Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1461
Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
HAI SÃ FIM 30.000!
Sistemul de monitorizare video, de ajutor poliþiºtilor
P
e tot parcursul anului, poliþiºtii locali din Petroºani au dat sute de avertismente verbale ori amenzi contravenþionale dupã ce au descoperit abateri cu ajutorul sistemului video de supraveghere. Sistemul de supraveghere video din Petroºani îºi dovedeºte utilitatea, iar datoritã celor camerelor mobile ºi fixe, poliþiºtii locali au reuºit sã identifice mai multe abateri pentru care au dat sancþiuni contravenþionale. Cele mai multe pentru tulburarea liniºtii publice sau pentru cerºetorie. Proba video provenitã de la sistemul de supraveghere a ajutat ºi în anchete penale instrumentate de poliþiºti ºi procurori. "Sistemul supraveghere video este cu adevãrat de folos ºi ar ajuta ºi mai mult la menþinerea unui climat de siguranþã dacã va fi extins. Am
descoperit foarte multe abateri, în special legate de circulaþia rutierã. Spre exemplu, ºoferii care îºi urcã autoturismele pe zona pietonalã imediat sunt întâmpinaþi de echipajul nostru ºi mulþi sunt surprinºi. Se întreabã cum de i-am vãzut aºa de repede, iar dupã ce le arãtãm camerele nu mai au nimic de obiectat. Au fost acordate sancþiuni ºi pentru altercaþii ori alte abateri descoperite tot cu ajutorul sistemului de monitorizare video", a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Maximilian GÂNJU
T
oþi primarii din Valea Jiului, dar ºi mai mulþi oameni ce provin din mediul de afaceri au demarat o acþiune fãrã precedent, prin care vor sã strângã peste 30.000 de semnãturi, de la cei ce locuiesc în zonã. Totul, pentru ca, pânã la 1 decembrie, sã poatã fi predatã lista Premierului României, cu scopul de a prinde în bugetul pe 2018, ce va fi adoptat în luna decembrie, bani pentru finalizarea drumului ce leagã Uricaniul de Herculane, prin Câmpu lui Neag. Toþi ºi-au dat mâna, datã fiind importanþa acestui drum, dar ºi pentru faptul cã premierul Mihai Tudose a promis cã va lua în calcul dorinþa oamenilor din Valea Jiului. >>> PAGINA A 5-A
Poliþiºtii s-au pus pe ºoferii beþivi u mai puþin N de ºapte ºoferi s-au ales cu dosare penale pentru cã s-au urcat la volan dupã ce au bãut bine. Inconºtienþii riscã sã ajungã în închisoare.
Campania derulatã de poliþiºtii hunedoreni privind depistarea ºoferilor care conduc în stare de ebrietate ºi pun în pericol oameni
nevinovaþi, s-a dovedit eficientã iar în douã zile de ”vânãtoare”, au fost prinºi ºapte ºoferi inconºtienþi. Spre surprinderea poliþiºtilor, unii dintre conducãtorii auto erau chercheliþi chiar de dimineaþã cum este cazul unui ºofer din Densuº, prins pe o stradã din Haþeg, aproape de ora 11, cã avea o alcoolemie de peste 1 la mie. Alþi doi ºoferi din Petrila au fost
prinºi de poliþiºti conducând, unul în Petrila iar celãlalt prin Petroºani, deºi bãuserã bine. Astfel, ºoferul prins în oraºul din estul Vãii, de 47 de ani, avea o alcoolemie de 0,92 mg/l, alcool pur în aerul expirat, iar cel prins de poliþiºtii din Petroºani, de 26 de ani, avea o alcoolemie de 0,59 mg/l, alcool pur în aerul expirat. ªi poliþiºtii rutieri din Deva au descoperit mai mulþi
conducãtori care s-au urcat bãuþi la volan. "În data de 12.11.2017, în jurul orei 02:20, un echipaj de poliþie rutierã a oprit pentru control, pe raza municipiul Deva, autoturismul condus de un bãrbat de 32 de ani, din municipiul Deva. Bãrbatul a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,42 mg/l, alcool pur în aerul expirat. (...) În jurul orei 23.00,
poliþiºtii rutieri au oprit pentru control autoturismul condus, pe raza municipiului Deva, de cãtre un tânãr de 28 de ani, din municipiul Hunedoara. Conducãtorului auto
i-a fost solicitat sã se supunã testãrii cu aparatul etilotest, însã acesta a refuzat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Judeþean Deva, unde a refuzat ºi prelevarea probelor biologice necesare stabilirii alcoolemiei", a precizat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei ºapte ºoferi sunt cercetaþi penal pentru conducere sub influenþa bãuturilor alcoolice. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Noiembrie 2017
Minerii ar putea plãti spitalizarea sau nu se vor putea pensiona atorii de sute de N D milioane de lei la bugetul de stat oile modificãri aduse Codului Fiscal ar putea avea repercusiuni grave asupra angajaþilor de la Complexul Energetic Hunedoara.
Trecerea contribuþiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului i-ar putea pune pe salariaþii CEH la platã. Oamenii ar putea fi nevoiþi sã plãteascã spitalizarea din buzunarul propriu sau nu se vor putea pensia din cauzã cã CEH nu s-a achitat de contribuþiile pe care le datora la bugetul statului. “Poziþia noastrã este clar împotriva acestei treceri a contribuþiilor de la angajator la angajat. Noi i-am prezentat ºi premierului punctul nostru de vedere în ceea ce priveºte aceastã problemã ºi anume cã societatea noastrã a avut momente când nu a putut plãti aceste contribuþii, iar acum când aceste responsabilitãþi ar reveni în portofoliul angajatului ne-am putea trezi cã oamenii sã meargã la spital sau la casa de pensii ºi sã li se spunã cã nu aceste contribuþii achitate ºi sã fie nevoiþi individual sã achite aceste contribuþii. ªi retroactiv,
când e în sarcina angajatului, angajatorul nu mai are nicio problemã. Pânã acum angajatorul avea o problemã. Era obligatoriu sã îi primeascã pe oameni ºi la spital ºi la pensii”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.
