Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1470
Cronica Vãii Jiului Luni, 27 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
SNIM Valea Jiului cumpãrã energie de pe bursã ocietatea Naþionalã de S Închideri Mine Valea
Jiului cumpãrã energie electricã de pe bursã. Oficialii SNIM vor astfel sã reducã cheltuielile, achiziþionând energia la preþuri mai mici. Perioada pentru care se achiziþioneazã energia electricã este 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018. SNIM cumpãrã o cantitate de 19.070 MWh ± 20% de energie electricã. “Preþul de livrare a energiei electrice active (preþul propriu de furnizare) nu se ajusteazã. Acest preþ rãmâne ferm ºi fix pe toatã perioada de valabilitate a contractului. Preþul de contract nu conþine acciza, TVA, contribuþia pentru cogenerarea de înaltã eficienþã ºi valoarea certificatelor verzi. Pe toatã perioada de derulare a contractului furnizorul/vânzãtorul va
suporta integral costurile dezechilibrelor. Tarifele pentru serviciile de transport, de sistem, tarifele de distribuþie a energiei electrice, precum ºi alte tarife ce pot fi introduse de autoritatea competentã, contribuþia pentru cogenerarea de înaltã eficienþã ºi valoarea certificatelor verzi (calcul valoare/mod de facturare), sunt reglementate prin legislaþia în vigoare aplicabilã la momentul facturãrii, ele putând fi modificate ºi completate ca urmare a modificãrilor legislative incidente. Orice modificare a acestora prin modificarea legislaþiei aplicabile (eliminare, completare, modificare valoare etc) va duce la actualizarea automatã a valorilor facturate de cãtre furnizor, fãrã a fi necesarã amendarea contractului, furnizorul notificând consumatorului modificãrile intervenite cu precizarea temeiului legal al acestora”, aratã documentul.
Nu colectãm selectiv gunoiul ºi nici nu am închis total toate gropile
A
bia a fost transferat gunoiul din Colonia Petroºaniului, locaþia fiind acum curãþatã de deºeurile care au exasperat populaþia din aceastã parte a Vãii Jiului, dar pentru cã suntem la finele lui 2017, toate gropile din Vale ar fi trebuit sã fie închise. Lucrurile nu stau tocmai aºa ºi la Vulcan încã nu a fost definitivat proiectul de închidere ºi ecologizare a Monika BACIU deponeului de acolo. >>> PAGINA A 5-A
La mina Lupeni, deficienþele de organizare vinovate pentru moartea a doi oameni
inistrul Energiei, M Toma Petcu,
susþine cã raportul ITM a fost finalizat în cazul accidentului de la mina Lupeni, în urma cãruia doi mineri ºi-au pierdut viaþa. Oficialul de la minister spune cã raportul aratã cã la unitatea minierã au fost deficienþe în ceea ce
priveºte organizarea. "Ancheta ITM a fost finalizatã pentru incidentul de la Lupeni, pentru Complexul Energetic Hunedoara. Avem ºi noi propria anchetã. (...) În acest moment, ancheta ITMului a prezentat unele deficienþe, pe partea de organizare; nu pot fi detaliate în acest moment, pentru cã ele au fost transmise cãtre Parchet. Parchetul îºi face ancheta ºi verifi-
carea în baza a ceea ce a spus ITM-ul. Din ce am înþeles, toate aceste verificãri s-au finalizat, eu cred cã rãspunsurile foarte curând vor fi transmise public ºi Complexul Energetic Hunedoara împreunã cu domnul secretar de stat vor comunica transparent în momentul în care ºi Parchetul ne va permite acest lucru", a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu.
În accidentul de muncã de la mina Lupeni care a avut loc în data de 5 octombrie ºi-au pierdut viaþa doi oameni. Victimele fãceau parte dintr-o echipã de 11 mineri care lucra în subteran, opt dintre aceºtia reuºind sã fugã ori sã scape cu viaþã din locul surpãrii de cãrbune. La anchetã au contribuit ºi profesori ai Universitãþii din Petroºani. Activitatea minei
Lupeni s-a aflat în vizorul inspectorilor de la Inspectoratul Teritorial de Muncã. În acest an, Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de 10.000 de lei din cauza neconformitãþilor cons-
tatate de inspectorii ITM. Zeci de controale au avut loc la Complexul Energetic Hunedoara, iar în urma verificãrilor s-au dat amenzi de 17.000 de lei. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Noiembrie 2017
De 15 ani, Pro Parâng adunã iubitorii muntelui e împlinesc 15 ani, de când, o S mânã de pasionaþi de drumeþii a gândit un proiect de promovare al turismului în munþii Parâng. S-au gândit la competiþii, de varã ºi de iarnã, dar ºi la modalitãþi de a atrage turiºtii. ªi ei au venit, au vãzut ce potenþial are zona noastrã ºi acum parcã vin ºi mai mulþi. Asta, însã, nu înseamnã cã Parângul are tot
ce îi trebuie. ªi tocmai despre asta au vorbit organizatorii galei de 15 ani. „Este o acþiuneeveniment la 15 ani de când a luat fiinþã Asociaþia Pro Parâng. Sunt 15 ani de activitãþi, de greutãþi ºi bucurii ºi, în acest an, am sperat ca una din direcþiile noastre, pe care sã ne axãm, sã fie promovarea Parângului, sã atragem tinerii spre drumeþii. Am organizat concursuri, expoziþii foto ºi evenimente
legate de acestea. Ce îi mai trebuie Parângului? Cred cã nu sunt singurul care observ asta, dar, din pãcate, lipsesc dotãrile necesare iarna. Nu sunt instalaþii, pârtiile, deci sunt nefolosibile, iar vara, drumul de acces este greoi. Asta, în ciuda faptului cã, de vreo doi ani, vedem foarte mulþi drumeþi de varã, care ne-au parcurs traseele de munte”, a spus Cazimir Radvanski, preºedintele Asociaþiei Pro Parâng. Parângul a rãmas în urmã ºi proiectele de dezvoltare nu s-au desfãºurat mulþumitor, însã, iubitorii de munte vin. Lor li s-au alãturat, la momentul aniversar ºi cei care colecþioneazã insigne, pe aceastã temã. „Aici sunt prezent, împreunã cu mai mulþi
Semnãturile pentru drumul spre Herculane ajung, azi, la Bucureºti
T
oþi primarii din Valea Jiului, ca ºi reprezentanþii mediului de afaceri, ne-au îndemnat ca, pânã duminicã, sã ne depunem semnãturile pe un document ce va ajunge la Premierul României. Lista cu semnãturile populaþiei a plecat azi, cu o delegaþie de la noi din zonã, spre Bucureºti, acolo unde urmeazã sã fie votat bugetul pentru anul viitor, tocmai pentru a determina Guvernul sã aloce bani ºi pentru finalizarea acestei artere rutiere ce leagã Uricaniul, prin Câmpu lui Neag, de Herculane. Acest drum a fost început prin 1999, când ministru al
ulterior, pentru cã exista un proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu au vrut continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã, iar animalele nu prea ar mai avea de suferit, spun cei care ºtiu cum stã treabã acum. Nu ne rãmânem decât sã semnãm petiþiile ce se aflã la primãrii, ori on-line.
