Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1463
Cronica Vãii Jiului Joi, 16 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Circulaþie îngreunatã de o rocã uriaºã, în Defileul Jiului
U
n bolovan uriaº s-a desprins dintr-un versant în Defileul Jiului ºi a blocat o arterã de circulaþie între Petroºani ºi Sadu.
Incidentul a avut loc pe timpul nopþii de marþi spre miercuri ºi drumarii s-au cãznit ore bune sã îndepãrteze rocã de pe carosabil. Circulaþia a fost dirijatã în tot acest timp, în zona denumitã Cârligul întors, unde a cãzut bolovanul ºi a opturat unul dintre sensurile de mers, într-un loc în care vizibilitatea este redusã. Din fericire, nu au existat evenimente nedorite, iar motivul
principal pare a fi legat de precipitaþiile care au cãzut în ultima vreme ºi care ar fi putut sã antreneze roca la vale. În zonã nu au fost necesarã montarea plaselor de susþinere a parapeþilor, din cauzã cã aceºtia nu prezentau pericol, însã, se pare cã roca s-a desprins de undeva de sus ºi a cãzut pe carosabil, obturând astfel artera pe un sens de mers. Poliþia rutierã a stat în zonã, pânã ce drumarii au reuºit sã spargã roca ºi sã o încarce ºi au dirijat traficul, aºa încât sã nu fie probleme. Diana MITRACHE
IMPACTUL CODULUI FISCAL LA PETROªANI
Investiþii oprite, taxe crescute ºi 6 MILIOANE PIERDUTE
6
MILIOANE DE LEI ar putea pierde municipalitatea de la Petroºani odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Suma reprezintã bugetul de investiþii aferent anului 2017. Asta înseamnã cã în Petroºani nu vor mai fi realizate investiþii, lucrãrile începute vor fi stopate, iar taxele ºi impozitele locale vor fi crescute. >>> PAGINA A 3-A
CEH – faliment sau asumare penalã omplexul C Energetic Hunedoara fie intrã în faliment, fie cineva va rãspunde penal dacã de anul viitor nu vor fi achitate dãrile cãtre bugetul de stat.
Societatea energeticã hunedoreanã are datorii la bugetul de stat de ordinul sutelor de milioane de lei, ocupând locul 4, la
nivel naþional. Existã douã variante de lucru pentru societate pentru anul viitor. Dacã îºi plãteºte dãrile cãtre bugetul de stat societatea intrã direct în faliment, iar dacã nu le plãteºte cineva va rãspunde penal. „Azi, când vorbim, este în vigoare Ordonanþa care prevede cã, de la 1 ianuarie, toate contribuþiile trec de la angajator la anga-
jat. Din nou, nimeni nu ºtie cum se aplicã acest lucru, ºi vreau sã vã atrag atenþia asupra unei probleme. Aþi vãzut cã în susþinerea acestei mãsuri s-a spus cã nu se va mai întâmpla sã fie firme care sã nu plãteascã contribuþiile sociale. Ne-am uitat toþi pe tabelele oficiale, ºi în primul rând este vorba de firmele cu capital integral de stat. Iau un
exemplu, Complexul Hunedoara, care, într-adevãr, are restanþe foarte mari la bugetul de stat. De la 1 ianuarie, ori le plãteºte ºi intrã direct în faliment, pentru cã nu are bani, ori nu le plãteºte ºi directorii puºi de actualul Guvern, cã nu i-am pus eu, comit o faptã penalã, iar angajaþii rãmân fãrã contribuþii”, a declarat Victor Ponta, fost
premier al României. Declinul economic al Complexului Energetic Hunedoara a început încã de pe vremea Guvernului Ponta.
Societatea energeticã a acumulat datorii la bugetul de stat de ordinul sutelor de milioane de lei. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Noiembrie 2017
Venit de completare pentru disponibilizaþii de la CEH uvernul a aproG bat proiectul privind aprobarea unei sume din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pe anul 2017 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiazã persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. Preavizele de concediere au fost deja emise, iar în scurt timp cei peste 400 de angajaþi ai CEH îºi vor opri activitatea. Ei vor pleca cu salarii compensatorii, dar ºi
cu venituri de completare. “Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea sumei de 387 mii lei din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pentru anul 2017 ce se va aloca pentru plata venitului
lunar de completare, pentru un numãr de 1.086 de persoane disponibilizate din cadrul S. CEH S.A. Venitul lunar de completare se asigurã foºtilor salariaþi ai societãþii, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj prin agenþiile
teritoriale de ocuparea forþei de muncã”, aratã documentul de la Guvern. Programul de restructurare ºi reorganizare are ca scop principal menþinerea în funcþiune a capacitãþilor de producþie eficiente ºi închiderea
Somaþi sã prezinte un plan de reorganizare al Minvest Deva inistrul Economiei, Gheorghe ªimon, a M solicitat conducerii Minvest Deva, aflatã în administrare specialã, un raport detaliat privind modul de lichidare a datoriilor cãtre stat, precum ºi un plan de reorganizare a companiei, aratã un comunicat al ministerului.
Compania este condusã de Nicolae Drãgoi, membru al PSD Hunedoara, care a deþinut ºi funcþiile de director general adjunct al Complexului Energetic
Hunedoara, ºef la Compania Naþionalã a Huilei ori director general al Societãþii Naþionale a Huilei. ”Cer Departamentului pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, aflat în subordinea ministerului, sã se implice în reorganizarea CNCAF
(Companiei Naþionale a Cuprului, Aurului ºi Fierului – CNCAF - Minvest Deva, n.r.), astfel încât activitatea minierã sã fie lansatã, mai ales cã existã perimetre unde avem licenþe active ºi pânã în anul 2020”, spune ministrul Economiei, în comunicat.
sau conservarea aþilor, corespunzãtoare activelor nerentabile; venitului de completare redimensionarea asupra bugetului numãrului de personal asigurãrilor pentru în funcþie de necesarul ºomaj este de 35.962 optim care sã asigure mii lei, din care: 2017 funcþionarea în sigu– 387 mii lei”, mai ranþã a capacitãþilor aratã documentul care vor fi menþinute Potrivit docuîn funcþiune. Prin mentelor de la Guvern, mãsura de disponibila CEH mai urmeazã o lizare de personal se etapã de concedieri urmãreºte reducerea colective. 590 de activitãþii S. CEH S.A., persoane urmeazã la echilibrarea bugetua-ºi înceta activitatea lui de venituri ºi cheltu- la data de ieli ºi la îmbunãtãþirea 30 decembrie. indicatorilor economiMonika BACIU co-financiari ai societãþii. ANGAJARE “Influenþa/ Firmã din Lugoj, angajãm costul disponiRECEPÞIONERbilizãrii salari-
Compania cautã totodatã soluþii de valorificare a activelor imobiliare deþinute, pentru stingerea datoriilor cãtre ANAF, cel mai mare creditor al CNCAF. Ministrul Economiei, Gheorghe ªimon s-a întâlnit luni cu conducerile companiilor Minvest Deva ºi Minvest Roºia Montanã. Cele douã întâlniri fac parte din seria ce va continua în luna noiembrie, cu reprezentanþii companiilor din portofoliul ministerului, pentru prezentarea ºi evaluarea situaþiei actuale a acestora. Minvest Deva îºi propune exploatarea produselor reziduale din iazurile de decantare ºi dezvoltarea exploatãrii nisipurilor cuarþifere. Maximilian GÂNJU
Treceri de pietoni cu semnale acustice M
ai multe treceri de pietoni din municipiul Vulcan vor suferi modificãri. Autoritãþile locale din Vulcan vor realiza un investiþie prin care sã sprijine ºi persoanele cu dizabilitãþi. Astfel, mai multe treceri de pietoni care sunt semaforizate vor fi dotate cu un dispozitiv sonor util în cazul persoanelor cu dizabilitãþi. 3,292 de lei investesc autoritãþile vulcãnene în acest sistem. În ultimul an, la mai multe treceri de pietoni
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
din Vulcan au fost montate ºi semafoare. Acestea se aflã în zona centrului vechi al municipiului, acolo unde funcþioneazã cele mai multe unitãþi de învãþãmânt. Edilii au vrut prin aceste investiþii sã se asigure de faptul cã elevii ºi nu numai sunt în siguranþã atunci când traverseazã strada. Acum, autoritãþile locale vin ºi în sprijinul persoanelor care au deficienþe de vedere ºi monteazã astfel de dispozitive cu semnale acustice. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
PENSIUNE
Condiþii: Liceul terminat, cunoºtinþe minime operare calculator. Salariu atractiv, bonuri de masã, apartament de serviciu gratuit.
INFORMAÞII LA TELEFON 0744508602
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Noiembrie 2017
IMPACTUL CODULUI FISCAL LA PETROªANI
Investiþii oprite, taxe crescute ºi 6 MILIOANE PIERDUTE MILIOANE DE LEI ar putea 6 pierde municipalitatea de la Petroºani odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Suma reprezintã bugetul de investiþii aferent anului 2017. Asta înseamnã cã în Petroºani nu vor mai fi realizate investiþii, lucrãrile începute vor fi stopate, iar taxele ºi impozitele locale vor fi crescute.
C
ondamnaþi la subdezvoltare
Mãsura fiscalã adoptatã prin Ordonanþã de Urgenþã de Guvernul Tudose pune capac oricãrei dezvoltãri a administraþiilor locale. Primãriilor le vor fi luaþi banii de investiþii, astfel cã nu vor mai fi realizate noi proiecte. Mai mult, administraþiile locale nu vor avea bani nici pentru a cofinanþa posibilele proiecte europene. „Acest impozit pe venit este cea mai importantã sursã de venit la bugetul local al autoritãþilor publice, are o pondere de 41,6% din 16%. În momentul în care vor intra în vigoare noile modificãri, acest venit al nostru scade de la 16, la 10%, iar impactul pe bugetul local va fi între 35-37%. La bugetul local vor veni fonduri în minus cu o treime decât vin astãzi, ceea ce înseamnã aproximativ 6 milioane de lei. Asta înseamnã tot bugetul
nostru de investiþii pe 2017. Pe 2017 am avut un buget de investiþii de 6,1 milioane de lei ºi prin intrarea în vigoare a acestei modificãri fiscale ni se taie 6 milioane de lei. În aceste condiþii vom fi în imposibilitatea de a mai face o investiþie nouã, dar suntem ºi în imposibilitatea de a mai finanþa ºi a continua lucrãrile de investiþii în derulare, ºi mã refer la Spital, la muzeu, la Grãdiniþa IG Duca, la anveloparea blocurilor, la cele douã proiecte pe PNDL. Nu mai vorbesc de cofinanþarea altor proiecte europene. În acest moment suntem în imposibilitatea de a mai face vreo investiþie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Potrivit edilului, sunt primãrii care vor intra în faliment dacã mãsura se va implementa începând de anul viitor, iar salariaþii ar putea fi afectaþi în mod negativ. “Eu nu exclud situaþii în care sunt primãrii care vor intra în faliment, ºi mã refer la UAT-urile mici ºi mijlocii. Impactul va fi devastator pentru bugetul local. Dupã 1990 nu a mai existat o altã mãsurã care sã aibã un astfel de impact asupra bugetului local. Prin aceastã mãsurã de reducere a impozitului de la 16 la 10%, la IVG (impozitul pe venitul global) ºi necreºterea procentului de 41,6%
care se face sursã la bugetul local, ca sã atenueze acest impact, ar trebui crescut la 70% acest procent. Influenþa acestor mãsuri asupra fiecãruia din punct de vedere al veniturilor va fi cel puþin, dacã nu în minus, cel puþin egal. Oamenii nu vor beneficia de acei 6% care scad de la 16, la 10% pentru cã sunt o grãmadã de alte impozite ºi taxe care vor fi luate ºi care cresc”, a mai spus sursa citatã.
P
rimãriile subordonate Guvernului
Mãsura atrage dupã sine ºi subordonarea autoritãþilor locale, conducerilor centrale. Primãriile vor fi dependente de un guvern politic. “Aceastã mãsurã anuleazã în total, acest deziderat de descentralizare ºi autonomie localã. În momentul în care þi-au luat finanþarea de bazã tu nu mai ai autonomie localã pentru cã nu mai ai sursã de venit ºi nu mai poþi sã faci dezvoltare. Toþi banii care se strâng de contribuabili sunt luaþi ºi duºi la bugetul de stat, prin aceastã mãsurã. Este o recentralizare a ceea ce înseamnã administraþia publicã localã. Guvernul a spus cã vor fi ceva mãsuri compensatorii, ºi unde va fi nevoie vor da ei fonduri. Adicã te duci, stai cu mâna întinsã, dar nu ºtim pe
ce principii ºi proceduri se vor da banii înapoi comunitãþilor locale”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi.
C
resc taxele ºi impozitele
Autoritãþile locale de la Petroºani iau în calcul ºi creºterea taxelor ºi impozitelor locale începând de anul viitor, pentru a compensa pierderea din buget. Totodatã salariile angajaþilor din Primãrie vor fi reduse. “Am discutat sã vedem ce putem face pentru a preveni situaþiile care ar putea sã aparã anul viitor. Existã douã modalitãþi de a lua niºte mãsuri care sã acopere aceastã pierdere de bani, este vorba de reducerea cheltuielilor pe care le avem, atât cheltuieli materiale, cât ºi cheltuieli salariale ºi creºterea taxelor ºi impozitelor locale, creºterea va fi una destul de micã, între 5-7%, dar nu pe toate categoriile de impozite locale. Lucrãm la tot felul de simulãri, astfel încât impactul asupra populaþiei sã fie cât mai mic”, a mai spus sursa citatã. Gradul de încasare a taxelor ºi impozitelor locale este la Petroºani de circa 85%. “La Petroºani, impozitele ºi taxele locale nu au mai crescut din 2005, cu excepþia acelor taxe ºi impozite locale care au fost crescute prin lege, prin Codul Fiscal. În anul
2012 când toatã lumea a crescut taxele ºi impozitele locale cu 16%, Petroºaniul a fost una din localitãþile care nu a crescut impozitele pentru cã nu am avut arierate”, a mai precizat edilul.
C
autã soluþii
Autoritãþile locale din Petroºani, dar ºi alþi primari din þarã, cautã soluþii pentru a forþa, legal, Guvernul sã nu aplice noile mãsuri. “Investiþiile sunt în acest moment, sunt în pericol. La Asociaþia Municipiilor din
Bucureºti s-a discutat acest subiect, iar premierul a asigurat cã va da anumite mãsuri compensatorii, pânã la 43%, insignifiant. Vom vedea, vom analiza aceastã chestiune (de a contesta mãsura-n.r.)”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Revoluþia Fiscalã a Guvernului Tudose aruncã primãriile în imposibilitatea de a mai realiza investiþii. La Petroºani, pierderea din bugetul local va fi de 6 milioane. În cascadã, vor creºte taxele ºi impozitele. Monika BACIU
4 Actualitate
Peste 250.000 de lei Peisaje care îþi taie rãsuflarea hei, defilee, peºteri pentru degajarea C ºi multe alte peisaje care îþi taie rãsuflarea. Sunt doar rutierã în Straja câteva din caracteristi-
A
utoritãþile locale din Lupeni achiziþioneazã douã tipuri de sisteme de parcare pentru staþiunea montanã Straja. Suma alocatã pentru aceste investiþii care au rolul de a fluidiza traficul în zona staþiunii montane, dar ºi de a pune ordine, este de peste 250.000 de lei.
“Sistem parcare cu 1 intrare, 1 ieºire, 1 server echipat cu echipamente periferice casa manualã cu operator. Montarea sistemului de acces cu bariere automate ºi sistem de taxare se va face în zona Agrement Lupeni”, aratã achiziþia care are o valoare de 129,834.91 lei. Se mai achiziþioneazã un sistem de parcare în sumã de 131,903.9 lei ºi prevede “Sistem parcare cu 1 intrare, 1 ieºire, 1 intrare abonaþi, 1 ieºire abonaþi, 1 server echipat cu echipamente periferice casa manualã cu operator”. În urmã cu o sãptãmânã, edilii din Lupeni spuneau cã vor sã readucã ordinea în staþiunea montanã. “Vrem sã facem ordine în staþiune ºi o sã încercãm sã le facem prin a cumpãra niºte sisteme de parcare, ca sã fie un grad mai mare de organizare, sã ne arate sistemul respectiv câte locuri de parcare mai sunt disponibile. Vor fi montate la intrãrile în parcãrile existente. Dorinþa noastrã este aceea de a crea o anumitã ordine, de a ne organiza mai bine, deoarece noi aveam o problemã în partea de sus, parcau haotic ºi acum încercãm sã facem ordine”, a declarat, în urmã cu o sãptãmânã, Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Noile bariere vor fi automate ºi vor avea sistem de taxare. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Noiembrie 2017
cile zonei care ar putea lega Valea Jiului de Herculane. La fel ca peste tot în Valea Jiului, zona care trece de-a lungul Parcului Naþional Retezat oferã peisaje desprinse din cele mai frumoase picturi. Potenþialul turistic încã nu
este valorificat la maxim, însã ºi tu, cititorule, poþi ajuta. Trebuie doar sã semnezi petiþia. Nu este deloc complicat, însã
fiecare vot conteazã. Dacã vrei ca toatã lumea sã descopere frumuseþea zonei, prin modernizarea acestui drum, nu trebuie decât sã semnezi petiþia online sau cea care se aflã la sediul primãriilor din Valea Jiului. Zona este pitoreascã în orice sezon. Vara, verdele pãdurii contrasteazã cu cerul de un albastru cristalin, toamna ruginiul copacilor picteazã natura,
iarna zona este desprinsã ca din cãrþile cu basme, iar primãvara natura scrie o nouã poveste. Piedicile puse turismului pot fi ridicate. Valea Jiului poate fi o forþã. Nu este nevoie de buldozere, este nevoie de semnãturi. Drumul naþional 66A a fost gândit de la început ca cea mai bunã metodã de promovare a turismului. ªoseaua urma sã lege localitatea Câmpul lui Neag din Hunedoara de staþiunea Bãile Herculane din judeþul Caraº Severin. Ar mai fi de modernizat doar 16 kilometri. Trei sãptãmâni au la dispoziþie autoritãþile locale pentru a strânge semnãturile necesare. Guvernul trebuie convins, prin semnãturi, cã acest drum este important pentru Valea Jiului, iar pentru a face acest lucru este nevoie de implicarea cetãþenilor. Monika BACIU
Surprize luminoase, la Petroºani
M
ontarea instalaþiilor ornamentale de Crãciun a început, la Petroºani, încã de acum câteva sãptãmâni. Zilnic cei de la firma care furnizeazã instalaþiile sunt zãriþi prin localitate, montând încã ornamentele.
Pentru anul acesta, edilii ne promit un Petroºani magic, luminos. Pentru cã procesul de insta-
larea a ornamentelor este destul de complex, încã nu a fost stabilitã data exactã la care vor porni instalaþiile. “Undeva în jurul datei de 1 decembrie vom intra în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã, sper sã reuºim cu 2-3 zile mai repede, pentru a ne bucura cât mai mult de sãrbãtorile de iarnã, dar dacã nu reuºim pe 1 decembrie, sigur pornim iluminatul de Moº Nicolae”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
La Petroºani, vor fi organizate, pe tot parcursul lunii decembrie acþiuni dedicate sãrbãtorilor de iarnã. Monika BACIU
Apa Serv se pregãteºte de iarnã
A
vând în vedere temperaturile scãzute care se anunþã, APA SERV VALEA JIULUI S.A. revine cu câteva recomandãri privind protecþia contoarelor ºi branºamentelor de alimentare cu apã împotriva îngheþului. Pregãtirile de iarnã au început din timp ºi acum populaþia este avertizatã sã îºi protejeze branºamentele. „Anul trecut ne-am confruntat cu probleme deosebite, din cauza temperaturilor scãzute din Valea Jiului ºi nu numai. Anul acesta, încã din timp, ne-am luat toate mãsurile necesare ºi am identificat locurile în care
existã vulnerabilitãþi ale sistemului de alimentare cu apã ºi le amintim ºi utilizatorilor cã au obligaþia sã îºi protejeze apometrele ºi branºamentele individuale”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv . Potrivit specialiºtilor, în perioada rece utilizatorii au obligaþia de a lua mãsuri pentru izolarea
apometrului cu materiale termoizolante (polistiren, vatã mineralã) ºi asigurarea microclimatului pentru apometrele montate în scãrile de bloc (închidere uºi, geamuri sau la nevoie înlocuirea acestora). În cazul apometrelor cu citire la distanþã nu este necesar sã se lase liber vizorul aparatelor pentru citirea consumului
ºi pot fi acoperite integral cu materiale termoizolante. Pentru apometrele amplasate în subsoluri, recomandãm reducerea suprafeþelor gurilor de ventilaþie pentru a menþine temperatura peste limita de îngheþ a contoarelor. Îngheþarea contorului determinã blocarea ºi deteriorarea sa iar acest lucru poate duce la inundarea cãminului sau lipsa apei. Protejarea contorului, precum ºi protejarea ºi verificarea instalaþiei interioare, pe traseul de la contor pânã la consumator, este obligaþia utilizatorului. În cazul în care contorul sau instalaþiile de apã se defecteazã din cauza îngheþului, nefiind protejate corespunzãtor, beneficiarul va suporta costurile înlocuirii acestora. Diana MITRACHE
Poftiþi la schi în Valea Jiului
alea Jiului are potenþial turistic. V Staþiunile montane
din Petroºani, Lupeni, dar ºi Vulcan îi aºteaptã pe turiºtii care vor sã petreacã sfârºitul de sãptãmânã la munte cu preþuri mici. În ultimele zile au existat discuþii în ceea ce priveºte preþurile pentru accesul cu instalaþiile de transport pe cablu în diferitele staþiuni montane din þarã. În Valea Jiului sunt printre cele mai mici preþuri.
P
arâng – modificãri, dar preþuri mici
Accesul în staþiunea montanã Parâng se realizeazã cu douã telescaune. Chiar dacã a existat o modificare în ceea ce-i priveºte pe copiii de peste 7 ani, aici preþurile sunt printre cele mai mici din þarã. Tarifele la telescaun ºi teleschi sunt aceleaºi ca ºi anul trecut. Mai pre-
cis, de 15 lei dus-întors, 10 lei dus ºi mai sunt disponibile abonamente pe o zi, trei ºi cinci zile. ªase pârtii sunt puse la dispoziþia pasionaþilor de sporturi de iarnã, acestea fiind administrate de cãtre Primãria Petroºani. Cea mai lungã este Pârtia B, de 3.200 de metri, care cuprinde trasee pentru începãtori, dar ºi pentru avansaþi.
este compusã din 12 pârtii, din care opt sunt amenajate ºi omologate. ªase pârtii sunt iluminate facilitând schiatul nocturn, iar 11 sunt dotate cu instalaþii de zãpadã. Preþul unui abonament zilnic cu un numãr nelimitat de urcãri este de 100 de lei.
S
taþiunile renumite – preþuri pe mãsurã
Staþiunile montane renumite din þarã au preþuri pe mãsurã. Spre exemplu, în Poiana Braºov, biletul pentru urcare/coborâre cu telecabina sau telegondola este de 20 de lei/cãlãto-
S
traja – schi pe un întreg munte
Anul acesta în staþiunea montanã Straja se va putea schia pe un munte întreg. Staþiunea montanã din Lupeni a devenit cea mai cãutatã din þarã. Zona schiabilã
80 de ani de când Coloana Infinitului a fost conceputã la Petroºani B
râncuºologi din toatã þara vin, la sfârºitul acestei sãptãmâni, la Petroºani, pentru cã, în luna noiembrie se împlinesc 80 de ani de când Coloana Infinitului a fost realizatã aici.
Va fi un regal dedicat acestei structuri, la care au lucrat oamenii din zona noastrã la Atelierele centrale de la Petroºani. Cu acest prilej va fi vernisatã o expoziþie de fotografii-document ºi doi dintre cei care au lucrat, ori au restaurat structura Coloanei lui Brâncuºi, vor vorbi publicului, în cadrul unei sesiuni de colocvii. De altfel, Brâncuºi va fi prezent ºi pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, acolo unde se va juca piesa lui Valeriu Butulescu: „Infinitul Brâncuºi”. „În premierã, dupã ce au trecut 80 de ani de la momentul când Constantin Brâncuºi, a realizat aici, în 1937, la Atelierele Centrale Petroºani, capodopera lui: Coloana Infinitã. E un moment deosebit de important pentru istoria culturalã a
oraºului nostru. Vor veni ºi cei doi ingineri, care, în 2001 ºi 1968, au recondiþionat Coloana, care vor avea niºte mãrturisiri deoseibite despre calitatea lucrãrilor de la noi”, a spus Ovidiu Rizopol, organizator al evenimentului. Manifestãrile culturale încep sâmbãtã, la ora 9,00, cu un vernisaj de fotografii ºi timbre dedicate marelui Constantin Brâncuºi. Vor fi 27 de fotografii care aratã filmul realizãrii Coloanei, de la sãparea fundaþiei, la montarea
ultimului element, tocmai pentru cã prea puþini ºtiu cine au creat capodopera lui Brâncuºi. „Eu am participat la multe simpozioane, dar extrem de ara am auzit vorbind de Petroºani. Expresia este cam aºa: Constantin Brâncuºi, care a fãcut Coloana la Târgu Jiu, dar se suînþelege cã acolo ar fi fãcut-o. Cum sã o facã acolo? Capodopera brâncuºianã a fost fãcutã aici. Aici a fost proiectatã, a existat proiectul tehnic al fundaþiei, cei de aici au transportat-o, au montat-o ºi au ridicat-o la vertical ºi s-a dat, cum s-ar spune, la cheie ºi e pãcat sã nu se ºtie asta”, a conchis Ovidiu Rizopol. Din pãcate, însã, Atelierele centrale, fostul Gerom, sunt acum demolate, chiar dacã în urmã cu mai mulþi ani, aici s-a turnat fundaþia unui viitor muzeu al Coloanei Infinitului. Ideea a murit din faºã ºi niciodatã nu s-a concretizat, singurul loc dedicat lui Brâncuºi ºi Coloanei sale fiind la Muzeul Mineritului din Petroºani. Diana MITRACHE
rie pentru adulþi ºi 10 lei pentru copii, iar un bilet cu o urcare ºi o coborâre este 35 de lei pentru adulþi ºi 17 lei pentru copii. Se pot achiziþiona ºi cartele de acces care costã între 30 de lei ºi 100 de lei pentru adulþi, în timp ce pentru copii preþul cartelor variazã între 15 lei ºi 55 de lei. În cazul cartelelor de acces, acestea vor putea fi achiziþionate ºi/sau încãrcate cu 6 pânã la 240 de puncte. 6 puncte costã 30 de lei pentru adulþi ºi 15 lei pentru copii, însã costul pentru fiecare punct scade semnificativ dacã sunt achiziþionate La
Predeal, un skipass pentru o zi costã în medie 150 de lei, în timp ce la Bran urcarea cu teleschiul costã între 15 lei ºi 85 de lei. În staþiunea Sinaia o cartelã cu 24 de puncte costã 75 de lei ºi se taxeazã între 2 ºi 8 puncte pentru o urcare în funcþie de pârtia aleasã. O urcare cu telegondola costã 20 de lei, iar un skipass pentru o zi costã 120 de lei. La Buºteni skipass-ul pentru o zi costã 140 de lei. În staþiunea montanã Azuga o urcare cu telegondola costã 20 de lei, iar o cartelã cu 5 cãlãtorii cu teleskiul este 30 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
Peste 250.000 de lei Peisaje care îþi taie rãsuflarea hei, defilee, peºteri pentru degajarea C ºi multe alte peisaje care îþi taie rãsuflarea. Sunt doar rutierã în Straja câteva din caracteristi-
A
utoritãþile locale din Lupeni achiziþioneazã douã tipuri de sisteme de parcare pentru staþiunea montanã Straja. Suma alocatã pentru aceste investiþii care au rolul de a fluidiza traficul în zona staþiunii montane, dar ºi de a pune ordine, este de peste 250.000 de lei.
“Sistem parcare cu 1 intrare, 1 ieºire, 1 server echipat cu echipamente periferice casa manualã cu operator. Montarea sistemului de acces cu bariere automate ºi sistem de taxare se va face în zona Agrement Lupeni”, aratã achiziþia care are o valoare de 129,834.91 lei. Se mai achiziþioneazã un sistem de parcare în sumã de 131,903.9 lei ºi prevede “Sistem parcare cu 1 intrare, 1 ieºire, 1 intrare abonaþi, 1 ieºire abonaþi, 1 server echipat cu echipamente periferice casa manualã cu operator”. În urmã cu o sãptãmânã, edilii din Lupeni spuneau cã vor sã readucã ordinea în staþiunea montanã. “Vrem sã facem ordine în staþiune ºi o sã încercãm sã le facem prin a cumpãra niºte sisteme de parcare, ca sã fie un grad mai mare de organizare, sã ne arate sistemul respectiv câte locuri de parcare mai sunt disponibile. Vor fi montate la intrãrile în parcãrile existente. Dorinþa noastrã este aceea de a crea o anumitã ordine, de a ne organiza mai bine, deoarece noi aveam o problemã în partea de sus, parcau haotic ºi acum încercãm sã facem ordine”, a declarat, în urmã cu o sãptãmânã, Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Noile bariere vor fi automate ºi vor avea sistem de taxare. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Noiembrie 2017
cile zonei care ar putea lega Valea Jiului de Herculane. La fel ca peste tot în Valea Jiului, zona care trece de-a lungul Parcului Naþional Retezat oferã peisaje desprinse din cele mai frumoase picturi. Potenþialul turistic încã nu
este valorificat la maxim, însã ºi tu, cititorule, poþi ajuta. Trebuie doar sã semnezi petiþia. Nu este deloc complicat, însã
fiecare vot conteazã. Dacã vrei ca toatã lumea sã descopere frumuseþea zonei, prin modernizarea acestui drum, nu trebuie decât sã semnezi petiþia online sau cea care se aflã la sediul primãriilor din Valea Jiului. Zona este pitoreascã în orice sezon. Vara, verdele pãdurii contrasteazã cu cerul de un albastru cristalin, toamna ruginiul copacilor picteazã natura,
iarna zona este desprinsã ca din cãrþile cu basme, iar primãvara natura scrie o nouã poveste. Piedicile puse turismului pot fi ridicate. Valea Jiului poate fi o forþã. Nu este nevoie de buldozere, este nevoie de semnãturi. Drumul naþional 66A a fost gândit de la început ca cea mai bunã metodã de promovare a turismului. ªoseaua urma sã lege localitatea Câmpul lui Neag din Hunedoara de staþiunea Bãile Herculane din judeþul Caraº Severin. Ar mai fi de modernizat doar 16 kilometri. Trei sãptãmâni au la dispoziþie autoritãþile locale pentru a strânge semnãturile necesare. Guvernul trebuie convins, prin semnãturi, cã acest drum este important pentru Valea Jiului, iar pentru a face acest lucru este nevoie de implicarea cetãþenilor. Monika BACIU
Surprize luminoase, la Petroºani
M
ontarea instalaþiilor ornamentale de Crãciun a început, la Petroºani, încã de acum câteva sãptãmâni. Zilnic cei de la firma care furnizeazã instalaþiile sunt zãriþi prin localitate, montând încã ornamentele.
Pentru anul acesta, edilii ne promit un Petroºani magic, luminos. Pentru cã procesul de insta-
larea a ornamentelor este destul de complex, încã nu a fost stabilitã data exactã la care vor porni instalaþiile. “Undeva în jurul datei de 1 decembrie vom intra în atmosfera sãrbãtorilor de iarnã, sper sã reuºim cu 2-3 zile mai repede, pentru a ne bucura cât mai mult de sãrbãtorile de iarnã, dar dacã nu reuºim pe 1 decembrie, sigur pornim iluminatul de Moº Nicolae”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
La Petroºani, vor fi organizate, pe tot parcursul lunii decembrie acþiuni dedicate sãrbãtorilor de iarnã. Monika BACIU
Apa Serv se pregãteºte de iarnã
A
vând în vedere temperaturile scãzute care se anunþã, APA SERV VALEA JIULUI S.A. revine cu câteva recomandãri privind protecþia contoarelor ºi branºamentelor de alimentare cu apã împotriva îngheþului. Pregãtirile de iarnã au început din timp ºi acum populaþia este avertizatã sã îºi protejeze branºamentele. „Anul trecut ne-am confruntat cu probleme deosebite, din cauza temperaturilor scãzute din Valea Jiului ºi nu numai. Anul acesta, încã din timp, ne-am luat toate mãsurile necesare ºi am identificat locurile în care
existã vulnerabilitãþi ale sistemului de alimentare cu apã ºi le amintim ºi utilizatorilor cã au obligaþia sã îºi protejeze apometrele ºi branºamentele individuale”, a spus Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv . Potrivit specialiºtilor, în perioada rece utilizatorii au obligaþia de a lua mãsuri pentru izolarea
apometrului cu materiale termoizolante (polistiren, vatã mineralã) ºi asigurarea microclimatului pentru apometrele montate în scãrile de bloc (închidere uºi, geamuri sau la nevoie înlocuirea acestora). În cazul apometrelor cu citire la distanþã nu este necesar sã se lase liber vizorul aparatelor pentru citirea consumului
ºi pot fi acoperite integral cu materiale termoizolante. Pentru apometrele amplasate în subsoluri, recomandãm reducerea suprafeþelor gurilor de ventilaþie pentru a menþine temperatura peste limita de îngheþ a contoarelor. Îngheþarea contorului determinã blocarea ºi deteriorarea sa iar acest lucru poate duce la inundarea cãminului sau lipsa apei. Protejarea contorului, precum ºi protejarea ºi verificarea instalaþiei interioare, pe traseul de la contor pânã la consumator, este obligaþia utilizatorului. În cazul în care contorul sau instalaþiile de apã se defecteazã din cauza îngheþului, nefiind protejate corespunzãtor, beneficiarul va suporta costurile înlocuirii acestora. Diana MITRACHE
Poftiþi la schi în Valea Jiului
alea Jiului are potenþial turistic. V Staþiunile montane
din Petroºani, Lupeni, dar ºi Vulcan îi aºteaptã pe turiºtii care vor sã petreacã sfârºitul de sãptãmânã la munte cu preþuri mici. În ultimele zile au existat discuþii în ceea ce priveºte preþurile pentru accesul cu instalaþiile de transport pe cablu în diferitele staþiuni montane din þarã. În Valea Jiului sunt printre cele mai mici preþuri.
P
arâng – modificãri, dar preþuri mici
Accesul în staþiunea montanã Parâng se realizeazã cu douã telescaune. Chiar dacã a existat o modificare în ceea ce-i priveºte pe copiii de peste 7 ani, aici preþurile sunt printre cele mai mici din þarã. Tarifele la telescaun ºi teleschi sunt aceleaºi ca ºi anul trecut. Mai pre-
cis, de 15 lei dus-întors, 10 lei dus ºi mai sunt disponibile abonamente pe o zi, trei ºi cinci zile. ªase pârtii sunt puse la dispoziþia pasionaþilor de sporturi de iarnã, acestea fiind administrate de cãtre Primãria Petroºani. Cea mai lungã este Pârtia B, de 3.200 de metri, care cuprinde trasee pentru începãtori, dar ºi pentru avansaþi.
este compusã din 12 pârtii, din care opt sunt amenajate ºi omologate. ªase pârtii sunt iluminate facilitând schiatul nocturn, iar 11 sunt dotate cu instalaþii de zãpadã. Preþul unui abonament zilnic cu un numãr nelimitat de urcãri este de 100 de lei.
S
taþiunile renumite – preþuri pe mãsurã
Staþiunile montane renumite din þarã au preþuri pe mãsurã. Spre exemplu, în Poiana Braºov, biletul pentru urcare/coborâre cu telecabina sau telegondola este de 20 de lei/cãlãto-
S
traja – schi pe un întreg munte
Anul acesta în staþiunea montanã Straja se va putea schia pe un munte întreg. Staþiunea montanã din Lupeni a devenit cea mai cãutatã din þarã. Zona schiabilã
80 de ani de când Coloana Infinitului a fost conceputã la Petroºani B
râncuºologi din toatã þara vin, la sfârºitul acestei sãptãmâni, la Petroºani, pentru cã, în luna noiembrie se împlinesc 80 de ani de când Coloana Infinitului a fost realizatã aici.
Va fi un regal dedicat acestei structuri, la care au lucrat oamenii din zona noastrã la Atelierele centrale de la Petroºani. Cu acest prilej va fi vernisatã o expoziþie de fotografii-document ºi doi dintre cei care au lucrat, ori au restaurat structura Coloanei lui Brâncuºi, vor vorbi publicului, în cadrul unei sesiuni de colocvii. De altfel, Brâncuºi va fi prezent ºi pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, acolo unde se va juca piesa lui Valeriu Butulescu: „Infinitul Brâncuºi”. „În premierã, dupã ce au trecut 80 de ani de la momentul când Constantin Brâncuºi, a realizat aici, în 1937, la Atelierele Centrale Petroºani, capodopera lui: Coloana Infinitã. E un moment deosebit de important pentru istoria culturalã a
oraºului nostru. Vor veni ºi cei doi ingineri, care, în 2001 ºi 1968, au recondiþionat Coloana, care vor avea niºte mãrturisiri deoseibite despre calitatea lucrãrilor de la noi”, a spus Ovidiu Rizopol, organizator al evenimentului. Manifestãrile culturale încep sâmbãtã, la ora 9,00, cu un vernisaj de fotografii ºi timbre dedicate marelui Constantin Brâncuºi. Vor fi 27 de fotografii care aratã filmul realizãrii Coloanei, de la sãparea fundaþiei, la montarea
ultimului element, tocmai pentru cã prea puþini ºtiu cine au creat capodopera lui Brâncuºi. „Eu am participat la multe simpozioane, dar extrem de ara am auzit vorbind de Petroºani. Expresia este cam aºa: Constantin Brâncuºi, care a fãcut Coloana la Târgu Jiu, dar se suînþelege cã acolo ar fi fãcut-o. Cum sã o facã acolo? Capodopera brâncuºianã a fost fãcutã aici. Aici a fost proiectatã, a existat proiectul tehnic al fundaþiei, cei de aici au transportat-o, au montat-o ºi au ridicat-o la vertical ºi s-a dat, cum s-ar spune, la cheie ºi e pãcat sã nu se ºtie asta”, a conchis Ovidiu Rizopol. Din pãcate, însã, Atelierele centrale, fostul Gerom, sunt acum demolate, chiar dacã în urmã cu mai mulþi ani, aici s-a turnat fundaþia unui viitor muzeu al Coloanei Infinitului. Ideea a murit din faºã ºi niciodatã nu s-a concretizat, singurul loc dedicat lui Brâncuºi ºi Coloanei sale fiind la Muzeul Mineritului din Petroºani. Diana MITRACHE
rie pentru adulþi ºi 10 lei pentru copii, iar un bilet cu o urcare ºi o coborâre este 35 de lei pentru adulþi ºi 17 lei pentru copii. Se pot achiziþiona ºi cartele de acces care costã între 30 de lei ºi 100 de lei pentru adulþi, în timp ce pentru copii preþul cartelor variazã între 15 lei ºi 55 de lei. În cazul cartelelor de acces, acestea vor putea fi achiziþionate ºi/sau încãrcate cu 6 pânã la 240 de puncte. 6 puncte costã 30 de lei pentru adulþi ºi 15 lei pentru copii, însã costul pentru fiecare punct scade semnificativ dacã sunt achiziþionate La
Predeal, un skipass pentru o zi costã în medie 150 de lei, în timp ce la Bran urcarea cu teleschiul costã între 15 lei ºi 85 de lei. În staþiunea Sinaia o cartelã cu 24 de puncte costã 75 de lei ºi se taxeazã între 2 ºi 8 puncte pentru o urcare în funcþie de pârtia aleasã. O urcare cu telegondola costã 20 de lei, iar un skipass pentru o zi costã 120 de lei. La Buºteni skipass-ul pentru o zi costã 140 de lei. În staþiunea montanã Azuga o urcare cu telegondola costã 20 de lei, iar o cartelã cu 5 cãlãtorii cu teleskiul este 30 de lei. Monika BACIU
6 Actualitate
“O lume fãrã þigãri ºi alcool este o lume mai sãnãtoasã ºi mai curatã!”
A
cesta este mesajul pe care l-au lansat preºcolarii ªcolii Gimnaziale ,,I.D.Sîrbu,, din Petrila în ,,Sãptãmâna educaþiei globale,, începutã luni, 13 noiembrie 2017.
Obiectivele activitãþii pentru sãnãtate care au motivat demersul educaþional au fost: formarea unor atitudini ºi deprinderi favorabile sãnãtãþii; prevenirea dezvoltãrii de adicþii de cãtre copii ºi adolescenþi, dar ºi de cãtre adulþi; implicarea activã a persoanelor, încã de la vârstele mici, în a lua decizii corecte privind propria stare de sãnãtate, pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate ºi creºterea speranþei de viaþã a tuturor oamenilor. Copiii au desfãºurat o mulþime de activitãþi de
interes larg, care ºi-au gãsit ecou în rândul adulþilor din comunitate. Prin campania derulatã la structura Grãdiniþa P.N. ºi P.P. Nr.1 ºi Grãdiniþa ,,I.D.Sîrbu,, Petrila s-a dorit o corectã ºi eficientã informare a copiilor ºi adulþilor privind problematica fumatului ºi a consumului de substanþe dãunãtoare sãnãtãþii omului pornind de la un fapt binecunoscut, acela cã micuþii au un comportament empatic, ei observã ºi imitã comporta-
mentul adulþilor, mai ales al persoanelor din mediul familial, imediat apropiat, respectiv al mamei, al tatãlui, fraþilor mai mari, apoi, odatã cu integrarea lor în societate ei imitã acþiuni ale acestora aproape inconºtient, fãrã a putea, la vârstele mici, sã evalueze consecinþele negative ale fumatului, consumului de alcool, medicmentelor sau drogurilor, necunoscând riscurile grave asupra propriei sãnãtãþi. Cadrele
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Noiembrie 2017 didactice au oferit percepþiei copiilor imagini sugestive de comportamente dãunãtoare sãnãtãþii, din pãcate comportamente adoptate încã de unii pãrinþi sau alþi membrii din familii, precum ºi imagini ale strãzii: tineri ºi adulþi care încalcã legile unei bune convieþuiri ºi, prin atitudini condamnabile, sunt exemple negative, nedemne de urmat. Reacþia cauzã-efect i-a invitat pe toþi participanþii la reflecþie asupra: bolilor specifice fumatului activ sau pasiv, excesului de alcool, droguri sau medicamente. Copiii au concluzionat: ,,Copiii se pot îmbolnãvi mai repede ºi sunt în pericol atunci când nu au aer curat, se otrãvesc dacã beau alcool, îºi pun viaþa în pericol atunci când iau medicamente fãrã acordul doctorului, chiar ºi când folosesc greºit chibriturile, sau când se joacã cu þigãrile ºi focul. Dupã discuþii cu copiii ºi pãrinþii s-au emis mesajele: “Fumatul dãuneazã grav
sãnãtãþii!” “O lume fãrã þigãri este o lume mai sãnãtoasã ºi mai curatã!” “Împreunã salvãm natura, oamenii!” “Fumatul ºi alcoolul omoarã!” Directoarele instituþiilor, profesor Zorilã Coculeana , profesor ªtefan Natalia, precum ºi colectivul de educatoare: Bãlãºoiu Catinca, Meraru Marcela, Preda Maria, Marcuº Anca, Costache Cristina, Dan Ionela, Bîrluþ Elena, Olah Cosmina, Herþeg Liliana ºi Denes Melinda considerã cã activitatea ºi-a atins scopul, a favorizat practic posibilitatea ca alegerile, opþiunile favorabile sãnãtãþii sã fie la îndemâna populaþiei, sã fie cel mai uºor accesibile. Impactul scontat a fost clar, prin exprimarea: Fumatul este un fenomen dãunãtor ºi dorim eliminarea totalã a acestui viciu în rândul indivizilor din toate mediile sociale. Prof. Maria Marcela Meraru
ZIUA NATIONALA FÃRÃ TUTUN
„Învinge dependenþa de tutun! Recâºtigã-þi sãnãtatea!”
ua Naþionalã fãrã Tutun, marcatã în fiecare an în a 3-a zi de Zi joi a lunii noiembrie, oferã cadrul
informãrii ºi sensibilizãrii populaþiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, precum ºi a populaþiei nefumãtoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de þigarã – aºa numitul “fumat pasiv” –, alãturi de încurajarea acesteia din urmã de a-ºi solicita dreptul la un aer fãrã fum de þigarã, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. În România, se fumeazã zilnic peste 5 milioane de pachete de þigãri, iar aproximativ 85% dintre pacienþii cu cancer bronhopulmonar sunt fumãtori, potrivit Societãþii Române de Pneumologie. 70 de decese sunt cauzate zilnic de fumat. Totodata, acelasi for subliniaza ca 42.000 de oameni sufera complicatii provocate de tigari. Scopul campaniei este de reducerea prevalenþei fumatului în rândul tinerilor prin promovarea unui stil de viaþã fãrã tutun ºi conºtientizarea populaþiei generale cu privire la efectele nocive ale fumatului. În România consumul de tutun se menþine încã relativ ridicat, cu o prevalenþã a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeanã (26%) . Prevalenþa fumatului la adolescenþii de
13-15 ani era estimatã în 2013 la cu pãrinþii, profesorii sau cu a oricãrui 12,2% la bãieþi ºi de 10,1% la fete. adult competent despre problemele Faþã de reperul 1990, prevalenþa care îi frãmântã; fumatului la femei s-a dublat în decursul • atenþionarea pãrinþilor ºi a a 20 ani; în ultimii ani se semnaleazã o cadrelor didactice cu privire la rolul lor anumitã tendinþã de scãdere. Circa în formarea adolescenþilor; 82% dintre fumãtori începuserã fumatul • schimbarea convingerilor eronate la vârste sub 20 ani, iar aproximativ ale adolescenþilor despre tutun: 39% la 16 ani. În privinþa intensitãþii “fumatul te face atractiv”, “ fumatul te fumatului curent (zilnic), peste jumãtate face independent ºi mai matur”, etc; dintre fumãtori declarau un consum de • dezvoltarea unor comportamente cel puþin 20 de þigarete/zi. alternative fumatului. Þinând cont de aceste date, un Printre numeroasele avantaje ale program de intervenþie special NOU ÎN PETROªANI! conceput pentru adolescenþi, care sã aibã o putere mare de VIDEO-ENDOSCOPIE influenþã asupra lor ºi sã le modeleze comportamentul în NAS, GÂT, URECHI direcþia doritã ar trebui sã z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã conþinã urmãtorii paºi: & vocalã z Protezãri auditive • informarea ado- Dr. PREDA MIHAI lescenþilor cu privire la z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E efectele negative ale fumatuProgramãri consultaþii: lui asupra sãnãtãþii - atât a 0723-814806; 0254-540574 bolilor grave, care se dezvoltã într-un termen lung de TRADUCÃTOR AUTORtimp, cât ºi a efectelor sale mai puþin grave, dar vizibile IZAT mult mai devreme: gingivite, apariþia cariilor, voce rãguºitã, Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ îngãlbenirea tegumentelor Petroºani, Telefon 0728890014 degetelor, a unghiilor; • dezvoltarea abilitãþii de a spune “ NU” influenþei negative a anturajului, acceptarea propriei individualitãþi; • incurajarea comunicãrii
renunþãrii la fumat se numãrã: creºte speranþa de viaþã; scade riscul producerii unui infarct miocardic; scade riscul formãrii unei tumori cancerigene; un mod de viaþã mult mai sãnãtos; mai mulþi bani în buzunar Cecilia BIRÃU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Noiembrie 2017
Stadiul proiectului "Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara cod SMIS – 49063"
ª
efii de la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi-au dat seama, acum, în al douãsprezecelea ceas, cã au o problemã extrem de gravã în privinþa colectãrii selective a deºeurilor ºi vin cu precizãri. Numai cã, probabil, lucrurile sunt clare doar în mintea lor, sau pe hârtie, pentru cã în realitate, deºi au cheltuit sute de milioane de lei nu funcþioneazã nimic. Ce spun, însã, cei de la Consiliul Judeþean, citiþi mai jos: "La ora actualã, proiectul "Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara cod SMIS – 49063" se prezintã astfel: Infrastructura necesarã operãrii proiectului Sistem de Management Integrat al Deºeurilor (SMID) Hunedoara a fost finalizatã la data de 30.06.2016, având valoarea totalã de 176.031.023 lei, fãrã TVA.
Principalele investiþii ale proiectului: 1. Colectarea deºeurilor pe 4 fracþii (hârtie ºi carton, sticlã, restul de reciclabile ºi fracþia biodegradabilã) Pentru realizarea acestui obiectiv prin proiectul SMID s-a achiziþionat un numãr de aproximativ 32.000 de echipamente de colectare (pubele, containere, compostoare individuale) 2. Tratarea / eliminarea deºeurilor: 2.1. Construirea unui centru de management al deºeurilor în localitatea Bârcea Mare, care cuprinde urmãtoarele facilitãþi: - depozit conform de deºeuri, cu o capacitate totalã de 4.576.800 mc; -- 1 staþie de tratare mecano-biologicã cu o capacitate de 82.379 t/an; - 1 staþie de sortare cu o capacitate de 29.414 t/an. Proiect finalizat ºi recepþionat la terminarea lucrãrilor în martie 2016 -
valoare 89.819.265,60 lei, fãrã TVA 2.2. Construirea staþiei de sortare (15.980 t/an) ºi staþie de transfer în Petroºani (42.600 t/an): - Proiect finalizat ºi recepþionat la terminarea lucrãrilor în septembrie 2016 - valoare 20.499.524,53 lei, fãrã TVA. 2.3.Exploatarea staþiilor de sortare ºi transfer existente în judeþ la data aprobãrii proiectului (staþie de sortare din Vulcan, Haþeg ºi Brad); 3. Închiderea depozitelor urbane neconforme cu o
valoare totalã de 41.787.731,14 lei, fãrã TVA: - Aninoasa, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 1.944.635,56 lei, fãrã TVA - Uroi – Rapoltu Mare, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 1.947.718,41 lei, fãrã TVA - Haþeg, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 1.975.033,80 lei, fãrã TVA - Petrila, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 3.746.941,65 lei, fãrã TVA - Lupeni, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 3.127.732,90 lei, fãrã TVA
Poliþiºti se implicã de ”Black Friday” P oliþiºtii vin cu sfaturi pentru cei care intenþioneazã sã punã mâna pe chilipiruri în cadrul ”Black Friday”. Pentru a nu fi înºelaþi, IPGR a lansat un ghid pentru cumpãrãturi on line sigure.
Poliþiºtii au câteva sfaturi pentru cei care intenþioneazã sã facã noapte albã în cãutare de chilipiruri, în cadrul perioadei de reduceri derulatã sub titulatura ”Black Friday”. Astfel, Poliþia Românã recomandã oamenilor sã facã cumpãrãturi de la firme sau magazine cunoscute ºi verificate. ”Introdu adresa site-ului pe care
intenþionezi sã efectuezi plata ºi nu da click pe link-uri primite pe mail. În unele situaþii, aceste link-uri te pot direcþiona cãtre site-uri false, care
Bãtãuºii din Haþeg, la un pas de a-ºi primi sentinþa oi indivizi au fost trimiºi în judeD catã pentru cumul de infracþiuni, dupã ce au tâlhãrit o femeie ºi au bãtut un agent de pazã, ambii din Haþeg. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani urmeazã sã stabileascã sentinþa în dosarul celor doi indivizi care au ºocat comunitatea din Þara Haþegului, dupã ce au bãgat un tânãr în spital. Potrivit portalului instanþelor, magistraþii din
imitã perfect site-urile comercianþilor. Asigurã-te cã transferul informaþiilor se face în mod securizat. Verificã existenþa simbolului de tip lacãt în bara URL ºi foloseºte un protocol HTTPS sau SSL atunci când navighezi pe internet. Înainte de a introduce datele cardului bancar, asigurãte cã site-ul este securizat: în stânga sus va apãrea un lacãþel care va indica faptul cã respectivul site este securizat iar adresa site-ului va începe cu HTTPS”, sunt doar câteva dintre recomandãrile IGPR. Totodatã un sistem de operare actualizat, un antivirus ºi firewall-ul activat vã þin la distanþã de escroci. ”
Valea Jiului au amânat pronunþarea sentinþei în acest dosar pentru finele acestei luni. Zomanþi Pardalian aflat în arest preventiv ºi Porumbescu Florin Remus au fost judecaþi pentru comiterea infracþiunilor de tâlhãrie, tulburarea ordinii ºi liniºtii publice, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor ºi lovire sau alte violenþe. Cei doi au provocat un scandal într-un bar din localitatea Haþeg, în vara acestui an, în urma cãruia un tânãr a fost bãtut cu bestialitate ºi a ajuns la spital. Anchetatorii spun cã înainte de a provoca scandalul, indivizii au tâlhãrit ºi o barmaniþã de la un alt local din Haþeg. Dosarul de judecatã a ajuns în Valea Jiului dupã ce magistraþii din Haþeg au invocat o stare de incompatibilitate iar Tribunalul Hunedoara le-a dat dreptate. Maximilian GÂNJU
- Cãlan, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 1.754.999,98 lei, fãrã TVA - Hunedoara, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 8.614.840,70 lei, fãrã TVA - Orãºtie, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 6.870.654,66 lei, fãrã TVA - Deva, cu o valoare la terminarea lucrãrilor de 11.805.173,48 lei, fãrã TVA Durata de monitorizare post-închidere pentru cele 9 depozite urbane neconforme se deruleazã pe o perioadã de 5 ani, de la momentul închiderii fiecãruia. Toate lucrãrile au fost realizate în maxim 2 ani de la semnarea contractului de finanþare (perioadã în care au fost realizate proceduri de licitare publicã, obþinere avize ºi autorizaþii), respectându-se indicatorii asumaþi prin proiectul de finanþare. Biroul de presã" În concluzie, toate lucrãrile au fost, deci, realizate ºi finalizate, dar ºefii de la Consiliul Judeþean se feresc sã explice de ce, dacã totul e roz, sistemul acesta este încã nefuncþional...
În cazul plãþilor online vi se vor solicita de cãtre comercianþi numele înscris pe card, numãrul cardului, codul CVV ºi data expirãrii. Dacã þi se cer ºi alte informaþii, cum ar fi codul PIN, nu introdu aceste date ºi pãrãseºte site-ul. (...) Când cumperi online de la alte persoane, nu trimite banii în avans. Dacã este posibil, foloseºte un serviciu cu plata ramburs. Nu trimite datele cardului prin e-mailuri necriptate. Unii comercianþi online din afara Europei pot cere sã le trimiþi prin fax copii ale cardului ºi paºaportului, drept garanþie. Nu da curs!”, se mai aratã în ghidul de cumpãrãturi on-line întocmit de IGPR. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
Doar o pãrere... în Jiul fotbalistic
MÃGURA PUI, POATE ACUM... De ani de zile, fotbalul din liga a V-a Hunedoara, mai ales de când se joacã într-o singurã serie, este
dominat de echipa din frumoasa comuna din Þara Haþegului, localitatea Pui. A fost o vreme când se lupta
cu echipa din Rãchitova, dar odatã cu „cãderea” primarului Bãiconi, autoritãþile de acolo nu au mai fost interesate de fotbal. ªi astfel Mãgura Pui merge din victorie în victorie, ceea ce evident, îi aduce mereu locul 1. ªi acum, cu o etapã înainte de finalul turului, Mãgura Pui
este, matematic vorbind, campioanã de toamnã, având patru puncte avans. O opþiune serioasã pentru la varã, când Mãgura Pui ar putea fi din nou campioanã. Din pãcate (desigur, motivele sunt destule), Mãgura Pui nu a fãcut saltul niciodatã în Liga a IV-a. E un fel de ªtiinþa Petroºani la
rugby, de trei ori campioanã în „B”, niciodatã cu participare în prima ligã (raportat la ultimii ani). Cu pasiunea oamenilor de acolo, în frunte cu primarul Victor Stoica, fotbalul de la Pui ar putea atinge ºi alte cote. Ce-ar fi daca-r... fi în 2018?
Fotbal, Liga a V-a Hunedora
A.C.S. ªirineasa cautã sã se identifice DIN SATE ªI COMUNE, tot mai mult cu Jiul Petroºani FOTBAL PE BUNE! Liderul învinge greu la Criºcior Mãgura Pui se impune cu ... peripeþii, 2-1 la Metalul Criºcior: gazdele deschid scorul prin Fl. Rotariu în min. 51 apoi egaleazã Lupulescu (min. 55), pentru oaspeþi, care vor marca golul victoriei prin Apati (min. 69. Metalul Criºcior încheie în 9 jucãtori prin eliminarea lui Negru (min. 55) ºi Mihoc (min. 89). Unirea Gen. Berthelot nu a putut trece de C.S. Ghelari, scor 2-2, deºi a condus cu 2-0 prin golurile lui Sterp) pânã în min. 70! Opt goluri s-au înscris în jocul Santos Boz – A.S. Sargeþia Românã 3-5, deºi gazdele au condus la pauzã cu 2-1. Metalul Criºcior – Mãgura Pui 1 - 2 (0 – 0) AS Metalul Criºcior Brad (Antr.: Petriºor Emilian): Zontea Laurenþiu – Negru Dacian, Mihoc Marius, Chelbu Daniel, Cor Samir, Lupea Marcel, Vlad Alexandru (Vîrdea Alexandru min. 78), Rotariu Flavius, Mihãescu Andrei, Benea Eduard (Gherghina Loris min. 79), Petriºor Emilian. Goluri: Rotariu Flavius min. 51. AS Mãgura Pui 2010: Militaru Liviu – Ban Cristian (Stoiconi Cãtãlin min. 76), Sãlãºan Cristian, Cãpriþã Daniel(16 Pau Cristian min. 69), Biriº Traian(cap), Apati Paul, 10 Lupulescu Ionuþ, Turcu Alin, Mailat Cristian, Dãnãu Daniel, Stoica Ovidiu ( Ciolea Ovidiu min. 46). Goluri: Lupulescu Ionuþ min. 55, Apati Paul min. 69. Antrenor: Ciolea Ovidiu / Arbitru: Saraol Alin (Deva) Observator: Spãrios Petru (Hunedoara)
Astfel, în ºedinþa foto realizatã în cursul acestei sãptãmâni, în tricouri alb - negre (deºi în “zona” portarilor era echipament verde sau roºu ), jucãtorii ªirinesei au îmbrãcat culorile tradiþionale ale Jiului, urmând ca numele echipei sã fie adoptat din anul 2018. Cu aceastã fotografie, echipa din Valea Jiului, care îºi doreºte o nouã etapã de performanþã în formula de mai sus, A.C.S. ªirineasa mai are de susþinut trei partide în acest tur de campionat: cu Centrul Naþional de Pregãtire Timiºoara (deplasare 18 noiembrie), cu C.S.M. Lugoj (acasã, 25 noiembrie) ºi Gloria Lunca Teuz Cermei (deplasare, 2 decembrie).
Scrisoare din Danemarca
FOTBALUL COPILÃRIEI MELE O
are fotbalul lupenean va apune odatã cu mineritul din oraº ? Cum putem rãspunde la aceastã întrebare ? Desigur, putem ºuºoti pe la colþuri dar cu siguranþã cã nu vom ºtii care va fi soarta echipei din Lupeni.
Rãmânem în zona fotbalului unde vedem o ameliorare a acestui sport. Se pare cã echipa din Lupeni are o perioadã de ascensiune ºi în viitor speranþele sunt mai mari pentru cetãþenii de aici. Dar trebuie sã fim conºtienþi cã echipa mai are mult de lucru pânã se va ridica la valoarea de altãdatã a
emblematicului club lupenean. Dupã cum bine ºtim cu toþii Hercules Lupeni este o echipã relativ nouã, creatã
în anul 2011, în urma desfiinþãrii clubului Minerul Lupeni, dupã ultimul meci cu C.S. Mioveni la data de 2 octombrie 2009, pierdut cu 0-3 de Minerul Lupeni. Mã duc cu gândul la echipa Minerul Lupeni care m-a încântat pe parcursul copilãriei ºi adolescenþei mele. Se simþea spiritul de sãrbãtoare al fotbalului local iar stadionul era mereu plin când echipa gazdã evolua pe teren propriu. Mergem ºi la perioada de glorie a echipei Minerul Lupeni, echipã fondatã în anul 1920, care a ajuns sã joace în divizia A între anii 1959-1963. Cea mai bunã performanþã a fost sferturile de finalã ale Cupei
României. Performanþa a fost reuºitã în anul promovãrii Minerului din Lupeni, care de-a lungul timpului a mai avut denumirea de Jiul Lupeni, Partizanul Lupeni, Flacãra, Energia ºi nu în ultimul rând C.S.M. Lupeni. Aceastã performanþã a avut la bazã reuºita unor jucãtori ca Nemes, Creiniceanu, Kiss, Mihalache, Siklay, Homan ºi mulþi alþii care au reuºit sã se batã de la egal la egal cu mai marile echipe ale fotbalului românesc. Revenind acum la echipa Hercules Lupeni, condusã de oameni cu suflet mare , cu spirit sportiv, rãmâne de vãzut dacã Harangozo, Ciocârlan, Ciorâia & Co. se vor ridica la aºteptãrile ºi la nivelul jucãtorilor care au fãcut performanþã la acest
legendar club din Lupeni. Se pare cã mai este mult de muncã, dar sperãm cu toþi cã vom avea din nou un fotbal de calitate în acest mic orãºel de munte. Legat de baza sportivã avem o mare deziluzie, stadionul aratã ca dupã un rãzboi din Kosovo, iar terenul de antrenament este asediat de containere de reciclare a deºeurilor. Oare locul lor este acolo? Cei care sunt în mãsurã cred cã ar trebui sã ia o decizie, sã dea o altã întrebuinþare terenului pe care se depoziteazã containerele. Sperãm sã vedem în viitor acelaºi spirit de sãrbãtoare a fotbalului lupenean. Ioan Sorin Dumitraº - Copenhaga, Danemarca
Paginã realizatã de Genu TUÞU