Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1467
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
15 ani de activitate pentru Pro-Parâng
T
urismul montan din PetroºaniParâng, reunit sub forma unei asociaþii, a ajuns la moment aniversar. Asociaþia Pro-Parâng aniverseazã 15 ani de activitate. Evenimentul va fi marcat la sala de marmurã a Primãriei Petroºani.
“Cu ocazia a 15 ani de activitate membrii Asociaþiei Schi Turism Montan ,,Pro-Parâng", au deosebitã plãcere de a vã invita sã participaþi alãturi de ei la festivitatea ce va marca acest eveniment aniversar. Festivitatea va avea loc în data de 24.11.2017 ora 12 în Sala de Marmurã a Primãriei Municipiului Petroºani”, aratã reprezentanþii Asociaþiei Schi
Turism Montan Pro-Parâng. Asociaþia a fost înfiinþatã cu scopul de a contribui la dezvoltarea turismului montan. Prin acþiunile pe care le-a întreprins ºi pe care le are în programul viitor, Asociaþia Pro-Parâng doreºte sã sensibilizeze opinia publicã cu privire la frumuseþile care ne înconjoarã, precum ºi necesitatea ocrotirii florei ºi a faunei montane. Monika BACIU
CEH RÃMÂNE
FÃRÃ MINERI
Z
eci de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara care lucreazã în sectorul direct productiv pleacã prin disponibilizare. În prima tranºã de disponibilizãri din acest an vor pleca 496 de persoane. Cei mai mulþi care s-au înscris pe liste sunt mineri. Sindicaliºtii atrãgeau atenþia încã de acum câteva sãptãmâni cã societatea energeticã rãmâne fãrã specialiºti. >>> PAGINA A 3-A
Care va fi programul Petroºani – Varpalota de 20 de ani?
n 2018, comunitãþile maghiarã κi românã, din
Varpalota ºi Petroºani, vor avea mai multe proiecte în comun. Vor fi implicaþi elevii, dar ºi consilierii locali, iar, în plus, activitãþile vor fi finanþate chiar de un ONG din Ungaria, care va face proiectul comun pânã în 15 decembrie.
Deja autoritãþile din cele douã þãri s-au întâlnit la Petroºani ºi au discutat ce urmeazã sã se întâmple în 2018, când marcãm douã decenii de la semnarea înfrãþirii. „Programele consacrate au fost trecute în revistã. S-a trecut ºi o colaborare cu ªcoala Avram Stanca ºi o ºcoalã din
Varpalota, iar în ceea ce priveºte activitãþile privind aniversarea a 20 de ani de înfrãþire, nu s-au stabilit deocamdatã decât cele douã ºedinþe comune ale celor douã Consilii Locale, una la Petroºani ºi una la Varpalota. Iar programele concrete vor fi stabilite în urmãtoarele zile, având în
vedere cã, în afarã de bugetul local, din care se vor aloca ceva bani pentru aceste activitãþi, ºi o fundaþie din Ungaria va susþine financiar
evenimentele, prin proiectele sale”, a declarat Eduard Wersanski, consilier pe probleme de minoritãþi în cadrul primãriei Petroºani.
Pânã în 15 decembrie, cele douã comisii care se ocupã de stabilirea programului, trebuie sã finalizeze totul. Vor fi luate în calcul activitãþi comune, începând cu ziua de 15 martie a anului 2018, activitãþile mai importante urmând sã se desfãºoare în vara ºi toamna ºi vara viitoare, pentru cã în luna mai, în Ungaria, au loc alegeri parlamentare. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Peste jumãtate de milion pentru studii de consultanþã P
este o jumãtate de milion de lei a cheltuit Complexul Energetic Hunedoara în doi ani pentru servicii de consultanþã. Societatea energeticã hunedoreanã a plãtit studii care nu au avut niciun rezultat cu aplicabilitate practicã. Suma totalã plãtitã pentru cinci servicii de consultanþã a fost de 542.324 lei. Astfel, în data de 09.04.2013 a fost semnat contractul de consultanþã cu Boºtinã ºi Asociaþii în vederea realizãrii de “servicii de consultanþã ºi asistenþã juridicã pentru comisii de negociere”. Contractul a avut o perioadã de derulare de 12 luni ºi a costat 172.200 lei. Un alt contract încheiat în data de 12.03.2014 a fost cu Zamfirescu Racoti&Partners ºi s-a numit “servicii consultanþã juridicã”, acesta fiind încheiat pentru o perioadã de 12 luni contra sumei de 1500 de lei. În 29 mai 2014, CEH a mai încheiat un contract de consultanþã cu Boºtinã ºi Asociaþii Bucureºti contra sumei de 34.440 lei. Contractul de consultanþã a presupus “consultanþã ºi asistenþã tehnicã”. În 4 august 2015 s-a încheiat contractul “servicii de consultanþã pentru elaborarea unui plan de restructurare a societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA” cu SC Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice SA. Contractul a avut o perioadã de patru luni ºi a costat 306.000 lei. “În temeiul prevederilor art. 9, alin. (1) din OUG nr. 22/2015, CEH a semnat, în anul 2015, Contractul de servicii cu consultantul de restructurare selectat, Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice SÃ (“ISPE”). Planul de restructurare elaborat de ISPE a fost analizat în cadrul mai multor întâlniri comune Ministerul
Energiei – Consiliul Concurenþei – Comisia Europeanã (DG Competition), desfãºurate în perioada noiembrie 2015 – octombrie 2016, atât la Bucureºti, cât ºi la Bruxelles. Cu toate acestea, datoritã problematicii extrem de complexe, a impactului economico-financiar, social, patrimonial, de mediu, juridic, nu s-a gãsit o soluþie comunã, viabilã, pentru reorganizarea activitãþii în cadrul CEH”, aratã acelaºi rãspuns al Ministerului Energiei. În data de 30 octombrie 2015 Complexul Energetic Hunedoara a achiziþionat servicii de consultanþã “divizare CEH SA” pe o perioadã de 97 de zile. Mocanu ºi Asociaþii au fost cei care au câºtigat contractul în valoare de 28.224 lei. Demersurile pentru separarea activitãþii au fost demarate, însã acestea s-au împotmolit. “Având în vedere prevederile OUG nr. 22/2015, adunarea generalã extraordinarã a acþionarilor Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA (“CEH”) a aprobat, în data de 28.08.2015, declanºarea divizãrii societãþii prin desprinderea ºi transmiterea unei pãrti din patrimoniu, corespunzãtor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Noiembrie 2017 activitãþii miniere, cãtre o societate nou înfiinþata, în schimbul repartizãrii cãtre acþionarii societãþii divizate de acþiuni la societatea nou înfiinþatã. În perioada septembrie-decembrie 2015 au fost angajate servicii de auditare, evaluare, consultant ºi asistentã juridicã în vederea elaborãrii proiectului de divizare ºi au fost inventariate ºi evaluate bunurile, au fost întocmite ºi auditate situaþiile financiare în vederea divizãrii. Procesul de divizare a fost stopat datoritã faptului cã la data de 07.01.2016 s-a deschis procedura insolventei. Trebuie menþionat faptul cã în cursul anului 2016 CEH a intrat de douã ori în insolventã, la cererea sa (în datele de 07.01.2016, respectiv 23.06.2016) ºi a fost scoasã din insolventã prin deciziile instanþei tot de douã ori (în datele de 03.05.2016 ºi respectiv 08.11.2016). O a treia cerere de intrare în insolvenþã a fost depusã de societate în data de 29.11.2016 ºi respinsã de Tribunalul Hunedoara în data de 07.02.2017”, aratã un rãspuns al Ministerului Energiei. În anul 2014, societatea a alocat bani pentru realizarea unor studii privind “Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lonea” – lot I (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Livezeni” – lot II (Etapa I ºi Etapa II), „Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Vulcan” – lot III (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lupeni” – lot IV (Etapa I ºi Etapa II). CEH a alocat aproape o jumãtate de milion de lei ºi la care s-a lucrat intens. Asta pentru a pregãti licitaþia pentru achiziþionarea echipamentelor miniere de zeci de milioane de euro, ce urmau sã ajungã în subteranele Vãii Jiului. De-a lungul anilor, CEH a comandat diferite studii. În zadar însã, minele au rãmas nemodernizate, activitãþile nu au fost separate, iar societatea se zbate între viaþã ºi moarte. Monika BACIU
Aºteaptã sã primeascã clãdirile minei Petrila C lãdirile minei Petrila care nu au fost demolate urmeazã a fi transferate autoritãþilor locale de la Petrila. Încã de la momentul în care s-a aflat cã mina Petrila va fi închisã, edilii au fãcut demersuri pentru pãstrarea unor clãdiri. Pentru ca acestea sã treacã în patrimoniul administraþiei locale, trebuie emisã o hotãrâre de Guvern. “La momentul acesta s-a fãcut o prerecepþie. Undeva la mijlocul lunii decembrie constructorul va preda clãdirile la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, iar ulterior va trebui emisã o hotãrâre de Guvern prin care sã ne fie transferate. Ele încã
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
sunt ale SNIM. Cu titlu gratuit sã ni le transfere, altfel nu le vrem”, a spus Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Edilii de la Petrila au în vedere accesarea de fonduri pentru a face funcþionale clãdirile. Tot în zonã urmeazã a fi realizatã ºi o halã de producþie care sã fie pusã la dispoziþia investitorilor. “Dupã ce o sã le primim o sã ne ocupãm de ele. Existã finanþare pentru clãdiri publice, încercãm sediul administrativ ºi cele care le vom folosi noi sã obþinem finanþare pentru ele. La momentul acesta avem un contract pentru proiectare halã. Lucrurile s-au schimbat negativ într-un an ºi jumãtate. Dacã acum doi ani veneau foarte mulþi la primãrie care cãutau locuri de muncã, acum sunt din ce în ce mai
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
<
Cu durere în suflet am primit vestea cã s-a stins din viaþã prietenul ºi colegul nostru,
VLAD ANDREI, un om respectat ºi un bun profesionist. În aceste clipe dureroase, toate gândurile noastre se îndreaptã cãtre familia prietenului nostru ºi cãtre cei dragi. Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului transmite sincere condoleanþe familiei în aceste momente de grea încercare. Dumnezeu sa îl odihneascã în pace!
ANUNÞ LICITAÞIE Se vinde la licitaþie publicã în data de 07.12.2017 orele 12:00 în Petroºani, str. Livezeni 12A, 2335 kg deºeu fier – 1167,50 lei, 865 kg deºeu aluminiu – 1730 lei. Detalii la Birou Executor Judecãtoresc Rãducanu Cecilia – Cornelia, telefon 0721948679
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un puþini”, a mai spus sursa citatã. Mai multe clãdiri care au aparþinut minei Petrila au fost clasate ca fiind clãdiri de patrimoniu. Monika BACIU
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Noiembrie 2017
CEH RÃMÂNE FÃRÃ MINERI
Z
eci de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara care lucreazã în sectorul direct productiv pleacã prin disponibilizare. În prima tranºã de disponibilizãri din acest an vor pleca 496 de persoane.
Cei mai mulþi care s-au înscris pe liste sunt mineri. Sindicaliºtii atrãgeau atenþia încã de acum câteva sãptãmâni cã societatea energeticã rãmâne fãrã specialiºti. Pânã la sfârºitul anului peste 1000 de salariaþi ai CEH îºi vor pierde locurile de muncã. “Numãrul salariaþilor care urmeazã sã se disponibilizeze în anul 2017 este de 1086 din care 496 în prima etapã începând cu 11.12.2017 ºi 590 în a doua etapã începând cu 20.12.2017”, aratã un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara. Din cei 496 de
salariaþi ai Complexului Energetic Hunedoara care vor pleca în prima tranºã de disponibilizãri cei mai mulþi sunt mineri.
M
ina Lonea rãmâne fãrã 213 salariaþi Mina Lonea va rãmâne dupã prima tranºã de disponibilizãri fãrã 213 salariaþi. Potrivit rãspunsului oferit de Complexul Energetic Hunedoara, de la mina Lonea vor pleca 55 de mineri, 5 ajutor miner, un arhivar, cinci artificieri, un dispecer, 26 de electricieni, 8 figurant topo, un frezor, 64 de
lãcãtuºi, doi maºiniºti, 9 maºiniºti de maºinã extracþie, 3 maºiniºti mecanici, 4 mineri întreþinere puþ, un muncitor necalificat, 4 operatori date, 6 semnaliºti cuplãtor orizont, 7 semnaliºti cuplãtor puþ, câte un sondor, strungar, telefonist. Tot de la mina Lonea vor pleca 7 topografi.
M
ina Lupeni rãmâne fãrã 283 de salariaþi Cei mai mulþi salariaþi ai CEH care vor pleca prin disponibilizare provin de la mina Lupeni. 283 de angajaþi ai unitãþii miniere au primit deja
preavizele, iar în prima jumãtate a lunii decembrie vor pãrãsi sistemul. Dintre cei 283 de salariaþi care pleacã în urma concedierilor colective, 72 sunt mineri. Tot de la mina Lupeni mai pleacã 56 figurant topo, doi ajutor sondor, 13 ajutor miner, 5 artificieri, doi cântãritori, câte un figurant topo, frezor, inginer r. geolog, inginer, operator staþie telegrizumetricã, semnalist cuplãtor orizont, supraveghetor. De la unitatea minierã Lupeni vor mai pleca prin concedieri colective doi laboranþi,
patru maºinist mecanic, cinci muncitori necalificaþi, 7 operatori date, opt preparatori, cinci semnalist cuplãtor puþ,
Întrebãri fãrã rãspuns C omplexul Energetic Hunedoara este o “speþã” cu multe necunoscute. Niciunul din cei doi premieri care s-au aflat la conducerea Guvernului nu au putut oferi un rãspuns legat de viitorul societãþii energetice. În luna februarie a acestui an, senatorul PNL Carmen Hãrãu, a adresat o interpelare premierului României, la acea vreme Sorin Grindeanu, despre Complexul Energetic Hunedoara. Între timp, premier a devenit Mihai Tudose, iar întrebarea a rãmas fãrã rãspuns. În ceea ce priveºte viitorul ºi speranþa oamenilor din judeþul Hunedoara ce îºi desfãºoarã activitatea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (termocentralele Mintia ºi
Paroºeni ºi minele Lupeni, Vulcan, Livezeni ºi Lonea), dar ºi a oamenilor ce lucreazã la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului (minele Paroºeni ºi Uricani) vã redau urmãtorul paragraf din Strategia Energeticã a României 2016-2030 cu perspectiva anului 2050: “resursele de huilã din România sunt costisitor de exploatat, ceea ce face improbabilã construirea unor grupuri noi în locul celor retrase, nefiind justificate investiþii ce ar urma sã foloseascã huilã de import. Durata de viaþã rãmasã a grupurilor existente va depinde de mãsura în care reuºesc sã rãmânã competitive în mixul energiei electrice în urma restructurãrilor ºi sã îºi îndeplineascã obligaþiile de mediu”. Având în vedere aceste considerente, vã rog
sã mã informaþi dacã în Programul de Guvernare aveþi prevederi ce ar putea rezolva situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara, care sunt paºii pe care o sã îi faceþi pentru rezolvarea acestei situaþii ºi ce perspectivã au aceºti oameni angajaþi ai celui mai mare agent economic din judeþul Hunedoara”, aratã Carmen Hãrãu în interpelarea transmisã premierului în luna februarie a acestui an. Planul de Guvernare a PSD prevede modernizãri la termocentrala Mintia. Astfel de tentative au
existat ºi în trecut, însã au eºuat lamentabil. Mai mult, între timp s-au schimbat toate planurile pentru CEH. “Cãrbunele rãmâne o componentã importantã a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producþia de huilã trebuie menþinutã pentru a asigura
patru sondori, doi specialiºti CAMS, patru strungari, câte doi sudori ºi telefoniºti ºi patru vagonetari. Monika BACIU
funcþionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia ºi un grup la termocentrala Paroºeni, pentru producerea de energie electricã ºi energie termicã în sistemele centralizate de termoficare de la Deva ºi din Valea Jiului (Petroºani, Lupeni, Vulcan etc.). La termocentrala Mintia, în urmãtorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200 MW sau 500 MW), cu eficientã ridicatã (randament 43—45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150— 200 MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroºeni, dotate cu instalaþii de mediu corespunzãtoare”, aratã planul de guvernare al PSD. Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu nenumãrate probleme, însã politicienii vin numai cu promisiuni. Monika BACIU
4 Actualitate
Un miliard de euro pentru programe de susþinere a zonelor montane otrivit Ministerului PAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, zona montanã va beneficia de un sprijin financiar anual de 100 de milioane de euro, începând din 2018, în baza unui program dedicat, care se va derula pe o perioadã de 10 ani ºi pentru care se vor aloca de la bugetul naþional un miliard de euro. Ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, Petre Daea spune cã programele din zona montanã sunt prioritare ºi necesare pentru viaþa satului românesc ºi din acest motiv se va aloca un miliard de euro pentru
dezvoltarea ºi menþinerea oamenilor în aceste zone. "Dupã 27 de ani, lucrurile nu sunt cum trebuie în zona montanã. Sunt locuri unde te întristeazã privirea ºi este obligatã sã renunþe la peisajul zilnic. Trebuie sã închizi ochii sã te gândeºti dacã este real ca în anumite zone ale þãrii sã existe o situaþie ca aceasta. (...) Sunt în fiecare zi în þarã, peste tot, ºi vãd lucruri excepþionale cu atâta dorinþã de face ºi de a realiza, cum n-am mai putut-o gãsi de-a lungul vieþii. Este, dacã vreþi, motorul care îmi dã vitezã de a lucra, non-stop aproape, în vederea împlinirii aspiraþiilor pe care le au oamenii de la sate. Din
nefericire, nu putem face peste tot, dar un început trebuie sã aparã. Motiv pentru care am introdus în programul nostru un miliard de euro pentru zona montanã, pentru a putea face ceea ce putem sã facem obiectiv, în aºa fel încât sã menþinem oamenii acolo, sã mobilãm muntele, sã atragem speranþa tinerilor pentru aceste zone excepþionale pe care România le are din belºug, comparând cu alte state. Mã gândesc numai la 4,8 milioane hectare de pajiºti, cât Elveþia, Olanda ºi Belgia la un loc", a explicat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în stilul sãu inconfuntabil.
Provocare pentru vulcãneni iua Naþionalã a României se Zapropie. Doar câteva zile ne mai despart de cea de-a 99-a aniversare de la Marea Unire. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, îi invitã pe vulcãneni sã îºi exprime sentimentele, iar la final, acesta le va oferi o surprizã celor care ºi-au expus sentimentele patriotice. “Dragi vulcãneni, pe toþi aceia dintre voi care simt cã a fi român este un motiv de bucurie, de onoare ºi de patriotism, vã invit sã faceþi public acest sentiment. Pânã în data de 30 noiembrie, ora
10,00, vã aºtept pe Mesageria privatã de aici, cu o fotografie personalã sau de grup, care sã vorbeascã despre bucuria voastrã de a fi români. Vã rezerv tuturor celor ce acceptaþi aceastã provocare, o surprizã, evident, plãcutã”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. ªi la Vulcan au început deja pregãtirile pentru manifestãrile dedicate Zilei Naþionale a României. Monika BACIU
Locuinþe cadou pentru vulcãneni de sãrbãtori ãrbãtorile de iarnã îi vor S gãsi pe mai mulþi vulcãneni în casã nouã. Autoritãþile locale estimeazã cã în preajma sãrbãtorilor de iarnã vor da în folosinþã primele spaþii locative din blocul social de la Dincã. “Noul An îi va gãsi pe primii beneficiari ai locuinþelor sociale de la Dincã, cu cheia noii lor case în mânã. Anticipez cã momentul în care voi avea bucuria de a le înmâ-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Noiembrie 2017
Trambuline pentru bicicliºti ºi schiori, în Straja
O
iniþiativã privatã vine sã completeze peisajul turistic din Straja, iar primarul din Lupeni susþine cã aceasta va aduce turiºtii ºi vara ºi iarna.
Acesta a precizat cã oamenii muntelui sunt "extrem de mult legaþi" de aceastã zonã ºi "refuzã categoric din privire" sã plece din acele locuri, chiar dacã li se promite îmbunãtãþirea vieþii în altã parte. "Zona montanã pentru noi este o zonã prioritarã, în programul de guvernare, în activitatea mea de ministru ºi în preocupãrile noastre de zi cu zi. Programele din zona montanã sunt prioritare, necesare ºi extrem grele pentru viaþa satului românesc, la aceste altitudini. Oamenii sunt extrem de mult legaþi de aceste zone. Aproape nu poþi sã îl dezlipeºti chiar dacã i-ai acorda o altã ºansã în altã parte, spunându-i cã viaþa lui se va îmbunãtãþi, dacã va pãrãsi zona respectivã. Refuzã categoric din privire, ceea ce înseamnã cã noi trebuie sã ne ducem cu ceea ce trebuie cãtre el ºi nu pe el sã-l forþãm sã se disloce din acele zone", a adãugat ministrul Daea. ªeful MADR a menþionat
na repartiþia obþinutã în deplin acord cu criteriile de selecþie, va fi unul foarte emoþionat. Nu mai este mult pânã la acel moment. Mulþumesc membrilor comisiei de evaluare a cererilor pentru efortul pe care îl depun în aceastã perioadã, în scopul stabilirii primilor beneficiari ai locuinþelor, locuinþe în care cetãþenii noºtri se vor simþi foarte confortabil”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
cã la Ministerul Agriculturii existã harta aceasta a muntelui, "pentru a intra în retina fiecãruia", în vederea valorificãrii acestei "resurse formidabile" din zona montanã. "Am pus în Ministerul Agriculturii harta aceasta pentru a intra în retina fiecãruia. Cine suntem, ce suntem ºi ce trebuie sã facem ca sã putem injecta sume, proiecte, idei, preocupãri zilnice, pentru a valorifica aceastã resursa formidabilã, pentru a se putea folosi de aceastã resursã formidabilã, în special douã specii, specia ovinã ºi taurina de carne. Evident cã o parte dintre dumneavoastrã puteþi vedea greºelile mele ºi poticnelile mele în exprimare, poate ºi greºelile de parcurs, dar ele au o singurã þintã: de ajunge în vârful muntelui cu sprijinul necesar pentru a putea valorifica aceste resurse formidabile", a menþionat Daea. În România, zona muntelui reprezintã 29% din suprafaþa þãrii.
Existã o serie de criterii în baza cãrora vor fi repartizate locuinþele. “La locuinþele sociale avem C1 care este finalizat în proporþie de 99%. În data de 15 vom avea o primã repartizare a apartamentelor pentru persoanele care au solicitat locuinþe sociale. Legea e foarte clarã privind repartizarea acestor apartamente: 60% din apartamente revin tinerilor cãsãtoriþi, 20% la revin tinerilor necãsãtoriþi ºi 20% din apartamente le revin bãtrânilor ºi persoanelor cu handicap. Suntem în faza în care facem anchetele sociale la persoanele care au solicitat astfel de locuinþe. din punctual de vedere al repartizãrii noi spunem cã pânã în data de 15 vom veni cu o primã repartiþie”, a spus în urmã cu câteva sãptãmâni Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Monika BACIU
Este vorba despre un proiect finanþat din fonduri europene, care va putea fi gata anul viitor, dar va fi folosit ºi iarna, cât ºi vara, de bicicliºti. „Investitorul de care vã zic a reuºit sã prindã
o finanþare de 47.000 de euro, pentru Straja, aºa încât sã avem o noutate pentru România. Vom avea, de anul viitor, cã acum nu reuºim sã realizãm
proiectul, niºte trambuline ºi o suprafaþã unde bicicliºtii, ori schiorii, sã aterizeze în siguranþã. Sunt saltele foarte mari, unice în România ºi mã bucur cã o astfel de
investiþie vine spre noi, la Straja”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cei care vor sã facã acest proiect, au deja
Petrila dã cheile pentru noul ANL M ai multe familii de tineri vor petrece sãrbãtorile de iarnã în case noi. Asta, pentru cã vor primi repartiþii în noul bloc ANL ce a fost construit pe malul Jiului, la Petrila. Primarul spune cã lucrãrile sunt aproape gata ºi cã va înmâna cheile în curând, chiriaºilor.
ºi pânã în 15 decembrie vrem sã dãm cheile pentru locuinþele noi”, a spus Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila . Poziþionat pe malul Jiului de Est, chiar la intrarea în oraºul Petrila, blocul ANL este destinat tinerilor din acest oraº. Excavatoarele au început sã sape
fundaþia, în luna iunie a anului trecut, iar noul bloc de pe strada Prundului, are acum 20 de unitãþi locative. Pe lângã cele 400 de dosare ce existau deja în evidenþa primãriei ºi alþi tineri ºi-au depus cereri, iar acum va fi fãcutã selecþia dosarelor. Diana MITRACHE
„Urmeazã sã dãm în folosinþã, pânã cel târziu în 15 decembrie, un bloc ANL, la care s-au început lucrãrile în luna iunie 2016. Constructorul m-a asigurat cã, undeva la finele acestei luni, se va face recepþia. Noi, la momentul acesta, lucrãm, cu comisiile de specialitate din cadrul primãriei, la evaluarea cererilor ºi a dosarelor
O mare firmã de automotive vine la Universitatea Petroºani niversitatea din Petroºani le U pregãteºte studenþilor
o nouã provocare. Studenþii Universitãþii Petroºani se vor întâlni cu reprezentanþii unei firme de
renume din domeniul industriei auto.
Întâlnirea va avea loc sãptãmâna viitoare, când studenþii se vor întâlni cu reprezentanþii societãþii cu sediul în Timiºoara, pentru a-ºi testa cunoºtinþele
de inginerie mecanicã. La final, cei care au rãspuns corect vor fi premiaþi. Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã anunþã cã în data de 24 noiembrie, la universitate are loc o nouã ediþie a “Continental ContiEngineering”. “Dacã eºti pasionat de industria auto, te putem ajuta furnizându-þi subiecte interesante pentru lucrarea de diplomã. Gãseºte un profesor care este de acord sã îþi coordoneze lucrarea în compania noastrã. Putem adapta tema iniþialã astfel încât sã îndeplinim
cererea instituþiei de învãþãmânt”, aratã pe site-ul companiei. Evenimentul va avea loc în data de 24 noiembrie, începând cu ora 12:00 în amfiteatrul ºi se va desfãºura conform urmãtorului program. Între orele 12:00 – 12:45 va avea loc prezentarea generalã Continental, Prezentare Departament Powertrain Sensors & Actuators, iar între 13:00 – 14:00 studenþii sunt îndemnaþi sã trãiascã experienþa unui inginer Software Continental. Acest eveniment va avea loc amfiteatrul 4 Aron Poantã. Acþiunea va continua pânã în jurul orei 15:00.
un club în Straja ºi sunt gata sã aducã pentru aceastã staþiune un proiect de 47.000 de euro, care va crea chiar ºi locuri noi de muncã. „Va avea între 7 ºi 10 angajaþi permanenþi, care vor pune în folosinþã ºi vor supraveghe acest sistem pe care îl va gestiona. Dacã fiecare om din Straja, va angaja între 5 ºi 10 oameni, vom avea în jur de 500 de angajaþi în Straja. ªi asta înseamnã cã
punem oraºul în miºcare”, a mai spus Lucian Resmeriþã. Investitorii din Straja au finanþat ºi teleschiuri, ori telescaune ºi staþiune de interes naþional prinde contur de la an la an. Toate acestea vor atrage turiºtii, iar cea mai nouã idee îi va aduce ºi vara, mai ales cã aici au loc competiþii adevãrate de mountain-bike. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Un miliard de euro pentru programe de susþinere a zonelor montane otrivit Ministerului PAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, zona montanã va beneficia de un sprijin financiar anual de 100 de milioane de euro, începând din 2018, în baza unui program dedicat, care se va derula pe o perioadã de 10 ani ºi pentru care se vor aloca de la bugetul naþional un miliard de euro. Ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, Petre Daea spune cã programele din zona montanã sunt prioritare ºi necesare pentru viaþa satului românesc ºi din acest motiv se va aloca un miliard de euro pentru
dezvoltarea ºi menþinerea oamenilor în aceste zone. "Dupã 27 de ani, lucrurile nu sunt cum trebuie în zona montanã. Sunt locuri unde te întristeazã privirea ºi este obligatã sã renunþe la peisajul zilnic. Trebuie sã închizi ochii sã te gândeºti dacã este real ca în anumite zone ale þãrii sã existe o situaþie ca aceasta. (...) Sunt în fiecare zi în þarã, peste tot, ºi vãd lucruri excepþionale cu atâta dorinþã de face ºi de a realiza, cum n-am mai putut-o gãsi de-a lungul vieþii. Este, dacã vreþi, motorul care îmi dã vitezã de a lucra, non-stop aproape, în vederea împlinirii aspiraþiilor pe care le au oamenii de la sate. Din
nefericire, nu putem face peste tot, dar un început trebuie sã aparã. Motiv pentru care am introdus în programul nostru un miliard de euro pentru zona montanã, pentru a putea face ceea ce putem sã facem obiectiv, în aºa fel încât sã menþinem oamenii acolo, sã mobilãm muntele, sã atragem speranþa tinerilor pentru aceste zone excepþionale pe care România le are din belºug, comparând cu alte state. Mã gândesc numai la 4,8 milioane hectare de pajiºti, cât Elveþia, Olanda ºi Belgia la un loc", a explicat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în stilul sãu inconfuntabil.
Provocare pentru vulcãneni iua Naþionalã a României se Zapropie. Doar câteva zile ne mai despart de cea de-a 99-a aniversare de la Marea Unire. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, îi invitã pe vulcãneni sã îºi exprime sentimentele, iar la final, acesta le va oferi o surprizã celor care ºi-au expus sentimentele patriotice. “Dragi vulcãneni, pe toþi aceia dintre voi care simt cã a fi român este un motiv de bucurie, de onoare ºi de patriotism, vã invit sã faceþi public acest sentiment. Pânã în data de 30 noiembrie, ora
10,00, vã aºtept pe Mesageria privatã de aici, cu o fotografie personalã sau de grup, care sã vorbeascã despre bucuria voastrã de a fi români. Vã rezerv tuturor celor ce acceptaþi aceastã provocare, o surprizã, evident, plãcutã”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. ªi la Vulcan au început deja pregãtirile pentru manifestãrile dedicate Zilei Naþionale a României. Monika BACIU
Locuinþe cadou pentru vulcãneni de sãrbãtori ãrbãtorile de iarnã îi vor S gãsi pe mai mulþi vulcãneni în casã nouã. Autoritãþile locale estimeazã cã în preajma sãrbãtorilor de iarnã vor da în folosinþã primele spaþii locative din blocul social de la Dincã. “Noul An îi va gãsi pe primii beneficiari ai locuinþelor sociale de la Dincã, cu cheia noii lor case în mânã. Anticipez cã momentul în care voi avea bucuria de a le înmâ-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Noiembrie 2017
Trambuline pentru bicicliºti ºi schiori, în Straja
O
iniþiativã privatã vine sã completeze peisajul turistic din Straja, iar primarul din Lupeni susþine cã aceasta va aduce turiºtii ºi vara ºi iarna.
Acesta a precizat cã oamenii muntelui sunt "extrem de mult legaþi" de aceastã zonã ºi "refuzã categoric din privire" sã plece din acele locuri, chiar dacã li se promite îmbunãtãþirea vieþii în altã parte. "Zona montanã pentru noi este o zonã prioritarã, în programul de guvernare, în activitatea mea de ministru ºi în preocupãrile noastre de zi cu zi. Programele din zona montanã sunt prioritare, necesare ºi extrem grele pentru viaþa satului românesc, la aceste altitudini. Oamenii sunt extrem de mult legaþi de aceste zone. Aproape nu poþi sã îl dezlipeºti chiar dacã i-ai acorda o altã ºansã în altã parte, spunându-i cã viaþa lui se va îmbunãtãþi, dacã va pãrãsi zona respectivã. Refuzã categoric din privire, ceea ce înseamnã cã noi trebuie sã ne ducem cu ceea ce trebuie cãtre el ºi nu pe el sã-l forþãm sã se disloce din acele zone", a adãugat ministrul Daea. ªeful MADR a menþionat
na repartiþia obþinutã în deplin acord cu criteriile de selecþie, va fi unul foarte emoþionat. Nu mai este mult pânã la acel moment. Mulþumesc membrilor comisiei de evaluare a cererilor pentru efortul pe care îl depun în aceastã perioadã, în scopul stabilirii primilor beneficiari ai locuinþelor, locuinþe în care cetãþenii noºtri se vor simþi foarte confortabil”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
cã la Ministerul Agriculturii existã harta aceasta a muntelui, "pentru a intra în retina fiecãruia", în vederea valorificãrii acestei "resurse formidabile" din zona montanã. "Am pus în Ministerul Agriculturii harta aceasta pentru a intra în retina fiecãruia. Cine suntem, ce suntem ºi ce trebuie sã facem ca sã putem injecta sume, proiecte, idei, preocupãri zilnice, pentru a valorifica aceastã resursa formidabilã, pentru a se putea folosi de aceastã resursã formidabilã, în special douã specii, specia ovinã ºi taurina de carne. Evident cã o parte dintre dumneavoastrã puteþi vedea greºelile mele ºi poticnelile mele în exprimare, poate ºi greºelile de parcurs, dar ele au o singurã þintã: de ajunge în vârful muntelui cu sprijinul necesar pentru a putea valorifica aceste resurse formidabile", a menþionat Daea. În România, zona muntelui reprezintã 29% din suprafaþa þãrii.
Existã o serie de criterii în baza cãrora vor fi repartizate locuinþele. “La locuinþele sociale avem C1 care este finalizat în proporþie de 99%. În data de 15 vom avea o primã repartizare a apartamentelor pentru persoanele care au solicitat locuinþe sociale. Legea e foarte clarã privind repartizarea acestor apartamente: 60% din apartamente revin tinerilor cãsãtoriþi, 20% la revin tinerilor necãsãtoriþi ºi 20% din apartamente le revin bãtrânilor ºi persoanelor cu handicap. Suntem în faza în care facem anchetele sociale la persoanele care au solicitat astfel de locuinþe. din punctual de vedere al repartizãrii noi spunem cã pânã în data de 15 vom veni cu o primã repartiþie”, a spus în urmã cu câteva sãptãmâni Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Monika BACIU
Este vorba despre un proiect finanþat din fonduri europene, care va putea fi gata anul viitor, dar va fi folosit ºi iarna, cât ºi vara, de bicicliºti. „Investitorul de care vã zic a reuºit sã prindã
o finanþare de 47.000 de euro, pentru Straja, aºa încât sã avem o noutate pentru România. Vom avea, de anul viitor, cã acum nu reuºim sã realizãm
proiectul, niºte trambuline ºi o suprafaþã unde bicicliºtii, ori schiorii, sã aterizeze în siguranþã. Sunt saltele foarte mari, unice în România ºi mã bucur cã o astfel de
investiþie vine spre noi, la Straja”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cei care vor sã facã acest proiect, au deja
Petrila dã cheile pentru noul ANL M ai multe familii de tineri vor petrece sãrbãtorile de iarnã în case noi. Asta, pentru cã vor primi repartiþii în noul bloc ANL ce a fost construit pe malul Jiului, la Petrila. Primarul spune cã lucrãrile sunt aproape gata ºi cã va înmâna cheile în curând, chiriaºilor.
ºi pânã în 15 decembrie vrem sã dãm cheile pentru locuinþele noi”, a spus Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila . Poziþionat pe malul Jiului de Est, chiar la intrarea în oraºul Petrila, blocul ANL este destinat tinerilor din acest oraº. Excavatoarele au început sã sape
fundaþia, în luna iunie a anului trecut, iar noul bloc de pe strada Prundului, are acum 20 de unitãþi locative. Pe lângã cele 400 de dosare ce existau deja în evidenþa primãriei ºi alþi tineri ºi-au depus cereri, iar acum va fi fãcutã selecþia dosarelor. Diana MITRACHE
„Urmeazã sã dãm în folosinþã, pânã cel târziu în 15 decembrie, un bloc ANL, la care s-au început lucrãrile în luna iunie 2016. Constructorul m-a asigurat cã, undeva la finele acestei luni, se va face recepþia. Noi, la momentul acesta, lucrãm, cu comisiile de specialitate din cadrul primãriei, la evaluarea cererilor ºi a dosarelor
O mare firmã de automotive vine la Universitatea Petroºani niversitatea din Petroºani le U pregãteºte studenþilor
o nouã provocare. Studenþii Universitãþii Petroºani se vor întâlni cu reprezentanþii unei firme de
renume din domeniul industriei auto.
Întâlnirea va avea loc sãptãmâna viitoare, când studenþii se vor întâlni cu reprezentanþii societãþii cu sediul în Timiºoara, pentru a-ºi testa cunoºtinþele
de inginerie mecanicã. La final, cei care au rãspuns corect vor fi premiaþi. Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã anunþã cã în data de 24 noiembrie, la universitate are loc o nouã ediþie a “Continental ContiEngineering”. “Dacã eºti pasionat de industria auto, te putem ajuta furnizându-þi subiecte interesante pentru lucrarea de diplomã. Gãseºte un profesor care este de acord sã îþi coordoneze lucrarea în compania noastrã. Putem adapta tema iniþialã astfel încât sã îndeplinim
cererea instituþiei de învãþãmânt”, aratã pe site-ul companiei. Evenimentul va avea loc în data de 24 noiembrie, începând cu ora 12:00 în amfiteatrul ºi se va desfãºura conform urmãtorului program. Între orele 12:00 – 12:45 va avea loc prezentarea generalã Continental, Prezentare Departament Powertrain Sensors & Actuators, iar între 13:00 – 14:00 studenþii sunt îndemnaþi sã trãiascã experienþa unui inginer Software Continental. Acest eveniment va avea loc amfiteatrul 4 Aron Poantã. Acþiunea va continua pânã în jurul orei 15:00.
un club în Straja ºi sunt gata sã aducã pentru aceastã staþiune un proiect de 47.000 de euro, care va crea chiar ºi locuri noi de muncã. „Va avea între 7 ºi 10 angajaþi permanenþi, care vor pune în folosinþã ºi vor supraveghe acest sistem pe care îl va gestiona. Dacã fiecare om din Straja, va angaja între 5 ºi 10 oameni, vom avea în jur de 500 de angajaþi în Straja. ªi asta înseamnã cã
punem oraºul în miºcare”, a mai spus Lucian Resmeriþã. Investitorii din Straja au finanþat ºi teleschiuri, ori telescaune ºi staþiune de interes naþional prinde contur de la an la an. Toate acestea vor atrage turiºtii, iar cea mai nouã idee îi va aduce ºi vara, mai ales cã aici au loc competiþii adevãrate de mountain-bike. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Noiembrie 2017
Încã o sãptãmânã
ªi tu poþi contribui la reluarea lucrãrilor spre Herculane A
proape 1000 de persoane au semnat petiþia online pentru reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. O sãptãmânã mai au la dispoziþie cei care vor sã contribuie la reluarea lucrãrilor care ar deschide Valea Jiului ºi pe ruta Câmpu lui NeagHerculane. Piedicile puse turismului pot fi ridicate. Valea Jiului poate fi o forþã. Nu este nevoie de buldozere, este nevoie de semnãturi. Drumul naþional 66A a fost gândit de la început ca cea mai bunã metodã de promovare a turismului. ªoseaua
urma sa lege localitatea Câmpul lui Neag din Hunedoara de staþiunea Baile Herculane din judeþul Caraº Severin. Ar mai fi de modernizat doar 16 kilometri.
Primarii din Valea Jiului, mediul privat, cel academic, dar ºi societatea civilã ºi-au unit forþele pentru a convinge Guvernul sã aloce bani în bugetul pe anul 2018 pentru reluarea lucrãrilor la infrastructura rutierã. Pentru ca petiþia sã fie luatã în considerare de oficialii guvernamentali sunt necesare cel puþin 30.000 de semnãturi. Petiþia poate fi semnatã atât online, la https://www.petitieonline.com /signatures/aciune_civic_pentru_susinerea_relurii_investiiilor_la_modernizare/, cât ºi la sediul celor ºase primãrii din Valea Jiului. Monika BACIU
Drumuri preferate de turiºti, închise pânã la primãvarã
S
egmentul de drum cuprins între Câmpu lui Neag (judeþul Hunedoara) ºi Cerna Sat (judeþul Gorj), pe tronsonul kilometric 47 — 88, a fost închis traficului rutier pânã la finele acestui an. Totul, din cauza alunecãrilor de teren, cãderilor de copaci, cedãrilor de terasament ºi alunecãrilor de versanþi. DN 66A între cele douã localitãþi va rãmâne
Dosarul proxeneþilor a ajuns la final atru tineri au fost trimiºi P în judecatã pentru constituirea unui grup infracþional organizat ºi condamnaþi la pedepse cu închisoarea. Indivizii au fost prinºi la Petroºani, în urma unor descinderi ale trupelor speciale. Gruparea se ocupa cu traficul de carne vie ºi ar fi acþionat inclusiv în Valea Jiului, unde ar fi gãsit tinere dispuse sã se prostitueze peste hotare, însã a fost destructuratã în urma unui flagrant derulat pe raza municipiului Petroºani. Patru suspecþi au fost trimiºi în judecatã pentru trafic de persoane ºi constituirea unui grup infracþional, iar la doi
ani de la începerea procesului, magistraþii au dat o soluþie defintivã în acest dosar. Astfel, dupã judecare apelului, Gheorghe ªalapa a primit o pedeapsã de 5 ani ºi 6 luni închisoare, în regim de detenþie, iar Dumitru-Florin Nimarã 3 ani ºi 7 luni de închisoare cu executare.
Cea mai grea pedeapsã a primit-o capul grupãrii, Claudiu Ion Cartianu, respectiv 7 ani ºi 5 luni de închisoare, iar al patrulea inculpat, Stelian ªalapã, a scãpat de gratii dupã o condamnare de 6 luni de închisoare cu suspendare. Anchetatorii au probat cã Indivizii au acþionat în perioada 2010-2015, când au racolat, transportat ºi exploatat sexual în Austria, Italia, Germania si Anglia, mai multe tinere, dintre care ºi minore. Aceºtia au obligat 13 tinere majore ºi patru minore sã se prostitueze în þarã ºi în afarã, iar de pe urma lor au obþinut circa 150.000 euro. Maximilian GÂNJU
Doi suspecþi din Valea Jiului, acuzaþi cã au furat peste 12 mii de lei
P
rejudiciul creat de cei doi indivizi care au fost ajutaþi de un alt suspect din Gorj, este estimat la circa 12500 de lei. Cei trei au ajuns dupã gratii ºi sunt cercetaþi pentru furt calificat. Suspecþii, Cârjãu Marian ºi Dediu Cornel ºi Dolcu Victor - Romicã au operat pe raza judeþului Alba, unde au pus ochii
pe un club de jocuri de noroc. Indivizii au încercat sã profite de neatenþia angajaþilor localului ºi au spart unul dintre aparate, însã au fost prinºi în flagrant. Reuºiserã sã sustragã puþin peste 12500 de lei, dar n-au apucat sã se bucure de pradã. ”Poliþiºtii de investigaþii criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Alba Iulia au reuºit prinderea,
în flagrant delict, a 3 bãrbaþi, cu vârste de 46, 42 ºi 33 de ani, din judeþele Hunedoara ºi Gorj, în timp ce sustrãgeau, dintr-un aparat de jocuri electronice, amplasat într-un local din municipiul Alba Iulia, suma de 12.535 lei. Cei 3 bãrbaþi au fost conduºi la sediul Poliþiei Municipiului Alba Iulia unde au fost reþinuþi, pentru o perioadã de 24 de ore, sub aspectul
comiterii infracþiunii de furt calificat”, aratã poliþiºtii. Judecãtorii din Alba au decis sã emitã mandate de arestare pe numele celor trei, chiar dacã indivizii au cerut sã fie plasaþi sub control judiciar sau arest la domiciliu. În decizia judecãtorilor a contat ºi faptul cã suspecþii au antecedente penale. De altfel, Dolcu este cercetat penal ºi pentru un furt comis în Valea Jiului ºi se afla sub control judiciar când a comis furtul de la sala de jocuri din Alba Iulia. Maximilian GÂNJU
închis ºi dupã acestã datã, cel mai probabil pânã la primãvarã din cauza ninsorilor preconizate. ªi Transalpina între Rânca (judeþul Gorj) ºi Sugag (judeþul Alba), între kilometrii 35 ºi 79, rãmâne închis pânã în 31 mai 2018, conform dispoziþiilor de închidere în perioadele de iarnã ºi primãvarã anunþã Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliþiei Române. Maximilian GÂNJU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Noiembrie 2017
35 de tunuri de zãpadã pregãtesc pârtiile din Straja
A
început sã ningã ºi, în Straja, a demarat procedura de amenajare a pârtiilor. Nu sunt suficient de scãzute temperaturile, însã, tunurile de zãpadã au pornit, tocmai pentru a fi pregãtit noul sezon. Staþiunea Straja ar urma sã foloseascã nu mai puþin de 35 de tunuri de zãpadã, pentru sezonul rece, toate fiind necesare, dacã
vremea nu va fi darnicã în precipitaþii. „Momentan, în straþiunea Straja, sunt undeva la – 2, - 4 C. Aceste tunuri dau un randament maxim, atunci când sunt temperaturi de – 7 C, dar cantitatea este acum una suficientã. Dacã am avea 3 zile de temperaturi aºa cum sunt acum, atunci vom reuºi sã dãm drumul la pârtii, mult mai repede. Dacã se va încãlzi vremea, va fi o problemã, însã, cei care se ocupã de întreþinerea staþiunii,
ºtiu ce trebuie sã facã, unde sã depoziteze zãpada ºi vor întreþine pârtiile”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Sezonul din Straja începe imediat ce la
munte va ninge suficient de mult ºi cei care au cabane în staþiunea de munte sperã ca în acest an numãrul turiºtilor sã fie cât mai mare. Pregãtirile au început ºi în acest an
Ninsori ºi viscol, la munte I
arna care se apropie începe sã-ºi arate colþii. Ninge la munte pânã miercuri dupãamiaza, iar în unele locuri se va depune un strat consistent de zãpadã. Iubitorii de drumeþii montane trebuie sã fie atenþi cã vremea la munte este extrem de schimbãtoare. Meteorologii chiar au emis o avertizare de ninsori ºi intensificãri ale vântului la munte. Vântul va sufla cu viteze de peste 60-80 de km/h, viscolind ºi spulberând zãpada. Precipitaþii excedentare în majoritatea regiunilor, în decembrie, ianuarie ºi februarie Meteorologii estimeazã pentru lunile decembrie, ianuarie ºi februarie o vreme ce se va încadra, în general, în limitele normale ale perioadei de iarnã, local mai coborâte în centrul, nordul ºi nord-estul
þãrii, în timp ce precipitaþiile vor fi excedentare în majoritatea regiunilor, relevã prognoza de specialitate, valabilã pentru intervalul decembrie februarie 2017, publicatã de Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM). În luna decembrie, temperatura medie lunarã va avea valori apropiate de normalul climatologic, local mai coborâte în regiunile centrale ºi nord-estice, dar ºi mai ridicate în sud-est. Mãsurãtorile de specialitate relevã o medie multianualã
lunarã pentru prima lunã de iarnã de—0,8 grade Celsius, fiind luaþi în calcul parametrii monitorizaþi în intervalul 1981 — 2010. În ceea ce priveºte valorile termice medii, specialiºtii ANM estimeazã, în perioada analizatã, valori medii de temperaturã între — 5 ºi 0 grade Celsius în Transilvania ºi Moldova, între zero ºi douã grade Celsius, în Banat ºi Criºana, între—2 ºi 1 grad Celsius, în Oltenia ºi Muntenia, iar în Dobrogea, între zero ºi trei grade Celsius. De asemenea, precipitaþiile totale în luna decembrie vor fi, local, excedentare în regiunile centrale, estice ºi sud-estice ºi apropiate de mediile climatologice în restul teritoriului. Media multianualã a precipitaþiilor pentru luna decembrie este stabilitã la 44,8 litri/metru pãtrat. Cele mai mari cantitãþi de precipitaþii sunt estimate în
Maramureº (pânã la 92 l/mp) ºi Banat ºi Criºana (pânã la 70 l/mp), iar cele mai scãzute în Dobrogea ºi Moldova (pânã la 40 l/mp). Pentru luna ianuarie, meteorologii estimeazã temperaturi medii ale aerului ce vor fi apropiate de normal, exceptând centrul, nordul ºi nord-estul þãrii, unde vor fi, local, sub media climatologicã. În condiþiile în care media multianualã a lunii este de— 2,1 grade Celsius, cele mai scãzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Moldovei ºi Transilvaniei (între—7 ºi—1 grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate se vor consemna în Muntenia (între—2 ºi 0 grade Celsius) ºi Dobrogea (-1 ºi 2 grade Celsius). Cantitãþile totale de precipitaþii vor fi în luna ianuarie, în general, excedentare în cea mai mare parte a teritoriului, norma climatologicã fiind de 33,6 l/mp. Cele mai mari cantitãþi de precipitaþii se vor consemna în Maramureº (pânã la 74
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
vor fi funcþionale 25 de tunuri de zãpadã, din totalul celor 35 care urmeazã sã ajungã în acest loc. Sezonul se va deschide, cel mai probabil, de Ziua României. „Sunt convins cã în data de 1 decembrie, când Straja este ocupatã în proporþie de 70%, deoarece existã câteva tabere studenþeºti, vom avea pârtiile amenajate, sã se poatã schia ºi sã înceapã sezonul de schi la Straja”, a mai declarat primarul din
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Lupeni. Nu au întotdeauna zãpadã suficientã, însã, dacã vremea se rãceºte suficient de mult, pârtiile din Straja vor fi toate funcþionale. Este o promisiune pe care o fac autoritãþile locale din Lupeni, turiºtilor care vor urca la Straja. Aºa se face cã nicio instalaþie nu va fi nefuncþionalã ºi pârtiile, inclusiv cea de sub telegondolã, vor avea zãpadã. Sunt suficiente tunuri ce pot fi folosite, iar cu ele va fi amenajatã la timp pârtia. Diana MITRACHE
l/mp), Oltenia (pânã la 57 l/mp) ºi Banat-Criºana (pânã la 54 l/mp). La polul opus se aflã Dobrogea ºi Moldova, cu cantitãþi de precipitaþii cuprinse între 14 ºi 31 l/mp. Potrivit ANM, în ultima lunã de iarnã calendaristicã, temperaturile medii vor avea valori apropiate de normalul climatologic în cea mai mare parte a þãrii, media lunarã fiind stabilitã la—1 grad Celsius. Pe regiuni, temperaturile medii vor fi cuprinse între—5 ºi zero grade Celsius, în Moldova ºi Transilvania, între—2 ºi 2 grade Celsius în Oltenia, ºi între zero ºi douã grade Celsius, în Banat ºi Dobrogea. În februarie, cantitãþile totale de precipitaþii vor fi apropiate de normalul climatologic în regiunile sudice ºi estice, dar în restul þãrii vor fi în general excedentare. Mãsurãtorile de specialitate au stabilit o normã medie lunarã a precipitaþiilor, pentru februarie, de 31,6 l/mp, conform ANM.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
GENTLEMENII DIN VULCAN Mai rar asemenea gest, precum cel de la Vulcan, la meciul din etapa trecutã, C.S. Vulcan – Hercules Lupeni (2-1). În cocheta salã de
protocol (poate cea mai îngrijitã din Valea Jiului), printre paharele de apã, sucuri ºi cafea, trona pe masa cea lungã, un superb buchet de flori
proaspete. „A cui e ziua ?”, am întrebat instantaneu, prezenþa lui acolo ducându-te cu gândul la un moment aniversar. Dar, nici vorbã. Cei de acolo mi-au explicat faptul cã asistenta medicalã a echipei, frumoasa Claudia Ciobanu, se retrage (!) din activi-
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
SURPRIZà SUB CETATE • Mereu ciuca bãtãilor în acest campionat , Univ. Petroºani a reuºit o surprizã, 4-2 la Cetate II Deva (goluri Tocãnel 2, Onicã, Ciumac), chiar dacã din minutul 79 a jucat cu un om în minus, prin eliminarea lui Tocãnel. • Jiul reuºeºte a 3-a victorie a sezonului, 2-1 cu Minerul Uricani (autori A. Antofi 2 respectiv Þâmpu ), jiuliºtii încheind în 10 jucãtori prin eliminarea lui Antofie în minutul 88 • Inter Petrila, scorul etapei, 9-0 cu Aurul Certej (Kalai 3, Pãduraru 3, M. Filip, Bg. Matei, Torkos), mai sperã încã la reeditarea titlului de campioanã. • Retezatul Haþeg a învins cu 3-0 (goluri Gavruluþi, D. Belei, Dãncesc) la Orãºtie deºi au absentat titularii Sg. Maier, Simoneac ºi R. Drãgoescu.
tate de la echipã ºi, cu acest prilej, domnii din anturajul C.S.M. Vulcan (Daniel Duma, Ghiþã Pantilimon, Doru Mârºava) au hotãrât, în semn de mulþumire pentru toatã activitatea Claudiei depusã în ultimul an la C.S.M. Vulcan, sã-i mulþumeascã,
oferindu-i un buchet de flori. Un gest superb, mai puþin auzit, într-o lume în care oamenii se despart fãrã nici un sentiment, ori fãrã vreo mulþumire. Iatã cã bãrbaþii de acolo, de la C.S.M. Vulcan, s-au dovedit a fi adevãraþi gentlemeni.
MÂNDRI DE... MÂNDRECI! D
eºi nu pãrea favoritã de niciun fel, nou revenita în Liga a IV-a, C.S.M. Vulcan, a abordat cu multã ambiþie acest joc.
CLASAMENT SENIORI
Vulcanenii Krafft ºi Bãdãrãu (în negru) pornesc la asalt înspre poarta Lupeniului
CLASAMENT JUNIORI
De partea cealaltã, echipa din Lupeni (campioanã în 2016) a venit cu o formulã improvizatã, numeroºi jucãtori (I. Roºian, Adr. Roºian, Bãcãran, Cismaºiu) nefiind în lot, din motive disciplinare ºi medicale. În aceste condiþii echipa de la Vulcan, cu veteranii Epure ºi Vajda în zi bunã, cu Krafft ºi ªilip foarte laborioºi la mijlocul terenului, dar cu acest tânãr Mândreci deasupratuturor, a zburdat, mai ales în prima reprizã, în faþa unei echipe lipsite de aplomb, mai ales dupã primire primului gol. O tresãrire de orgoliu în minutele 43 - Stoicoiu trage de la 8 m pe lângã poarta goalã – ºi 45 – M. Pop, ocazie imensã din 5 m a Lupeniului, nu este decât o frecþie la piciorul de lemn...
GOLGETERI: Seniori 16 goluri - Kalai - Inter Petrila; 13 goluri - A. Harangozo Hercules Lupeni; 11 goluri - Ov. Popesc- Retezatul Haþeg; 9 goluri - R. Drãgoescu - Retezatul Haþeg; 8 goluri - Pisoiu ªoimul Bãiþa; 7 goluri - Ciprian Roºca - Victoria Cãlan, Gavriluþi – Retezatul Haþeg Juniori 18 goluri - Diaconu - Inter Petrila; 17 goluri - Savin - CSM Vulcan; 16 goluri - Casoni - CS Hunedoara; 13 goluri Sorea - Aurul Brad; 12 goluri – Pojoni – Gloria Geoagiu
Paginã realizatã de Genu TUÞU
C.S. VULCAN – HERCULES LUPENI 2-1 (1-0) CSM Mihai Viteazu Vulcan: Achim – Pantilimon,Viºa, Buduroi, Epure, Krafft, Bãdãrãu, ªilip ( Crãciun min. 81), Mândreci, Vajda ( Talpã min. 57), ªuteu (Moldovan min. 90), Goluri: Mândreci min. 20, Vajda min. 53. Antrenor: Mîrºava Dorel ACS Hercules Lupeni: Niþu – Ciorîia (Boºneag min. 57), Ionaº, Stoicoiu, Pop, Moldovan, Ciocârlan (ªipoº min. 69), Pîrvulescu, Harangozo, Pecsar. Goluri: Pîrvulescu Cãlin min. 77. Antrenor: Voicu Dan Arbitri: Roman Daniel (Deva) – Doarvoaº Claudiu (Mintia), Maier Alexandra (Hunedoara) Observator: Radu Adrian (Deva) Spectatori 50
Gazdele reîncep în forþã dupã pauzã, ratarea lui ªuteu (min. 47) cu poarta goalã, anuntând parcã golul de 2-0 ce va veni în minutul 51. Abia acum lupenenii se mai trezesc, vor puncta pentru 2-1, dar gazdele vor doza foarte bine efortul pentru a rãmâne pânã la final cu cele trei puncte.
DAN VOICU, FOC ªI PARÃ! Extrem de dezamãgit s-a arãtat la finalul meciului antrenorul Lupeniului, Dan Voicu (foto): „Sunt extrem de dezamãgit. Nu vreau sã spun vorbe mari la cald, dar cu unii dintre aºa-ziºii senatori de drept nu se mai poate continua în acest fel. Cine nu mai are chef sau nu mai poate sã se lase ! Am avut o atitudine jalnicã la Vulcan ne-a bãtut o echipã cu atitudine ºi dorinþã. La unii dintre jucãtorii noºtri ºi-a fãcut loc blazarea, lucru tot mai evident în ultima vreme. Sper sã nu ne facem de râs în ultimele douã etape din tur (acasã cu Inter Petrila ºi la Cãlan), iar din retur o luãm de la capãt, pe alte coordonate” a spus Dan Voicu.
DORU MÂRªAVA, MULÞUMIT
Radu Pantilimon, un fundaº de viitor în echipa Vulcanului
Antrenorul Doru Mârºava de la C.S. Vulcan era extrem de relaxat la finalul partidei: „Am întâlnit o echipã superioarã nouã cu experienþã, dar ai noºtris-au mobilizat exemplar. Cred cã am câºtigat pe merit ºi îmi felicit jucãtorii ”.