Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1468
Cronica Vãii Jiului Joi, 23 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Câþi salariaþi ai CEH îndeplinesc condiþiile de pensionare?
MONICA IACOB RIDZI
VINE ACASÃ!
F
orþa de muncã este îmbãtrânitã la Complexul Energetic Hunedoara. Peste 600 dintre salariaþi îndeplinesc condiþiile de pensionare. Mulþi dintre aceºtia lucreazã în sectorul direct productiv, acolo unde minerii se pot pensiona la vârsta de 45 de ani, cu condiþia sã fi lucrat cel puþin 20 de ani în subteran. “Numãrul persoanelor care îndeplinesc condiþiile de pensionare în cursul anului 2017 este de 650”, aratã un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara. O parte dintre cei care îndeplinesc condiþiile de pensie vor pleca prin disponibilizare, adicã vor încasa ºi sumele compensatorii acordate de Complexul Energetic Hunedoara, asta deºi în urmã cu aproape o lunã Viorel Stancu, directorul general al CEH, declara altceva. “Nu vor beneficia de
disponibilizãri persoane cãrora li s-au emis dosare de pensie sau care au dosarul depus la Casa de Pensii, pentru cã data ieºirii la pensie este data acceptãrii dosarului. Când îi va veni decizia, chiar dacã mai lucreazã o lunã sau trei, data ieºirii la pensie va fi, dacã ºi-a depus dosarul la 1 octombrie, 1 octombrie. Nu pot sã disponibilizez o pensie care este la pensie. Mai sunt câteva persoane care au decizii de pensie, dar marea majoritate au plecat. Mai avem undeva la 15-20 de persoane care ºi-au depus dosarele ºi care încã mai sunt în activitate”, a declarat, în luna octombrie, Viorel Stancu, directorul general al CEH. Monika BACIU
M
onica Iacob Ridzi va fi eliberatã. Decizia este definitivã. Magistraþii Tribunalului Cluj au respins contestaþia procurorilor DNA în dosarul în care fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a cerut liberarea condiþionatã. Judecãtoria Gherla a decis în 27 octombrie liberarea condiþionatã a Monicãi Iacob Ridzi, însã decizia a fost atacatã de procurori. >>> PAGINA A 5-A
Toma Petcu promite investiþii în sectorul energetic
M
inistrul Energiei, Toma Petcu, promite investiþii în sectorul energetic. Banii vor fi alocaþi din bugetele companiilor. Prezent la o conferinþã în domeniul energetic, ministrul a vorbit despre starea proastã a sistemului energetic, care suferã
de o lipsã acutã de investiþii. „Sistemul energetic a fost sever neglijat la capitolul investiþii ºi mentenanþã. Trebuie sã fim conºtienþi cã sistemul nu va putea funcþiona la nesfârºit fãrã sã investim. Iar acesta este focus-ul mandatului meu de ministru. O serie de investiþii au fost deja fãcute, grupul 7 de la Iºalniþa, altele au fost
deblocate, grupul 5 de la Rovinari, hidrocentrala Rãstoliþa. Una dintre cele mai importante este cea demaratã de Romgaz la Iernut, singurul proiect
de producere a energiei electrice din ultimii 10 ani derulat de o companie de stat. Aceastã investiþie este cu atât mai importantã cu cât în zona de nord
a þãrii existã doar 20% din capacitãþile de producþie din România, în timp ce acolo se consumã 60% din energia la nivel naþional. Investiþiile vor fi, de acum încolo, punctul central al politicilor de business ale fiecãrei companii aflate în coordonarea Ministerului Energiei”, a afirmat Toma Petcu, ministrul Energiei. Complexul Energetic
Hunedoara se aflã într-o situaþie criticã din acest punct de vedere. În unitãþile miniere se lucreazã cu tehnologii de acum 30 de ani, iar termocentrala de la Mintia este la un pas de a fi închisã pentru cã nu s-a conformat la cerinþele de mediu. În tot acest timp, pe piaþã au fost lansate diferite ipoteze, cã vin investitori din Israel sã retehnologizeze grupurile energetice. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Noiembrie 2017
Valea Jiului tot zonã monoindustrialã
V
alea Jiului nu mai este zonã defavorizatã, însã este tot monoindustrialã. Valea Jiului este o zonã captivã ºi dependentã de o companie generatoare de pierderi, nefiind capabilã sã depãºeascã statutul de zonã defavorizatã.
Ministerul Economiei caracterizeazã Valea Jiului ca fiind o zonã fragilã. Statutul de zonã monoindustrialã ºi-a pus amprenta asupra Vãii Jiului, iar recesiunea economicã a accentuat statutul defavorizat. “În urmã cu circa 15 ani între centrele ce îºi menþineau încã statutul de monoindustrial ieºeau în evidenþã cele din judeþele Hunedoara ºi Gorj, în special cele din bazinele carbonifere Valea Jiului ºi Motru-
Rovinari. La polul opus, au dispãrut din categoria oraºelor monoindustriale cele din judeþe Dâmboviþa, Prahova, Braºov (excepþii fiind Plopeni ºi Victoria)”, aratã un document al Ministerului Energiei. Mai mult, cei de la Ministerul Economiei subliniazã cã eliminarea subvenþiilor a accentuat problemele Vãii Jiului ºi nu numai ducând la creºterea ºomajului, dar ºi la scãderea numãrului de locuitori. “Dupã recesiunea economicã, datele statistice privind ocuparea populaþiei arãtau o micºorare semnificativã
a numãrului de oraºe monoindustriale, rãmânând în aceastã categorie doar: Mioveni, Borsec, Cugir, Pâncota, Þicleni. Existau studii care menþionau ºi alte oraºe mici ºi mijlocii ce pãstrau un profil monoindustrial, ca de exemplu: Costeºti, Sânnicolau Mare (autovehicule ºi componente auto), Gãeºti (echipamente electrocasnice), Victoria (produse chimice), Valea lui Mihai (încãlþãminte), Târgu Lãpuº ºi Nehoiu (mobilã), Orºova ºi Mangalia (construcþii navale), Cernavodã,
Turceni ºi Rovinari (industrie energeticã), Uricani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Petroºani, Petrila (minerit), Oþelu Roºu ºi Câmpia Turzii (metalurgie). Zonele fragile structural se caracterizau prin dependenþa populaþiei ocupate de o singurã ramurã/subramurã a industriei grele sau chiar de o singurã mare întreprindere generatoare de pierderi în economie”, mai aratã ministerul.
N
e depopulãm
Judeþul Hunedoara numãrã din ce în ce
mai puþini locuitori. Lipsa locurilor de muncã ºi a perspectivelor de viitor îi determinã pe tineri sã pãrãseascã acest judeþ. În ultima perioadã din Valea Jiului se pleacã în masã. Mai rãmân pensionarii ºi cei care au rãdãcinile bine înfipte în acest loc. Speranþe de mai bine nu se întrezãresc ºi lucru dovedit ºi de statistici. Dacã în anul 1948 în judeþul Hunedoara îºi aveau domiciliul 514.436 persoane, la ultimul recensãmânt din anul 2011, aici mai locuiau doar 418.565 de suflete. În Valea Jiului trãiesc puþin peste 120 de mii de locuitori, cei mai mulþi dintre aceºtia fiind în Petroºani. Localitatea cu cei mai puþini locuitori este Aninoasa. În Valea Jiului Aninoasa este oraºul cu cei mai puþini locuitori. Nici
Fãrã termen în dosarul gunoaielor de la Lupeni T rei dosare au fost înregistrate pe rolul Judecãtoriei Petroºani în ceea ce priveºte gunoaiele din Lupeni. Pentru aplicarea unor amenzi de cãtre primãria Lupeni, firma Prosal a dat în judecatã administraþia localã. Dosarele au fost înregistrate pe rolul Judecãtoriei încã din luna septembrie, însã instanþa nu a fixat încã termen de judecatã. În plus, în vara acestui an, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, a reziliat contractul cu societatea din Bucureºti pentru faptul cã aceasta nu ºi-a îndeplinit obligaþiile contractuale. „Sunt profund nemulþumit de modul în care firma de salubritate ºi-a îndeplinit obligaþiile contractuale, întrucât în urma unor verificãri repetate am constatat cã aceºtia nu au ridicat gunoiul mena-
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
jer de la punctele de colectare prevãzute în contract. Întrucât conducerea firmei nu a înþeles cã trebuie sã remedieze situaþia creatã ºi sã asigure curãþenia în localitate conform contractului încheiat, astãzi am notificat firma prestatoare de servicii în vederea rezilierii contractului, pentru a putea încheia un contract cu o altã firmã serioasã, care sã asigure ridicarea la timp ºi în mod corespunzãtor a reziduurilor menajere intrând astfel într-o situaþie de normalitate privind curãþenia oraºului”, a declarat în vara acestui an, Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni. Trei procese au fost deschise pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Acestea vizeazã “anulare proces verbal de contravenþie PV 0000251/27,07,2017-PRIMARIA LUPENI” , “anulare proces verbal de contravenþie PV
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
mãcar 5000 de suflete nu trãiesc în aceastã comunitate micã. Jumãtatea dintre locuitori sunt pensionãrii. Populaþia Vãii Jiului este una îmbãtrânitã. Majoritatea este reprezentatã de pensionari, tinerii plecând la lucru în marile oraºe sau în strãinãtate. „Populaþia ocupatã în sectorul industrial a scãzut semnificativ în regiunea Vest, în mod deosebit în judeþele puternic industrializate: Hunedoara ºi Caraº-Severin, în special în urma disponibilizãrilor masive de personal din sectoarele minerit ºi siderurgie”, mai aratã documentul ministerului Economiei. Strategia statului este de a atrage investiþii strãine ºi de a sprijini IMM-urile în vederea atragerii de fonduri europene. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
0000190/31,07,2017-PRIMARIA LUPENI” ºi “anulare proces verbal de contravenþie seria HDL nr.0000058/11.07.2017,seria HDL nr.0000237/ 12.07.2017, seria HDL nr.0000186/ 13.07.2017, seria HDL nr.0000233/14.07.2017-POLITIA LUPENI”. Administraþia localã de la Lupeni a amendat de douã ori firma bucureºteanã pentru faptul cã nu ºi-a îndeplinit obligaþiile contractuale. Prima amendã a fost în valoare de 5000 de lei, iar cea de-a doua a fost de 10.000 de lei. Monika BACIU
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Noiembrie 2017
16 MILIOANE SPRE PARÂNG DISPUTATE ÎN INSTANÞÃ
ontestaþiile þin pe C loc un proiect de peste 16 milioane de lei.
Instanþa de la Tribunalul Hunedoara ar putea soluþiona, la sfârºitul acestei luni, litigiul dintre Consiliul Judeþean Hunedoara ºi constructorii care au contestat licitaþia pentru drumul spre Parâng. Sãptãmâna viitoare vom afla ce se întâmplã cu drumul spre Parâng.
C
onstructorii au reclamat pe toate cãile
Constructorii care au participat la licitaþie au contestat contractul Consiliului Judeþean Hunedoara. Douã dosare au ajuns pe rolul Tribunalului Hunedoara, însã acestea au fost conexate. Strabag a acþionat în instanþã CJH, însã dosarul a fost conexat la cel în care alte douã societãþi au invocat diferite nemulþumiri. Investiþia stagneazã din cauza contestaþiilor, iar o soluþie în acest sens am putea afla în data de 29 noiembrie. Proiectul privind modernizarea drumului spre Parâng a ajuns în instantã. Douã societãþi au chemat la barã Consiliul Judeþean Hunedoara într-un dosar care are ca obiect “litigiu privind achiziþiile publice”. SC Mano Sprint SRL ºi SC Trans Construct Import Export SRL – prin Mano Sprint SRL contestã licitaþia organizatã de CJH. Drupo a solicitat anularea deciziei prin care CJH a declarat câºtigãtoare oferta depusã de Strabag. “Prin contestaþia nr. 3384/16.10.2017, depusã de SC DRUPO SRL (...), privind procedura simplificatã – într-o singurã etapã, organizatã de UAT JUDEÞUL HUNEDOARA, cu (...), în calitate de autoritate contractantã, pentru atribuirea contractului de lucrãri având ca obiect Modernizare DJ 709F: DN 7A-Cabana Rusu-
Masivul Parâng, km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara, cod CPV 45233140-2 Lucrãri de drumuri (Rev. 2), contestatoarea a solicitat revocarea deciziei prin care autoritatea contractantã a anulat procedura de atribuire, a deciziei prin care oferta SC DRUPO SRL a fost declaratã inacceptabilã ºi oferta societãþii STRABAG SRL câºtigãtoare ºi, în parte, a raportului procedurii în ceea ce priveºte declararea ofertei STRABAG SRL câºtigãtoare ºi oferta SC DRUPO SRL inacceptabilã, precum ºi a oricãrui act subsecvent, respectiv continuarea procedurii prin reevaluarea ofertelor admisibile ºi, implicit, a ofertei sale. Prin contestaþia nr. 3412/18.10.2017, înregistratã la Consiliu cu nr. 44032/18.10.2017, depusã de SC DRUPO SRL, în cadrul aceleiaºi proceduri de licitaþie deschisã, organizatã de UAT JUDEÞUL HUNEDOARA, contestatoarea a solicitat revocarea deciziei de anulare a procedurii de atribuire de cãtre autoritatea contractantã ºi continuarea acesteia prin reevaluarea ofertelor admisibile”, aratã Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor. ªi Strabag a avut neclaritãþi în ceea ce priveºte procedura Consiliului Judeþean Hunedoara. “STRABAG SRL (...) a formulat cererea de
intervenþie principalã nr. 814/27.10.2017, înregistratã la Consiliu cu nr. 452702/27.10.2017, prin care a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenþie principalã, admiterea în fond a cererii de intervenþie principalã, respingerea, în parte, a contestaþiei înregistratã la Consiliu cu nr. 43596/16.10.2017 formulatã de SC DRUPO SRL, cu consecinþa de a menþine cã temeinicã ºi legalã decizia autoritãþii contractante de a declara câºtigãtoare oferta STRABAG SRL ºi, în subsidiar, în situaþia în care cererea de intervenþie va fi calificatã ca o cerere de intervenþie accesorie în interesul autoritãþii contractante, dispunerea admiterii în principiu a cererii de intervenþie, admiterea pe fond a cererii de intervenþie accesorie ºi respingerea contestaþiei cu consecinþa menþinerii ca temeinicã ºi legalã a deciziei autoritãþii contractante de a declara câºtigãtoare oferta STRABAG SRL”, aratã CNSC. Alte douã societãþi au solicitat Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor admiterea cererilor de intervenþie. “Asocierea SC MANO SPRINT SRL – SC TRANS CONSTRUCT IMPORT EXPORT SRL, având lider stabilit SC MANO SPRINT SRL (...) a formulat cererea de intervenþie în interes propriu
fiind înregistratã la Consiliu cu nr. 45772/27.10.2017, prin care a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenþie în interes propriu”, aratã CNSC. Numai cã cei de la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor au decis cã “suspendã soluþionarea contestaþiilor formulate de SC DRUPO SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantã UAT JUDEÞUL HUNEDOARA, pânã la punerea în aplicare, de cãtre instanþa de judecatã – Tribunalul Hunedoara - Secþia a II-a cilvilã, de contencios administrativ ºi fiscal, 6 a dispoziþiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 101/2016”. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 24 octombrie, însã instantã nu a fixat deocamdatã termen de judecatã.Contractul privind „Modernizare DJ 709F: DN 7A-Cabana RusuMasivul Parâng, km 6+600-10+325, judeþul Hunedoara” a fost estimatã la suma de 16.596.526 lei pentru cei 3.725 metri de drum. Existã însã o serie de criterii ce trebuie avute în vedere, þinând cont de faptul cã drumul se aflã într-o zonã specialã. Cele douã societãþi s-au adresat instanþei dupã ce Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor le-a respins cererile. Monika BACIU
Darius Câmpean:
“Nu vom accepta ca salariaþii sã piardã nici mãcar un leu”
S
indicalul Muntele a înaintat o adresã conducerii Complexului Energetic Hunedoara prin care solicitã demararea negocierilor, dupã ce Guvernul a aprobat prin Ordonanþã de Urgenþã trecerea contribuþiilor de la angajator la angajat. Sindicaliºtii susþin cã nu vor permite ca angajaþilor CEH sã le fie scãzute salariile. “Am primit douã adrese prin care domnul ministrul ne informeazã cã a înaintat demersul nostru Ministerului de Finanþe pentru problemele ce pot apãrea ca urmare a transferului contribuþiilor de la angajator la angajat. Prin ordonanþa 82, în toate companiile, se impune intrarea la masa negocierilor pentru rezolvarea acestei probleme. Sindicatul Muntele nu va fi de acord ca angajaþii sã piardã nici mãcar un leu din veniturile lor nete”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. În scurt timp, la nivelul tuturor companiilor trebuie sã înceapã negocierile. Trecerea contribuþiilor de la angajator la angajat ar putea însemna pierderi la veniturile nete ale salariaþilor. La CEH, reprezentanþii Sindicatului Muntele solicitã conducerii demararea negocierilor pe noile grile de salarizare, astfel încât angajaþii sã nu piardã la venitul net. Monika BACIU
4 Actualitate
MHC de pe Taia, opritã sau lãsatã pentru profit?
T
ribunalul Hunedoara a admis cererea ONG-ului Bankwatch, privitoare la desfiinþarea microhidrocentralei de pe râul Taia, iniþiatã în urmã cu peste un an. Ecologiºtii spun cã aceastã investiþie privatã ar folosi practic domeniul public, dar oferã înapoi maxim 6 % din profit, ceea ce nu s-ar justifica nici din punct de vedere
economic. Administraþia, însã, a girat-o ºi chiar dacã primarul e altul, toþi sunt de acord cã aduce profit. În 26 februarie 2009, la punctul 2. al ordinii de zi a ºedinþei Consiliului Local al oraºului Petrila, a fost aprobat „Proiectul de hotãrâre privind incheierea unui acord de parteneriat cu SC. HIDRO CLEAR SRL Bacãu. INITIATOR PRIMAR PÃDUCEL ILIE”, cu 18 voturi „pentru”, un vot abþinere (Oros) ºi
s-a materializat în H.C.L.nr. 31/2009. Acum primarul Vasile Jurca crede cã ecologiºtii nu þin cont de locuitorii din Petrila, iar închiderea microhidrocentralei ar scãdea veniturile primãriei. „Noi, ca primãrie, am pierde niºte venituri, care sunt transferate de cãtre firma Hidro Clear, undeva la 5 – 6 sau chiar 3 mii de lei pe lunã. Dar eu sper sã nu se întâmple acest lucru. ONG-urile astea au contestat de la momentul la
care s-a început construcþia ºi acum am înþeles cã vor sã cearã în instanþã anularea autorizaþiei de construire, dar cred cã nu este cazul, pentru cã se integreazã în peisaj ºi nu au fost probleme de aproximativ 3 ani de când funcþioneazã. Nu vãd de ce ar trebui anulatã autorizaþia ºi, mai mult, nu ºtiu dacã un gândac
sau un rac ce spun ei cã trãieºte acolo, ar trebui sã anuleze niºte venituri pentru o comunitate”, spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Ecologiºtii, însã, vorbesc despre vânãtorii de certificate ”verzi” care, de prin 2013 au pus ochii pe acest râu de munte ºi spun cã nimeni, nici mãcar cei de la Agenþia pentru
Protecþia Mediului Hunedoara Nu au vãzut problema, iar cei din urmã chiar au hotãrât sã ignore contestaþia de la WWF ºi sã refuze efectuarea studiului de evaluare adecvatã impus de legislaþie. Totuºi, înainte ca râul sã fie ”întubat”, WWF a reuºit sã finanþeze un amplu studiu obiectiv, efectuat de Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, iar acum au cerut anularea Autorizaþiei de Mediu nr. HD-50/15.06.2015, emisã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara. Diana MITRACHE
Ambasada SUA Mai puþine furturi pe calea feratã penitenciar. Au fost în concediu poliþiºtii TF din Valea va fi închisã astãzi, Totuºi, ºi acum revin la muncã, dar noi Jiului sunt în alertã ºi-ºi fac suntem pregãtiþi sã-i trimitem iarãºi planul de intervenþie în condiþiile în concediu”, spune unul dintre care mulþi ”clienþi” ies din de Ziua Recunoºtinþei înpuºcãrie. poliþiºti. Este o chestiune de
A
mbasada Statelor Unite ale Americii la Bucureºti va fi închisã astãzi când este sãrbãtoritã Ziua Recunoºtinþei, informeazã un comunicat al misiunii diplomatice. Ambasada îºi va relua activitatea vineri, precizeazã sursa citatã. Ziua Recunoºtinþei este celebratã, anul acesta, pe
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Noiembrie 2017
23 noiembrie. Populara sãrbãtoare din America de Nord este dedicatã ºi recoltei, dar are ca scop exprimarea gratitudinii faþã de ceea ce a adus anul fiecãrei persoane din comunitate.
timp pânã se întorc ”la muncã” spun oamenii legii.
Ultima acþiune în forþã a Poliþiei TF Petroºani s-a soldat cu destructurarea unei grupãri care a acþionat în repetate rânduri pe segmentul feroviar din municipiul Vulcan, iar furturile au pus în pericol siguranþa trenurilor. ”De la arestarea celor
trei suspecþi care au secþionat ºi furat cablurile de pe tronsonul Vulcan, lucrurile s-au liniºtit. Nu mai avem probleme momentan, dar ne pregãtim sã preîntâmpinãm eventuale furturi ce ar putea fi comise de cei care se libereazã din
Furturile de pe ruta Bãniþa ºi pânã la Strâmbuþa- Petroºani dãdeau mari bãtãi de cap mecanicilor trenurilor ºi poliþiºtilor. Se ajunsese ca în unele puncte de pe segmentul feroviar din Valea Jiului, ºeful de tren ºi mecanicul opreau locomotiva ºi se dãdeau jos pentru a schimbã macazul cu mâna. Maximilian GÂNJU
Apa Serv Valea Jiului continuã programul de economisire
P
lanul operatorului de apã ºi canal prin care se urmãreºte stoparea risipei a dat rezultate, iar economiile sunt substanþiale.
Dupã ce toate autovehiculele au fost dotate cu aparate GPS, Apa Serv Valea Jiului ºi-a fãcut propria staþie de carburanþi ºi-i cumpãrã la preþuri mai scãzute decât cele de pe piaþã. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului ºi-a achiziþionat rezervoare în care sã înmagazineze carburanþii necesari parcului auto, iar achiziþia motorinei ºi benzinei se
face prin licitaþie pe Bursa de Mãrfuri. Economia rezultatã astfel este substanþialã în condiþiile în care litrul de motorinã are un preþ mai mic ºi cu 80 de bani faþã de cel vândut la pompele benzinãriilor. ”Încã de la venirea mea la Apa Serv Valea Jiului am luat o serie de mãsuri prin care sã nu mai fie risipã, sã fie o cheltuire eficientã a banului public. În prima etapã am montat pe fiecare maºinã din parcul auto sistem de monitorizare, sã ºtim unde se aflã autospecialele, câþi kilometri au parcurs etc. În plus nici un angajat nu mai putea merge la cumpãrãturi cu maºina
instituþiei, cum se întâmpla odinioarã. Economiile s-au vãzut imediat ºi am continuat cu planul nostru. Ne-am achiziþionat propriile rezervoare în care stocãm carburanþii. Fiecare maºinã mergea la benzinãrie sã alimenteze, fãcea un drum pânã acolo ºi înapoi la societate, toate acestea însemnând costuri ºi timp pierdut. Acum se face alimentarea la noi, însã cel mai important este cã putem sã ne achiziþionãm cantitãþile necesare de carburanþi la preþuri mai mici. Cumpãrãm direct de pe bursã ºi ca un exemplu,
astãzi plãtim ºi cu 80 de bani mai puþin pe litru de motorinã faþã de benzinãrie. Toate aceste economii ne ajutã sã menþinem preþul apei la nivelul actual dar ºi sã putem funcþiona la parametri normali”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Ca un exemplu, înainte de se face monitorizarea prin GPS a parcului auto, Apa Serv Valea Jiului avea cheltuieli lunare de peste 70 de mii de lei doar cu carburanþii. Maximilian GÂNJU
MONICA IACOB RIDZI VINE ACASÃ!
M
onica Iacob Ridzi va fi eliberatã. Decizia este definitivã. Magistraþii Tribunalului Cluj au respins contestaþia procurorilor DNA în dosarul în care fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a cerut liberarea condiþionatã.
Judecãtoria Gherla a decis în 27 octombrie liberarea condiþionatã a Monicãi Iacob Ridzi, însã decizia a fost atacatã de procurori. Procurorii DNA s-au opus eliberãrii condiþionate a Monicãi Iacob Ridzi, însã Tribunalul Cluj le-a respins solicitarea, astfel cã fostul ministru va fi pus în libertate. „Îndreptarea sub aspect moral în acest caz este situaþie care nu a fost discutatã de nicio instanþã de judecatã. În ceea ce priveºte comportamentul condamnatei, nici din instanþa de fond nu se poate trage concluzia cu privire la condamnatã. Comportamentul din perioada de detenþie nu poate sta la baza unei eliberãri condiþionate. Aspectele familiale nu constituie criterii care sã stea la baza eliberãrii condiþionate. Acest element poate fi avut în vedere ºi de instanþa de Fond, care nu a analizat sub nicio formã cauzele
pentru care a fost condamnatã, având în vedere cã faptele de corupþie sunt privite negativ de societatea româneascã!”, au spus procurorii DNA, conform EVZ. Tiberiu Ban, avocatul Monicãi Iacob Ridzi a criticat demersurile procurorilor DNA. ”Am constatat cã cererea DNA vizeazã aspecte de temeinicie, cã nu ar reprezenta toate garanþiile cã s-a supus unui aspect temeinic de îndreptare. Motive de genul „Cã suferã de boli, cã are doi copiii care suferã din lipsa mamei”, sunt cele invocate de DNÃ, dar nu este nimic concret. La dosarul cauzei se aflã depus procesul verbal al comisiei de
liberare condiþionatã. În realitate, a executat patru din cei cinci ani”, a spus avocatul fostului ministru. Avocatul a declarat presei clujene cã "fostul ministru suferã de 15 afecþiuni, dintre care 14 dovedite prin examen medico-legal ºi cã a stat în Penitenciarul Gherla mai mult decât trebuia, conform legii recursului compensatoriu ºi cã este afectatã psihic de faptul cã alte deþinute au ieºit mai devreme, iar ea încã nu". La termenul de la Judecãtoria Gherla, atunci când judecãtorii au admis solicitarea de eliberare condiþionatã, Monica Iacob Ridzi a pledat pentru cauza sa. “Am participat la peste 100 de programe în penitenciar, mi-am dus crucea
cu decenþã în ultimii trei ani. Am fost declaratã iniþial inaptã pentru muncã pentru cã aveam 7 afecþiuni medicale. Acum am 15 afecþiuni, 14 dintre ele constatate la Spitalul Penitenciar Jilava, unde am fost internatã. Am insistat sã lucrez, am fãcut nenumãrate cereri pânã mi-au fost aprobate… Totul pentru a câºtiga zile de libertate, sã pot fi alãturi de cei doi copii ai mei… Am lucrat cinci luni la curãþenie, de un an lucrez la servirea mesei, lucrez zece ore pe zi, muncã fizicã, numai Dumnezeu ºtie ce este în sufletul meu… Îmi e greu sã vã descriu în cuvinte ce simt cei doi copii. Mã roagã în fiecare zi sã merg acasã. Refuzã sã meargã la grãdiniþã în lipsa mea. Bãieþelul a început clasa întâi, are dificultãþi mari de adaptare în lipsa mea… Lãsarea mea în detenþie ºi fiecare zi departe de copii nu fac decât sã ne afecteze ºi mai mult situaþia medicalã, atât a mea, cât ºi a copiilor. Conform noii legi, eu am primit 150 de zile de libertate ºi eu am obþinut altele prin muncã. Practic, patru ani din cinci sunt consideraþi executaþi. Vã rog respectuos sã îmi permiteþi sã ajung acasã lângã cei doi copii, pentru cã aceastã cruce mã apasã tot mai greu. Sunt momente în care simt cã
Stã sã cadã din moment în moment C
lãdirea din Colonia Petroºani, a cãrui corp s-a prãbuºit din senin în urmã cu câþiva ani, încã reprezintã un pericol public. Imobilul ºubrezit de hoþi stã sã cadã în stradã ºi chiar dacã pune vieþi în pericol, nimeni nu obligã proprietarii sã îl consolideze ori sã-l demoleze. „Încã mai pârâie în câte o zi.
Nu ºtim de ce nu o demoleazã sau de ce nu o reface. Hoþii mai dau târcoale, mai sar gardul care împrejmuieºte clãdirea dar vãd cã nu prea mai au ce lua. A dispãrut uºa într-o zi, era o uºã mare din termopan, frumoasã. Nu ºtim dacã au luat-o proprietarii sau hoþii, dar vãd cã au pus alta în loc, una de lemn. Sunt sigur cã o singurã cãrãmidã dacã mai scoate
cineva din perete, o sã cadã toatã construcþia peste el”, spune unul dintre vecini. Clãdirea a fost ridicatã în urmã cu zeci de ani ºi a trecut în proprietatea mai multor firme. De mai bine de un deceniu nu a mai fost folositã iar ultimul proprietar avea de gând sã o transforme într-un cãmin de bãtrâni. Maximilian GÂNJU
mã prãbuºesc psihic”, a declarat Monica Iacob Ridzi la Judecãtoria Gherla. Fostul ministru al Tineretului ºi Sportului Monica Iacob Ridzi a executat doi ani ºi opt luni din pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în dosarul "2 Mai". Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã la 5 ani de închisoare în dosarul în care a fost judecatã pentru abuz în serviciu în formã calificatã, fals intelectual ºi partici-
paþie improprie de acces fãrã drept la un sistem informatic. Alãturi de Ridzi, în acelaºi dosar, au fost judecate ºi condamnate alte 11 persoane, foºti angajaþi ai ministerului Tineretului, administratori de firme, colaboratori. Ea a fost gãsitã vinovatã dupã ce procurorii DNA au acuzat-o cã a plãtit în 2009 servicii fictive unor companii preferenþiale, pentru organizarea manifestãrilor de Ziua Tineretului, ºi astfel a adus un prejudiciu de peste 600.000 de euro Ministerului Turismului. Monika BACIU
4 Actualitate
MHC de pe Taia, opritã sau lãsatã pentru profit?
T
ribunalul Hunedoara a admis cererea ONG-ului Bankwatch, privitoare la desfiinþarea microhidrocentralei de pe râul Taia, iniþiatã în urmã cu peste un an. Ecologiºtii spun cã aceastã investiþie privatã ar folosi practic domeniul public, dar oferã înapoi maxim 6 % din profit, ceea ce nu s-ar justifica nici din punct de vedere
economic. Administraþia, însã, a girat-o ºi chiar dacã primarul e altul, toþi sunt de acord cã aduce profit. În 26 februarie 2009, la punctul 2. al ordinii de zi a ºedinþei Consiliului Local al oraºului Petrila, a fost aprobat „Proiectul de hotãrâre privind incheierea unui acord de parteneriat cu SC. HIDRO CLEAR SRL Bacãu. INITIATOR PRIMAR PÃDUCEL ILIE”, cu 18 voturi „pentru”, un vot abþinere (Oros) ºi
s-a materializat în H.C.L.nr. 31/2009. Acum primarul Vasile Jurca crede cã ecologiºtii nu þin cont de locuitorii din Petrila, iar închiderea microhidrocentralei ar scãdea veniturile primãriei. „Noi, ca primãrie, am pierde niºte venituri, care sunt transferate de cãtre firma Hidro Clear, undeva la 5 – 6 sau chiar 3 mii de lei pe lunã. Dar eu sper sã nu se întâmple acest lucru. ONG-urile astea au contestat de la momentul la
care s-a început construcþia ºi acum am înþeles cã vor sã cearã în instanþã anularea autorizaþiei de construire, dar cred cã nu este cazul, pentru cã se integreazã în peisaj ºi nu au fost probleme de aproximativ 3 ani de când funcþioneazã. Nu vãd de ce ar trebui anulatã autorizaþia ºi, mai mult, nu ºtiu dacã un gândac
sau un rac ce spun ei cã trãieºte acolo, ar trebui sã anuleze niºte venituri pentru o comunitate”, spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Ecologiºtii, însã, vorbesc despre vânãtorii de certificate ”verzi” care, de prin 2013 au pus ochii pe acest râu de munte ºi spun cã nimeni, nici mãcar cei de la Agenþia pentru
Protecþia Mediului Hunedoara Nu au vãzut problema, iar cei din urmã chiar au hotãrât sã ignore contestaþia de la WWF ºi sã refuze efectuarea studiului de evaluare adecvatã impus de legislaþie. Totuºi, înainte ca râul sã fie ”întubat”, WWF a reuºit sã finanþeze un amplu studiu obiectiv, efectuat de Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi, iar acum au cerut anularea Autorizaþiei de Mediu nr. HD-50/15.06.2015, emisã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara. Diana MITRACHE
Ambasada SUA Mai puþine furturi pe calea feratã penitenciar. Au fost în concediu poliþiºtii TF din Valea va fi închisã astãzi, Totuºi, ºi acum revin la muncã, dar noi Jiului sunt în alertã ºi-ºi fac suntem pregãtiþi sã-i trimitem iarãºi planul de intervenþie în condiþiile în concediu”, spune unul dintre care mulþi ”clienþi” ies din de Ziua Recunoºtinþei înpuºcãrie. poliþiºti. Este o chestiune de
A
mbasada Statelor Unite ale Americii la Bucureºti va fi închisã astãzi când este sãrbãtoritã Ziua Recunoºtinþei, informeazã un comunicat al misiunii diplomatice. Ambasada îºi va relua activitatea vineri, precizeazã sursa citatã. Ziua Recunoºtinþei este celebratã, anul acesta, pe
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Noiembrie 2017
23 noiembrie. Populara sãrbãtoare din America de Nord este dedicatã ºi recoltei, dar are ca scop exprimarea gratitudinii faþã de ceea ce a adus anul fiecãrei persoane din comunitate.
timp pânã se întorc ”la muncã” spun oamenii legii.
Ultima acþiune în forþã a Poliþiei TF Petroºani s-a soldat cu destructurarea unei grupãri care a acþionat în repetate rânduri pe segmentul feroviar din municipiul Vulcan, iar furturile au pus în pericol siguranþa trenurilor. ”De la arestarea celor
trei suspecþi care au secþionat ºi furat cablurile de pe tronsonul Vulcan, lucrurile s-au liniºtit. Nu mai avem probleme momentan, dar ne pregãtim sã preîntâmpinãm eventuale furturi ce ar putea fi comise de cei care se libereazã din
Furturile de pe ruta Bãniþa ºi pânã la Strâmbuþa- Petroºani dãdeau mari bãtãi de cap mecanicilor trenurilor ºi poliþiºtilor. Se ajunsese ca în unele puncte de pe segmentul feroviar din Valea Jiului, ºeful de tren ºi mecanicul opreau locomotiva ºi se dãdeau jos pentru a schimbã macazul cu mâna. Maximilian GÂNJU
Apa Serv Valea Jiului continuã programul de economisire
P
lanul operatorului de apã ºi canal prin care se urmãreºte stoparea risipei a dat rezultate, iar economiile sunt substanþiale.
Dupã ce toate autovehiculele au fost dotate cu aparate GPS, Apa Serv Valea Jiului ºi-a fãcut propria staþie de carburanþi ºi-i cumpãrã la preþuri mai scãzute decât cele de pe piaþã. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului ºi-a achiziþionat rezervoare în care sã înmagazineze carburanþii necesari parcului auto, iar achiziþia motorinei ºi benzinei se
face prin licitaþie pe Bursa de Mãrfuri. Economia rezultatã astfel este substanþialã în condiþiile în care litrul de motorinã are un preþ mai mic ºi cu 80 de bani faþã de cel vândut la pompele benzinãriilor. ”Încã de la venirea mea la Apa Serv Valea Jiului am luat o serie de mãsuri prin care sã nu mai fie risipã, sã fie o cheltuire eficientã a banului public. În prima etapã am montat pe fiecare maºinã din parcul auto sistem de monitorizare, sã ºtim unde se aflã autospecialele, câþi kilometri au parcurs etc. În plus nici un angajat nu mai putea merge la cumpãrãturi cu maºina
instituþiei, cum se întâmpla odinioarã. Economiile s-au vãzut imediat ºi am continuat cu planul nostru. Ne-am achiziþionat propriile rezervoare în care stocãm carburanþii. Fiecare maºinã mergea la benzinãrie sã alimenteze, fãcea un drum pânã acolo ºi înapoi la societate, toate acestea însemnând costuri ºi timp pierdut. Acum se face alimentarea la noi, însã cel mai important este cã putem sã ne achiziþionãm cantitãþile necesare de carburanþi la preþuri mai mici. Cumpãrãm direct de pe bursã ºi ca un exemplu,
astãzi plãtim ºi cu 80 de bani mai puþin pe litru de motorinã faþã de benzinãrie. Toate aceste economii ne ajutã sã menþinem preþul apei la nivelul actual dar ºi sã putem funcþiona la parametri normali”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Ca un exemplu, înainte de se face monitorizarea prin GPS a parcului auto, Apa Serv Valea Jiului avea cheltuieli lunare de peste 70 de mii de lei doar cu carburanþii. Maximilian GÂNJU
MONICA IACOB RIDZI VINE ACASÃ!
M
onica Iacob Ridzi va fi eliberatã. Decizia este definitivã. Magistraþii Tribunalului Cluj au respins contestaþia procurorilor DNA în dosarul în care fostul ministru al Tineretului ºi Sportului a cerut liberarea condiþionatã.
Judecãtoria Gherla a decis în 27 octombrie liberarea condiþionatã a Monicãi Iacob Ridzi, însã decizia a fost atacatã de procurori. Procurorii DNA s-au opus eliberãrii condiþionate a Monicãi Iacob Ridzi, însã Tribunalul Cluj le-a respins solicitarea, astfel cã fostul ministru va fi pus în libertate. „Îndreptarea sub aspect moral în acest caz este situaþie care nu a fost discutatã de nicio instanþã de judecatã. În ceea ce priveºte comportamentul condamnatei, nici din instanþa de fond nu se poate trage concluzia cu privire la condamnatã. Comportamentul din perioada de detenþie nu poate sta la baza unei eliberãri condiþionate. Aspectele familiale nu constituie criterii care sã stea la baza eliberãrii condiþionate. Acest element poate fi avut în vedere ºi de instanþa de Fond, care nu a analizat sub nicio formã cauzele
pentru care a fost condamnatã, având în vedere cã faptele de corupþie sunt privite negativ de societatea româneascã!”, au spus procurorii DNA, conform EVZ. Tiberiu Ban, avocatul Monicãi Iacob Ridzi a criticat demersurile procurorilor DNA. ”Am constatat cã cererea DNA vizeazã aspecte de temeinicie, cã nu ar reprezenta toate garanþiile cã s-a supus unui aspect temeinic de îndreptare. Motive de genul „Cã suferã de boli, cã are doi copiii care suferã din lipsa mamei”, sunt cele invocate de DNÃ, dar nu este nimic concret. La dosarul cauzei se aflã depus procesul verbal al comisiei de
liberare condiþionatã. În realitate, a executat patru din cei cinci ani”, a spus avocatul fostului ministru. Avocatul a declarat presei clujene cã "fostul ministru suferã de 15 afecþiuni, dintre care 14 dovedite prin examen medico-legal ºi cã a stat în Penitenciarul Gherla mai mult decât trebuia, conform legii recursului compensatoriu ºi cã este afectatã psihic de faptul cã alte deþinute au ieºit mai devreme, iar ea încã nu". La termenul de la Judecãtoria Gherla, atunci când judecãtorii au admis solicitarea de eliberare condiþionatã, Monica Iacob Ridzi a pledat pentru cauza sa. “Am participat la peste 100 de programe în penitenciar, mi-am dus crucea
cu decenþã în ultimii trei ani. Am fost declaratã iniþial inaptã pentru muncã pentru cã aveam 7 afecþiuni medicale. Acum am 15 afecþiuni, 14 dintre ele constatate la Spitalul Penitenciar Jilava, unde am fost internatã. Am insistat sã lucrez, am fãcut nenumãrate cereri pânã mi-au fost aprobate… Totul pentru a câºtiga zile de libertate, sã pot fi alãturi de cei doi copii ai mei… Am lucrat cinci luni la curãþenie, de un an lucrez la servirea mesei, lucrez zece ore pe zi, muncã fizicã, numai Dumnezeu ºtie ce este în sufletul meu… Îmi e greu sã vã descriu în cuvinte ce simt cei doi copii. Mã roagã în fiecare zi sã merg acasã. Refuzã sã meargã la grãdiniþã în lipsa mea. Bãieþelul a început clasa întâi, are dificultãþi mari de adaptare în lipsa mea… Lãsarea mea în detenþie ºi fiecare zi departe de copii nu fac decât sã ne afecteze ºi mai mult situaþia medicalã, atât a mea, cât ºi a copiilor. Conform noii legi, eu am primit 150 de zile de libertate ºi eu am obþinut altele prin muncã. Practic, patru ani din cinci sunt consideraþi executaþi. Vã rog respectuos sã îmi permiteþi sã ajung acasã lângã cei doi copii, pentru cã aceastã cruce mã apasã tot mai greu. Sunt momente în care simt cã
Stã sã cadã din moment în moment C
lãdirea din Colonia Petroºani, a cãrui corp s-a prãbuºit din senin în urmã cu câþiva ani, încã reprezintã un pericol public. Imobilul ºubrezit de hoþi stã sã cadã în stradã ºi chiar dacã pune vieþi în pericol, nimeni nu obligã proprietarii sã îl consolideze ori sã-l demoleze. „Încã mai pârâie în câte o zi.
Nu ºtim de ce nu o demoleazã sau de ce nu o reface. Hoþii mai dau târcoale, mai sar gardul care împrejmuieºte clãdirea dar vãd cã nu prea mai au ce lua. A dispãrut uºa într-o zi, era o uºã mare din termopan, frumoasã. Nu ºtim dacã au luat-o proprietarii sau hoþii, dar vãd cã au pus alta în loc, una de lemn. Sunt sigur cã o singurã cãrãmidã dacã mai scoate
cineva din perete, o sã cadã toatã construcþia peste el”, spune unul dintre vecini. Clãdirea a fost ridicatã în urmã cu zeci de ani ºi a trecut în proprietatea mai multor firme. De mai bine de un deceniu nu a mai fost folositã iar ultimul proprietar avea de gând sã o transforme într-un cãmin de bãtrâni. Maximilian GÂNJU
mã prãbuºesc psihic”, a declarat Monica Iacob Ridzi la Judecãtoria Gherla. Fostul ministru al Tineretului ºi Sportului Monica Iacob Ridzi a executat doi ani ºi opt luni din pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în dosarul "2 Mai". Monica Iacob Ridzi a fost condamnatã la 5 ani de închisoare în dosarul în care a fost judecatã pentru abuz în serviciu în formã calificatã, fals intelectual ºi partici-
paþie improprie de acces fãrã drept la un sistem informatic. Alãturi de Ridzi, în acelaºi dosar, au fost judecate ºi condamnate alte 11 persoane, foºti angajaþi ai ministerului Tineretului, administratori de firme, colaboratori. Ea a fost gãsitã vinovatã dupã ce procurorii DNA au acuzat-o cã a plãtit în 2009 servicii fictive unor companii preferenþiale, pentru organizarea manifestãrilor de Ziua Tineretului, ºi astfel a adus un prejudiciu de peste 600.000 de euro Ministerului Turismului. Monika BACIU
6 Actualitate
Microbuzul ºcolar vandalizat ºi-a reluat circulaþia
D
upã ce hoþii au vandalizat microbuzul ºcolar, nu mai puþin de 68 de copii, toþi cu dizabilitãþi, dar care urmau ºcoala la clasele cu cerinþe speciale ale ªcolii Gimnaziale IG Duca nu au mai avut cum sã ajungã la ore. Situaþia a fost constatatã luni dimineaþa, la douã zile dupã ce doi vandali au distrus o uºã ºi un geam al maºinii, iar aceea a ºi fost singura zi în care copiii nu au fost aduºi la ore. Între timp, însã, situaþia a fost remediatã. „Luni, în 20 noiembrie, pãrinþii elevilor au asigurat transportul copiilor cu
mijloacele de transport în comun, timp în care conducerea unitãþii de învãþãmânt s-a concentrat pe soluþionarea daunelor produse, cu ajutorul poliþiei ºi al firmei de asigurare. Marþi, microbuzul a fost repus în circulaþie ºi procesul de transport se desfãºoarã în momentul de faþã în parametri normali”, a spus Cristina Bauman, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Noiembrie 2017
Prima zãpadã în Straja vând în vedere fapA tul cã în Staþiunea Montanã Straja s-a aºternut primul strat de zãpadã jandarmii montani vin cu recomandãri
Practic, microbuzul ºcolar a fost asigurat cu un geam nou Sã vã asiguraþi cã aveþi ºi uºa reparatã, aºa încât un echipament adecvat ºi acum nu mai sunt probleme. Situaþia, însã, este provizorie, pânã ce firma de asigurare va recondiþiona geamul distrus. Poliþia municipiului Petroºani face cercetãri pentru identificarea celor care au distrus maºina din curtea ºcolii. Diana MITRACHE
Doi rãniþi într-un accident în care au fost implicate un autocar, un autoturism ºi un camion
ouã persoane au fost rãnite D miercuri dimineaþa
într-un accident care a avut loc pe DN 7, pe raza comunei Veþel, din judeþul Hunedoara. Un autoturism, care staþiona în coloanã, a fost lovit din spate de un autocar, condus de un ºofer din Ucraina, ºi apoi a fost proiectat sub partea din spate a unui camion trailer. "Conducãtorul auto în vârstã de 56 de ani,
cetãþean ucrainean, în timp ce conducea un autocar pe DN7, pe raza comunei Veþel, din direcþia Deva-Arad, nu a pãstrat o distanþã corespunzãtoare în mers, în condiþiile unui carosabil umed, ºi a tamponat din spate autoturismul condus de un tânãr de 27 de ani, din judeþul Dâmboviþa (care se afla oprit în coloanã), pe care l-a proiectat în semiremorca unui autocamion ce staþiona în coloanã, în faþa sa, condus de un sibian de 56 de ani. În
Investiþii pentru siguranþa pietonilor utoritãþile A locale de la Petrila realizeazã
investiþii pentru siguranþa pietonilor. Edilii cumpãrã mai multe indicatoare rutiere cu ajutorul cãrora sã fie semnalizate ºi presemnalizate trecerile de pietoni ºi nu numai. Astfel, Primãria Petrila cumpãrã 20 de indicatoare cu “STOP”, 5 bucãþi indicatoare rutiere “trecere de
pietoni”, 9 bucãþi “presemnalizare trecere pietoni”. Autoritãþile locale mai achiziþioneazã indicatoare cu “drum cu prioritate” douã bucãþi, 4 indicatoare
urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto de 27 de ani ºi a unui pasager de 47 de ani, din judeþul Dâmboviþa, aflat în autoturismul condus de
tânãr.", a declarat, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliþie Judeþean (IPJ) Hunedoara, Bogdan Niþu. Rãniþii, au fost transportaþi cu ambu-
nu vã aventuraþi în zone pe care nu le cunoaºteþi sau pe trasee care sunt închise; Sã vã informaþi din timp asupra stãrii vremii, a itinerariului ºi a condiþiilor climatice locale; Pentru informaþii ºi alte recomandãri apelaþi cu încredere la jandarmii montani aflaþi permanent în serviciu în staþiunile montane; Dacã vã aflaþi în dificultate, solicitaþi sprijinul jandarmilor montani ºi al salvamontiºtilor la numãrul unic de urgenþã 112.
lanþele la Unitatea de Primire Urgenþe din Deva. În autocar se aflau 18 pasageri, între care trei cetãþeni români ºi 15 ucraineni, însã niciunul nu a fost rãnit. Detaºamentul de pompieri Deva ºi Serviciul Judeþean de Ambulanþã au intervenit la locul accidentului cu douã ambulanþe ºi douã autospeciale complexe de intervenþie pentru acordarea primului ajutor victimelor. De asemenea, s-au luat mãsurile
“staþie maxi-taxi”, câte NOU ÎN PETROªANI! o bucatã indicator “curbã la dreapta”, VIDEO-ENDOSCOPIE “sfârºitul interzicerii de NAS, GÂT, URECHI a depãºi”, “Jiu de z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã Est”, “pãstraþI apele & vocalã z Protezãri auditive curate”. - Dr. PREDA MIHAI Pentru achiziþionarea z Cabinet ORL: Petroºani, tuturor plãcuþelor, Str. Aviatorilor 19E autoritãþile locale au Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574 alocat suma de 7,169 de lei. Monika BACIU TRADUCÃTOR
AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
necesare pentru prevenirea unui incendiu, a declarat purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara, Anemona Doda. Traficul rutier a fost blocat pe timpul intervenþiei echipajelor de poliþie ºi de prim-ajutor. Poliþiºtii au întocmit dosar de cercetare penalã.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Noiembrie 2017
Cine proiecteazã închiderea minelor Lupeni ºi Lonea? societate din Petroºani va proiecta închiderea minelor Lupeni ºi Lonea. Complexul Energetic O Hunedoara a atribuit contractul de “servicii de proiectare cu titulatura "Proiecte Tehnice de execuþie lucrãri de Închidere ºi Ecologizare pentru sucursalele EM LONEA ºi EM LUPENI – Secþiunea Închideri Miniere Subterane – anul 2017". Câºtigãtoare a fost declaratã societatea UNIVERSAL CERC PROIECT SRL din Petroºani. Suma alocatã pentru elaborarea serviciilor de proiectare este de 59,830 RON. De altfel, oferta depusã de Universal Cerc Proiect a fost singurã. “Pentru îndeplinirea contractului, contractantul se
obligã sã întocmeascã douã documentaþii de proiectare (PT), o documentaþie pentru sucursala EM Lonea ºi o documentaþie pentru sucursala EM Lupeni, în baza documentaþiilor (PIA) deþinute de CEH –SA. Contractantul se obligã sã întocmeascã toate documentaþiile necesare obþinerii
avizelor, acordurilor ºi autorizaþiilor - prevãzute în cap. 15 din caietul de sarcini - pentru documentaþiile PT întocmite pentru fiecare sucursalã”, arãta anunþul CEH. Divizia Minierã din cadrul
Complexului Energetic Hunedoara deþine licenþa de exploatare pentru perimetrele miniere concesionate Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni pânã în anul 2024 Costul mediu pe anul 2016 a fost de 118.9 lei/gcal.
Peste 1.500 de antreprenori au la dispoziþie fonduri europene de 10,7 milioane de euro pentru dezvoltarea de noi afaceri
TP Consulting, în parteneriat O cu Camera de
Comerþ ºi Industrie a României (CCIR), lanseazã trei proiecte finanþate din fonduri europene, cu o valoare totalã de 10,7 milioane euro, care se adreseazã unui numãr de peste 1.500 de antreprenori ºi cu care se pot dezvolta 183 de afaceri. Primul proiect — "Antreprenoriat sustenabil în Regiunea Centru (ID 105328)"—, lansat în parteneriat cu CCIR, are ca scop susþinerea iniþiativelor antreprenoriale în vederea dezvoltãrii mediului
economic ºi creºterii gradului de ocupare în regiunea Centru. În valoare totalã de 5 milioane euro, proiectul are o duratã de 36 de luni ºi este împãrþit în trei etape: programe de formare antreprenorialã pentru 740 de tineri (12 luni) care se vor încheia cu selectarea a 89 de
planuri de afaceri. În a doua etapã (18 luni), cei 89 de antreprenori vor primi consiliere ºi suport pentru dezvoltarea afacerilor ºi finanþare nerambursabilã în valoare de pânã la 34.200 euro pentru fiecare nou business înfiinþat. Totodatã, partenerii proiectului oferã programe de
monitorizare a funcþionãrii ºi dezvoltãrii sustenabile a afacerilor finanþate. Al doilea proiect lansat împreunã cu CCIR este "SMART Start-UP — Antreprenoriat inovativ ºi sustenabil în Sud Muntenia". Acesta vizeazã dezvoltarea spiritului antreprenorial ºi generarea unui numãr crescut de locuri de muncã ºi de afaceri cu profil non-agricol în regiunea Sud Muntenia. În valoare totalã de 4 milioane de euro, proiectul are o duratã de 36 de luni ºi este împãrþit în trei etape: programe de formare antreprenorialã pentru 570 de
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Capacitatea de producþie medie este de 742 mii tone huilã/an; un document al CEH aratã cã “continuitatea exploatãrii la nivelul actual de extracþie, este asiguratã cu rezerve industriale pentru o perioadã de peste 70 ani”. Pentru mâna Lupeni se aºteaptã avizul Comisiei Europene. Conform deciziei iniþale, activitatea de producþie trebuia opritã la data de 30 septembrie, însã sindicatele au solicitat prelungirea termenului cel puþin pânã la finalul anului viitor. Monika BACIU
tineri (12 luni) care se vor încheia cu selectarea a 72 de planuri afaceri. În a doua etapã (18 luni), cei 72 de antreprenori vor primi consiliere ºi suport pentru dezvoltarea afacerilor ºi finanþare nerambursabilã în valoare de pânã la 34.000 euro pentru fiecare nou business înfiinþat, urmând ca afacerile sã fie monitorizate pe o perioadã de 6 luni. Nu în ultimul rând, cel de-al treilea proiect — "FIA — Fii Antreprenor Acasã. Investeºte în viitorul tãu!" — se adreseazã tinerilor români din Diaspora care îºi doresc sã înfiinþeze o afacere în România ºi are ca obiectiv principal încurajarea spiritului antreprenorial ºi generarea unui numãr crescut de afaceri în cele ºapte regiuni mai puþin
dezvoltate din þarã. Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu CCIR ºi Liga Studenþilor Români din Strãinãtate (LSRS), are o duratã de 36 de luni, iar sesiunile de informare pentru 10.000 de tineri au demarat deja în mai multe þãri din Europa. Trainingul celor 220 de persoane se va desfãºura exclusiv online, începând cu luna februarie 2018. În urma cursurilor vor fi selectate pentru finanþare în valoare de maximum 40.000 de euro cele mai bune 22 planuri de afaceri, care vor fi implementate ºi monitorizate pânã la încheierea celor 36 de luni de proiect. FIA are o valoare totalã de 1,7 milioane de euro, din care 880.000 de euro vor fi direcþionate cãtre noile afaceri înfiinþate.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
OMUL SFINÞEªTE ... FOTBALUL! Chestiunea cu „nimeni nu e de neînlocuit” nu este valabilã în toate segmentele de viaþã. O dovedeºte de atâta vreme fotbalul. Iatã cã dispariþia sau implicarea unor
primari într-ale fotbalului din comunitãþile lor se simte în multe locuri din judeþul Hunedoara. Existã douã nume care ºi-au pus puternic amprenta în ultimii ani
pe fotbalul din Þara Haþegului, Victor Stoica la Pui ºi Eugen Bãiconi la Rãchitova. Dacã primul este în continuare în activitate în calitate de primar reales (de câteva mandate încoace) , al doilea nu se mai aflã în aceastã funcþie. Dar din dragoste ºi pasiune pentru fotbal, Eugen Bãiconi se
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
implicã în treburile fotbalului din comuna învecinatã, Gen. Berthelot, la echipa Unirea. L-am vãzut în week-end-ul trecut, în meciul de la Pui, trãind cu ardoare fazele echipei sale (care a cam suferit) alãturi de primarul în funcþie al Pui-ului, Victor Stoica. Cele douã echipe
au oferit un fotbal plãcut la acest nivel, dovadã fiind ºi poziþiile avansate în clasamentul Ligii a V-a Hunedoara. ªi nu se poate spune cã un merit important nu îl au ºi cei doi oameni, care-ºi pun o puternicã amprentã pe fotbalul din zonã.
Mãgura Pui - Unirea General Berthelot 4 – 1 (2 – 1)
MÃGURA PUI, LIDER DE TOAMNÃ CU LUPULESCU ÎN ZI MARE
• Victoria din ultima etapã a turului cu 4-1 în dauna Unirii Gen. Berthelot, plaseazã echipa lui Ovidiu Ciolea pe un merituos loc 1. • Ponorul Vaþa învinge oarecum surprinzãtor, cu 2-0 la Bãcia (goluri Aldea ºi Achim). • Tot o surprizã poate fi socotit ºi rezultatul A.S.S. Orlea – Victoria Dobra 1-1(goluri Tomoni resp. Bodea), mai ales cã gazdele au egalat cu opt minute înainte de finalul jocului. • Scorul etapei s-a înregistrat la Ghelari, unde echipa localã a învins cu 5-0 pe Santos Boz (autori A. Radu 2, Grancea, Birta ºi Lupuºor ), o „merituoasã” ocupantã a ultimului loc. • În meciul C.S.C. Ilia – Zarandul Criºcior 3-3, gazdele au egalat în minutul 90+4 prin golul lui N. Moga. GOLGETERI LIGA V • 14 goluri : Dediu – Foresta Lunca Cernii • 9 goluri : Apati – Mãgura Pui, Sterp – Unirea Gen. Bethelot, Petriºor - Aurul Brad, Tomoni - A.S.S. Orlea • 8 goluri : R. Marcu - A.S.S. Orlea, I. Lupulescu Mãgura Pui • 7 goluri : Mailat – Mãgura Pui, Rotariu – Metalul Criºcior, D. Sãlãºan - Foresta Lunca Cernii, Rad Zarandul Criºcior • 6 goluri : Al. Vlad - Metalul Criºcior
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Ionuþ Lupulescu a reuºit un hat-trick în poarta Unirii Meci peste nivelul Ligii a V-a la Pui, cu o echipã gazdã care ºi-a onorat din plin statutul de lider al judeþului Hunedoara la acest nivel. Apati (min. 2), Mailat (min. 260 dau primele semnale ale ofensiveei Mãgurii Pui, ºuturile lor ocolind poarta lui Petrari. Va rata ºi I. Lupulescu (min. 28) din acþiune, apoi în ºapte minute scorul devine 2-1 ! La reluare I. Lupulescu puncteazã pentru 3-1, oaspeþii abia în minutul 53, prin Kaizer (46 ani !) au o ocazie , ºutul acestuia de la 30 m trecând pe lângã poartã. I. Lupulescu va trimite dintr-un penalty (min. 55) în transversalã, tot el dupã un minut ridicând scorul la 4-1, apoi Fl. Dragoº (min. 57) de
Kaizer (Unirea Gen. Berthelot) la 46 de ani cel mai vârstnic jucãtor în partida de la Pui
AS Mãgura Pui 2010: Militaru – Ban ( Cãpriþã min. 46), Sãlãºan, Biriº (cap), Zorfi, Apati (Pau min. 62), Lupulescu, Grozoni (Stoiconi min. 65), Turcu, Mailat, Dãnãu (Stoica min. 67). Goluri: Sãlãºan Cristian min. 28, Lupulescu Ionuþ min. 35, 53, 57. Antrenor: Ciolea Ovidiu AS Unirea General Berthelot: Petrari – 1 Daj , 3 Martinescu (1 Olãrescu min. 26), Iacoboni D, Bãiconi (cap), Sterp I, Dragoº, Bîhu ( Kaizer min. 52), Bãiconi, Ionescu, Olãrescu Goluri: Bîhu Claudiu min. 33. Antrenor: Bãiconi Emanuel Arbitri: Roman Daniel (Deva) – Doarvoaº Claudiu (Mintia), Macovei Andrei (Peºtiºu Mare) Observator: Bãleanu Aurelian (Deva) Spectatori:100
la Unirea, trimite pe lângã poartã din ...penalty comis de Cl. Zorfi, care va fi eliminat. Chiar ºi cu un om în minus Mãgura Pui pãstreazã rezultatul, ocupând pe merit titlul de campioanã de toamnã. * * * AS Sargeþia Bretea Românã – AS Foresta Lunca 3 – 2 (2 – 2)
AS Sargeþia Bretea Românã: Faur – Miron (Bocºa min. 29), Oprea (cap), Tãnasã , Cugerean, Cãldãruºe, Tãºalã, Brebu (Grec min. 83), Hãzulea (Plic min. 62), 15 Creþu, Solomon (Miclãuº min. 65). Goluri: Brebu C-tin min. 32, Tãºalã Ovidiu min 49, Miclãuº Dãnilã min. 79. Antrenor: Matei Gabriel AS Foresta Lunca: Gronea – Grancea , Bistrian, Gronea, Dediu, Sãlãºan (cap), Furca ( Sãndulache min. 76), Preda, Drãgãnescu (Zepa min. 88), Opîrlescu, Zepa Goluri: Furca Alexandru min. 18, 41. Antrenor: Popovici Alexandru Arbitri: Rogojinã C-tin (Haþeg) – Bartoºiu Marius (Hunedoara), Bartoºiu Florin (Hunedoara) Observator: Biriº Mirel (Deva)
Apati (în galben) în luptã cu apãrãtorii Berthelot