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
fi prezent la acest moment aniversar, însã, a trimis salutãri celor ce promoveazã sportul ºi drumeþiile de munte în Parâng. „Domnul primar vã susþine foarte mult în tot ceea ce faceþi ºi prezenþa dumneavoastrã în viaþa Petroºaniului a adus o coloraturã deosebitã, care promoveazã natura, munþii ºi tot ce înseamã acest
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
transporturilor era Traian Bãsescu ºi, de atunci, s-a pierdut de câteva ori finanþarea, deºi, la un moment dat chiar au fost bani alocaþi, însã, ecologiºtii au blocat investiþia. Acum, lucrurile ar putea fi altfel, dacã întreaga comunitate îºi dã semnãtura, pentru cã sunt necesare cam 30.000 de adeziuni. În 2014 s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost prinºi în buget
colegi, cu o colecþie destul de bine conturatã de insigne turistice, doar pe tema montanã: florã montanã, cabane. Este una dintre primele acþiuni pe care le facem cu colegii de la Pro Parâng ºi mã bucur În mare parte, insignele vin din exterior. Noi avem o serie destul de bine conturatã, pe care le-am expus pe panouri, dar, din pãcate, toatã treaba s-a rupt ºi am rãmas la ediþia nr 20, la drumeþii montane”, a adãugat ºi Tiberiu Kelemen, preºedintele Asociaþiei Colecþionarilor de Insigne Primarul Tiberiu Iacob Ridzi nu a putut
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
ambient. Mai mult, domnul primar apreciazã foarte mult efortul de a avea ºi grupe de copii, care vin sã participe la diverse concursuri ºi pentru asta vã mulþumeºte”, a vorbit, în numele edilului, Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei Pro Urbis. Acþiunea de la finele sãptãmânii trecute s-a intitulat „Prietenii munþilor”, iar organizatorii spun cã oricine este bine-venit sã ia parte la proiectele lor, ce promoveazã turismul montan, sportul de iarnã, sau de varã, la acþiunile de protecþie a mediului, dar ºi ca voluntari. Diana MITRACHE
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Noiembrie 2017
Tinere din Petrila, sechestrate ºi obligate sã se prostitueze
oi proxeneþi sunt cercetaþi sub control judiciar D pentru comiterea infracþiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal ºi proxenetism.
Un tânãr de 26 de ani, din Hunedoara, împreunã cu o tânãrã de 28 de ani, din Petroºani, sunt suspectaþi cã au
sechestrat douã petrilence ºi le-au determinat sã se prostitueze într-un apartament din Deva. Suspecþii au fost reþinuþi de poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Deva ºi sunt cercetaþi sub control judiciar. ”În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã cele douã persoane (un tânãr de 26 de ani, din municipiul
Hunedoara ºi o tânãrã de 28 de ani, din municipiul Petroºani), în perioada august-noiembrie 2017, ar fi determinat ºi ar fi înlesnit practicarea prostituþiei de cãtre douã tinere în vârstã de 20 de ani, din Petrila. De asemenea, în perioada 20-23.11.2017, cele douã persoane nu ar fi permis celor douã tinere sã pãrãseascã apartamentul din municipiul Deva, ce a fost închiriat în scopul practicãrii prostituþiei”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Cei doi au fost depuºi în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã din cadrul Poliþiei Municipiului Deva, urmând a fi prezentaþi magistraþilor în vederea luãrii mãsurilor legale. Suspecþii riscã închisoarea pentru lipsire de libertate în mod ilegal ºi proxenetism. Maximilian GÂNJU
Bãtrân escrocat cu Spaima bãncilor, suspecþi într-o nouã peste 3000 de lei ”Poliþiºtii de investindividul a loviturã gaþii criminale din I acþionat
C
ei doi vulcãneni ajutaþi de un individ din Bistriþa, aflaþi dupã gratii, au operat ºi în Sebeº. Anchetatorii spun cã sunt suspecþi în trei spargeri de bancomate din care au furat peste 3000 de lei.
Aurel Stãnescu zis ”Diamant” (60 de ani) a fost arestat preventiv pentru furt calificat ºi tentativã dupã ce a fost prins alãturi de un tânãr de 27 de ani, Moise Talã, ambii din Vulcan, cã au forþat cel puþin zece bancomate din Craiova ºi Filiaºi, dar ºi aparate bancare de pe raza judeþului Gorj. Un al treilea complice, Daniel Codreanu (21 de ani) se aflã ºi el dupã gratii. Indivizii s-au ales cu un nou dosar penal ºi sunt cercetaþi de poliþiºtii din Sebeº dupã ce au atacat trei bancomate din localitate. ”Poliþiºtii de investigaþii criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Sebeº au identificat 3 bãrbaþi:
alãturi de alþi trei suspecþi ºi au lãsat un bãtrân fãrã 3200 de lei.
S.A, de 60 de ani ºi T.M., de 27 de ani, ambii din municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara ºi C.F. de 21 de ani din municipiul Brãila, persoane bãnuite de comiterea unui numãr de trei infracþiuni de furt calificat comise la data de 11.10.2017 din ATM-uri., din municipiul Sebeº, judeþul Alba”, spun anchetatorii. Spãrgãtorii de bancomate au reuºit sã fure 3350 de lei. Capul grupãrii de spãrgãtori, Aurel Stãnescu, abia a scãpat din puºcãrie dupã ce a executat o parte din condamnarea de doi ani ºi jumãtate pe care o primise tot pentru spargerea unor ATM-uri bancare din Petroºani. Maximilian GÂNJU
Cei trei suspecþi sunt cercetaþi penal pentru înºelãciune dupã ce s-au angajat sã facã o reparaþie la casa unui pensionar din Abrud, însã la final i-au cerut de trei ori suma cu care s-au înþeles la început. De teama celor trei, omul a plãtit ºi apoi a anunþat autotirãþile.
cadrul Poliþiei Oraºului Abrud, i-au identificat pe G.G. de 35 de ani din localitatea Fântânele, judeþul Mureº, G.T. de 19 ani din localitatea Brâu, judeþul Hunedoara, G.I. de 25 de ani din localitatea Târnãveni, judeþul Mureº ºi G.G. de 44 de ani din localitatea Fântânele, judeþul Mureº, ca persoane bãnuitã de comiterea unei înºelãciuni, faptã prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare de 2200 lei, în dauna
unui cetãþean din municipiul oraºul Abrud, judeþul Alba. Se pare cã, în data de 08.11.2017, în jurul orelor 09.30, în timp ce se afla la domiciliu, V.M. de 60 de ani din Abrud, a fost abordat de cãtre 4 persoane, care s-au oferit sã-i efectueze lucrãri de montare a jgheaburilor de evacuare a apei pluviale la locuinþa. Iniþial, s-a convenit ca partea vãtãmata sã le achite suma de 1000 lei, dar dupã
Distracþia lor se putea sfârºi tragic istracþia periculoasã D a unor minori lãsaþi nesupravegheaþi de pãrinþi putea avea urmãri grave. Poliþiºtii din Petroºani au intervenit de urgenþã. Amuzamentul unor minori lãsaþi nesupravegheaþi de pãrinþi se putea transforma într-o tragedie dacã poliþiºtii din Petroºani nu interveneau prompt.
