Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1471
Cronica Vãii Jiului Marti, 28 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Maraton de spectacole în municipiul Lupeni Z iua Naþionalã a României va fi marcat la Lupeni printr-un maraton de spectacole. Acestea vor avea loc la Palatul Cultural din Lupeni. în acþiuni vor fi angrenaþi ºi copiii.
Edilii, dar ºi dascãlii vor astfel sã le inducã copiilor sentimentul patriotic. Cunoaºterea trecutului unui popor este importantã. Înaintaºii noºtri au luptat pentru ca noi sã fim liberi. Cel mai important moment istoric este unirea Transilvaniei cu România. Ziua Naþionalã a României este marcatã la data de 1 decembrie. Autoritãþile locale de la Lupeni îi implicã pe elevi în aceste acþiuni dedicate Zilei Naþionale a României. “Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918
reprezintã fãrã doar ºi poate evenimentul principal al istoriei României de aceea aniversãm cu respect în fiecare an Ziua Naþionalã a României la 1 Decembrie, prilej de rememorare a jertfei înaintaºilor ºi a luptei pentru constituirea Statului Naþional Român. Consider cã aceastã zi va rãmâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei ºi unitãþii naþionale româneºti, de aceea este necesar sã implicãm ºi tânãra generaþie în manifestãrile pe care le organizãm cu ocazia acestei sãrbãtori”, aratã Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. 2000 de lei a alocat Consiliul Local al municipiului Lupeni pentru organiarea unui spectacol cultural-artistic ce va avea loc la Palatul Cultural din localitate. Monika BACIU
EM Livezeni - 37 de ani
de la cea mai mare tragedie a mineritului
Î
n fiecare an pe 29 noiembrie, EM Livezeni este loc de aducere aminte a ortacilor care ºi-au pierdut viaþa în minele de cãrbune ale Vãii Jiului. În urmã cu 37 de ani zeci de ortaci îºi pierdeau viaþa în cea gravã explozie de metan înregistratã în minele din România. >>> PAGINA A 4-A
La Petroºani, luminile se aprind de Sfântul Andrei
T
oþi copiii, dar nu numai ei, sunt aºteptaþi de Sfântul Andrei în Parcul Carol Schreter de la Petroºani.
Va fi un spectacol de colinde ºi muzicã, dar ºi de culoare, pentru cã vom fi invitaþi sã participãm la aprinderea iluminatului de sãrbãtori. Totul începe la lãsarea întunericului, pentru
ca feeria sã cuprindã întreg oraºul. „Iluminatul îl pornim în data de 30 noiembrie,
la ora 18,00, în Parcul Central Carol Schreter. Împreunã cu toþi copiii care vor veni ºi toþi cei ce vor
dori sã vinã cu noi la acest eveniment, vom porni iluminatul de sãrbãtori”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,
primarul municipiului Petroºani. Iluminatul festiv din acastã iarnã va costa Primãria Petroºani fix 509.190 lei, bani cu care edilii au închiriat, de la o firmã, materialele necesare pentru împodobirea oraºului. Mai exact, autoritãþile locale de la Petroºani au solicitat firmei ca, printre ornamentele festive, sã se regãseascã: cel puþin o „figurinã luminoasã tridimensional sub
formã de cerb, o altã figurinã sub formã de înger sau o figurinã tridimensionalã sub formã de candelã, dar ºi o figurinã sub formã de brad de Crãciun ºi desigur, Moº Crãciun.”. În cadrul aceluiaºi contract vor mai fi închiriate ºi alte instalaþii de iluminat festiv prin care autoritãþile locale sperã sã-i confere localitãþii un aer magic, de sãrbãtoare. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Noiembrie 2017
Secretarul Eurelectric despre decarbonizare:
“Sã nu subminãm companiile din domeniu” C ãrbunele este necesar pentru producerea energiei electrice, la nivel european. Numai cã statele membre ale Uniunii Europene trebuie sã þinã cont de reglementãrile de mediu ºi sã treacã la decarbonizare.
Secretarul Uniunii Industriei Electricitãþii, Kristian Ruby este cel care a fãcut declaraþiile în cadrul unei întâlniri cu autoritãþile din România. "Nu pot sã spun câþi ani va mai fi necesar cãrbunele. Avem o dezbatere majorã în UE, pe acest subiect: cât de mult mai poate suporta capacitatea pieþei cãrbunele? Comisia Europeanã a propus 2025 ca termen, însã noi
credem cã este prea devreme pentru cã avem nevoie de securitatea aprovizionãrii, pe care nu o putem avea numai cu resurse regenerabile. Aceastã securitate nu poate fi realizatã nici acum, nici în 2025, poate nici în 2030, an în care estimez cã jumãtate din capacitatea necesarã va proveni din regenerabile. Cealaltã jumãtate va fi asiguratã din
gaze, cãrbune ºi nuclear. Acestea sunt aºteptãrile noastre", a spus Kristian Ruby, secretarul Eurelectric. Securitatea energeticã ar putea fi afectatã dacã Uniunea Europeanã va înãspri normele privind producþia de energie pe bazã de cãrbune. "Am avut o reuniune de board sãptãmâna trecutã, în care ne-am înþeles asupra unei noi strategii de dezvoltare a asociaþiei,
de modernizare, de consolidare a acesteia. Pe partea politicã, am cãzut de acord asupra unei noi viziuni a întregului sector, care implicã toate þãrile din Europa. Ne-am înþeles asupra programului pentru urmãtorii doi ani, ne-am actualizat punctul de vedere asupra pachetului de mãsuri pentru o energie curatã. Considerãm cã trebuie luate mãsuri proactive pentru trecerea la
energia curatã. Nu este un proces uºor sã treci la o economie bazatã pe emisii reduse de carbon. Trebuie sã fim responsabili ºi inteligenþi în tranziþia la o economie decarbonizatã. Aceastã tranziþie este o provocare pentru sectorul energetic, dar care are o agendã plinã de oportunitãþi. Tranziþia la o economie decarbonizatã a început în domeniul energiei electrice ºi am simþit impactul acestui proces în ultimii ani, prin introducerea energiei regenerabile, presiuni pe preþuri, dificultãþi în sectorul centralelor electrice convenþionale. Dar, dacã privim peste trei, cinci, zece ani, vom vedea multe oportunitãþi", a mai spus sursa citatã.
Înregistrare în sistemul pentru platã online utoritãþile locale de la Lupeni A au anunþat încã de acum câteva sãptãmâni cã urmeazã sã fie posibilã plata online a taxelor ºi impozitelor locale. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, supune spre aprobarea consilierilor locali proiectul de hotãrâre privind aprobarea înregistrãrii unitãþii administrativ-teritoriale municipiul Lupeni în sistemul naþional electronic de platã online a impozitelor ºi taxelor utilizând cardul bancar (ªNEP) precum ºi stabilirea modului în care este suportat comisionul bancar. “Se impune ca în fiecare unitate administrativ-teritorialã sã fie implementat sistemul pentru furnizarea informaþiilor privind cuantumul obligaþiilor de platã cãtre bugetul general consolidat ale contribuabililor persoane fizice care utilizeazã mijloace electronice de platã sau alte mijloace de platã. Aceastã platformã permite totodatã plata impozitelor ºi a taxelor locale în sistem online ºi cu cardul”, aratã proiectul.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Pentru plata online se percep ºi anumite comisioane. Numai înscrierea administraþiei locale în sistem costã 300 de euro. În schimb, comisioanele percepute contribuabililor sunt modice. “Comisioanele maximale ale tranzacþiilor electronice prevãzute de legislaþie sunt de 2% din valoarea tranzacþiei dar nu mai mult de 30 de lei/tranzacþie fiind suportate de cãtre: plãtitor, pentru comisioanele aferente serviciilor de platã percepute de cãtre furnizorul sãu de servicii de platã; beneficiarul plãþii, respectiv instituþiile publice pentru comisioanele aferente serviciilor de platã percepute de cãtre furnizorul sãu de servicii selectat conform legii”, mai aratã documentaþia. Autoritãþile locale vor sã elimine astfel cozile de la ghiºeul de taxe ºi impozite locale. “Am lucrat la simplificarea modului prin care cetãþenii îºi pot plãti impozitele. Astfel am fãcut o licitaþie cu bãncile, iar cetãþeanul cu ajutorul CNP-ului, iar firmele cu ajutorul CUI-ului pot intra în sistemul de impozite ºi îºi pot plãti online dãrile. Este un lucru de care mã bucur. Am þinut foarte mult la modernizare.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
T
ranziþie fãrã afectarea companiilor din domeniu Tranziþia la energia curatã nu trebuie sã submineze companiile energetice, mai considerã secretarul Eurelectric. "Tranziþia la o energie curatã trebuie fãcutã într-o manierã echilibratã ºi ordonatã, sã nu subminãm companiile din domeniu. Nu ne putem permite întreruperi în alimentarea cu energie electricã în procesul de tranziþie, întrucât trecerea la o energie curatã presupune multã electricitate. Totodatã, nu putem permite ca energia sã fie prea scumpã", a mai spus Kristian Ruby, la Bucureºti. Secretarul Eurelectric considerã cã abonaþii nu trebuie sã sufere din cauza preþurilor mari pe piaþa de energie. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Consider cã este o simplificare ºi scãpãm Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani de cozile interminabile de la taxe ºi impozite”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SORTIMENTE DIVERSE
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Noiembrie 2017
Sindicatele ºi-au spus cuvântul Minerii încep pentru strategia energeticã negocierea L primelor
a finele sãptãmânii trecute, la sediul Ministerului Energiei sindicatele au luat parte, pentru prima datã, la consultãrile ce au fost generate de elaborarea viitoarei strategii energetice naþionale. Sindicatele spun cã este o premierã de la care sperã sã atragã atenþia asupra mineritului de la CEH ºi CEO.
„Spre surprinderea noastrã, am fost invitaþi la aceastã întâlnire, pentru prima datã ºi am fost informaþi cã Ministerul Energiei doreºte realizarea unei noi strategii, care sã fie ancoratã în realitatea pieþei de energie din ultimul timp”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.
A
ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara primesc bani în plus la salariu, cu ocazia Crãciunului. Cuantumul primelor va fi negociat cu administraþia, aºa cum prevede Contractul Colectiv de Muncã, iar negocierile încep, cel mai probabil sãptãmâna viitoare.
Sindicatele s-au arãtat mulþumite de prima întâlnire ºi spun acum cã vor fi consultate ºi pe viitor forurile ce reprezintã minerii. „Fãrã energia produsã pe cãrbune ºi aici intrã lignitul ºi huila, nu se poate. Huila ºi producþia de energie pe huilã va fi prinsã în nouã strategie. A fost o discuþie de principiu, comisia va continua sã lucreze ºi vor avea întâlniri periodice ºi cu noi, pentru a ne arãta poziþia faþã de realitãþile
din piaþa de energie”, a mai adãugat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Strategia Energeticã a României 20162030, cu perspectiva anului 2050, care a fost elaboratã anul trecut, nu mai este valabilã, deºi era rezultatul unui demers consultativ ºi analitic amplu realizat de Ministerul Energiei pe parcursul anului 2016.Acolo se arãta clar cã producþia de lignit ºi huilã în România depinde direct de cererea naþionalã de
materie primã în sectorul de producere a energiei electrice, ce acoperã aproape în întregime consumul de lignit ºi huilã. Pentru huila consumatã în cadrul CEH, planul de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevedea menþinerea producþiei la minele Vulcan ºi Livezeni ºi se arãta clar cã producþia, în cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, va fi menþinutã pânã în 2018. Diana MITRACHE
CEH angajeazã mineri, în plin proces de disponibilizare ituaþie paradoxalã la S Complexul Energetic Hunedoara. În timp ce
aproape 500 de persoane se aflã în aceastã perioadã în preaviz, urmând ca în prima jumãtate a lunii decembrie sã îºi înceteze activitatea, Complexul Energetic Hunedoara face angajãri. Societatea angajeazã cinci muncitori necalificaþi în mine ºi cariere. În aceste sens, conducerea societãþii a notificat Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Conducerea
Complexului Energetic Hunedoara nu a putut fi contactatã pentru a oferi informaþii cu privire la angajãrile ce urmeazã a fi realizate la nivelul societãþii. Potrivit planului de disponibilizare, peste 1000 de persoane ar urma sã îºi piardã locul de muncã pânã la finele acestui an. “La data elaborãrii Planului de disponibilizare la 1 iunie 2017, S. CEH S.A. avea un numãr de 5183 salariaþi. Prin Planul de disponibilizare se propune disponibilizarea a 1086 de salariaþi în anul 2017 în douã etape, începând cu 18.12.2017 ºi cea de a doua 30.12.2017”, aratã docu-
mentele Ministerului Energiei. CEH face disponibilizãri în cadrul programului de restructurare ºi reorganizare care are ca scop principal “menþinerea în funcþiune a capacitãþilor de producþie eficiente ºi închiderea sau conservarea activelor nerentabile; redimensionarea numãrului de personal în funcþie de necesarul optim care sã asigure funcþionarea în siguranþã a capacitãþilor care vor fi menþinute în funcþiune. Prin mãsura de disponibilizare de personal se urmãreºte reducerea activitãþii S. CEH S.A., la echilibrarea bugetului de venituri ºi cheltuieli ºi la îmbunãtãþirea indicatorilor economico-financiari ai societãþii”, potrivit ministerului de resort. Etapa I concediere va avea ca ultima zi de lucru data de 18.12.2017 când vor pleca 496 persoane. În cea de-a doua etapã de concedieri, ultima zi a anului 2017 va fi ºi ultima zi de lucru pentru 590 de angajaþi ai societãþii. Monika BACIU
„Noi avem prinsã în contract aceastã primã ºi ea urmeazã a fi negociatã cu conducerea CEH. Ne vom întâlni, la începutul lunii decembrie, ºi vom stabili cuantumul acestei primei”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ din cadrul CEH, care va participa la negocieri. Anul trecut, sindicatele au reuºit sã negocieze, pentru toþi angajaþii CEH, câte 400 de lei, indiferent dacã lucreazã în subteran sau la suprafaþã, cã sunt mineri sau energeticieni ºi tot de Crãciun au primit tichete-cadou ºi pentru cadourile copiilor. Vorbim de 5 tichete a câte 10 lei, cu care au putut în 2016 sã le cumpere copiilor cadoul de la Moº Crãciun. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Noiembrie 2017
EM Livezeni- 37 de ani de la cea mai mare tragedie a mineritului Schimbare pentru valorificarea n fiecare an pe potenþialului turistic Î29 noiembrie, EM Livezeni s-au numãrat: adoptarea unei metode de exploatare necorespunzãtoare, deficienþe în aeraj, precum ºi „alte cauze organizatorice”. O nouã tragedie petrecutã în acest an, tot la EM Uricani, avea sã curme alte douã vieþi.
este loc de aducere aminte a ortacilor care ºi-au pierdut viaþa în minele de cãrbune ale Vãii Jiului.
În urmã cu 37 de ani zeci de ortaci îºi pierdeau viaþa în cea gravã explozie de metan înregistratã în minele din România. În cifre reci, bilanþul zilei de tristã amintire 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari în termen), 27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldaþi), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii minerilor ºi militarilor decedaþi în 29 noiembrie 1980. Astfel, în timp ce reprezentanþii autoritãþilor locale ºi centrale au fost tot mai numeroºi, la troiþa
E
M Livezeni, cap de listã
ridicatã în memoria celor 53 de mineri morþi în explozia din anul 1980 au mai venit rudele a doar câþiva dintre aceºtia. În ultimii 40 de ani, în minele din Valea Jiului, au fost înregistrate circa 30 de accidente colective grave de muncã. Cele mai dramatice dintre acestea, prin numãrul mare de decese înregistrate, s-au produs în anii 1972, 1980 ºi 1989, la exploatãrile miniere din Uricani, Livezeni ºi Vulcan.
Mina din vestul Vãii Jiului ocupã cea de-a doua poziþie într-un, de nimeni dorit, clasament al celor mai grave evenimente de muncã înregistrate dupã anul 1970. În data de 2 noiembrie 1972, la EM Uricani, în abatajul camerã din stratul 3, blocul III s-a produs o puternicã explozie de metan, în urma cãreia au fost accidentaþi 53 de mineri, 43 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Printre cauzele care au condus la producerea tragicului accident
Opt ani mai târziu, în data de 29 noiembrie 1980, de aceastã datã la EM Livezeni, s-a produs o nouã explozie de metan, numãrul minerilor care au suferit accidentãri fiind de 77, dintre care 53 au decedat. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi, bineînþeles, „alte cauze organizatorice”. Sursa de producere a evenimentului de muncã a fost identificatã
drept „o scânteie electricã produsã în urma secþionãrii unui cablu electric ca urmare a cãderii de roci”. Anul 1989 a adus o nouã dramã în rândul familiilor de mineri din Valea Jiului. În data de 19 septembrie, la EM Vulcan, 39 de mineri au fost accidentaþi, 29 dintre ei pierzându-ºi vieþile. Cauzele care au condus la explozia metanului au fost identificate ca: nerealizarea mãsurilor de combatere a acumulãrilor de metan ºi praf de cãrbune, utilizarea în subteran a unor aparate cu flacãrã deschisã fãrã luarea mãsurilor corespunzãtoare, defecþiuni în aeraj, amplasarea greºitã a capetelor de detecþie a metanului ºi, nelipsitele „alte cauze organizatorice”. Ca sursã generatoare a exploziei de metan a fost considerat arcul voltaic produs de aparatul electric de sudurã utilizat la amenajarea unui siloz. Maximilian GÂNJU
Ce planuri are Caritas în Valea Jiului? R
eprezentanþii Caritas Alba Iulia au venit la Petroºani sã punã bazele unei colaborãri cu administraþia localã, pentru a sprijini proiectele ºi pentru anul viitor.
Discuþiile s-au purtat cu privire la proiectele ce
vizeazã atât vârstnicii pe care îi îngrijesc la domiciliu, care nu sunt puþini, dar ºi copiii ce vin la centrele sociale ale filialei din Valea Jiului. Sunt planuri de viitor ce nu pot fi susþinute doar prin munca voluntarilor ºi, tocmai de aceea, discuþiile s-au purtat cu administraþiile locale.
„Trebuie sã ne orientãm cãtre Consiliile locale ºi cele judeþene. Ei pot sã ne suplimenteze fondurile ce ne lipsesc ºi, pe termen lung, cred cã aceastã colaborare între consiliile locale ºi noi, furnizorii de servicii, este viitorul. Din punctul nostru de vedere, Petroºaniul este un punct strategic ºi Caritas Alba Iulia, de peste 20 de ani este aici, în Valea Jiului ºi oferã foarte multe servicii pentru copii, tineri ºi persoane bolnave sau vârstnice”, a spus Laszlo Ludescher, reprezentant Caritas Alba Iulia. „Parteneriatul dintre Primãria municipiului Petroºani ºi Caritas, prin serviciile pe care le desfãºurãm, fie cã vorbim de îngrijirea copiilor, fie de vârstnici, este unul foarte important ºi susþinerea a fost una constantã. Altfel, noi nu putem face lucrurile sustenabile ºi pe termen lung. Doar dacã putem face parteneriate ºi fiecare partener îºi face propria treabã, atunci
lucrurile merg bine. Caritas a venit în comunitate cu proiecte noi ºi utile pentru categorii vulnerabile ºi noi vrem sã pe viitor sã facem la fel, ca sã ajutãm cât mai multe persoane aflate în nevoie”, a adãugat ºi Alexandru Kelemen, coordonator Caritas Valea Jiului. Primarul din Petroºani spune cã va finanþa pe viitor proiectele Caritas, pentru cã este important aportul pe care voluntarii de aici ºi-l aduc. ªi, dacã vorbim de bãtrânii care sunt þintuiþi în propriile case ºi au rãmas singuri, dupã ce le-au plecat copiii în strãinãtate, ori de copiii din familii sãrace, toþi pot fi ajutaþi
în baza unui parteneriat solid. „Discutãm despre ceea ce putem face pentru anul viitor ºi aici mã refer la activitãþile sociale. Noi avem o colaborare foarte bunã cu cei de la Caritas ºi vrem sã o dezvoltãm ºi sã o continuãm. ªi pânã acum am finanþat aceastã activitate, dar sunt reglementãri noi ce trebuie puse în acord cu ceea ce fãceam pânã acum”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, dupã întâlnirea în care s-a parafat colaborarea pe 2018, cu voluntarii de la Caritas. Asociaþia Caritas se aflã în Valea Jiului de 27 de ani ºi voluntarii
activeazã la Centrul de Zi Maria Stein, unde regãsim un proiect important, care a ajutat foarte mulþi copii sã se dezvolte din punct de vedere psihologic, relaþional. Caritas are proiecte ºi pentru tineri, care þintesc dezvoltarea lor din punct de vedere al participãrii la viaþa comunitãþii ºi, poate cel mai important proiect al lor, este cel dedicat bãtrânilor. Practic, peste 50 de bãtrâni beneficiazã de acest ultim proiect ºi, de cele mai multe ori, aceºtia nu mai au familiile alãturi de ei, sunt singuri pe lume ºi ajutaþi doar de voluntari. Diana MITRACHE
C
onsiliul Local al municipiului Vulcan va dezbate un proiect de hotãrâre care priveºte închirierea prin licitaþie publicã a unor active din Pasul Vâlcan. Astfel, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, supune spre atenþia consilierilor locali proiectul de hotãrâre “pentru modificarea HCL nr. 102/2017 privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui grup de obiective din Pasul Vâlcan în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale cu produse alimentare ºi alimentaþie publicã ºi activitãþi comerciale specifice sporturilor montane”. Edilii vor sã remedieze o eroare apãrutã în caietul de sarcini. “Se modificã HCL nr. 102/2017 privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui grup de obiective din Pasul Vâlcan în vederea desfãºurãrii unor
activitãþi comerciale cu produse alimentare ºi alimentaþie publicã ºi activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, conform anexei, în sensul cã din anexa nr. 4 – Caiet de sarcini se va elimina urmãtoarea prevedere: Grup de obiective din Pasul Vâlcan: spaþiu apres-ski, spaþiu centru de închiriere echipament schi ºi pârtie de schi 1 ºi instalaþie teleski aferentã, neatribuit în urma licitaþiei, se poate închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei municipiului Vulcan”, aratã proiectul supus dezbaterii. Edilii vor sã remedieze o eroare apãrutã în caietul de sarcini. “Dupã aprobarea acestei hotãrâri s-a constatat cã anexa nr. 4-caiet de sarcini este prevãzut faptul cã, în cazul în care, grupul de obiective din Pasul Vâlcan: spaþiu apres-ski, spaþiu centru de închiriere echipament schi ºi pârtie de schi 1
ºi instalaþie teleski aferentã, neatribuit în urma licitaþiei, se poate închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei municipiului Vulcan. Aceastã precizare contravine prevederilor art. 123, alin. (2) din Legea Administraþiei Publice Locale nr. 215/2001, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care stipuleazã faptul cã “vânzarea, concesionarea ºi închirierea se fac prin licitaþie publicã, organizatã în condiþiile legii””, mai aratã proiectul. Autoritãþile locale de la Vulcan au sperat sã închirieze prin licitaþie publicã complexul din zona turisticã. Edilii vroiau sã obþinã undeva la 7800 de lei/an de pe urma închirierii ansamblului. Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã la începutul anului 2011, proiectul fiind realizat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Instalaþia are 73 de
gondole ºi investiþia nu ºi-a dovedit deocamdatã utilitatea, proiectul fiind gândit în continuarea celui din Straja, dar niciodatã adus la punctul de a fi profitabil. Cele douã staþiuni montane din vestul Vãii Jiului ar trebui sã fie unite, cel puþin aºa prevede proiectul. Numai cã banii nu au mai venit, astfel cã lucrãrile au stagnat. În timp ce autoritãþile locale din Vulcan cautã investitori care sã vinã sã ridice standardele în staþiunea montanã, în Straja staþiunea este în plinã expansiune. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan este una de interes local ºi, în ciuda mijlocului de transport modern,
Din ce în ce mai puþini elevi N
umãrul elevilor din judeþul Hunedoara este în continuã scãdere. Potrivit unei raportãri a Inspectoratului ªcolar Hunedoara, în decursul a trei ani numpãrul elevilor a scãzut cu peste 1000. Astfel, dacã în anul ºcolar 2014-2015 în judeþul Hunedoara erau 62.708 elevi, în anul ºcolar 2016-2017 numãrul acestora a ajuns la 59.751. La nivelul învãþãmântului preºcolar erau în perioada 2014-2015 un numãr de 9576 de copii, în timp ce în anul 2016-2017 numãrul acestora a scãzut la 8741 de copii. Cea mai mare scãdere a numãrului de elevi s-a înregistrat la nivelul învãþãmântului liceal. În anul ºcolar 2014-2015 în la liceele din judeþul Hunedoara
erau înscriºi 16.536 de elevi, în timp ce în anul ºcolar 2016-2017 numãrul acestora a ajuns la 13.837 de elevi. “Din analiza statisticã a datelor cu privire la efectivele de elevi din ultimii 3 ani, se observã un trend descendent al populaþiei ºcolare. În schimb, se remarcã o creºtere ai celor care frecventeazã învãþãmântul profesional ºi ai celor ºcolarizaþi prin programul “A doua ºansã”, ceea ce demonstreazã preocuparea Inspectoratului ªcolar Judeþean pentru educaþia permanentã”, aratã un raport ISJ Hunedoara. Pentru a-i stimula pe elevi sã meargã la ºcoalã, Ministerul Educaþiei deruleazã mai multe programe. Acestea se adreseazã
elevilor care provin din familii defavorizate. Existã programul “bani de liceu”, “bursã profesionalã”, “euro 200”. Mai mult, pentru a-i sprijini pe elevii din zonele rurale, ministerul a pus la dispoziþie ºi transport. “Transportul elevilor de la localitatea de domiciliu la unitatea de învãþãmânt în mediul rural se realizeazã cu un numãr de 101 microbuze ºcolare funcþionale pentru un numãr de 4332 elevi. Pentru un numãr mediu de 2337 elevi navetiºti s-au decontat abonamentele sau biletele de cãlãtorie conform legislaþiei în vigoare în valoare totalã de 828.792 lei”, mai aratã raportul. Monika BACIU
turiºtii nu vin, cã acolo sus nu prea au ce face. La ºedinþa ordinarã din luna trecutã, unul dintre consilieri a solicitat demararea procedurilor
pentru atestarea staþiunii montane Pasul Vâlcan în categoria celor de interes naþional. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Noiembrie 2017
EM Livezeni- 37 de ani de la cea mai mare tragedie a mineritului Schimbare pentru valorificarea n fiecare an pe potenþialului turistic Î29 noiembrie, EM Livezeni s-au numãrat: adoptarea unei metode de exploatare necorespunzãtoare, deficienþe în aeraj, precum ºi „alte cauze organizatorice”. O nouã tragedie petrecutã în acest an, tot la EM Uricani, avea sã curme alte douã vieþi.
este loc de aducere aminte a ortacilor care ºi-au pierdut viaþa în minele de cãrbune ale Vãii Jiului.
În urmã cu 37 de ani zeci de ortaci îºi pierdeau viaþa în cea gravã explozie de metan înregistratã în minele din România. În cifre reci, bilanþul zilei de tristã amintire 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari în termen), 27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldaþi), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii minerilor ºi militarilor decedaþi în 29 noiembrie 1980. Astfel, în timp ce reprezentanþii autoritãþilor locale ºi centrale au fost tot mai numeroºi, la troiþa
E
M Livezeni, cap de listã
ridicatã în memoria celor 53 de mineri morþi în explozia din anul 1980 au mai venit rudele a doar câþiva dintre aceºtia. În ultimii 40 de ani, în minele din Valea Jiului, au fost înregistrate circa 30 de accidente colective grave de muncã. Cele mai dramatice dintre acestea, prin numãrul mare de decese înregistrate, s-au produs în anii 1972, 1980 ºi 1989, la exploatãrile miniere din Uricani, Livezeni ºi Vulcan.
Mina din vestul Vãii Jiului ocupã cea de-a doua poziþie într-un, de nimeni dorit, clasament al celor mai grave evenimente de muncã înregistrate dupã anul 1970. În data de 2 noiembrie 1972, la EM Uricani, în abatajul camerã din stratul 3, blocul III s-a produs o puternicã explozie de metan, în urma cãreia au fost accidentaþi 53 de mineri, 43 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Printre cauzele care au condus la producerea tragicului accident
Opt ani mai târziu, în data de 29 noiembrie 1980, de aceastã datã la EM Livezeni, s-a produs o nouã explozie de metan, numãrul minerilor care au suferit accidentãri fiind de 77, dintre care 53 au decedat. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi, bineînþeles, „alte cauze organizatorice”. Sursa de producere a evenimentului de muncã a fost identificatã
drept „o scânteie electricã produsã în urma secþionãrii unui cablu electric ca urmare a cãderii de roci”. Anul 1989 a adus o nouã dramã în rândul familiilor de mineri din Valea Jiului. În data de 19 septembrie, la EM Vulcan, 39 de mineri au fost accidentaþi, 29 dintre ei pierzându-ºi vieþile. Cauzele care au condus la explozia metanului au fost identificate ca: nerealizarea mãsurilor de combatere a acumulãrilor de metan ºi praf de cãrbune, utilizarea în subteran a unor aparate cu flacãrã deschisã fãrã luarea mãsurilor corespunzãtoare, defecþiuni în aeraj, amplasarea greºitã a capetelor de detecþie a metanului ºi, nelipsitele „alte cauze organizatorice”. Ca sursã generatoare a exploziei de metan a fost considerat arcul voltaic produs de aparatul electric de sudurã utilizat la amenajarea unui siloz. Maximilian GÂNJU
Ce planuri are Caritas în Valea Jiului? R
eprezentanþii Caritas Alba Iulia au venit la Petroºani sã punã bazele unei colaborãri cu administraþia localã, pentru a sprijini proiectele ºi pentru anul viitor.
Discuþiile s-au purtat cu privire la proiectele ce
vizeazã atât vârstnicii pe care îi îngrijesc la domiciliu, care nu sunt puþini, dar ºi copiii ce vin la centrele sociale ale filialei din Valea Jiului. Sunt planuri de viitor ce nu pot fi susþinute doar prin munca voluntarilor ºi, tocmai de aceea, discuþiile s-au purtat cu administraþiile locale.
„Trebuie sã ne orientãm cãtre Consiliile locale ºi cele judeþene. Ei pot sã ne suplimenteze fondurile ce ne lipsesc ºi, pe termen lung, cred cã aceastã colaborare între consiliile locale ºi noi, furnizorii de servicii, este viitorul. Din punctul nostru de vedere, Petroºaniul este un punct strategic ºi Caritas Alba Iulia, de peste 20 de ani este aici, în Valea Jiului ºi oferã foarte multe servicii pentru copii, tineri ºi persoane bolnave sau vârstnice”, a spus Laszlo Ludescher, reprezentant Caritas Alba Iulia. „Parteneriatul dintre Primãria municipiului Petroºani ºi Caritas, prin serviciile pe care le desfãºurãm, fie cã vorbim de îngrijirea copiilor, fie de vârstnici, este unul foarte important ºi susþinerea a fost una constantã. Altfel, noi nu putem face lucrurile sustenabile ºi pe termen lung. Doar dacã putem face parteneriate ºi fiecare partener îºi face propria treabã, atunci
lucrurile merg bine. Caritas a venit în comunitate cu proiecte noi ºi utile pentru categorii vulnerabile ºi noi vrem sã pe viitor sã facem la fel, ca sã ajutãm cât mai multe persoane aflate în nevoie”, a adãugat ºi Alexandru Kelemen, coordonator Caritas Valea Jiului. Primarul din Petroºani spune cã va finanþa pe viitor proiectele Caritas, pentru cã este important aportul pe care voluntarii de aici ºi-l aduc. ªi, dacã vorbim de bãtrânii care sunt þintuiþi în propriile case ºi au rãmas singuri, dupã ce le-au plecat copiii în strãinãtate, ori de copiii din familii sãrace, toþi pot fi ajutaþi
în baza unui parteneriat solid. „Discutãm despre ceea ce putem face pentru anul viitor ºi aici mã refer la activitãþile sociale. Noi avem o colaborare foarte bunã cu cei de la Caritas ºi vrem sã o dezvoltãm ºi sã o continuãm. ªi pânã acum am finanþat aceastã activitate, dar sunt reglementãri noi ce trebuie puse în acord cu ceea ce fãceam pânã acum”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, dupã întâlnirea în care s-a parafat colaborarea pe 2018, cu voluntarii de la Caritas. Asociaþia Caritas se aflã în Valea Jiului de 27 de ani ºi voluntarii
activeazã la Centrul de Zi Maria Stein, unde regãsim un proiect important, care a ajutat foarte mulþi copii sã se dezvolte din punct de vedere psihologic, relaþional. Caritas are proiecte ºi pentru tineri, care þintesc dezvoltarea lor din punct de vedere al participãrii la viaþa comunitãþii ºi, poate cel mai important proiect al lor, este cel dedicat bãtrânilor. Practic, peste 50 de bãtrâni beneficiazã de acest ultim proiect ºi, de cele mai multe ori, aceºtia nu mai au familiile alãturi de ei, sunt singuri pe lume ºi ajutaþi doar de voluntari. Diana MITRACHE
C
onsiliul Local al municipiului Vulcan va dezbate un proiect de hotãrâre care priveºte închirierea prin licitaþie publicã a unor active din Pasul Vâlcan. Astfel, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, supune spre atenþia consilierilor locali proiectul de hotãrâre “pentru modificarea HCL nr. 102/2017 privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui grup de obiective din Pasul Vâlcan în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale cu produse alimentare ºi alimentaþie publicã ºi activitãþi comerciale specifice sporturilor montane”. Edilii vor sã remedieze o eroare apãrutã în caietul de sarcini. “Se modificã HCL nr. 102/2017 privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui grup de obiective din Pasul Vâlcan în vederea desfãºurãrii unor
activitãþi comerciale cu produse alimentare ºi alimentaþie publicã ºi activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, conform anexei, în sensul cã din anexa nr. 4 – Caiet de sarcini se va elimina urmãtoarea prevedere: Grup de obiective din Pasul Vâlcan: spaþiu apres-ski, spaþiu centru de închiriere echipament schi ºi pârtie de schi 1 ºi instalaþie teleski aferentã, neatribuit în urma licitaþiei, se poate închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei municipiului Vulcan”, aratã proiectul supus dezbaterii. Edilii vor sã remedieze o eroare apãrutã în caietul de sarcini. “Dupã aprobarea acestei hotãrâri s-a constatat cã anexa nr. 4-caiet de sarcini este prevãzut faptul cã, în cazul în care, grupul de obiective din Pasul Vâlcan: spaþiu apres-ski, spaþiu centru de închiriere echipament schi ºi pârtie de schi 1
ºi instalaþie teleski aferentã, neatribuit în urma licitaþiei, se poate închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei municipiului Vulcan. Aceastã precizare contravine prevederilor art. 123, alin. (2) din Legea Administraþiei Publice Locale nr. 215/2001, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care stipuleazã faptul cã “vânzarea, concesionarea ºi închirierea se fac prin licitaþie publicã, organizatã în condiþiile legii””, mai aratã proiectul. Autoritãþile locale de la Vulcan au sperat sã închirieze prin licitaþie publicã complexul din zona turisticã. Edilii vroiau sã obþinã undeva la 7800 de lei/an de pe urma închirierii ansamblului. Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã la începutul anului 2011, proiectul fiind realizat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Instalaþia are 73 de
gondole ºi investiþia nu ºi-a dovedit deocamdatã utilitatea, proiectul fiind gândit în continuarea celui din Straja, dar niciodatã adus la punctul de a fi profitabil. Cele douã staþiuni montane din vestul Vãii Jiului ar trebui sã fie unite, cel puþin aºa prevede proiectul. Numai cã banii nu au mai venit, astfel cã lucrãrile au stagnat. În timp ce autoritãþile locale din Vulcan cautã investitori care sã vinã sã ridice standardele în staþiunea montanã, în Straja staþiunea este în plinã expansiune. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan este una de interes local ºi, în ciuda mijlocului de transport modern,
Din ce în ce mai puþini elevi N
umãrul elevilor din judeþul Hunedoara este în continuã scãdere. Potrivit unei raportãri a Inspectoratului ªcolar Hunedoara, în decursul a trei ani numpãrul elevilor a scãzut cu peste 1000. Astfel, dacã în anul ºcolar 2014-2015 în judeþul Hunedoara erau 62.708 elevi, în anul ºcolar 2016-2017 numãrul acestora a ajuns la 59.751. La nivelul învãþãmântului preºcolar erau în perioada 2014-2015 un numãr de 9576 de copii, în timp ce în anul 2016-2017 numãrul acestora a scãzut la 8741 de copii. Cea mai mare scãdere a numãrului de elevi s-a înregistrat la nivelul învãþãmântului liceal. În anul ºcolar 2014-2015 în la liceele din judeþul Hunedoara
erau înscriºi 16.536 de elevi, în timp ce în anul ºcolar 2016-2017 numãrul acestora a ajuns la 13.837 de elevi. “Din analiza statisticã a datelor cu privire la efectivele de elevi din ultimii 3 ani, se observã un trend descendent al populaþiei ºcolare. În schimb, se remarcã o creºtere ai celor care frecventeazã învãþãmântul profesional ºi ai celor ºcolarizaþi prin programul “A doua ºansã”, ceea ce demonstreazã preocuparea Inspectoratului ªcolar Judeþean pentru educaþia permanentã”, aratã un raport ISJ Hunedoara. Pentru a-i stimula pe elevi sã meargã la ºcoalã, Ministerul Educaþiei deruleazã mai multe programe. Acestea se adreseazã
elevilor care provin din familii defavorizate. Existã programul “bani de liceu”, “bursã profesionalã”, “euro 200”. Mai mult, pentru a-i sprijini pe elevii din zonele rurale, ministerul a pus la dispoziþie ºi transport. “Transportul elevilor de la localitatea de domiciliu la unitatea de învãþãmânt în mediul rural se realizeazã cu un numãr de 101 microbuze ºcolare funcþionale pentru un numãr de 4332 elevi. Pentru un numãr mediu de 2337 elevi navetiºti s-au decontat abonamentele sau biletele de cãlãtorie conform legislaþiei în vigoare în valoare totalã de 828.792 lei”, mai aratã raportul. Monika BACIU
turiºtii nu vin, cã acolo sus nu prea au ce face. La ºedinþa ordinarã din luna trecutã, unul dintre consilieri a solicitat demararea procedurilor
pentru atestarea staþiunii montane Pasul Vâlcan în categoria celor de interes naþional. Monika BACIU
6 Actualitate
Câþi ne-am dat semnãturile pentru drumul din Câmpu lui Neag? P
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Noiembrie 2017
remierul Mihai Tudose îi aºteaptã abia miercuri pe primarii din Valea Jiului. Dãnuþ Buhãescu, de la Uricani, este optimist ºi vorbeºte despre zeci de mii de oameni care s-au mobilizat exemplar, aºa încât acum premierul sã poatã cuprinde în lista de prioritãþi ºi banii pentru drumul dintre Câmpu lui Neag ºi Bãile Herculane. „Avem peste 30.000 de semnãturi. Cred cã sunt undeva cam 35.000 de semnãturi. E posibil chiar sã ajungem la 37.000 de semnãturi. Miercuri mergem cu colegii primari la Palatul Victoria, la premier, cu semnãturile, ca sã demonstrãm cã aceasta este dorinþa cetãþenilor ºi nu o poftã a primarilor, cum
au spus unii”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Toate speranþele se îndreaptã spre întâlnirea din aceastã sãptãmânã, dupã ce premierul a declarat ºi la Deva ºi la Herculane, cã drumul va primi finanþarea necesarã. „Sperãm ca banii sã fie prinºi în bugetul pe anul viitor. De aici ºi graba cu care ne-am
miºcat, aºa încât la discutarea bugetului în Parlament, sã avem o garanþie în plus cã Bucureºtiul înþelege sã ne sprijine. Este prima mare lucrare promisã de toate guvernele de pânã acum ºi sperãm cã, de data aceasta, ne vedem visul împlinit ºi, în viitoarea configuraþie a dezvoltãrii zonei, minim 25% din locurile de muncã vor
fi generate de dezvoltarea datoratã acestui drum”, a completat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. În 2014 s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost prinºi în buget ulterior, pentru cã exista un proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu au vrut continuarea lucrãrilor.
De la 4000, la 8000 de autoturisme N umãrul maºinilor care circulã pe strãzile din Valea Jiului s-a dublat. Lucrul acesta este observat ºi de conducãtorii auto care sunt nevoiþi sã aºtepte în trafic minute întregi, la orele de vârf.
La Petrila, autoritãþile locale spun cã în ultimii doi ani numãrul autoturismelor înregistrate la serviciul de Impozite ºi Taxe Locale s-a dublat. Astfel, dacã în urmã cu doi ani la Petrila erau înregistrate 4000 de autoturisme, acum numãrul acestora a ajuns la 8000. Anul acesta au fost înregistrate cele mai multe maºini. Eliminarea
Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a
unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã, iar animalele nu prea ar mai avea de suferit, spun cei care ºtiu cum stã treaba acum. Diana MITRACHE
< DECESE < Ne exprimãm regretul profund pentru trecerea în nefiinþã a
ING. ADRIAN FILIPOVICI, un om de o aleasã nobleþe, de mare caracter si înalt profesionalism. Suntem alãturi de familia îndoliatã. CONDUCEREA INCD INSEMEX Petrosani Colectivul INCD INSEMEX Petrosani îºi exprimã regretul profund pentru trecerea în nefiinþã a
taxei auto a dus la creºterea numãrului de autoturisme achiziþionate. Serviciul de Înmatriculãri de la Deva este luat cu asalt. Potrivit statisticii Direcþiei Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor, într-o singurã zi, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate 52 de vehicule. Majoritatea
aparþin persoanelor fizice ºi sunt autoturisme, în timp ce doar câteva companii au solicitat înmatricularea unor vehicule. Audi, BMW, Ford ºi Renault sunt în preferinþele hunedorenilor. Mai mult, odatã cu eliminare taxei auto, a crescut numãrul vehiculelor înmatriculate. Monika BACIU
ING. ADRIAN FILIPOVICI, un profesionist remarcabil, un fost coleg deosebit. Suntem alãturi de familia îndoliatã. Ne alãturam durerii familiei colegei noastre Lucretia FILIPOVICI, in aceste clipe dureroase pricinuite de trecerea in nefiinþã a sotului,
ING. ADRIAN FILIPOVICI,
Mãsuri de securitate la Mãnãstirea Prislop
J
andarmii hunedoreni vor asigura astãzi mãsurile de ordine publicã pe timpul desfãºurãrii la Mãnãstirea Prislop a manifestãrilor religioase prilejuite de Comemorarea Pãrintelui Arsenie Boca- 28 de ani de la trecerea la cele veºnice. Pentru asigurarea unui climat de ordine ºi siguranþã credincioºilor ce vor sosi la acest eveniment, jandarmii recomandã: - sã nu încurajeze faptele contravenþionale; - sã nu achiziþioneze bunuri de la persoane care nu deþin autorizaþie în acest sens; - sã respecte recomandãrile forþelor de ordine;
- sã acorde o atenþie sporitã modului de pãstrare ºi asigurare a bunurilor ºi obiectelor personale(genþi, poºete, bagaje, etc.) sau a celor de valoare sã evite conflictele cu alte persoane; - sã respecte regulile de convieþuire socialã.
De asemenea, în zonele cu aflux mare de persoane, jandarmii hunedoreni recomandã tuturor sã acorde o atenþie sporitã copiilor, pentru a evita situaþiile de rãtãcire sau eventualele accidentãri. În caz de nevoie, solicitaþi sprjinul jandarmilor apelând numãrul unic de urgenþã 112.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Sincere condoleante! Colectivul Calitate, Metrologie, SSM INCD INSEMEX Petroºani
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Noiembrie 2017
Amenzi de zeci de mii de lei I
Încã un inconºtient s-a urcat rupt de beat la volan
U
n ºofer din Târgu Jiu a fost oprit la timp de poliþiºtii din Vulcan, înainte de a produce o tragedie.
Individul a fost prins în urma unui control în trafic cã-ºi conducea maºina deºi bãuse bine ºi abia se mai putea þine pe picioare. ”În data de 27.11.2017, în
jurul orei 01:30, poliþiºtii rutieri au depistat în trafic, pe raza oraºului Aninoasa, un bãrbat de 51 de ani, din judeþul Gorj, care conducea o autoutilitarã din direcþia de mers Vulcan Petroºani, deºi se afla sub influenþa bãuturilor alcoolice. În urma testãrii, aparatul etilotest a indicat un rezultat de 1,08 mg/l, alcool pur în aerul expirat”, a declarat
Persoanã dispãrutã.
P
Aþi vãzut-o?
oliþiºtii efectueazã activitãþi de cãutare a unei femei din comuna hunedoreanã Baru, care a plecat voluntar de la domiciliu În data de 24.11.2017, în jurul orei 22.00, poliþiºtii din cadrul Secþiei de Poliþie Ruralã Baru au fost sesizaþi de cãtre un bãrbat din localitate, despre faptul cã soþia sa, BÃLUªÃ OLGA (foto), în vârstã de 52 de ani, a plecat voluntar de la domiciliu, în dimineaþa zilei de 24.11.2017 ºi nu a mai revenit. Semnalmente: înãlþime aproximativ 1,60 m, greutate 60 kg, ochi verzi, pãr roºcat, faþa rotundã, prezintã semne particulare (în zona încheieturii
Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferul inconºtient este cercetat penal pentru conducerea unui autoturism sub influenþa alcoolului. Maximilian GÂNJU
mâinii stângi prezintã un semn de culoare neagrã, în formã de frunzã). Familia nu a furnizat informaþii cu privire la obiectele de îmbrãcãminte pe care le purta femeia în momentul plecãrii de la domiciliu. Persoana în cauzã a mai fost plecatã voluntar de la domiciliu. Poliþiºtii au demarat o serie de activitãþi investigative ºi de cãutare în teren, în vederea depistãrii femeii. Persoanele care deþin informaþii utile în acest caz, sunt rugate sã le furnizeze celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apeleze numãrul de urgenþã 112.
Târg de Crãciun ºi la Petroºani
M
unicipalitatea Petroºani va organiza ºi în acest an un târg de Crãciun în Centrul Civic, iar pregãtirile sunt în toi. Administraþia Pieþelor poartã discuþii cu mai mulþi comercianþi ºi va începe amplasarea cãbãnuþelor în care aceºtia îºi vor desface produsele.
Câteva zeci de comercianþi au fost invitaþi la Târgul de Crãciun din Petroºani, însã nu se ºtie dacã vor veni toþi. Deschiderea târgului ar urma sã aibã loc la mijlocul lunii decembrie. ”Am chemat foarte mulþi comercianþi. Unii au confirmat cã vor ajunge iar alþii încã nu ºtiu. Vor fi desfãcute produse tradiþionale, dar ºi nealimentare cum ar fi jucãrii.
Spre exemplu, un producãtor din Ocna ªugatag, foarte apreciat de cumpãrãtorii din Petroºani, a avut vânzãri record la Zilele Recoltei ºi ne-a confirmat cã va veni. Vor mai veni ºi cei care comercializeazã produse apicole, cozonaci, dulciuri”, a declarat ºeful Administraþiei Pieþelor, Sorin Creþu. Alþi producãtori care nu lipsesc de la manifestãrile din Petroºani, au ales sã meargã la manifestãri similare din oraºe mari, unde puterea de cumpãrare este ridicatã ºi profitul considerabil. Târgul de Crãciun din municipiul Petroºani va fi va funcþiona timp de douã sãptãmâni, respectiv pânã în 31 decembrie a.c. Maximilian GÂNJU
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
nspectorii sanitar-veterinari din judeþul Hunedoara au aplicat în decursul unei luni sancþiuni contravenþionale de aproape 20.000 de lei.
În perioada 23-24 noiembrie, au fost efectuate controale în domeniul siguranþei alimentelor ºi a sãnãtãþii animalelor de cãtre inspectorii de specialitate din cadrul Direcþiei Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara. “În urma controalelor efectuate, au fost dispuse în domeniul siguranþei alimentelor, 12 sancþiuni contravenþionale în valoare de 18.600 lei, ºi 24 de avertismente.
Principalele neconformitãþi pentru care s-au dispus sancþiunile contravenþionale ºi avertismentele au fost urmãtoarele: etichetarea defectuoasã sau lipsa acesteia, depozitare necorespunzãtoare, manipularea necorespunzãtoare a spaþiilor ºi ustensilelor din dotare, neasigurarea trasabilitãþii produselor alimentare. În domeniul Sãnãtãþii ºi Bunãstãrii Animalelor în urma controalelor au fost aplicate 4 sancþiuni contravenþionale în valoare de 5240 lei ºi 11 avertismente”, aratã informarea DSVSA Hunedoara. În perioada urmãtoare, odatã cu apropierea sãrbãtorilor de iarnã, controalele în domeniu vor fi amplificate. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
RESPECT PENTRU ZIARIªTI
Acum câteva zile, Atheneul Român a fost gazda unui eveniment de neconceput în Valea Jiului: întâlnirea unor generaþii de ziariºti (la iniþiativa lui
Dumitru Graur – 70 ani) sportivi, care au marcat de-a lungul vremii presa sportivã din România. O vreme în care se trudea în întunericul
Fotbal , Liga a III-a, Seria a 4-a
redacþiilor ºi a tipografiilor, în care ziarele ajungeau la chioºcuri, între „Dacia Aeroport” ºi Gara CFR. (Acum la Petroºani mai sunt patru locuri de unde mai poþi gãsi ziare...) Vorba lui Tolontan, într-un „climat de cinism ºi lumea care se scufundã”, s-a gãsit aceastã portiþã pentru
omagierea numelor mari care au scris ºi mai scriu despre sport. Pe acei care nu s-au dat presari doar cã deschid o paginã de Facebook ori vreun alt cont electronic. Oameni care au trudit pe autobuze sau trenuri, ori autostop, pentru a fi în mijlocul evenimentelor. Aºa cum au scris în
sportul Vãii Jiului, un Ioan Bogdan, I.Al. Tãtar, Mircea Bujorescu, inegalabilul Ion Vulpe, Aurel Slãbâi sau chiar Nicolae Stanciu de la Deva. Era vremea presei fãrã live-uri penibile pe Facebook, ori alte aiureli. O clipã i-am transferat ºi pe ai noºtri acolo. Doar o clipã...
A.C.S. ªirineasa – C.S.M. Lugoj 3-3 (1-0)
ETAPÃ BUNÃ PENTRU OASPEÞI CÂND APÃRAREA VISEAZÃ...
• Trei victorii ºi douã egaluri au obþinut oaspeþii în penultima etapã a Seriei a 4-a • Gloria Lunca Teuz Cermei a fãcut scor la Deva, 5-2 cu echipa localã Cetate, care a condus cu 1-0 în minutul 15. • Naþional Sebiº a reuºit o victorie la limitã la Filiaºi prin golul lui Igor Basic. • Deºi au deschis scorul în min. 48 cei de la Inter Bãleºti au pierdut acasã cu 1-2, prin douã goluri încasate în ultimele 7 minute. • C.S.M. REªIÞA a reuºit un 0-0 la Ghiroda, sperând în continuare ... • A.C.S. ªirineasa, 3-3 aacsã cu C.S.M. Luogoj, rãmâne neînvinsã dupã 14 etape, având un avans de 9 puncte faþã de ocupanta locului 2 . SERIA 4, ETAPA 14 ACSO Filiaºi - Naþional Sebiº CNS Cetate Deva - Gloria Lunca Cermei
0-1 Igor Basic (25)
2-5
Bogdan Mintaº (15), Laurenþiu Moþ (80) / Darius Buia (35 - pen., 52), Ionuþ Ianc (43), Andrei Sulea (48), Valeriu Mager (72)
Millenium Giarmata Centrul Naþional de Pregãtire Timiºoara
2-0
Alexandru Cherecheº (49), Darius Buzdugan (62)
Internaþional Bãleºti - AFC Hermannstadt
1-2
Ionuþ Berescu (48) / Adrian Cârstea (83 - pen.), Ilie Solomon (89)
ACS ªirineasa - CSM Lugoj
3-3
Leonard Manole (17, 66), Raul Horumba (83) / Bogdan Bozian (77 - pen., 86 - pen.), Szabolcs Szekely (82)
ªoimii Lipova - Becicherecu Mic
3-0
Andrei Vasinc (33), Kevin Trabalka (48, 68)
ACS Ghiroda - CSM ªcolar Reºita CS U Craiova a stat
0-0
GOLGETERI LIGA A II-A • 11 goluri – Baranyi – A.C.S Ghiroda • 10 goluri – ªulea – Gloria Lunca Cermei • 9 goluri – Bozian - CSM Lugoj • 8 goluri - R. Cristian – Cetate Deva • 7 goluri – Vasinc – ªoimii Lipova, Al. Popescu – CSU II Univ. Craiova, Velici, Negoescu – CSM Lugoj, R. David – Cetate Deva.
Când Manole a deschis scorul în minutul 16, toatã lumea a crezut cã va fi un galop de sãnãtate pentru A.C.S. ªirineasa (viitoarea Jiul). Dar oaspeþii dau replici tãioase, Velici în minutele 29 ºi 37 având douã imense ratãri, datoritã unor fundaºi
debusolaþi, apoi portarul Mincã (min. 38) scoate o minge grea expediatã de Szabolcz Szekely. Dupã pauzã, forcingul de start aparþine tot ªirinesei, care prin acelaºi Manole se detaºeazã la 2-0 (acel scor periculos...), Vezan (min. 62)
A.C.S. ªIRINEASA – C.S.M. LUGOJ 3-3 (1-0) A.C.S. ªirineasa (antrenor Dan Vasilicã): Mincã, Gruia, D. Lazãr, Ioniþã, Anghelina, Vezan, L. Iordache, Horumbã, Zaina, Manole, Fl. Costea, C.S.M. Lugoj (antrenor Cosmin Petruesc): Pãduraru, Miculescu, Rapak, Latea, Ciubotariu, Bozian, Pricupanu, D. Filip, Velici, Fridrich, Sz. Szekely, Spectatori 1000
Fotbal, Liga a II-a
SIBIUL, LIDER DE TOAMNÃ • S-a încheiat turul în Liga a II-a, marele succes fiind cã nici o echipã din cele 20 care au luat startul, nu a abandonat. • Remarcabilã performanþa nou promovatei Hermannstandt Sibiu, care încheie pe primul loc, la mare luptã cu Dunãrea Cãlãraºi, echipe ce au luat o serioasã opþiune pentru Liga I. • Fosta prim divizionarã Pandurii Tg. Jiu, locul 16, cel mai slab clasatã dintre fostele echipe cu istoric în Divizia A. • Cu un start excelent, echipele bãnãþene Ripensia Timiºoara ºi U.T.A.,încheie în genunchi.
se remarcã ºi el cu un ºut formidabil de la 30 m, parat de portarul Pãduraru ºi cam atât... Vin golurile oaspeþilor de 2-2 – gafe monumentale în apãrare, inclusiv la penalty, o nouã gurã de oxigen este adusã de Horumbã pentru 3-2, doar douã minute, un alt penalty comis aiurea de Ov. Popescu ºi visul invincibilitãþii s-a spulberat, 3-3. A fost un meci frumos, la care au contribuit ambele echipe, cu o dozã de implicare în plus pentru echipa de la Lugoj.
• O revelaþie a turului pare a fi C.S. Afumaþi, locul 4 (la zece puncte de lider), cu ex-jiulistul Vlãduþ Tudorache în lotul echipei din Ilfov. • Performerul ultimei etape a turului este Alex. Pop de la Dacia Unirea Brãila, autorul celor trei goluri ale echipei sale în acel 3-3 realizat la Tg. Jiu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU