28-23 în faþa CSS Craiova, cu o echipã avântatã în atac, care a trecut acum pe plus ºi la golaveraj.

19p. 16p. 16p. 15p. 10p. 2p. 1p.

ETAPA A 6-A, 4 OCT. 2017 Bucovina Suceava Tomitanii Constanþa Gloria Buzãu C.S. Nãvodari

CAMP. NAÞIONAL. JUNIOARE II (GR. 2001-2002) Etapa a 4-a, 28 oct. 2017 CSS DR. TR. SEVERIN HCM CRAIOVA CHIMIA RM VALCEA LPS A SLATINA CSS PETROSANI CSS CRAIOVA CLASAMENT

26-35 37-17 28-20

Etapa a 5-a, 4 nov. 2017 CSS CRAIOVA CSS DR. TR. SEVERIN LPS A SLATINA CSS PETROSANI HCM CRAIOVA CHIMIA RM VALCEA

CAMP. NAÞIONAL. JUNIOARE III (GR. 2002-2004) / SERIA E

Etapa a 7-a, 29 oct. 2017 HC Univ. FEFS II Craiova LPS Slatina HC Univ. FEFS Craiova CSS Petroºani CSM Vulcan CSS Craiova CSS Corabia CSS Dr. Tr. Severin HCM Craiova CSS Slatina

CLASAMENT

35-27 35-28 28-23 10-45 41-12

DESTINE BROKER –

Asigurãri&Credite Petroºani, jud Hunedoara, str. Avram Iancu bl. 12 parter Contact: 0722.206.485, 0765.359.823 CAUÞI DE LUCRU: AI GÃSIT! ÎÞI OFERIM DE LUCRU ÎN ASIGURÃRI. ASIGURÃRI RCA, CASCO, INTERMEDIERI ASIGURÃRI, CALIFICARE BROKERI PENTRU DEÞINÃTORI PARCURI AUTO

Etapa a 8-a din 6 nov. 2017 CSS Petroºani CSS Dr. Tr. Severin CSS Craiova HCM Craiova LPS Slatina CSS Corabia HC Univ. FEFS II Craiova CSM Vulcan CSS Slatina HC Univ. FEFS Craiova

Paginã realizatã de Genu TUÞU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ NR. 1454 VINERI 3 NOIEMBRIE 2017 by Geza Szedlacsek - Issuu