Totul s-a întâmplat în zona de nord a municipiului, pe DN 66. Mai mulþi copii, la adãpostul întunericului, aruncau cu pietre în autoturismele aflate în trafic pe drumul naþional iar unul dintre ºoferi a
efectuarea unei parþi a lucrãrii, bãrbaþii i-au solicitat suma de 3200 lei”, spun anchetatorii. Dupã ce a plãtit cât au cerut indivizii, omul a constatat cã lucrãrile de montare a jgheaburilor au fost efectuate doar parþial ºi de slabã calitate. Poliþiºtii au reuºit sã dea de urma indivizilor ºi sã recupereze prejudiciul, dar au întocmit ºi un dosar penal pe numele lor pentru înºelãciune. Maximilian GÂNJU
anunþat autoritãþile. Distracþia a dus la avarierea uºoarã a unui autoturism. Alertat de incident, ºeful Poliþiei Petroºani a dispus ca o echipã sã ajungã de urgenþã în zonã ºi sã ia mãsuri. Totodatã, în perioada imediat urmãtoare, poliþiºtii din Petroºani vor derula o serie de acþiuni în cartierul respectiv prin care pãrinþii sã conºtientizeze cã pot fi traºi la rãspundere dacã nu-ºi supravegheazã copiii. Pe de altã parte, minorii care ar locui în zona strãzilor 1 Mai ºi Mãrãºeºti nu sunt la prima ispravã ce poate fi extrem de periculoasã pentru ºoferi. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Aºteptaþi la Prislop, la mormântul Sfântului Ardealului
eci de mii de pelerini Z din toatã þara sunt aºteptaþi la Prislop,
mâine, la manifestãrile de comemorare a 28 de ani de la moartea pãrintelui Arsenie Boca. Ceremonia religioasã ºi parastasul vor fi oficiate, cel mai probabil, în altarul în aer liber, ce este ridicat lângã biserica Mãnãstirii Prislop, astfel încât toþi credincioºii prezenþi la acest eveniment religios sã poatã participa. Supranumit „Sfântul Ardealului”, pãrintele Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic român al secolu-
Parcul din zona CAP Lupeni va avea ºi iluminat
L
ucrãrile de modernizare a parcului CAP din Lupeni au început de câteva sãptãmâni. Locaþia va dispune ºi de iluminat ornamental, iar pentru aceste lucrãri autoritãþile locale de la Lupeni au alocat suma de 36,000 de lei. Refacere branºament existent, refacere instalaþie de utilizare LEA+LES, refacere trasee ºi alimentare circuite, alimentare iluminat ornamental ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Noiembrie 2017
lui XX. Pãrintele a trecut la cele veºnice pe 28 noiembrie 1989 la Sinaia, judeþul Prahova, ºi a fost înmormântat la Mãnãstirea Prislop. Pelerinii vor putea circula mult mai uºor pe drumul care duce spre lãcaºul de cult, dupã ce carosabilul a fost lãrgit ºi asfaltat în cadrul unui proiect de modernizare finanþat de Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara. Peste 300.000 de pelerini vin anual la Mãnãstirea Prislop, situaþie care impunea dezvoltarea unei asemenea investiþii, a arãtat, vineri, preºedintele Consiliului
Judeþean (CJ) Hunedoara, Mircea Bobora, cu prilejul deschiderii oficiale a circulaþiei pe acest drum. ”Cei 300.000 de pelerini care vin, anual, la Mãnãstirea Prislop, viziteazã ºi alte obiective
turistice din judeþul Hunedoara. De aceea, apreciem cã investiþia a fost una foarte bunã pentru cã ajutã la dezvoltarea turisticã a judeþului”, a precizat Bobora.
Drumul a fost deschis oficial traficului rutier cu numai patru zile înainte de comemorarea a 28 de ani de la moartea pãrintelui Arsenie Boca, la Mãnãstirea Prislop fiind aºteptaþi, pe 28 noiembrie, câteva mii de oameni pentru a lua parte la slujba de pomenire ºi parastasul celui supranumit "Sfântul Ardealului". "Afluxul mare de pelerini a impus necesitatea reabilitãrii acestui drum, care se afla în condiþii tehnice precare. Este o realizare, dar ºi o binecuvântare pentru pelerinii care vin la Mãnãstirea Prislop
Lupeni, capitalã culturalã
Claudiu Bleonþ ºi Magda Catone joacã la Palatul Cultural
refacere priza de pãmânt sunt lucrãrile ce vor fi executate. “Am demarat lucrãrile la proiectul de reabilitare ºi modernizare a Parcului din Zona CAP. Aici va fi amenajatã o zonã de promenadã, o piaþetã ºi vor fi reamenajate locurile de joacã pentru copii”, spunea în urmã cu câteva sãptãmâni, Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cu paºi mici, municipiul Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea. Mai este încã de muncã, iar edilii au o agendã încãrcatã. Monika BACIU
ucian Resmeriþã continuã L proiectul “Lupeni, capitalã culturalã”, iniþiat de fostul primar Cristian Resmeriþã. Autoritãþile locale de la Lupeni, în colaborare cu Teatrul Dramatic ID Sîrbu Petroºani îi aduc pe scena palatului cultural pe artiºtii Claudiu Bleonþ ºi Magda Catone.
Astãzi, Palatul Cultural din Lupeni va fi gazda Asociaþiei Culturale Teatralis, care vã invitã la spectacolul „Un bãrbat ºi mai multe femei” din a cãrui distribuþie fac parte îndrãgiþii actori Magda Catone ºi Claudiu Bleonþ, spectacolul va avea loc începând cu ora 17.00. “Nu pot decât sã mã bucur cã proiectul nostru Lupeni Capitalã Culturalã a judeþului, se bucurã de un mare succes. Pot spune cã sala Palatului Cultural a devenit neîncãpãtoare chiar ºi la spectacolele la care cetãþenii municipiului
Lupeni trebuie sã plãteascã costul biletului, ceea ce înseamnã cã oamenii îºi doresc culturã, doresc evenimente care sã le bucure sufletul ºi sã le îmbogãþeascã bagajul de cunoºtinþe ºi acest lucru este valabil atât în rândul adulþilor cât ºi la copii. Spun asta pentru cã proiectul pe care noi l-am derulat în colaborare cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” în cadrul cãruia joia atât adulþii cât ºi
Defilare în costume tradiþionale ºi ample acþiuni de 1 Decembrie A
utoritãþile locale de la Petrila se pregãtesc pentru evenimentele dedicate Zilei Naþionale a României. Va avea loc o defilare în costume tradiþionale, dar ºi multe alte acþiuni. La finalul ceremoniei, petrilenii vor putea servi preparate tradiþionale ºi se vor putea încãlzi cu un ceai cald sau vin fiert. "Anul acesta ne dorim ca Ziua Naþionalã a României sã o petrecem aºa cum se cuvine ºi invit pe
din toate colþurile þãrii", a declarat purtãtorul de cuvânt al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, pãrintele Gabriel Miricescu. Modernizarea drumului spre Mãnãstirea Prislop a costat peste 6,3 milioane de lei, fãrã TVA, banii fiind alocaþi de la bugetul CJ Hunedoara. Pe o lungime de 7 kilometri, de la intrarea în Silvaºu de Jos, drumul a fost asfaltat, s-au construit ziduri de sprijin, iar pe o porþiune de un kilometru a fost amenajatã o bandã de refugiu pe care se va putea parca în cazul în care locurile existente lângã mãnãstire vor fi insuficiente. Maximilian GÂNJU
copii sunt invitaþi la teatru se bucurã de un real succes, sala este plinã a fost nevoie ca spectacolele sã se joace ºi de mai multe ori intro zi pentru cã numãrul doritorilor a fost foarte mare”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Luni, 27 noiembrieâ cetãþenii municipiului Lupeni sunt invitaþi din nou la teatru, la piesa „Un bãrbat ºi mai multe femei” din a cãrui distribuþie fac parte îndrãgiþii actori Magda Catone ºi Claudiu Bleonþ. Piesa de teatru se va juca cu casa închisã întrucât biletele au fost vândute în totalitate. Monika BACIU
toþi cetãþenii oraºului Petrila sã ni se alãture, sã fim împreunã în aceastã zi specialã, la 99 de ani de la Marea Unire de la 1918, sã cinstim memoria înaintaºilor noºtri luptãtori pentru unitate naþionalã", spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. La finalul manifestãrilor culturale, participanþii sunt aºteptaþi sã deguste din preparatele tradiþionale, dar ºi sã bea ceai cald sau vin fiert. Monika BACIU
Nu colectãm selectiv gunoiul ºi nici nu am închis total toate gropile
A
bia a fost transferat gunoiul din Colonia Petroºaniului, locaþia fiind acum curãþatã de deºeurile care au exasperat populaþia din aceastã parte a Vãii Jiului, dar pentru cã suntem la finele lui 2017, toate gropile din Vale ar fi trebuit sã fie închise. Lucrurile nu stau tocmai aºa ºi la Vulcan încã nu a fost definitivat proiectul de închidere ºi ecologizare a deponeului de acolo. Urma ca taluzarea sã se termine la Vulcan, pânã la finele acestui an, iar populaþia sã colecteze selectiv. Nici pomenealã ca lucrurile sã se aºeze ºi poluarea cu deºeuri menajere este vizibilã peste tot. Abia în septembrie 2017, municipalitatea din Vulcan a reuºit sã aprobe, în consiliul local, un schimb de terenuri cu Complexul Energetic Hunedoara, respectiv cu Termocentrala Paroºeni, pentru cã acolo sã poatã începe ecologizarea. Potrivit documentelor oficiale, „Se
aprobã schimbul de terenuri între U.A.T. Municipiul Vulcan ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. Municipiul Vulcan cedeazã Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. terenul în suprafaþã 19.792 mp, ce aparþine domeniului privat al municipiului, înscris în CF nr. 61999 Vulcan, nr. cadastral 61999 (lotul 1) ºi CF nr.62000 Vulcan, nr. cadastral 62000 (lotul 2) având o valoare de 101 635 RON. Societatea Complexul Energetic Hunedoara cedeazã U.A.T. Municipiul Vulcan – domeniul public, terenul în suprafaþã de 19.792 mp, înscris în CF nr. 60598, nr. cadastral 60598 (lotul 1) ºi CF nr. 60597, nr. cadastral 60597, (lotul 2), având o valoare de 101 580 RON”, se aratã în hotãrârea Consiliului Local Vulcan”
C
ine colecteazã selectiv?
Am primit clopote colorate, tocmai ca sã depozitãm gunoiul menajer pe sortimente, dar tot e
nevoie de oameni care sã sorteze mizeriile ce sunt aruncate la gunoi. Situaþia nu s-a schimbat niciodatã pânã acum ºi nimeni nu aruncã gunoiul la tomberon pe acest principiu. Asta, deºi s-au cheltuit, ºi nu o datã, bani pentru conºtientizarea populaþiei, iar cel puþin un ONG a implementat un proiect ce a avut, ca grup-þintã, elevii. Teoretic ºtim ce e de fãcut. Practic, nu facem nimic. „De ce sã îl strâng eu în casã în 3 pungi, când aici, la ghenã, nu am tomberoane separate? Maºina care le ia, oricum le varsã în aceiaºi cuvã pe toate. Deci? Nu ne mai obosim”, este replica celor ce duc gunoiul menajer nesortat, indiferent de oraº.
B
ani europeni, pentru gunoaiele noastre
Aproape 20 de milioane de euro au fost alocaþi pentru închiderea unor gropi de gunoi din judeþul Hunedoara. Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa ºi alte localitãþi ale judeþului Hunedoara nu mai primesc deºeuri menajere. Consiliul Judeþean
Hunedoara a demarat, prin 2012, un proiect prin care are în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Este vorba de depozitele urbane neconforme de la Aninoasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie. Principalele condiþii financiare ºi modalitãþi de platã ºi/sau trimitere la dispoziþiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat/ buget local. Valoarea proiectului pentru închiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR. Conform reprezentanþilor Ministerului Mediului, “Toate obligaþiile privind funcþionarea/ închiderea depozitelor de deºeuri municipale, revin autoritãþilor administraþiei publice locale conform legislaþiei în vigoare iar în cazul unei condamnãri acestea au responsabilitatea atât a conformãrii cu prevederile legale cât ºi suportarea sancþiunilor pecuniare”, aratã oficialii Ministerului Mediului. Comisia Europeanã a decis, în data de 15 februarie 2017, sã acþioneze în judecatã România la Curtea Europeanã de Justiþie (CEJ) pentru cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã 68 de depozitele municipale de gunoaie neconforme, care reprezintã un risc serios pentru sãnãtatea oamenilor ºi mediu. Mãsuri similare au
Traficul rutier pe strada Lunca ar putea fi restricþionat onsilierii locali de la Petroºani C vor dezbate un proiect care prevede restricþionarea traficului rutier pe strada Lunca.
Dacã proiectul va fi aprobat, restricþiile vor fi impuse doar în zilele de duminicã, atunci când în parcarea de la stadionul Jiul, dar ºi pe arterã are loc târgul sãptãmânal de produse tradiþionale. “Aprobã restricþionarea traficului rutier pe strada Luncã, în fiecare zi de duminicã, între orele 7:30-
14:00, pe sectorul de drum cuprins între intrarea în Complexul Sportiv Jiul Petroºani ºi intesecþia strãzilor Anton Pann-Tudor Vladimirescu. Va fi asigurat accesul auto spre locuinþe al cetãþenilor care locuiesc în zonã”, aratã propunerea. Edilii s-au gândit la aceastã mãsurã dupã ce au fost nevoiþi sã îi scoatã de comercianþi de pe baza sportivã. În vederea instituirii restricþiilor existã ºi un aviz favorabil al Poliþiei Române.
Rãmâne însã la latitudinea consilierilor locali dacã voteazã proiectul de hotãrâre. Monika BACIU
fost adoptate deja împotriva altor ºase state membre, respectiv: Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia ºi Slovacia, iar Curtea Europeanã de Justiþie a emis hotãrâri care condamnã Bulgaria, Cipru ºi Spania.Tot Comisia Europeanã precizeazã cã, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuºit sã ia mãsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aºa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligatã sã închidã sau sã reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme pânã la data de 16 iulie 2009. Anterior, Ministerul Mediului avertiza
cã România riscã sã plãteascã, începând din acest an, o amendã de 124.000 de euro pe zi pentru faptul cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã depozitele municipale.Þara noastrã are termen, pânã la finalul anului 2017, sã închidã 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevãzute pentru închiderea treptatã a depozitelor de deºeuri neconforme sunt programate la fiecare datã de 16 iulie ale fiecãrui an, pânã în 2017. În caz contrar, ar putea primi sancþiuni din partea forului european. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Aºteptaþi la Prislop, la mormântul Sfântului Ardealului
eci de mii de pelerini Z din toatã þara sunt aºteptaþi la Prislop,
mâine, la manifestãrile de comemorare a 28 de ani de la moartea pãrintelui Arsenie Boca. Ceremonia religioasã ºi parastasul vor fi oficiate, cel mai probabil, în altarul în aer liber, ce este ridicat lângã biserica Mãnãstirii Prislop, astfel încât toþi credincioºii prezenþi la acest eveniment religios sã poatã participa. Supranumit „Sfântul Ardealului”, pãrintele Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic român al secolu-
Parcul din zona CAP Lupeni va avea ºi iluminat
L
ucrãrile de modernizare a parcului CAP din Lupeni au început de câteva sãptãmâni. Locaþia va dispune ºi de iluminat ornamental, iar pentru aceste lucrãri autoritãþile locale de la Lupeni au alocat suma de 36,000 de lei. Refacere branºament existent, refacere instalaþie de utilizare LEA+LES, refacere trasee ºi alimentare circuite, alimentare iluminat ornamental ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Noiembrie 2017
lui XX. Pãrintele a trecut la cele veºnice pe 28 noiembrie 1989 la Sinaia, judeþul Prahova, ºi a fost înmormântat la Mãnãstirea Prislop. Pelerinii vor putea circula mult mai uºor pe drumul care duce spre lãcaºul de cult, dupã ce carosabilul a fost lãrgit ºi asfaltat în cadrul unui proiect de modernizare finanþat de Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara. Peste 300.000 de pelerini vin anual la Mãnãstirea Prislop, situaþie care impunea dezvoltarea unei asemenea investiþii, a arãtat, vineri, preºedintele Consiliului
Judeþean (CJ) Hunedoara, Mircea Bobora, cu prilejul deschiderii oficiale a circulaþiei pe acest drum. ”Cei 300.000 de pelerini care vin, anual, la Mãnãstirea Prislop, viziteazã ºi alte obiective
turistice din judeþul Hunedoara. De aceea, apreciem cã investiþia a fost una foarte bunã pentru cã ajutã la dezvoltarea turisticã a judeþului”, a precizat Bobora.
Drumul a fost deschis oficial traficului rutier cu numai patru zile înainte de comemorarea a 28 de ani de la moartea pãrintelui Arsenie Boca, la Mãnãstirea Prislop fiind aºteptaþi, pe 28 noiembrie, câteva mii de oameni pentru a lua parte la slujba de pomenire ºi parastasul celui supranumit "Sfântul Ardealului". "Afluxul mare de pelerini a impus necesitatea reabilitãrii acestui drum, care se afla în condiþii tehnice precare. Este o realizare, dar ºi o binecuvântare pentru pelerinii care vin la Mãnãstirea Prislop
Lupeni, capitalã culturalã
Claudiu Bleonþ ºi Magda Catone joacã la Palatul Cultural
refacere priza de pãmânt sunt lucrãrile ce vor fi executate. “Am demarat lucrãrile la proiectul de reabilitare ºi modernizare a Parcului din Zona CAP. Aici va fi amenajatã o zonã de promenadã, o piaþetã ºi vor fi reamenajate locurile de joacã pentru copii”, spunea în urmã cu câteva sãptãmâni, Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cu paºi mici, municipiul Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea. Mai este încã de muncã, iar edilii au o agendã încãrcatã. Monika BACIU
ucian Resmeriþã continuã L proiectul “Lupeni, capitalã culturalã”, iniþiat de fostul primar Cristian Resmeriþã. Autoritãþile locale de la Lupeni, în colaborare cu Teatrul Dramatic ID Sîrbu Petroºani îi aduc pe scena palatului cultural pe artiºtii Claudiu Bleonþ ºi Magda Catone.
Astãzi, Palatul Cultural din Lupeni va fi gazda Asociaþiei Culturale Teatralis, care vã invitã la spectacolul „Un bãrbat ºi mai multe femei” din a cãrui distribuþie fac parte îndrãgiþii actori Magda Catone ºi Claudiu Bleonþ, spectacolul va avea loc începând cu ora 17.00. “Nu pot decât sã mã bucur cã proiectul nostru Lupeni Capitalã Culturalã a judeþului, se bucurã de un mare succes. Pot spune cã sala Palatului Cultural a devenit neîncãpãtoare chiar ºi la spectacolele la care cetãþenii municipiului
Lupeni trebuie sã plãteascã costul biletului, ceea ce înseamnã cã oamenii îºi doresc culturã, doresc evenimente care sã le bucure sufletul ºi sã le îmbogãþeascã bagajul de cunoºtinþe ºi acest lucru este valabil atât în rândul adulþilor cât ºi la copii. Spun asta pentru cã proiectul pe care noi l-am derulat în colaborare cu Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” în cadrul cãruia joia atât adulþii cât ºi
Defilare în costume tradiþionale ºi ample acþiuni de 1 Decembrie A
utoritãþile locale de la Petrila se pregãtesc pentru evenimentele dedicate Zilei Naþionale a României. Va avea loc o defilare în costume tradiþionale, dar ºi multe alte acþiuni. La finalul ceremoniei, petrilenii vor putea servi preparate tradiþionale ºi se vor putea încãlzi cu un ceai cald sau vin fiert. "Anul acesta ne dorim ca Ziua Naþionalã a României sã o petrecem aºa cum se cuvine ºi invit pe
din toate colþurile þãrii", a declarat purtãtorul de cuvânt al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, pãrintele Gabriel Miricescu. Modernizarea drumului spre Mãnãstirea Prislop a costat peste 6,3 milioane de lei, fãrã TVA, banii fiind alocaþi de la bugetul CJ Hunedoara. Pe o lungime de 7 kilometri, de la intrarea în Silvaºu de Jos, drumul a fost asfaltat, s-au construit ziduri de sprijin, iar pe o porþiune de un kilometru a fost amenajatã o bandã de refugiu pe care se va putea parca în cazul în care locurile existente lângã mãnãstire vor fi insuficiente. Maximilian GÂNJU
copii sunt invitaþi la teatru se bucurã de un real succes, sala este plinã a fost nevoie ca spectacolele sã se joace ºi de mai multe ori intro zi pentru cã numãrul doritorilor a fost foarte mare”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Luni, 27 noiembrieâ cetãþenii municipiului Lupeni sunt invitaþi din nou la teatru, la piesa „Un bãrbat ºi mai multe femei” din a cãrui distribuþie fac parte îndrãgiþii actori Magda Catone ºi Claudiu Bleonþ. Piesa de teatru se va juca cu casa închisã întrucât biletele au fost vândute în totalitate. Monika BACIU
toþi cetãþenii oraºului Petrila sã ni se alãture, sã fim împreunã în aceastã zi specialã, la 99 de ani de la Marea Unire de la 1918, sã cinstim memoria înaintaºilor noºtri luptãtori pentru unitate naþionalã", spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. La finalul manifestãrilor culturale, participanþii sunt aºteptaþi sã deguste din preparatele tradiþionale, dar ºi sã bea ceai cald sau vin fiert. Monika BACIU
Nu colectãm selectiv gunoiul ºi nici nu am închis total toate gropile
A
bia a fost transferat gunoiul din Colonia Petroºaniului, locaþia fiind acum curãþatã de deºeurile care au exasperat populaþia din aceastã parte a Vãii Jiului, dar pentru cã suntem la finele lui 2017, toate gropile din Vale ar fi trebuit sã fie închise. Lucrurile nu stau tocmai aºa ºi la Vulcan încã nu a fost definitivat proiectul de închidere ºi ecologizare a deponeului de acolo. Urma ca taluzarea sã se termine la Vulcan, pânã la finele acestui an, iar populaþia sã colecteze selectiv. Nici pomenealã ca lucrurile sã se aºeze ºi poluarea cu deºeuri menajere este vizibilã peste tot. Abia în septembrie 2017, municipalitatea din Vulcan a reuºit sã aprobe, în consiliul local, un schimb de terenuri cu Complexul Energetic Hunedoara, respectiv cu Termocentrala Paroºeni, pentru cã acolo sã poatã începe ecologizarea. Potrivit documentelor oficiale, „Se
aprobã schimbul de terenuri între U.A.T. Municipiul Vulcan ºi Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. Municipiul Vulcan cedeazã Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. terenul în suprafaþã 19.792 mp, ce aparþine domeniului privat al municipiului, înscris în CF nr. 61999 Vulcan, nr. cadastral 61999 (lotul 1) ºi CF nr.62000 Vulcan, nr. cadastral 62000 (lotul 2) având o valoare de 101 635 RON. Societatea Complexul Energetic Hunedoara cedeazã U.A.T. Municipiul Vulcan – domeniul public, terenul în suprafaþã de 19.792 mp, înscris în CF nr. 60598, nr. cadastral 60598 (lotul 1) ºi CF nr. 60597, nr. cadastral 60597, (lotul 2), având o valoare de 101 580 RON”, se aratã în hotãrârea Consiliului Local Vulcan”
C
ine colecteazã selectiv?
Am primit clopote colorate, tocmai ca sã depozitãm gunoiul menajer pe sortimente, dar tot e
nevoie de oameni care sã sorteze mizeriile ce sunt aruncate la gunoi. Situaþia nu s-a schimbat niciodatã pânã acum ºi nimeni nu aruncã gunoiul la tomberon pe acest principiu. Asta, deºi s-au cheltuit, ºi nu o datã, bani pentru conºtientizarea populaþiei, iar cel puþin un ONG a implementat un proiect ce a avut, ca grup-þintã, elevii. Teoretic ºtim ce e de fãcut. Practic, nu facem nimic. „De ce sã îl strâng eu în casã în 3 pungi, când aici, la ghenã, nu am tomberoane separate? Maºina care le ia, oricum le varsã în aceiaºi cuvã pe toate. Deci? Nu ne mai obosim”, este replica celor ce duc gunoiul menajer nesortat, indiferent de oraº.
B
ani europeni, pentru gunoaiele noastre
Aproape 20 de milioane de euro au fost alocaþi pentru închiderea unor gropi de gunoi din judeþul Hunedoara. Gropile de gunoi din Petrila, Lupeni, Aninoasa ºi alte localitãþi ale judeþului Hunedoara nu mai primesc deºeuri menajere. Consiliul Judeþean
Hunedoara a demarat, prin 2012, un proiect prin care are în vedere închiderea depozitelor urbane neconforme în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Este vorba de depozitele urbane neconforme de la Aninoasa, Petrila, Lupeni, Haþeg, Cãlan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie. Principalele condiþii financiare ºi modalitãþi de platã ºi/sau trimitere la dispoziþiile relevante provin de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) buget de stat/ buget local. Valoarea proiectului pentru închiderea acestor gropi de gunoi este de 17.520.870,00 EUR. Conform reprezentanþilor Ministerului Mediului, “Toate obligaþiile privind funcþionarea/ închiderea depozitelor de deºeuri municipale, revin autoritãþilor administraþiei publice locale conform legislaþiei în vigoare iar în cazul unei condamnãri acestea au responsabilitatea atât a conformãrii cu prevederile legale cât ºi suportarea sancþiunilor pecuniare”, aratã oficialii Ministerului Mediului. Comisia Europeanã a decis, în data de 15 februarie 2017, sã acþioneze în judecatã România la Curtea Europeanã de Justiþie (CEJ) pentru cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã 68 de depozitele municipale de gunoaie neconforme, care reprezintã un risc serios pentru sãnãtatea oamenilor ºi mediu. Mãsuri similare au
Traficul rutier pe strada Lunca ar putea fi restricþionat onsilierii locali de la Petroºani C vor dezbate un proiect care prevede restricþionarea traficului rutier pe strada Lunca.
Dacã proiectul va fi aprobat, restricþiile vor fi impuse doar în zilele de duminicã, atunci când în parcarea de la stadionul Jiul, dar ºi pe arterã are loc târgul sãptãmânal de produse tradiþionale. “Aprobã restricþionarea traficului rutier pe strada Luncã, în fiecare zi de duminicã, între orele 7:30-
14:00, pe sectorul de drum cuprins între intrarea în Complexul Sportiv Jiul Petroºani ºi intesecþia strãzilor Anton Pann-Tudor Vladimirescu. Va fi asigurat accesul auto spre locuinþe al cetãþenilor care locuiesc în zonã”, aratã propunerea. Edilii s-au gândit la aceastã mãsurã dupã ce au fost nevoiþi sã îi scoatã de comercianþi de pe baza sportivã. În vederea instituirii restricþiilor existã ºi un aviz favorabil al Poliþiei Române.
Rãmâne însã la latitudinea consilierilor locali dacã voteazã proiectul de hotãrâre. Monika BACIU
fost adoptate deja împotriva altor ºase state membre, respectiv: Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia ºi Slovacia, iar Curtea Europeanã de Justiþie a emis hotãrâri care condamnã Bulgaria, Cipru ºi Spania.Tot Comisia Europeanã precizeazã cã, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuºit sã ia mãsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aºa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligatã sã închidã sau sã reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme pânã la data de 16 iulie 2009. Anterior, Ministerul Mediului avertiza
cã România riscã sã plãteascã, începând din acest an, o amendã de 124.000 de euro pe zi pentru faptul cã autoritãþile nu au reuºit sã închidã depozitele municipale.Þara noastrã are termen, pânã la finalul anului 2017, sã închidã 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevãzute pentru închiderea treptatã a depozitelor de deºeuri neconforme sunt programate la fiecare datã de 16 iulie ale fiecãrui an, pânã în 2017. În caz contrar, ar putea primi sancþiuni din partea forului european. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Noiembrie 2017
Scapã cine poate! Pericol la Petrila
T
recerea de la nivel cu calea feratã, care desparte în douã singura cale de acces spre Petrila nu mai este semnalizatã. Situaþia treneazã de cel puþin o lunã ºi asta, dupã ce hoþii au furat niºte contactori foarte scumpi. Edilii au fãcut reclamaþie, însã, abia în urmãtoarele 10 zile, semaforul ar putea sã funcþioneze, ca sã semnalizeze trecerea trenului. Cum se face
acum? Ne explicã viceprimarul din Petrila, care a vãzut cu ochii lui cum a rãmas cutia contactorilor, dupã ce fost forþatã cu
o rangã. „Au adus un impiegat de miºcare acolo ºi, de fiecare datã când trece trenul, opreºte acel om,
circulaþia”, a spus Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Hoþii au fãcut o pagubã imensã ºi, în plus, au pus în pericol
ºoferii care ar urma sã treacã pe acolo, fãrã sã se poatã asigura cã trece trenul ce duce cãrbune de la mina Lonea, ori la cursa de întoarcere, aduce vagoanele goale. Poliþia cautã, însã, ºi acum hoþii. „S-au sustras 10 contactori, care valoreazã destul de mult. Suma totalã se ridicã la 25.000 de lei, pentru fiecare contactor fiind de 2.500 de lei. Nu ºtim pentru ce au putut sã fie furaþi, pentru cã au foarte puþin cupru. Au ºi ceva argint, dar se face o anchetã. Ancheta este
Marius Surgent, deputat ALDE Hunedoara:
Existã o preocupare concretã de a rezolva problemele sistemului penitenciar din România Dezbaterea vizând situaþia penitenciarelor din România, ce a avut loc în Camera Deputaþilor, a scos în evidenþã faptul cã situaþia din penitenciare este una istoricã, dupã cum a fost catalogatã de ministrul Jusþiþiei. Mai mult, ministrul Justiþiei Tudorel Toader, le-a atras atenþia parlamentarilor cã fondul problemelor existente pe tema acestui subiect este unul extrem de sensibil ºi extrem de important.
E
xecutivul a demarat implementarea unor soluþii concrete
Printre parlamentarii care au luat cuvântul la aceastã dezbatere s-a aflat ºi Marius Surgent, deputat ALDE. Acesta a arãtat faptul cã acest guvern a demarat o serie de proiecte ce vizeazã îmbunãtãþirea condiþiilor din penitenciare, iar din 2018 vor fi înfiinþate spaþii noi de cazare. " Existã o
propunere ce vizezazã ca începând de anul viitor sã fie înfiinþate 1.421 de noi locuri de cazare în câteva unitãþi penitenciare. Concomitent, se continuã modernizarea la standarde europene a locurilor de cazare, existente deja în sistemul penitenciar. Încã din aceastã toamnã au fost date în folosinþã cele 200 de locuri de la Penitenciarul Bacãu, în decembrie 200 de locuri la Penitenciarul Giurgiu, 500 de locuri în proces de modernizare la Penitenciarul Deva", a spus Marius Surgent.
E
xistã o preocupare concretã de a rezolva aceste probleme
“Nu cu mult timp în urmã, Executivul a discutat despre posibilitatea implementãrii unor soluþii concrete pentru problemele din penitenciare. Astfel, principalele teme ale dis-
cuþiilor au vizat: repunerea unor acte normative în circuitul de aprobare; îmbunãtãþirea condiþiilor de lucru; eliminarea deficienþelor din legislaþie privind salariile ºi pensiile; necesitatea suplimentãrii veniturilor sistemului penitenciar, prin reînfiinþarea întreprinderilor penitenciare. La o primã estimare, un numãr de 20-25 de întreprinderi înfiinþate în penitenciare, pornind de la capacitãþile existente, ar putea da de lucru unui numãr de 6.000-8.000 de deþinuþi, în condiþii de siguranþã ºi cu utilizarea unui numãr de personal de supraveghere sensibil redus faþã de punctele de lucru exterioare. Toate acestea ne aratã cã existã o preocupare concretã de a rezolva problemele reale cu care se confruntã sistemul penitenciar din România”, a precizat deputatul hunedorean.
Prins cu 137 de km/orã în localitate P
oliþiºtii rutieri hunedoreni au reþinut, în trei ore, 9 permise de conducere ºi au aplicat 29 de sancþiuni contravenþionale, în urma unei acþiuni pentru creºterea siguranþei rutiere, ce a avut loc pe DN76.
Acþiunea a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute pe parcursul a doar 3 ore pe DN76 (Deva-Brad-limitã jud. Arad). Cu aceastã ocazie, aparatul radar a înregistrat un conducãtor auto ce rula, pe raza localitãþii Târnava de Criº, cu viteza de 137 km/h. În cazul bãrbatului, pentru depãºirea vitezei maxime legale admise cu mai mult de 50 km/h, a fost aplicatã o sancþiune contravenþionalã în valoare de 1305
lei ºi a fost luatã mãsura complementarã a suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule, pe drumurile publice. Din fericire, nu au fost constatate abateri de naturã infracþionalã ºi nu s-au înregistrat, în intervalul menþionat, evenimente rutiere grave. Pentru a preveni producerea unor evenimente nedorite, sfãtuim conducãtorii auto sã
manifeste prudenþã sporitã la volan, sã reducã viteza de deplasare, sã mãreascã distanþa de siguranþã faþã de vehiculele care ruleazã în faþã, sã foloseascã luminile de întâlnire ziua pe toate categoriile de drumuri ºi sã nu se hazardeze în efectuarea unor manevre riscante în trafic.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
P
în desfãºurare”, a mai explicat Dorin Curtean. Nu este prima datã când se întâmplã asta la Petrila, însã, ºoferii sunt sfãtuiþi sã fie mai atenþi. În plus, acum va fi montat un avertizor acustic, aºa încât sã poatã fi auzit de ºoferii aflaþi în trafic. Potrivit responsabililor de la Prestserv, de care aparþine acest sistem de transport pe calea feratã, contactorii ar urma sã vinã în vreo 10 zile, iar apoi va fi remontat ºi sistemul de avertizare cu semafor. Diana MITRACHE
arlamentarii ALDE sprijinã demersurile guvernului
La finalul discursului sãu, deputatul Marius Surgent le-a atras atenþia parlamentarilor care au solicitat aceastã dezbatere, cã trateazã superficial ºi populist problemele sistemului penitenciar din România. “Astãzi, unii vã manifestaþi îngrijorarea cu privire la rezolvarea situaþiei dinpenitenciare. Dar unde eraþi în ziua de 11 octombrie 2016,când, în Parlamentul României, a fost dezbãtutã moþiunea simplã determinatã de faptul cã ministrul justiþiei de atunci a recunoscut în faþa CSM cã a minþit la CEDO în legãturã cu situaþia penitenciarelor din România? Þinând cont de toate acestea, precum ºi de cele prezentate de cãtre domnul ministru al justiþiei, cred cã aþi invocat astãzi aceastã temã, situaþia penitenciarelor din România, la modul superficial ºi puþin cam populist. Noi, cei din ALDE, vom sprijini orice iniþiativã care sã ducã la crearea de condiþii normale ºi civilizate pentru cei care se aflã în privare temporarã de libertate.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Noiembrie 2017
Activitatea minierã din Valea Jiului revitalizatã printr-o investiþie foarte importantã
M
inisterul Energiei pregãteºte un plan de revitalizare a activitãþii miniere prin investiþii "importante", mai ales în schimbarea tehnologiei de extracþie. Potrivit ministrului Toma Petcu în afara programului de
închidere a minelor deja stabilit nu se mai închide vreo minã, în
condiþiile în care a fost întocmit un plan de reorganizare ºi revi-
talizare a mineritului în Valea Jiului ºi la Mintia ºi Paroºeni.
"Ne-am axat în aceastã perioadã ºi am reuºit împreunã cu domnul secretar de stat Viºan sã punem pe masa premierului un plan de reorganizare ºi revitalizare a activitãþii de minerit în Valea Jiului, dar ºi în zona de producþie pentru Mintia ºi Paroºeni. (...) În afarã de ceea s-a stabilit prin programul de închidere, nu stabilim sã închidem nicio minã, ba din con-
trã, printr-un program pe care l-a scris dl. Viºan împreunã cu toatã echipa de specialiºti de la Ministerul Energiei, dar ºi specialiºti de la INSEMEX ºi Universitatea din Petroºani, dorim sã revitalizãm aceastã activitate minierã, printr-o investiþie foarte importantã în zona de minerit ºi mai ales în schimbarea tehnologiei de extracþie", a declarat Petcu.
Buhãescu: “Numa’ mincinoºi s-au Achiziþiile publice mai ocupat de închiderea minei Uricani” mici de 13.000 de lei nu
O
raºul Uricani rãmâne fãrã ultima minã ºi acum primarul spune cã nici planul de închidere nu e fãcut convenabil. Mai mult, îi numeºte, clar, mincinoºi, pe cei care au fãcut planul de închidere, pentru cã nu au þinut cont de ce dorea oraºul. „Programul de închidere a fost fãcut de un domn Solschi, care era pe la un institut de proiectãri. Un mincinos, pe care îl fac public mincinos, care nu a þinut cont de punctul nostru de vedere, pentru cã acolo am dori sã pregãtim un parc tehnologic, sau industrial, dar mãcar partea de închidere am dori sã o pregãtim, aºa cât sã ne ducã pânã acolo. Din pãcate, au urmat numai mincinoºi, iar ultimul, chiar
dacã era PSD-ist, un domn Anghel. ªi el ne-a minþit ºi noi am fãcut ºi o ºedinþã de consiliu, unde am stabilit ce dorim sã rãmânã acolo. Mai avem un nou director, dar încercãm acum sã salvãm ce putem”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primar al oraºului Uricani Spre deosebire de Petrila, unde pentru planul de închidere, s-au fãcut mai multe modificãri, aºa încât sã fie pãstrate câteva clãdiri,
la mina Uricani, primarul zice cã ar vrea maxim douã, pe care sã le pregãteascã drept hale, sau poate nici acelea nu sunt neapãrat necesare, ci doar utilitãþile. „Nu vrem sã pãstrãm nici sediul administrativ, niciun fel de clãdire. Eventual cele douã ateliere ºi acolo vorbim de infrastructura, cã acolo tot ce înseamnã tablã, acoperiº, putem face hale industriale, pentru cã au deja acele structuri metalice puternice, canalizare ºi dacã nu, sã avem terenul curat, cu utilitãþile pregãtite”, mai afirmã primarul. Mina Uricani va fi închisã în 2018, ea fiind ultima din aceastã parte a Vãii Jiului. Aici, s-au închis pe rând, mina Valea de Brazi, Câmpu lui Neag ºi oraºul, unul creat ca monoindustrial, îºi pune nãdejdea în turism ºi deschiderea spre Herculane.
vor mai fi obligatorii a fi realizate prin SEAP
A
chiziþiile publice a cãror valoare este mai micã de 13.000 de lei nu vor mai fi obligatorii a fi realizate prin Sistemul Electronic de Achiziþii Publice (SEAP), a anunþat ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica.
"La nivelul Guvernului se intenþioneazã modificarea legislaþiei achiziþiilor publice cu respectarea prevederilor din regulament ºi din directivã. Pânã la sfârºitul anului aceste modificãri intenþionãm sã le realizãm, actele normative sunt deja pe circuit. Am obligat toþi primarii ca atunci când vor sã schimbe un bec, sã repare un calorifer într-o ºcoalã, investiþii minime, sã meargã în SEAP. Procedura este dificilã ºi de Diana MITRACHE multe ori intervenþia este
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
necesarã imediat ºi aici va exista un prag pânã la care nu îi vom mai obliga sã facã acest lucru, nu îi vom mai chinui cu aceastã procedurã", a afirmat Nica. De asemenea, el a subliniat cã Guvernul are în vedere simplificarea procedurilor pentru obþinerea avizelor din partea Unitãþii pentru Coordonarea ºi Verificarea Achiziþiilor Publice (UCVAP). "Vrem sã simplificãm procedura privind activitatea UCVAP, acolo unde, datoritã personalului insuficient, mulþi dintre primarii prezenþi aici, la o procedurã de achiziþie publicã aºteptau sãptãmâni întregi sau poate chiar luni prezenþa acestor observator. Nu înseamnã cã nu vom mai exista aceste verificãri, dar nu vor mai fi prezenþi la orice etapã a procesului", a adãugat Nica.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
CÂND FOTBALUL DEVINE ABATOR... Am zis întodeauna cã nimic nu poate fi mai duºmãnos decât un meci Dinamo – Steaua, ori Poli Timiºoara – U.T.A., sau prin anii '60, Jiul – Minerul Lupeni. Dar ce s-a vãzut la derby-ul Madrid-ului, Atletico –
Real (0-0), întrece orice închipuire. A fost o partidã în care în timp ce unii jucau fotbalul acela artistic, Real, ceilalþi, adicã Atletico, au abordat un sport din Evul Mediu cu iz de încãierare prin vreun
Ferentari sau altã mahala. Fiecare a învãþat de la profesorul sãu: de la Zinedine Zidane, dragostea pentru fotbalul artã practicat la Bordeaux, Juventus Torino ori Real Madrid, sau Diego Simeone, ruperea de oase pe care individul o practica pe la Velez Sarsfield, Pisa, Lazio, Inter sau Atletico. Atletico Madrid practicã sub dictatura
Simeone un fotbal precum dai cu barda într-un abator, datul la gioale pânã sar toate piuliþele ºi sângele pe nas. Henþurile jenante fãcute de Juanfran, lovirea unui adversar cãzut la pãmânt de bruta numitã Correa, gestul nemernic comis de Luis Hernandez asupra lui Sergio Ramos, umplut de sânge, toate astea au fãcut parte dintr-un
regulament de fotbal propriu noului stadion a lui Atletico Madrid: fracturã de piramidã nazalã „rezolvatã” cu out de poartã !? Acest nenorocit de arbitru, David Borbalan s-a dovedit o mizerie umanã, aprobatã de milioane de telespectatori. Simeone, Atletico, Borbalan, sau conspiraþia ruºinii.