D
isciplina financiarã – o altã problemã
Având în vedere cã CEH este o companie de stat aceasta intrã sub incidenþa OUG 26/2013. Adicã salariile nu pot fi crescute fãrã sã existe productivitate la locul de muncã. Sindicaliºtii cer ºi modificarea acestei ordonanþe, astfel încât de la 1 ianuarie sã se poatã mãri salariile angajaþilor
pentru a putea acoperi modificãrile aduse codului fiscal. “Dacã nu se modificã ordonanþa 26/2013 care aratã clar cã în companiile de stat se pot acorda mãriri salariale doar dacã se constatã o creºtere a productivitãþii atunci apare o problemã ºi cu mãririle noastre de salarii pentru cã noi va trebui în ianuarie sã avem niºte mãriri de salarii ca sã putem plãti acele contribuþii fãrã sã pierdem. ªi pentru asta am antamat o discuþie cu domnul ministru. Noi o sã le aducem în atenþie aceste probleme”, a mai spus sursa citatã. Potrivit art. 8, alin. 3 ºi 4, din OUG 26/2013 “creºterea câºtigului mediu brut lunar pe
salariat nu poate depãºi 60% din indicele de creºtere a productivitãþii muncii calculate în unitãþi valorice sau fizice, dupã caz. Pentru Datoriile CEH la bugetul de operatorii economici prevãzuþi la art. 1 lit. c) care au statut de filiale stat sunt de ordinul sutelor de milioane de lei. O raportare a ºi a cãror activitate depinde de ANAF aratã cã societatea are contractele încheiate cu sociedatorii la bugetul de stat în tatea-mamã în proporþie mai valoare de 236.298.722 lei. mare de 60%, creºterea cheltuielilor de naturã salarialã nu poate Societatea energeticã hunedoreanã figureazã cu restanþe de fi mai mare decât creºterea 340.179.251 lei ºi la bugetul acordatã de societatea-mamã”. asigurãrilor sociale, în timp ce la “Pentru noi este importantã bugetul asigurãrilor pentru ºomaj modificarea ordonanþei 26 care CEH are datorii de 8.774.258 sã ne permitã creºterea salariilor de lei. Nici la capitolul bugetul în momentul în care aceste asigurãrilor de sãnãtate CEH nu contribuþii sunt transferate ºi sã stã mai bine. aici datoriile sunt de ne rugãm la Dumnezeu sã avem 80.061.690 lei. aceeaºi situaþie financiarã de anul Monika BACIU acesta sã ne permitã sã le plãtim. În cazul în care se ANGAJARE revine la insolvenþe, la o piaþã Firmã din Lugoj, angajãm în care preþurile scad foarte RECEPÞIONERmult, Complexul Energetic Hunedoara nu va putea sã PENSIUNE plãteascã aceste contribuþii ºi Condiþii: automat totul se mutã pe Liceul terminat, cunoºtinþe angajat, adicã el va suferi în momentul în care va trebui minime operare calculator. Salariu atractiv, bonuri sã uzeze de aceste servicii”, a mai spus Darius Câmpean. de masã, apartament de
Darius Câmpean: “Am fost la un pas de o gãleatã de curent sã avem toþi luminile stinse” A
udierile din comisia de anchetã a ANRE au continuat, la Parlament. Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, a cerut în faþa comisiei investiþii la Complexul Energetic Hunedoara. Acesta ºi-a motivat solicitarea, menþionând cã datele de la Transelectrica aratã cã cea mai mare cantitate de energie din þarã este produsã pe bazã de cãrbune. “În ultimul an, piaþa de energie a arãtat cã producãtorii pe bazã de cãrbune, lignit ºi huilã, au asigurat în perioadele de crizã posibilitatea funcþionãrii sistemului energetic naþional. Trebuie sã fim atenþi la ceea se doreºte cu aceste complexe energetice, atât Oltenia, cât ºi Hunedoara, pentru cã ele produc o energie mai scumpã, dar este o energie sigurã de care putem beneficia toþi în orice moment. În ultimul an, aceastã energie a dat siguranþã sistemului”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele, în faþa Comisiei de anchetã a ANRE. Darius Câmpean a subliniat cã guvernarea tehnocratã a luat decizia de a
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
închide încã douã unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Sindicalistul le-a solicitat guvernanþilor sã aibã în vedere faptul cã CEH ºi CEO sunt vitale pentru sistemul energetic naþional. “Guvernarea tehnocratã nu a avut o opticã clarã în ceea ce priveºte cele douã complexe energetice ºi mã refer atât în Hunedoara, cât ºi Oltenia, se discutã în permanent de închiderea minelor. În CEH, din patru mine, au fost trecute de cãtre dânºii (Guvernul tehnocrat – n.r.) douã pe închidere. Am reuºit sã prelungim perioada de funcþionare a Lupeniului cu încã un an de zile. Consider cã strategia energeticã trebuie sã exprime o idee clarã despre direcþia în care ne îndreptãm cu sistemul energetic. Este foarte uºor sã închidem, dar nu ºtiu ce punem în loc. În momentul de faþã, cãrbunele produce 32% din cantitatea de energie necesarã întregului sistem. În ianuarie am fost la un pas, de o gãleatã de curent sã avem toþi luminile stinse în casã. Trebuie sã aveþi în vedere strategia energeticã ºi ceea ce se doreºte pentru cele douã complexe energetice, ºi dacã se considerã cã e nevoie de ele, sã
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
serviciu gratuit.
INFORMAÞII LA TELEFON 0744508602
PETROªANI le modernizãm, sã investim în ele pentru cã pot produce ºi o energie mai ieftinã dacã investiþiile se fac în acest sens”, a mai spus sursa citatã. Preºedintele comisiei de anchetã a activitãþii Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei, Iulian Iancu, a solicitat Birourilor Permanente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului prelungirea activitãþii comisiei cu 30 de zile. Comisia de anchetã a activitãþii ANRE a fost înfiinþatã de plenul reunit al celor douã camere pe 29 septembrie. Potrivit Hotãrârii de constituire, “constatãrile, concluziile ºi propunerile Comisiei parlamentare de anchetã vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului în termen de 60 de zile de la data constituirii Comisiei parlamentare de anchetã. Termenul de depunere a raportului poate fi prelungit de Birourile permanente reunite, la cererea motivatã a preºedintelui de comisie”. Monika BACIU
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Noiembrie 2017
PIERD MILIOANE, DAR SE MULÞUMESC CU PROMISIUNI
N
ou cod fiscal înseamnã o pierdere de circa 15 milioane de lei la bugetele celor ºase primãrii din Valea Jiului. Guvernul centralizeazã banii rezultaþi din impozitul pe venit, dar promite o compensare.
Executivul “tâlhãreºte” Valea Jiului, însã nu toþi edilii sunt nemulþumiþi, deºi cu toþii recunosc cã veniturile la bugetele locale se vor diminua. Niciunul din primari nu a fãcut un calcul pentru a vedea care va fi pierderea. “Orice primãrie este afectatã în momentul în care se reduce de la 16%, la 10% impozitul pe venit pentru cã una e sã ai 41% cotã de venit la bugetul local din 16% ºi alta e sã ai 41% din 10%. Încã nu am fãcut impactul, dar la mine nu o sã fie aºa de mare pentru cã sunt mai puþine locuri de muncã, dar la oricare administraþie se va simþi. Categoric sã scade. Acum Guvernul spune cã prin compensare de la bugetul de stat ne va da diferenþe. Sã vedem în ce mãsurã se va întâmpla asta”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Edilul din cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului subliniazã cã a mai avut parte de astfel de „duºuri reci”. “Noi am mai avut o loviturã din asta când s-a fãcut cota unicã de 16% ºi înainte era impozit de 22%, iar ce depãºea o sumã era de 40%. Am mai trecut printr-o loviturã mai grea ºi pe vremea guvernului Boc când s-a introdus cota unicã de 16%. Am mai trecut ºi printr-un duº mai dur, mai grav. Veniturile per total la bugetul local vor scãdea cu undeva la 7%”, a mai
spus sursa citatã. Chiar dacã pierd mai bine de un milion de lei din bugetul local, reprezentanþii administraþiei de la Uricani sperã în promisiunile Guvernului, de a compensa pierderea. “Noi mizãm pe ce a spus Guvern cã vor fi completãri de la bugetul de stat în maniera în care sã acopere eventualele diminuãri. Bugetul de stat ar avea de unde, având în vedere cã 159.000 de firme nu plãteau prestaþiile sociale pentru vreo 2 milioane de angajaþi, asta înseamnã cã în realitate, guvernul ar putea avea venituri la buget de vreo 8-9 miliarde de euro. Miºcarea asta s-a fãcut pentru cã era o evaziune uriaºã. Nu e corect ca cei care am plãtit impozite, am acoperit nevoile celor care nu plãteau. Ne vom implica în proteste de stradã pentru cã vrem adevãrul cine sunt cei care nu au plãtit. Vrem sã protestãm, sã facem o scrisoare deschisã la Comisia Europeanã ca sã ia mãsurile sã rãspundã penal cei care nu au plãtit pânã acum. Vom cere guvernului României sã ne spunã primele 100 de firme care au cele mai mari dãri neplãtite la bugetul de stat pentru prestaþiile sociale, sã ºtie toatã lumea, vrem sã scoatem la suprafaþã mizeria. Unii suntem mai proºti ca alþii”, a mai spus Buhãescu. ªi la Lupeni, edilii
sperã ca Guvernul sã compenseze pierderile generate de implementarea noului cod fiscal. “Pe noi ne intereseazã ce se întâmplã cu bugetele primãriilor. Au fost discuþii cã aceastã cotã pe care noi o primim din impozit. Guvernul face un lucru benefic populaþiei ºi firmelor, adicã trece acest impozit de la 16, la 10%, dar bugetul primãriei se formeazã cu o cotã parte din acest impozit. Cota aceasta este de 41,75%, dupã 1 ianuarie 2018 aceastã cotã va fi de 43,7%. Noi ne-am fãcut anumite simulãri ºi am gãsit un deficit din punctul de vedere al banilor pe care trebuie sã îi primeascã fiecare primãrie. Din discuþiile pe care le-am avut cu domnul premier, acesta ne-a spus cã sunt primãrii în România cu un excedent foarte mare, nu au reuºit sã îºi cheltuiascã banii. Nu este vorba de primãria municipiului Lupeni sau primãriile mai micuþe. Domnul premier ne-a spus cã dacã noi þinem aceºti bani în bugetele noastre, banii nu se ruleazã, nu intrã în circuitul naþional, nu se recupereazã acel TVA. Nicio primãrie din România nu va suferi în urma acestui cod fiscal. Noi credeam cã bugetele vor fi afectate cu zeci de milioane de euro, dar premierul a spus cã acest lucru nu se va întâmpla, iar investiþiile vor continua
sã se facã, dar ºi noi trebuie sã ne miºcãm mai bine din punctul de vedere al achiziþiilor. O primãrie mai micã va fi poate chiar deloc afectatã. Domnul premier ne-a garantat cã nu vor scãdea bugetele primãriilor, referindu-ne la IVG. În jur de 200 de miliarde sunt blocate în primãriile din România. Din cotã parte pe care noi o avem de la angajator, primãria obþine 41% din anumitã parte a angajaþilor de pe raza localitãþii respective. Eu în urma simulãrilor pe care le-am fãcut ar fi o pierdere, dar nu extraordinar de mare ºi în urma a ceea ce a spus domnul premier ne va compensa aceste lucruri printr-o altã formã. Am mare încredere ºi sunt convins cã aºa va face”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. La Vulcan, autoritãþile locale încã nu au fãcut calcule pentru a vedea care vor fi pierderile. Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan a fost la întâlnirea Asociaþiei Municipiilor din România, care l-a avut invitat pe premierul României, Mihai Tudose. “Dupã ultima întâlnire pe care am avut-o la Asociaþia Municipiilor din România, domnul premier Tudose ne-a spus tuturor cã nu vor fi probleme în ceea ce priveºte administraþia localã pentru cã procentul care mergea la primãrii, de 41% va creºte la
43,3%, totodatã va creºte salariul minim de la 1 ianuarie ceea ce înseamnã o altã contribuþie cãtre primãrii, iar suma care va fi cã diferenþã va fi suportatã de Guvern. Sperãm sã nu ne afecteze aceastã mãsurã, care în principal, afecteazã marile municipii unde sunt foarte mulþi investitori ºi foarte mulþi angajaþi”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Nici autoritãþile locale de la Petrila încã nu au fãcut calculele, care sã le arate dacã bugetul local va suferi modificãri majore. “La momentul acesta nu avem nicio estimare, vrem sã vedem exact cum sunã ordonanþa prin care a fost modificat Codul fiscal. Eu sper sã nu fim puºi în situaþia în care sã ni se reducã din cotele defalcate pe care le primeam de la Ministerul de Finanþe pentru cã dacã se va întâmpla lucrul acesta, vom fi într-o situaþie foarte delicatã. Nu vreau sã mã antepronunþ pânã când cei de la Finanþe nu ne comunicã care vor fi modificãrile. Sper ca ele sã aibã o influenþã pozi-
tivã, nu una negativã”, a subliniat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. În schimb, primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca, spune cã modificãrile aduse noului Cod Fiscal îi vor afecta bugetul local, care ºi aºa este unul destul de sãrac. “Normal cã ne afecteazã, ca pe orice administraþie localã întrucât impozitul pe venit reducându-se, sumele care revin bugetului local o sã fie mult mai mici. Am înþeles cã actualul Guvern face demersuri pentru ca în compensare, administraþiilor locale sã li se aloce sume mult mai mari faþã de anii precedenþi. În Aninoasa avem cam 900 de angajaþi din 4800. Destul de puþini”, a spus Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Premierul Mihai Tudose, a promis cã primãriile care vor pierde bani de la buget în urma modificãrii Codului Fiscal vor primi compensaþii de la bugetul de stat. Nu existã însã garanþii cã la bugetul de stat vor exista sumele necesare. Monika BACIU
4 Actualitate
URICANI - 6 ANI DE CERTITUDINE, 20 DE ANI DE AMÃGIRI
ª
tiau de 6 ani cã mina urmeazã a fi închisã, iar oamenii îºi vor pierde locurile de muncã, dar au crezut în promisiuni. Este vorba de edilii de la Uricani, care în câteva sãptãmâni vor rãmâne ºi fãrã ultima unitate minierã. Mina Uricani îºi înceteazã activitatea la data de 31 decembrie, iar alternative reale nu existã. Timp de 6 ani, edilii nu au reuºit sã atragã un mare investitor care sã preia forþa de muncã disponibilã. Au crezut însã în promisiuni timp de 20 de ani. “La ora actualã avem în jur de 1300 de angajaþi. Dacã vorbim de anul trecut din iunie pânã în iunie anul acesta, am avut în jur de 230 de noi locuri de muncã, în special în prelucrarea lemnului, sortare, procesare haine, confecþii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Noiembrie 2017
metalice. Trebuie sã recunoaºtem cã acestea acoperã doar o parte din cele 300 de locuri de muncã care vor dispãrea de la minã ºi aici nici nu sunt salariile ca la minã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Cum vor compensa închiderea minei Uricani? Edilii se bazeazã pe “proiectele puternice” proprii, dar pe ajutor financiar de la Guvern. Autoritãþile locale de la Uricani mizeazã pe aceeaºi himerã, cea a realizãrii drumului spre Herculane. “În primul rand, noi am discutat ºi am fãcut apel la Guvernul României ºi facem de ani de zile, cred cã de 20 de ani de zile facem demersurile astea, ca în condiþiile restrângerii activitãþii miniere, de la
bugetul de stat se vor da mai puþine subvenþii, din 5200 care lucrau în minerit, mai sunt 300 ºi vor dispãrea ºi ãºtia ºi au zis ca în locul subvenþiei sã ne dea pentru investiþii care sã genereze locuri de muncã. Avem proiecte puternice, având în vedere potenþialul zonei, dar nu avem resursele financiare. În condiþiile în care asigurã resursele financiare pentru proiectele pe care le avem, cel mai important proiect pentru Valea Jiului care va genera dezvoltare este drumul spre Herculane, care în viitor poate sã preia, cel puþin, 25% din locurile de muncã care se pierd în minerit ºi nu numai. 25% din locurile de muncã vor fi
preluate ca urmare a dezvoltãrii infrastructurii de drum spre Herculane”, a mai spus sursa citatã. Edilul din Uricani este supãrat ºi de fostul Guvern condus de Dacian Cioloº. Primarul spune cã a avut un proiect ambiþios, de realizarea unui centru de colectare/sortare a fructelor de pãdure, însã fost indus în eroare de guvernul tehnocrat. “Nu am stat doar la mâna Guvernului. Ce a depins ºi depinde de noi mergem înainte, nu avem ce face. Se discuta foarte mult pe un program european ca primãriile sã fie eligibile, sã aplicãm pentru fonduri de dezvoltare economicã, pentru fructe de pãdure… noi, primãriile sã facem un
parteneriat public-privat. Domnul Cioloº, nu ºtiu ce a încercat, ºi ne-am trezit cã atunci când au fost renegociate ghidurile de finanþare pentru fonduri europene au scos programul Europa 2020 ºi administraþiile nu au mai putut scrie proiecte pe dezvoltare economicã. Au spus cã facem concurenþã neloialã, ºi numai mediul privat are voi. Bine cã nu am dar banii pe proiecte. Era sã facem o prostie ºi sã dãm banii pe proiecte. Anul trecut eram încurajaþi sã facem proiecte ºi mã bucur cã nu am pus botul la asta. Era cât p’aci. Începusem demersurile, am fãcut ºi hotãrârile de Consiliu ºi mi-a fost teamã, iar teama s-a adeverit. Era o mãsurã foarte bunã, dacã se lua atunci ºi ne lãsau ºi pe noi, primãriile, sã aplicãm în parteneriat public-privat pe fonduri europene, dar ne-au scos de acolo”, a mai spus Dãnuþ Buhãescu. La nivelul anului 2011, oraºul Uricani avea undeva la 8972 de locuitori. Acum, în anul 2017, la Uricani sunt angajaþi aproximativ 1300 de cetãþeni. În cei 6 ani de certitudine privind închiderea minei, edilii nu au gãsit o soluþie concretã pentru crearea de noi locuri de muncã. Monika BACIU
”Samariteanul” HAI va rãmâne în T puºcãrie
B
ãrbatul care a violat o tânãrã din Lupeni, sub ameninþarea cuþitului, a cerut sã fie pus în libertate. Individul executã o pedeapsã de ºase ani de închisoare ºi va mai rãmâne în celulã cel puþin o perioadã de timp. Un recidivist din municipiul Lupeni, Greblã Ioan Adrian, a oripilat comunitatea din vestul Vãii Jiului, dupã ce a pozat într-un samaritean ºi a violat o tânãrã barmaniþã. Individul a fost condamnat, în 2015, la ºase ani de închisoare pentru viol, iar acum le-a cerut judecãtorilor sã fie liberat condiþionat. Acþiunea sa a ajuns pe masa magistraþilor de la Judecãtoria Aiud, iar judecãtorii au decis zilele trecute cã recidivistul nu poate fi lãsat în libertate. Decizia instanþei de fond nu este definitivã ºi a fost contestatã de violator. Greblã a ajuns în închisoare dupã ce a aºteptat ca tânãra sã-ºi termine programul de muncã ºi a acostat-o propunându-i sã o conducã spre casã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã, ca mai apoi sã o forþeze sã-l urmeze în apartamentul unui prieten. Tot sub ameninþarea cuþitului, Greblã a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele, au arãtat anchetatorii. Individul este cunoscut ca o persoanã violentã, care are în spate un cazier bogat ºi a mai fost condamnat în anul 2009 la închisoare, pentru cã a întreþinut raporturi sexuale cu un minor. Maximilian GÂNJU
SmartDreamers – proiect al Universitãþii Petroºani pentru studenþi isãtori inteligenþi, aºa s-ar V traduce noul proiect implementat de Universitatea
din Petroºani. Instituþia de învãþãmânt superior vine în sprijinul studenþilor, al absolvenþilor, dar ºi al angajatorilor ºi a lansat o platformã online. Aici studenþii pot afla ce stagii de practicã sunt disponibile pentru ei, absolvenþii îºi pot gãsi locuri de muncã, iar angajatorii îºi pot prezenta oferta. “Platforma de recrutare SmartDreamers, achiziþionatã prin intermediul contractului de colaborare încheiat în luna noiembrie 2017 între SmartDreamers Universities, pe de o parte ºi Universitatea din Petroºani, împreunã cu subunitãþile sale: Centrul de Consiliere ºi Orientare a Carierei ºi Centrul responsabil în relaþia cu mediul
socio-economic, pe de altã parte, este un instrument extrem de util, menit sã simplifice interacþiunea dintre cererea ºi oferta de muncã. Platforma de recrutare SmartDreamers a lansat o aplicaþie prin care studenþii sã îºi gãseascã mai uºor un intership în timpul facultãþii ºi un loc de muncã la terminarea studiilor”, spun reprezentanþii Universitãþii din Petroºani. Studenþii, absolvenþii sau angajatorii interesaþi pot accesa http://www.upet.ro/jobs/, iar aici sunt disponibile toate ofertele. “Aceastã aplicaþie este uºor de instalat pe site-ul Universitãþii, printr-un cod generat de accesare, nu existã costuri pentru universitate în ceea ce priveºte participarea în proiectul SmardDreamers ºi, de asemenea, Universitatea permite gratuit posibilitatea companiilor de a publica anunþurile de job dedicate studenþilor. Toate acestea, pentru a simplifica
accesul studenþilor/absolvenþilor la cele mai bune locuri de muncã ºi intership-uri”, mai spun cei de la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului. Prin intermediul acestui proiect, Universitatea din Petroºani doreºte sã devinã o punte de legãturã între mediul academic ºi mediul socio-economic, contribuind astfel la sporirea considerabilã a ºanselor de integrare a absolvenþilor pe piaþa muncii Monika BACIU
SÃ FIM 30.000!
oþi primarii din Valea Jiului, dar ºi mai mulþi oameni ce provin din mediul de afaceri au demarat o acþiune fãrã precedent, prin care vor sã strângã peste 30.000 de semnãturi, de la cei ce locuiesc în zonã.
Totul, pentru ca, pânã la 1 decembrie, sã poatã fi predatã lista Premierului României, cu scopul de a prinde în bugetul pe 2018, ce va fi adoptat în luna decembrie, bani pentru finalizarea drumului ce leagã Uricaniul de Herculane, prin Câmpu lui Neag. Toþi ºi-au dat mâna, datã fiind importanþa acestui drum, dar ºi pentru faptul cã premierul Mihai Tudose a promis cã va lua în calcul dorinþa oamenilor din Valea Jiului. „Este vorba de o acþiune civicã pentru susþinerea reluãrii investiþiilor la modernizarea DN 66A Câmpu lui Neag – Herculane. Noi am gândit-o, împreunã cu colegii primari, ca o acþiune care sã vinã în sprijinul demersurilor noastre pe care le facem pe lângã Guvernul României, ca nimic sã nu fie politizat, ci sã
C
demonstrãm cã, de fapt, este o acþiune a comunitãþii din Valea Jiului”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Acest drum a fost început prin 1999, când ministru al transporturilor era Traian Bãsescu ºi, de atunci, s-a pierdut de câteva ori finanþarea, deºi, la un moment dat chiar au fost bani alocaþi, însã, ecologiºtii au blocat investiþia. Acum, lucrurile ar putea fi altfel, dacã întreaga comunitate îºi dã semnãtura. „Se poate, sã dãm mâna cu toþii, iar aici vorbesc de noi, primarii din Valea Jiului, sau de cei din administraþie, care, împreunã cu presa ºi mediul de afaceri ºi mediul academic, sã facem front comun, pentru un scop al Vãii Jiului. Cred cã acum este nevoie de un efort susþinut al întregii comunitãþi din
Valea Jiului, pentru ca acest drum sã fie refinanþat, pentru cã problemele legate de mediu nu mai existã”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În 2014 s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost prinºi în buget ulterior, pentru cã exista un proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu au vrut continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã, iar animalele nu prea ar mai avea de suferit, spun cei care ºtiu cum stã treaba acum. „Porþiunea despre care se spunea cã
este în Parcul Naþional Retezat e asfaltatã deja ºi nu s-a intrat în parc cu drumul absolut deloc, pentru cã s-a mers pe acelaºi drum forestier, de-a lungul apei. În ce priveºte faptul cã acest drum va influenþa în mod negativ înmulþirea animalelor, vreau sã vã spun cã eu am fost ºef de district în acea zonã, iar în Oslea nu erau capre negre. Acum, de când s-a fãcut acest drum, vedem acolo capre, vulpi ºi s-au înmulþit, deoarece, datoritã acestui drum, nu s-a mai fãcut braconaj în acea zonã. Nimeni nu-ºi mai permite, când este asfalt ºi semnal la telefon, sã meargã cu arma sã tragã”, a precizat ºi Emil Pãrãu, investitor în turismul din zonã. Pentru protejarea faunei, sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Iar acum, dupã atâþia ani, ar fi momentul sã finalizãm investiþia. „Astãzi suntem aici, dar important este ca în
Sãrbãtori de iarnã magice ºi la Petrila
âteva zile ne mai despart de luna decembrie, luna sãrbãtorilor. Încã din prima zi a lui decembrie, care este o zi reprezentativã pentru poporul român, se dã startul evenimentelor dedicate lunii cadourilor. ºi la Petrila, autoritãþile locale vor sã îl întâmpine pe Moº Crãciun aºa cum se cuvine. “Luna decembrie este deosebit de bogatã în tradiþii, simboluri ºi sãrbãtori. Acestea, pãstrate, transmise din moºi strãmoºi, au menirea de a aminti de entuziasmul copilãriei, de bucuria vieþii, de farmecul colindelor de altãdatã. Astfel, sãrbãtorile religioase ºi laice din luna decembrie nu sunt doar un motiv de bucurie pentru noi, ci reprezintã ºi un bun prilej de a ne pãstra identitatea ca popor ºi o oportunitate de a conservã ºi practica obiceiuri moºtenite de la strãbunii noºtri. Având în vedere faptul cã în luna decembrie se organizeazã activitãþi cultural-educative atât cu ocazia Zilei Naþionale a României, Zilei de Sfântul Nicolae precum ºi a sãrbãtorilor de iarnã, la care îºi aduc aportul copiii din
grãdiniþele ºi ºcolile de pe raza oraºului Petrila prin organizarea unor manifestãri, spectacole de colinde ºi tradiþii specifice zonei, se impune aprobarea unui program pentru activitãþile ºi manifestãrile culturale ce se vor organiza pe particul lunii decembrie 2017 în oraºul Petrila”, spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Astfel, Consiliul Local al oraºului Petrila a aprobat alocarea sumei de 20.000 de lei pentru organizarea ºi desfãºurarea activitãþilor prilejuite de sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României. Pentru Ziua Sfântului Nicolae ºi pentru sãrbãtoarea Pomului de Crãciun s-a alocat suma de 115.000 lei ºi constã în
acordarea de pachete de dulciuri colindãtorilor, elevilor, copiilor cu handicap, copiilor în plasament ºi tutelã. Organizarea spectacolului folcloric ºi manifestãri artistice organizate de “Craii” ºi “Piþãrãii” din oraºul Petrila a fost alocatã suma de 5000 de lei, iar pentru premierea sportivilor ºi a colectivelor tehnice care au obþinut performanþe deosebite la acþiunile sportive internaþionale ºi naþionale oficiale, pentru studenþii, elevii, cercetãtorii ºi profesorii care au obþinut distincþii la olimpiadele internaþionale ºi concursurile internaþionale a fost alocatã suma de 35.000 de lei. Monika BACIU
3 sãptãmâni sã avem cel puþin 30.000 de semnãturi, la 160.000 de locuitori câþi sunt acum, aici. Important este sã facem front comun, pentru cã aici trãim toþi ºi ca aceastã investiþie sã fie fãcutã”, a spus ºi Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. Început în 1999, drumul ce trece prin Valea Jiului ºi denumit Drumul lui Bãsescu, pentru cã fostul preºedinte al României era
atunci ministrul Transporturilor, are nevoie din nou de bani. Suma ar putea fi prinsã în bugetul care va fi adoptat în decembrie, aºa cã, oricine doreºte, poate cere sã semneze aceastã petiþie. Listele se gãsesc în primãrii ºi vor ajunge la mai toate instituþiile, putând sã se treacã pe liste toþi cei care au împlinit 14 ani ºi au buletin. Diana MITRACHE
4 Actualitate
URICANI - 6 ANI DE CERTITUDINE, 20 DE ANI DE AMÃGIRI
ª
tiau de 6 ani cã mina urmeazã a fi închisã, iar oamenii îºi vor pierde locurile de muncã, dar au crezut în promisiuni. Este vorba de edilii de la Uricani, care în câteva sãptãmâni vor rãmâne ºi fãrã ultima unitate minierã. Mina Uricani îºi înceteazã activitatea la data de 31 decembrie, iar alternative reale nu existã. Timp de 6 ani, edilii nu au reuºit sã atragã un mare investitor care sã preia forþa de muncã disponibilã. Au crezut însã în promisiuni timp de 20 de ani. “La ora actualã avem în jur de 1300 de angajaþi. Dacã vorbim de anul trecut din iunie pânã în iunie anul acesta, am avut în jur de 230 de noi locuri de muncã, în special în prelucrarea lemnului, sortare, procesare haine, confecþii
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Noiembrie 2017
metalice. Trebuie sã recunoaºtem cã acestea acoperã doar o parte din cele 300 de locuri de muncã care vor dispãrea de la minã ºi aici nici nu sunt salariile ca la minã”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Cum vor compensa închiderea minei Uricani? Edilii se bazeazã pe “proiectele puternice” proprii, dar pe ajutor financiar de la Guvern. Autoritãþile locale de la Uricani mizeazã pe aceeaºi himerã, cea a realizãrii drumului spre Herculane. “În primul rand, noi am discutat ºi am fãcut apel la Guvernul României ºi facem de ani de zile, cred cã de 20 de ani de zile facem demersurile astea, ca în condiþiile restrângerii activitãþii miniere, de la
bugetul de stat se vor da mai puþine subvenþii, din 5200 care lucrau în minerit, mai sunt 300 ºi vor dispãrea ºi ãºtia ºi au zis ca în locul subvenþiei sã ne dea pentru investiþii care sã genereze locuri de muncã. Avem proiecte puternice, având în vedere potenþialul zonei, dar nu avem resursele financiare. În condiþiile în care asigurã resursele financiare pentru proiectele pe care le avem, cel mai important proiect pentru Valea Jiului care va genera dezvoltare este drumul spre Herculane, care în viitor poate sã preia, cel puþin, 25% din locurile de muncã care se pierd în minerit ºi nu numai. 25% din locurile de muncã vor fi
preluate ca urmare a dezvoltãrii infrastructurii de drum spre Herculane”, a mai spus sursa citatã. Edilul din Uricani este supãrat ºi de fostul Guvern condus de Dacian Cioloº. Primarul spune cã a avut un proiect ambiþios, de realizarea unui centru de colectare/sortare a fructelor de pãdure, însã fost indus în eroare de guvernul tehnocrat. “Nu am stat doar la mâna Guvernului. Ce a depins ºi depinde de noi mergem înainte, nu avem ce face. Se discuta foarte mult pe un program european ca primãriile sã fie eligibile, sã aplicãm pentru fonduri de dezvoltare economicã, pentru fructe de pãdure… noi, primãriile sã facem un
parteneriat public-privat. Domnul Cioloº, nu ºtiu ce a încercat, ºi ne-am trezit cã atunci când au fost renegociate ghidurile de finanþare pentru fonduri europene au scos programul Europa 2020 ºi administraþiile nu au mai putut scrie proiecte pe dezvoltare economicã. Au spus cã facem concurenþã neloialã, ºi numai mediul privat are voi. Bine cã nu am dar banii pe proiecte. Era sã facem o prostie ºi sã dãm banii pe proiecte. Anul trecut eram încurajaþi sã facem proiecte ºi mã bucur cã nu am pus botul la asta. Era cât p’aci. Începusem demersurile, am fãcut ºi hotãrârile de Consiliu ºi mi-a fost teamã, iar teama s-a adeverit. Era o mãsurã foarte bunã, dacã se lua atunci ºi ne lãsau ºi pe noi, primãriile, sã aplicãm în parteneriat public-privat pe fonduri europene, dar ne-au scos de acolo”, a mai spus Dãnuþ Buhãescu. La nivelul anului 2011, oraºul Uricani avea undeva la 8972 de locuitori. Acum, în anul 2017, la Uricani sunt angajaþi aproximativ 1300 de cetãþeni. În cei 6 ani de certitudine privind închiderea minei, edilii nu au gãsit o soluþie concretã pentru crearea de noi locuri de muncã. Monika BACIU
”Samariteanul” HAI va rãmâne în T puºcãrie
B
ãrbatul care a violat o tânãrã din Lupeni, sub ameninþarea cuþitului, a cerut sã fie pus în libertate. Individul executã o pedeapsã de ºase ani de închisoare ºi va mai rãmâne în celulã cel puþin o perioadã de timp. Un recidivist din municipiul Lupeni, Greblã Ioan Adrian, a oripilat comunitatea din vestul Vãii Jiului, dupã ce a pozat într-un samaritean ºi a violat o tânãrã barmaniþã. Individul a fost condamnat, în 2015, la ºase ani de închisoare pentru viol, iar acum le-a cerut judecãtorilor sã fie liberat condiþionat. Acþiunea sa a ajuns pe masa magistraþilor de la Judecãtoria Aiud, iar judecãtorii au decis zilele trecute cã recidivistul nu poate fi lãsat în libertate. Decizia instanþei de fond nu este definitivã ºi a fost contestatã de violator. Greblã a ajuns în închisoare dupã ce a aºteptat ca tânãra sã-ºi termine programul de muncã ºi a acostat-o propunându-i sã o conducã spre casã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã, ca mai apoi sã o forþeze sã-l urmeze în apartamentul unui prieten. Tot sub ameninþarea cuþitului, Greblã a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele, au arãtat anchetatorii. Individul este cunoscut ca o persoanã violentã, care are în spate un cazier bogat ºi a mai fost condamnat în anul 2009 la închisoare, pentru cã a întreþinut raporturi sexuale cu un minor. Maximilian GÂNJU
SmartDreamers – proiect al Universitãþii Petroºani pentru studenþi isãtori inteligenþi, aºa s-ar V traduce noul proiect implementat de Universitatea
din Petroºani. Instituþia de învãþãmânt superior vine în sprijinul studenþilor, al absolvenþilor, dar ºi al angajatorilor ºi a lansat o platformã online. Aici studenþii pot afla ce stagii de practicã sunt disponibile pentru ei, absolvenþii îºi pot gãsi locuri de muncã, iar angajatorii îºi pot prezenta oferta. “Platforma de recrutare SmartDreamers, achiziþionatã prin intermediul contractului de colaborare încheiat în luna noiembrie 2017 între SmartDreamers Universities, pe de o parte ºi Universitatea din Petroºani, împreunã cu subunitãþile sale: Centrul de Consiliere ºi Orientare a Carierei ºi Centrul responsabil în relaþia cu mediul
socio-economic, pe de altã parte, este un instrument extrem de util, menit sã simplifice interacþiunea dintre cererea ºi oferta de muncã. Platforma de recrutare SmartDreamers a lansat o aplicaþie prin care studenþii sã îºi gãseascã mai uºor un intership în timpul facultãþii ºi un loc de muncã la terminarea studiilor”, spun reprezentanþii Universitãþii din Petroºani. Studenþii, absolvenþii sau angajatorii interesaþi pot accesa http://www.upet.ro/jobs/, iar aici sunt disponibile toate ofertele. “Aceastã aplicaþie este uºor de instalat pe site-ul Universitãþii, printr-un cod generat de accesare, nu existã costuri pentru universitate în ceea ce priveºte participarea în proiectul SmardDreamers ºi, de asemenea, Universitatea permite gratuit posibilitatea companiilor de a publica anunþurile de job dedicate studenþilor. Toate acestea, pentru a simplifica
accesul studenþilor/absolvenþilor la cele mai bune locuri de muncã ºi intership-uri”, mai spun cei de la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului. Prin intermediul acestui proiect, Universitatea din Petroºani doreºte sã devinã o punte de legãturã între mediul academic ºi mediul socio-economic, contribuind astfel la sporirea considerabilã a ºanselor de integrare a absolvenþilor pe piaþa muncii Monika BACIU
SÃ FIM 30.000!
oþi primarii din Valea Jiului, dar ºi mai mulþi oameni ce provin din mediul de afaceri au demarat o acþiune fãrã precedent, prin care vor sã strângã peste 30.000 de semnãturi, de la cei ce locuiesc în zonã.
Totul, pentru ca, pânã la 1 decembrie, sã poatã fi predatã lista Premierului României, cu scopul de a prinde în bugetul pe 2018, ce va fi adoptat în luna decembrie, bani pentru finalizarea drumului ce leagã Uricaniul de Herculane, prin Câmpu lui Neag. Toþi ºi-au dat mâna, datã fiind importanþa acestui drum, dar ºi pentru faptul cã premierul Mihai Tudose a promis cã va lua în calcul dorinþa oamenilor din Valea Jiului. „Este vorba de o acþiune civicã pentru susþinerea reluãrii investiþiilor la modernizarea DN 66A Câmpu lui Neag – Herculane. Noi am gândit-o, împreunã cu colegii primari, ca o acþiune care sã vinã în sprijinul demersurilor noastre pe care le facem pe lângã Guvernul României, ca nimic sã nu fie politizat, ci sã
C
demonstrãm cã, de fapt, este o acþiune a comunitãþii din Valea Jiului”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Acest drum a fost început prin 1999, când ministru al transporturilor era Traian Bãsescu ºi, de atunci, s-a pierdut de câteva ori finanþarea, deºi, la un moment dat chiar au fost bani alocaþi, însã, ecologiºtii au blocat investiþia. Acum, lucrurile ar putea fi altfel, dacã întreaga comunitate îºi dã semnãtura. „Se poate, sã dãm mâna cu toþii, iar aici vorbesc de noi, primarii din Valea Jiului, sau de cei din administraþie, care, împreunã cu presa ºi mediul de afaceri ºi mediul academic, sã facem front comun, pentru un scop al Vãii Jiului. Cred cã acum este nevoie de un efort susþinut al întregii comunitãþi din
Valea Jiului, pentru ca acest drum sã fie refinanþat, pentru cã problemele legate de mediu nu mai existã”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În 2014 s-au pierdut nu mai puþin de 59,4 milioane de euro, bani care nu au mai fost prinºi în buget ulterior, pentru cã exista un proces intentat de ecologiºtii Agent Green, care nu au vrut continuarea lucrãrilor. Mai sunt de realizat circa 20 de kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podeþe ºi a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã, iar animalele nu prea ar mai avea de suferit, spun cei care ºtiu cum stã treaba acum. „Porþiunea despre care se spunea cã
este în Parcul Naþional Retezat e asfaltatã deja ºi nu s-a intrat în parc cu drumul absolut deloc, pentru cã s-a mers pe acelaºi drum forestier, de-a lungul apei. În ce priveºte faptul cã acest drum va influenþa în mod negativ înmulþirea animalelor, vreau sã vã spun cã eu am fost ºef de district în acea zonã, iar în Oslea nu erau capre negre. Acum, de când s-a fãcut acest drum, vedem acolo capre, vulpi ºi s-au înmulþit, deoarece, datoritã acestui drum, nu s-a mai fãcut braconaj în acea zonã. Nimeni nu-ºi mai permite, când este asfalt ºi semnal la telefon, sã meargã cu arma sã tragã”, a precizat ºi Emil Pãrãu, investitor în turismul din zonã. Pentru protejarea faunei, sunt prevãzute ºase viaducte pentru traversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor. Iar acum, dupã atâþia ani, ar fi momentul sã finalizãm investiþia. „Astãzi suntem aici, dar important este ca în
Sãrbãtori de iarnã magice ºi la Petrila
âteva zile ne mai despart de luna decembrie, luna sãrbãtorilor. Încã din prima zi a lui decembrie, care este o zi reprezentativã pentru poporul român, se dã startul evenimentelor dedicate lunii cadourilor. ºi la Petrila, autoritãþile locale vor sã îl întâmpine pe Moº Crãciun aºa cum se cuvine. “Luna decembrie este deosebit de bogatã în tradiþii, simboluri ºi sãrbãtori. Acestea, pãstrate, transmise din moºi strãmoºi, au menirea de a aminti de entuziasmul copilãriei, de bucuria vieþii, de farmecul colindelor de altãdatã. Astfel, sãrbãtorile religioase ºi laice din luna decembrie nu sunt doar un motiv de bucurie pentru noi, ci reprezintã ºi un bun prilej de a ne pãstra identitatea ca popor ºi o oportunitate de a conservã ºi practica obiceiuri moºtenite de la strãbunii noºtri. Având în vedere faptul cã în luna decembrie se organizeazã activitãþi cultural-educative atât cu ocazia Zilei Naþionale a României, Zilei de Sfântul Nicolae precum ºi a sãrbãtorilor de iarnã, la care îºi aduc aportul copiii din
grãdiniþele ºi ºcolile de pe raza oraºului Petrila prin organizarea unor manifestãri, spectacole de colinde ºi tradiþii specifice zonei, se impune aprobarea unui program pentru activitãþile ºi manifestãrile culturale ce se vor organiza pe particul lunii decembrie 2017 în oraºul Petrila”, spune Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Astfel, Consiliul Local al oraºului Petrila a aprobat alocarea sumei de 20.000 de lei pentru organizarea ºi desfãºurarea activitãþilor prilejuite de sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României. Pentru Ziua Sfântului Nicolae ºi pentru sãrbãtoarea Pomului de Crãciun s-a alocat suma de 115.000 lei ºi constã în
acordarea de pachete de dulciuri colindãtorilor, elevilor, copiilor cu handicap, copiilor în plasament ºi tutelã. Organizarea spectacolului folcloric ºi manifestãri artistice organizate de “Craii” ºi “Piþãrãii” din oraºul Petrila a fost alocatã suma de 5000 de lei, iar pentru premierea sportivilor ºi a colectivelor tehnice care au obþinut performanþe deosebite la acþiunile sportive internaþionale ºi naþionale oficiale, pentru studenþii, elevii, cercetãtorii ºi profesorii care au obþinut distincþii la olimpiadele internaþionale ºi concursurile internaþionale a fost alocatã suma de 35.000 de lei. Monika BACIU
3 sãptãmâni sã avem cel puþin 30.000 de semnãturi, la 160.000 de locuitori câþi sunt acum, aici. Important este sã facem front comun, pentru cã aici trãim toþi ºi ca aceastã investiþie sã fie fãcutã”, a spus ºi Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. Început în 1999, drumul ce trece prin Valea Jiului ºi denumit Drumul lui Bãsescu, pentru cã fostul preºedinte al României era
atunci ministrul Transporturilor, are nevoie din nou de bani. Suma ar putea fi prinsã în bugetul care va fi adoptat în decembrie, aºa cã, oricine doreºte, poate cere sã semneze aceastã petiþie. Listele se gãsesc în primãrii ºi vor ajunge la mai toate instituþiile, putând sã se treacã pe liste toþi cei care au împlinit 14 ani ºi au buletin. Diana MITRACHE
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Noiembrie 2017
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂREA NR. 102/2017
privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui grup de obiective din Pasul Vulcan în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale cu produse alimentare ºi alimentaþie publicã ºi activitãþi comerciale specifice sporturilor montane CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN, Analizând expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan înregistratã sub nr. 104/9612/2017 prin care se propune aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui grup de obiective din Pasul Vulcan” în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale cu produse alimentare ºi alimentaþie publicã ºi activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 104/9613/2017, raportul Direcþiei A.D.P.P ºi Comp. Juridic din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 107/9614/2017, avizul comisiei de specialitate „ Amenajarea teritoriului protecþia mediului ºi turism ”, înregistrat sub nr. 113/9615/2017 ºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de disciplinã”, înregistrat sub nr. 117 /9615/2017, de pe lângã Consiliul local ; În conformitate cu prevederile art. 14 ºi art.15 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile
HOTÃRÂREA NR. 103/2017 Privind înfiinþarea Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Vulcan CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN Având în vedere expunerea de motive înregistratã sub nr. 107/9612/18.10.2017 a primarului municipiului Vulcan prin care se propune înfiintarea Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Vulcan, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 107/9613/2017, raportul Direcþiei A.D.P.P din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 108/9614/2017, avizul comisiei de specialitate „ Amenajarea teritoriului protecþia mediului ºi turism ”, înregistrat sub nr. 112/9615/2017 de pe lângã Consiliul local , În conformitate cu prevederile art. 8, art.9, alin. (1), art.13, art.16, alin. (2), din Legea iluminatului public nr.230/2006, modificata si completata, precum ºi cu prevederile art. 3, art.6, art.8, art.9, art. 22- art.29 din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul prevederilor art.36, alin.(2) lit.d ºi alin.(6) pct 14, ºi ale art.45 alin.(1) din Legea nr.215/2001 privind administraþia publicã localã,
proprietate publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi ale art. 861, alin.(3) din Noul Cod Civil. În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (5) lit. ”a”, art.45 alin.(3) ºi 123 alin.(1) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
HOTÃRêTE: Art.1Se aprobã închirierea prin licitaþie publicã a unui grup de obiective din Pasul Vulcan compus din: - Spaþiu „Apres Schi” în suprafaþã utilã de 114,13 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale ºi alimentaþie publicã, spaþiu identificat conform anexei 1, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. - Spaþiu „Centru închiriere echipament schi” în suprafaþã utilã de 9,99 mp în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, respectiv închiriere de echipament sportiv, spaþiu identificat conform anexei 2, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. - ”Pârtie de schi 1” în lungime de 310,3 m ºi instalaþie ”Teleschi” aferentã, în vederea desfãºurãrii unor activitãþi comerciale specifice sporturilor montane, obiectiv identificat conform anexei 3, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art.2 Desfãºurarea activitãþilor comerciale prevãzute la Art. 1 se va face cu respectarea prevederilor legale în vigoare . Art.3 Se aprobã caietul de sarcini privind organizarea ºi desfãºurarea licitaþiei conform anexei nr. 4 care face parte integrantã din republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: Art.1. Se aprobã înfiinþarea Serviciului de iluminat public, ca serviciu public de interes local, fãrã personalitate juridicã, în subordinea Consiliului local al municipiului Vulcan. Art.2. Se aprobã Studiul de oportunitate privind stabilirea modalitãþii de gestiune a serviciului de iluminat public în Municipiul Vulcan, prevãzut în Anexa nr.1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art.3. Se aprobã ”gestiunea delegatã” ca forma de gestiune a serviciului de iluminat public din municipiul Vulcan . Art.4. La intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri, Compartimentul de iluminat public din cadrul Direcþiei A.D.P.P se reorganizeazã în Compartiment de Întreþinere Domeniu Public ºi Privat al U.A.T Vulcan. Art.5. Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat ºi Direcþia Tehnicã din cadrul aparatului de specialitate al primarului vor întocmi Regulamentul ºi Caietul de sarcini al serviciului de iluminat public din municipiul Vulcan, în vederea demarãrii procedurii de delegare a gestiunii. Art.6. Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.7. Prezenta hotãrâre se va comunica Institutiei Prefectului-Jud, A.N.R.S.C, Direcþiei
prezenta hotãrâre. Art.4 Durata închirierii este de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire , în condiþiile legii. Art.5 Se stabileºte preþul de pornire al licitaþiei pentru grupul de obiective prevãzute la art. 1 în sumã de 7800 lei/an. Art.6 Se împuterniceºte primarul municipiului Vulcan sã organizeze licitaþia în conformitate cu prevederile legale în vigoare ºi sã încheie contractul de închiriere conform legislaþiei în vigoare ºi hotãrârii de adjudecare. Art.7 La data adoptãrii prezentei, Hotãrârea Consiliului Local nr. 109 /2016 privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a obiectivului „ Apres Schi” din Pasul Vulcan ºi Hotãrârea Consiliului Local nr. 110 /2016 privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a obiectivului „Centru închiriere echipament schi” din Pasul Vulcan, se abrogã. Art.8 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.9 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului - Judeþul Hunedoara, Primarului municipiului Vulcan , Direcþiei A.D.P.P, Direcþiei economice, Arhitect ºef ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. VULCAN, 26.10.2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ: Consilier Bãrbiþa Eugenia CONTRASEMNEAZÃ: SECRETAR Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 18 voturi „pentru”
ADPP , Direcþiei Tehnicã, , Resurse Umane ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. VULCAN, 26.10.2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ: Consilier Bãrbiþa Eugenia CONTRASEMNEAZÃ: SECRETAR Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 18 voturi „pentru”
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Noiembrie 2017
Deºi promise, controalele la mine nu au început încã P
roblemele din minerit, ca ºi accidentele soldate cu victime, l-au fãcut pe ministrul Energiei Toma Petcu sã dicteze controale la toate unitãþile miniere, indiferent dacã aparþin Complexului Energetic, ori Societãþii de Închideri de Mine. Pânã acum, însã, nicio comisie nu ar fi venit ºi asta o spun sindicatele, care se plâng în continuare de lip-
suri, iar activitatea se desfãºoarã la fel ca înainte de cele douã explozii. „În momentul de faþã, nu existã astfel de controale la nicio minã. O parte din acei stâlpi, vorbim de 100 de stâlpi care au fost împãrþiþi la toate minele din Valea Jiului, au venit. Existã o necesitate de 200 de stâlpi, care întârzie sã vinã ºi nici pânã azi nu au ajuns”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele.
Conducerea ITM Hunedoara a precizat recent cã o comisie formatã din specialiºti mineri va veni în Valea Jiului, cel mai probabil, dupã data de 18 noiembrie, pentru a verifica starea de securitate din toate exploatãrile miniere din Valea Jiului. Toma Petcu, ministrul Energiei a precizat acum o lunã cã „am stabilit sã creãm o echipã care sã vinã sã facã o cercetare pe fiecare minã în parte, sã
vedem ce vulnerabilitãþi imediate existã, ce riscuri imediate avem ºi sã luãm mãsurile ce se impun, ca sã nu mai avem situaþii de acest gen. Dorim sã facem un studiu mult mai amplu de risc pe fiecare minã ºi
tip de exploatare, fie cã extrag sau care intrã pe perioada de închidere”, a spus, la Uricani, în 10 septembrie, ministrul Toma Petcu. Diana MITRACHE
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR. 168/ 2017
pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 18/ 2017 privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr. 174/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 13.678/ 24 octombrie 2017 a domnului Prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni, prin care solicitã completarea listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara þinând cont de propunerea formulatã de Comisia Socialã pentru analizarea cererilor de locuinþe pentru repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni prin Raportul nr. 13.609/ 23 octombrie 2017; Vãzând Raportul nr. 13.776/ 25 octombrie 2017;
Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În baza dispoziþiilor art. 8 alin. (3) al Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe – republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1), alin. (2) ºi alin. (7), art. 15 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 962/ 2001 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, actualizatã; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit. „e” ºi art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 18/ 2017, prin completarea listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform prevederilor anexei nr. 1.
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Primarului municipiului Lupeni, Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara ºi se aduce la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 31 octombrie 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ, Ing. DAN MARCU CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
ANEXA NR. 1 LA HOTÃRÂREA NR.168/2017 LISTA ANUALÃ DE PRIORITÃÞI PENTRU REPARTIZAREA LOCUINÞELOR ANL DIN MUNICIPIUL LUPENI, JUDEÞUL HUNEDOARA Apartamente cu 1 camerã: Dosar nr. 10 - Criºan Emilia Elisabeta - 36 puncte; Dosar nr. 9 - Egri Mioara - 35 puncte; Apartamente cu 3 camere: Dosar nr. 2/2016 - Vochiþoiu Erika - 38 puncte;
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
TOAMNA DECENÞEI ªI SERIOZITÃÞII Se poate, deci, ºi în fotbalul mic face lucruri serioase. Am urmãrit pas cu pas traseul acestei echipe venite în varã la
Petroºani, pe numele ei A.C.S. ªirineasa, nume greu de pronunþat la începuturile sale la Petroºani. Dar încet-încet, lucrurile
s-au aºezat. Mereu conectatã pentru victorii, echipa s-a implementat bine pe gazonul stadionului construit în Lunca Jiului în urmã cu 35 de ani, fotbalul a început sã prindã o altã culoare, dupã ce am adormit în ultimii ani în Liga a IV-a. Cei care se ocupã de bunul
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
mers al lucrurilor, ideea de a repune brandul Jiului din varã, în dreptul sãu moral, în varianta adoptãrii echipei A.C.S. ªirineasa, pe istoria Jiului. Cu decenþã ºi seriozitate, fãrã a epata în vreun fel, se fac toate diligenþele necesare spre finalizarea acestui
lucru. Aspectul trebuie privit cu încredere, echipa se îndreaptã evident spre Liga a II-a, rezultatele din iarbã evidenþiazã acest lucru. Seriozitatea dublatã de rãbdare va aºeza totul pe un fãgaº firesc. Cu o abordare din partea tuturor.
A.C.S. ªirineasa - Nuova Mamma Mia Becicherecu Mic 8-0 (4-0)
„FAULT” DE LA ... „AMBULANÞÔ! FLORIN COSTEA, Se contureazã primul meci pierdut la „masa verde”, Naþional Sebiº - Gloria Lunca Teuz Cernei 0-3, deoarece salvarea de la stadion a plecat la o urgenþã întârziind apoi douã minute (!) peste sfertul de orã regulamentar, motiv pentru care observatorul ºi arbitrii au considerat meciul închis. ACSO Filiaºi scor forfait, 3-0 cu AFC Hermanstadt 2. Cetate Deva n-a arãtat nicio problemã cu C.N.P.-ul timiºorean, scor 5-0, iar C.S.M. Reºiþa nu renunþã, 1-0 la Lipova (gol Breºneni în min. 6). C.S.M. Lugoj a învins cu 4-2 la Bãleºti, Gelu Velici reuºind un hat trick pentru lugojeni. C.S.U. II Craiova a învins cu 1-0 pe ACS Ghiroda, (gol Frãsineanu) menþinându-se la cinci puncte distanþã de lider. ETAPA A 12-A, 10-12 NOV. ACSO Filiaºi - AFC Hermannstadt 2
3-0
Cãtãlin Dinu (34, 78), Lucian Borhot (65)
CNS Cetate Deva - C.N. de Preg. Timiºoara
5-0
Romicã David (4), Darius Leucian (5), Andrei ªoit (66), Bogdan Mintaº (83), Iulian Tecsi (87)
Millenium Giarmata a stat. Sâmbãtã, 11 noiembrie, ora 14:00 Internaþional Bãleºti - CSM Lugoj
2-4
Ion Berescu (44 - pen.), Laurenþiu Lupulescu (89) / Gelu Velici (11, 54, 56), Sergiu Precupanu (33)
ACS ªirineasa - Becicherecu Mic
8-0
Marius Ioniþã (3), Iulian Munteanu (8 - autogol), Raul Horumba (14), Ovidiu Vezan (20), Cosmin Popescu (59), Daniel Cocinã (65, 69), Florin Costea (81)
ªoimii Lipova - CSM ªcolar Reºita CS U Craiova 2 - ACS Ghiroda
0-1
Laurenþiu Breºneni (6)
1-0
Ionuþ Frãsineanu (28)
CLASAMENT
AL 8-LEA
Mai erau zece minute, publicul se amuza relaxat de prestaþia jalnicã a bãnãþenilor. Era 7-0, dar toatã lumea îºi dorea un gol marcat de Fl. Costea. Care avusese trei mari ocazii pânã atunci de a înscrie: în min. 22, ºut în portar, în min. 68, de la 5 m, din nou ºut pe direcþia portarului, min. 71, loviturã liberã de la 18 m, minge apãratã de portarul D. Radu. A venit însã descãtuºarea din min. 81, când Fl. Costea a reuºit, în fine sã dea golul dorit de public! În rest, o echipã A.C. S. ªirineasa (viitoare Jiul 1919) care ºi-a hãrþuit (cã tot e la modã termenul...) adversarul, resemnat de A.C.S. ªIRINEASA - NUOVA MAMMA MIA BECICHERECU MIC 8-0 (4-0) A.C.S. ªirineasa (antr. Dan Vasilicã): Mincã – Mãrgãrit, D. Lazãr, Ioniþã, Anghelina (min. 70 Lãzãrescu) - Vezan – Iordache, (min. 80 Popesc), Horumba, Gruia – Manole (min. 46 Cocinã), Fl. Costea. Nuova Mamma Mia Becicherecu Mic (antr. Ciprian Urican): Radu – Braºoveanu, Munteanu, Bugardz (min. 65 Buresc), Denis Bãban – Ghiorghiu, Ciobanu (min. 35 Chivãran), Pascu – Miculete, Petrovius (min. 77 Cioatã) Arbitru: Rareº Moca – Cluj Obs. F.R.F.: Adr. Corocan – Reºiþa Goluri: 1-0: Ioniþã cu capul din 3 m. 2-0: Horumba de la 10 m. 3-0: Horumba ºut cu dreptul sub barã. 4-0:Vezan ºut bombã de la 15m. 5-0: Ov. Popescu din 3 m. 6-0: Cocinã cu capul. 7-0 Cocinã de la 5 m. 8-0 Fl. Costea din acþiune
multã vreme în ceea ce priveºte latura de performanþã a fotbalului. Învingãtorii au câºtigat printr-o abordare serioasã a meciului, chiar dacã au întâlnit ultima clasatã.
IMPLICAT ÎN ATAC
Portarul de la A.C.S. ªirineasa a „ºomat” în meciul cu Becicherecu Mic, el fiind deseori surprins la distanþã de poarta sa, asistând la tacurile coechipierilor sãi.
DESTINE BROKER –
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Asigurãri&Credite Petroºani, jud Hunedoara, str. Avram Iancu bl. 12 parter Contact: 0722.206.485, 0765.359.823 CAUÞI DE LUCRU: AI GÃSIT! ÎÞI OFERIM DE LUCRU ÎN ASIGURÃRI. ASIGURÃRI RCA, CASCO, INTERMEDIERI ASIGURÃRI, CALIFICARE BROKERI PENTRU DEÞINÃTORI PARCURI AUTO