Cinci decenii de viaþã, trei decenii la Jiul!
TONI SEDECARU, OMUL CARE A ÎNVINS MOARTEA! T
oni Ionel Sedecaru, în prezent observator al AJF Hunedoara, a avut o viaþã zbuciumatã. Dar cursul vieþii sale a luat o turnurã bruscã, în urmã cu 25 de ani, cînd un grav accident de maºinã avea sã îi schimbe traseul unei cariere ce se anunþa excepþionalã.
De la handbal la fotbal! Nãscut în nordul Moldovei, la Vatra Dornei, pe 28 noiembrie 1967 (în aceeaºi zi ºi lunã cu celebrul filozof Fr. Engels ºi actorul Colea Rãutu !), Toni a iubit de mic sportul, dar nu fotbalul ci handbalul, pe care l-a practicat, ca junior, pânã la nivelul echipei Naþionale ! Acolo, l-a avut ca antrenor pe Cornel Oþelea, cel pe care îl va întâlni la Steaua, câþiva ani mai târziu, când Oþelea era preºedinte. Dar apoi, Toni îºi schimbã
opþiunea ºi trece la fotbal, unde, la 16 ani, este luat direct la divizionara „C” Minerul Vatra Dornei, cu care reuºeºte promovarea în Divizia „B”, câºtigând seria I, cu un avans de douã puncte faþã de ocupanta locului II, Siretul Paºcani. În sezonul 1984-1985, antrenorul Alexandru Lazãr îl duce la un trial la Vaslui, unde celebrul Gheorghe Ola îl remarcã, incuzându-l imediat în Lotul UEFA '86, unde va juca la Naþionala de juniori timp de doi ani, fiind coleg, printre alþii, cu Prunea, Dan Petrescu sau Gicã Popescu.
Refuzã Steaua, alege Jiul Într-un meci amical al juniorilor la Ploieºti, mai mulþi tehnicieni s-au aflat în „spionaj”. Ticã Dãnilescu, pe atunci director executiv la Steaua, îi propune lui Sedecaru sã vinã în Ghencea, dar cu o „haltã” la ASA Mizil, intrã pe fir ºi Gigi Mulþescu,
O imagine de pe stadionul “Jiul” de acum 15 ani (2002) cu Toni Sedecaru alãturi de staff-ul Jiului, Mircea Popa, Ioan Danciu, Daniel Gherasim
care promovase recent Jiul în „A”, ºi astfel Toni alege Valea Jiului.
Mãrire, ghinion, decadenþã... Urmeazã perioada Jiul Petroºani pentru tînãrul de numai 19 ani. Debuteazã într-un blat tipic vremurilor, cu Victoria Bucureºti (13 septembrie 1986), 1-2 în Capitalã, blat cerut de Gigi Mulþescu !? Dar Sedecaru se ataºeazã rapid de echipa din Valea Jiului, unde, cu bune, cu rele, rãmâne patru sezoane, din care douã în Divizia „B” (1987-1989). Rãmân amintirile din vremea Naþionalei, în care a fãcut un cuplu perfect cu Stroia de la Corvinul. Acum, fãcea casã bunã cu Vasile Popa.
„Ordin” de la Iordãnescu Prin 1990 este remarcat de Puiu Iordãnescu, antrenorul de atunci al Stelei, acesta propunându-i un transfer la Steaua, fãrã ...Mizil! Sedecaru acceptã, fiind foarte încântat cã va juca alãturi de valori precum D. Petrescu, Bumbescu, Lãcãtuº, Balint, Ungureanu, Ilie Dumitrescu sau Fane Iovan, cu acesta din urmã înþelegându-se cel mai bine în sistemul defensiv al Stelei. Sedecaru are maximul carierei sale, jucând în toate partidele Stelei timp de un an ºi jumãtate. Vârful de formã, în 1992, când Sedecaru joacã impecabil, mai ales într-un meci cu Dinamo câºtigat cu 1-0. Se vorbea chiar despre o posibilã con-
Sedecaru la 21 de ani, un excelent fundaº
(fazã din meciul Jiul - Autobuzul Bucureºti 1-0, la 15 mai 1988) vocare a sa la echipa Naþionalã ! Dar, cînd uneori în viaþã crezi cã totul îþi merge bine, vine ghinionul.
3 aprilie 1992 Toni Sedecaru pleacã spre Vatra Dornei, cu un autoturism împrumutat de la fratele Nadiei Comãneci, la volan fiind Paul Udilã, fiul celebrului lãutar Ilie Udilã. Motivul deplasãrii, invitaþiile de nuntã (ce urma sã aibã loc în luna iunie) la rudele din Moldova. Dar, pe o ºosea umedã în apropiere de Piatra Neamþ, maºina derapeazã, groaznicul accident neputând fi evitat.Dupã o lunã de stat în spital, Toni Sedecaru strânge din dinþi. Revine la Steaua care, încet dar sigur, se debaraseazã de el. Se cãsãtoreºte, naºi fiindu-i Marian Bâcu ºi Marian Popa. Pleacã la Corvinul Hunedoara, dar nu rezistã. Va juca în Ungaria ºi dupã câteva încurcãturi cu o suspendare dictatã de UEFA ajunge din nou la Jiul, sub comanda lui Liþã Dumitru, cu care reuºeºte în campionatul 1995-1996 o nouã promovare a echpei în „A”. Sedecaru evolueazã apoi doi ani în prima divizie, dupã care ajumge la Minerul Lupeni în Divizia „C”, unde
îºi încheie cariera de jucãtor
„Aº mai vrea sã antrenez” Dar tot la Minerul Lupeni, Toni Sedecaru a avut o perioadã bunã ca antrenor, apoi va ocupa aceastã funcþie ºi la Jiul Petroºani (dupã ce în 2007 a fost ºeful Centrului de copii ºi juniori), el fiind ultimul antrenor în Divizia „B” în anul 2009 la Jiul cînd patronul Alin Simota a retras echipa din campionat la finalul turului 2009-2010! „Atunci s-a rupt ceva în mine. Aveam o echipã bunã, cu Hotoboc, Pintilii, Mircea Gheorghe, Andrei Antohi, Gabi Apetrei ºi alþii. Am terminat în prima parte a clasamentului, dar apoi s-a ales praful ! Am continuat apoi în Liga a IV-a dar n-a mai fost la fel...” rememoreazã Toni Sedecaru. „Acum sunt observator AJF Hunedoara, mã bucur cã fiica mea Antonia, la 24 de ani, are o meserie frumoasã în Capitalã, aceea de make-up stilist, este prietena fotbalistului Bumba ºi cã eu sunt sãnãtos. Dar marea mea dorinþã este aceea de a mai reveni ca antrenor” încheie Toni Sedecaru povestea sa, acum la 50 de ani de viaþã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU