Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1460
Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Mai puþini angajaþi, prime ºi lefuri mai mari
N
u se fac concedieri ºi angajaþii care sunt serioºi ºi au rezultate vor fi stimulaþi a anunþat conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului SC Apa Serv Valea Jiului îºi propune ca pânã la jumãtatea anului 2018 sã ajungã la un numãr de circa 450 de angajaþi, mai mic faþã de cel actual însã are în plan ºi majorãri salariale. ”Nu dãm pe nimeni afarã, nu se fac disponibilizãri, ca sã fim bine înþeleºi. Reducerea se face pe cale naturalã, adicã prin ieºire la pensie ori prin plecare celor care n-au înþeles cã la Apa Serv Valea Jiului trebuie sã munceºti. Am început sã investim în modernizarea ºi automatizarea anumitor obiective ºi nu mai este nevoie sã stea câte trei patru angajaþi , sã se uite la ele. Aceºtia vor ajunge pe teren, cei care doresc sã munceascã. Avem în plan ºi creºteri salariale pentru angajaþi, creºteri care pe care se le simtã”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.
PREÞUL APEI NU CREªTE!
Cresc serviciile pentru clienþi Conducerea operatorului de apã spune cã poate susþine atât investiþiile cât ºi creºterile salariale fãrã a fi nevoie sã majoreze preþul apei. ”Sub nici o formã nu vom scumpi apa, nici nu ne trece prin gând aºa ceva. Angajaþii noºtri îºi fac treaba ºi din veniturile adunate putem sã ne descurcãm. Vreau sã vã spun cã am reuºit sã recuperãm toatã datoria de la Complexul Energetic Hunedoara, de la spitale ºi de la mai mulþi consumatori cu datorii mari”, a mai declarat Avram. Pe de altã parte, ºeful Apa Serv spune cã societatea a avut un an bun ºi, probabil, va fi una din puþinele firme de stat din Valea Jiului, care poate sã acorde prime angajaþilor de sãrbãtorile de iarnã ºi tichete cadou. Maximilian GÂNJU
A
pa Serv, societatea care distribuie apa ºi se ocupã cu sistemul de canalizare al Vãii Jiului, a anunþat cã nu va mai majora preþul apei. Potrivit managerului Costel Avram, acum societatea nu are niciun motiv sã mai creascã costurile ºi singurul obiectiv este acela de a atrage cât mai mulþi beneficiari. >>> PAGINA A 5-A
66 de milioane din bugetele locale pentru educaþie
ugetul de stat este zgârcit B cu educaþia. Puþin peste 800 de mii de lei au beneficiat cele 18 unitãþi de învãþãmânt din Valea Jiului de la bugetul de stat.
În schimb, bugetele locale duc greul. Peste 66 de milioane au fost alocate numai anul acesta de la bugetele locale ale unitãþilor
administrativ-teritoriale din Valea Jiului pentru a susþine educaþia. O singurã grãdiniþã din 18 unitãþi de învãþãmânt din Valea Jiului a beneficiat de investiþii în decursul anului 2017. Potrivit unei statistici a Ministerului Educaþiei, Grãdiniþa PP3 din Petroºani este singura unitate didactic din Valea Jiului cãreia i-au fost alocate fonduri pentru investiþii ºi asta, din bugetul local. Ministerul
Educaþiei nu a alocat niciun leu pentru realizarea de investiþii la unitãþile de învãþãmânt. 19.869 lei este valoarea investiþiei. În schimb, asistenþa socialã ºi bursele au fost beneficiare de fonduri consistente de la bugetele locale. În ceea ce priveºte asistenþa socialã la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din Valea Jiului, s-a alocat suma de 567.351 lei, iar pentru burse s-a alocat suma de
1.041.349 lei. Cele mai mari sume pentru burse s-au alocat unitãþilor ºcolare din Vulcan, adicã 373.341 lei. La nivelul municipiului Petroºani, bursele asigurate de minister sunt în sumã de 348.524 lei. Bursele plãtite elevilor lupeneni sunt în valoare totalã de 139.814 lei, iar la Petrila ºi Uricani sumele sunt de 106.118 lei, respectiv 51.124 lei. La Aninoasa cuantumul burselor a ajuns la
22.338 lei. Bugetele locale au asigurat finanþarea de bazã a unitãþilor de învãþãmânt din Valea Jiului. Suma totalã alocatã, din bugetele locale, celor 18 ºcoli a fost de 66.464.023 lei. În schimb, de la bugetul de stat suma alocatã unitãþilor de învãþãmânt din Valea Jiului a fost de sute de ori mai micã. Conform raportãrii ministerului Educaþiei, de la bugetul
de stat s-a alocat suma totalã de 875.891 lei pentru cheltuieli de personal, bunuri ºi servicii, asistenþã socialã ºi burse. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Noiembrie 2017
BALUL BOBOCILOR de la Liceul Tehnologic Retezat Uricani
Sãrbãtoarea frumuseþii ºi a talentului a de atâtea alte ori C pânã acum, Casa de Culturã a oraºului Uricani a gãzduit vineri, 10 noiembrie 2017, mult aºteptatul BAL AL BOBOCILOR de la Liceul Tehnologic Retezat. Elevii clasei a XII-a, ajutaþi ºi de membrii Consiliului ªcolar al Elevilor, au organizat aceastã sãrbãtoare a frumuseþii ºi a talentului, dedicatã colegilor din clasa a IX-a. Ridicarea cortinei a dezvãluit privirilor uimite ale spectatorilor un decor de basm. Pe poarta vechiului castel au pãtruns cei doi prezentatori, Radu Samira ºi Silaºi Petriºor care, pe parcursul întregului spectacol, au reuºit sã creeze ºi sã menþinã atmosfera antrenantã, specificã unui asemenea eveniment. Dupã ce au fost adresate mulþumiri tuturor instituþiilor ºi persoanelor care au contribuit la realizarea acestui proiect, a fost prezentat juriul, prezidat de doamna profesoarã Marinela Bãrzãune si compus din urmãtorii membrii: doamna directoare Cornelia Sanda, doamna directoare adjunct Vera Ciurea, doamna Olenca Gheþãu, doamna Mariana Apostu, doamna Adriana Cârlan, domnul Radeº Florin, preºedintele CªE Alexandru Malairos dar ºi un reprezentant din partea primãriei. În aplauzele spectatorilor, pe scenã ºi-au fãcut apariþia, rând pe rând, asemenea domniþelor ºi cavalerilor de odinioarã, cele
nouã perechi care au defilat cu eleganþã ºi au fost prezentate unui public absolut entuziast. Aceastã primã probã a fost urmatã de altele, care le-au permis bobocilor sã-ºi etaleze talentele ºi sã-i impresioneze pe toþi cei prezenþi, transformând misiunea juriului într-una extrem de dificilã. Dupã ce le-a fost testatã dexteritatea într-o probã surprizã, care a stârnit amuzamentul privitorilor, bobocii au trecut prin disconfortul generat de întrebãrile de culturã generalã ºi de cele referitoare la manierele elegante, la care s-au strãduit sã rãspundã cât se poate de bine. Rând pe rând, scena a prins viaþã în momentele în care fiecare pereche s-a strãduit sã-ºi impresioneze admiratorii. Revãrsarea de ingeniozitate ºi de talent a încântat un public doritor sã se lase impresionat, care i-a rãsplãtit pe concurenþi cu valuri de aplauze. În momentele dintre probe, atmosfera a fost întreþinutã de invitaþii speciali: fraþii Izabela ºi Peter Bot, Alissa Pinko, Alexandru Berciu, Denis Lorentz, Marian Ovidiu Sãpoi, Petriºor Silaºi, care au încântat asistenþa cu numere de muzicã ºi de dans. Ca de fiecare datã, numãrul de iluzionism prezentat de Ciprian Firizoiu, câºtigãtorul primei ediþii a concursului Elevii au talent, a electrizat atmosfera din salã. Proba finalã, de eleganþã, a constat în prezentarea þinutelor de searã ºi a dat concurenþilor prilejul de a-ºi etala, o datã în plus, bunul-gust, rafinamentul ºi eleganþa, într-o ultimã încercare de a cuceri
publicul ºi de a impresiona juriul. În vreme ce membrii juriului s-au retras pentru deliberare, spectatorii s-au delectat în compania invitaþilor speciali: Cedry2k & Pietonu, care au incendiat atmosfera din salã, într-un spectacol plin de sunet, culoare ºi luminã, îndelung aplaudat de toþi cei prezenþi. Anunþarea rezultatelor a venit sã detensioneze atmosfera din salã ºi sã rãsplãteascã toate eforturile, pasiunea ºi dãruirea bobocilor. Concurenþii au fost premiaþi de cãtre membrii juriului ºi de cãtre elevii organizatori, iar premiile au constat în diplome ºi cadouri. Înainte de premierea câºtigãtorilor, a fost acordat, din partea sponsorului Dayaterm SRL, un premiu special bobocului Andrei Sandu. Perechile câºtigãtoare au fost: Miss – Mister Boboc: Diana Antochi Mihai Spãtaru Miss – Mister Popularitate: Carla Todor Mãdãlin Todea Miss – Mister Eleganþã: Patrisia Todor Vlad Stoi. Au mai fost acordate premii pentru creativitate (Daria Ungurici – Alin Gheþãu), carismã (Denisa Bilici – Marius Agrigoroaie), perseverenþã ºi ambiþie (Roxana Þãndãrel – Cristi Bucºã), inteligenþã (Roberta Lenghel – Sergiu Vreme), talent (Cristina Scurtu – Andrei Sandu), spontaneitate (Cosmina Balint – Ovidiu Nechitoi).
doamna profesoarã Delia În finalul balului au fost inviKandut, diriginta clasei a XII-a taþi pe scenã toþi cei care s-au A, din care fac parte elevii implicat în realizarea spectanominalizaþi. colului. Au fost nominalizate Consiliul ªcolar al Elevilor cadrele didactice care ºi-au - Liceul Tehnologic adus contribuþia la reuºita ,,Retezat,, Uricani evenimentului ºi li s-au adresat mulþumiri urmãtorilor: Sabina Todea, Daniela ANGAJARE Picior, Alina Bobric, Alexandra Kardoº , Daniel Firmã din Lugoj, angajãm Astilean, Alexandru Sultan, RECEPÞIONERCarmen Rad, Smeu Dorin, PENSIUNE Maria Borþa, Cornel Bãroi, Condiþii: Cioatã Ilie, Mirela Gostãviceanu, Florin Mârza, Liceul terminat, cunoºtinþe Alin Boroghinã, Daniel minime operare calculator. Rebeleº . Salariu atractiv, bonuri De asemenea, de masã, apartament de mulþumirile tuturor s-au serviciu gratuit. îndreptat spre elevii care, prin dãruirea ºi pasiunea de INFORMAÞII LA TELEFON care au dat dovadã, au fãcut 0744508602 posibilã realizarea acestui vis al bobocilor. Au fost premiaþi cu diplome ºi mici atenþii elevii: Barabaºi Robert, Radu Samira, Bogani Andreea, Silaºi Petriºor, Soare Alexandru, Erdös Daniel, Eremia Marius, Lenghel Cristina, comercializeazã pentru Curtianu Denisa, Chelaru Gabriel, Badea Tudor, dumneavoastrã Malairos Alexandru, care au fost permanent susþinuþi, îndrumaþi ºi ajutaþi de
PETROªANI
CRISTAL DE BOEMIA Investigaþii la Computer Tomograf ºi la Lupeni V
ineri a fost prima zi în care, la Spitalul din Lupeni, a fost fãcutã prima investigaþie pe computerul tomograf, care a ºi devenit funcþional. Medicul de aici a obþinut specializarea pentru a folosi aparatul, iar asistentele urmeazã sã fie calificate în scurt timp, însã, autoritãþile locale, care au gândit proiectul de modernizare al unitãþii spitaliceºti, spun acum cã este o mare realizare. „La Spitalul municipal din Lupeni am reuºit sã dãm drumul joi la investigaþiile de la computerul tomograf. Mã bucurã cã avem ºi un medic specialist, care a fost la cursuri ºi vineri
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
dimineaþã am avut prima investigaþie fãcutã la acest spital. Vor urma ºi asistentele sã meargã la cursuri, aºa încât circuitul sã fie la înãlþime. O parte dintre ele au cursul, mai rãmân restul”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul din Lupeni. Aproape 20 de milioane de lei au fost investiþi prin proiectul de modernizare, reabilitare ºi dotare a Spitalului din Lupeni, iar peste 13 milioane sunt bani europeni. Sumele se regãsesc în cabinetele moderne, în dotãrile lor ºi în reabilitãrile ce s-au desfãºurat aici în ultimii ani. Managerul spitalului spune cã acum va avea ºi personal medical ºi aparaturã ºi cã toate secþiile sunt ultraperformante. Diana MITRACHE
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Noiembrie 2017
Comunicat de presã
PSD SCADE BUGETUL VÃII JIULUI CU ZECI DE MILIOANE G
uvernarea socialdemocratã lasã bugetele primãriilor din Valea Jiului fãrã zeci de milioane de lei. Implementarea mãsurilor fiscale scade dramatic bugetele unitãþilor administrativteritoriale ºi condamnã Valea Jiului. Aºa-zisa revoluþie fiscalã a Partidului Social Democrat conduce Valea Jiului la o revoluþie a sãrãciei. Dintr-o analizã a veniturilor intrate în bugetele locale ale localitãþilor Vãii Jiului din impozitele plãtite reiese cã zona, ºi aºa greu încercatã tot prin “grija” PSD-ului va fi aruncatã într-o crizã financiarã. Cele ºase administraþii locale din Valea Jiului vor pierde circa 15 milioane de lei, cea mai mare diminuare a bugetului fiind la nivelul municipiului Petroºani. Cea mai mare administraþie
localã din Valea Jiului, Primãria municipiului Petroºani va fi pãgubitã de PSD cu circa 5 milioane de lei. Noul cod fiscal adoptat de coaliþia de guvernare PSD-ALDE, prin scãderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, veniturile UAT-urilor vor scãdea cu aproximativ 25%. PSD-iºtii lui Liviu Dragnea aruncã primãriile din Valea Jiului într-o perioadã neagrã, în care investiþiile vor fi drastic diminuate dupã implementarea noilor mãsuri fiscale. Aceeaºi coaliþie de guvernare pune bariera ºi în ceea ce priveºte atragerea
fondurilor europene. Primãriile din Valea Jiului nu vor putea atrage nici fonduri europene, pentru cã bugetele nu vor putea susþine cota de cofinanþare a proiectelor. Guvernul Mihai Tudose, prin mãsurile fiscale adoptate, afecteazã grav autonomia localã, subordonând financiar UAT–urile. Modificãrile aduse Codului Fiscal de coaliþia de guvernare PSD–ALDE va genera atribuirea clientelarã a fondurilor publice generând corupþie. Este o lipsã de viziune economicã a PSD-ului, care vrea sã
îºi regleze balanþa financiarã bãgând mâna adânc în bugetele primãriilor! 15 milioane de lei vor pierde primãriile din Valea Jiului dupã implementarea “revoluþiei fiscale”. Este o nesãbuinþã a PSD-ului, care a mãrit salariile, iar apoi constatã cã nu îi ajung banii ºi cautã sã implementeze mãsuri fiscale care secãtuiesc bugetele locale! Este un neinteres al PSD-ului faþã de firmele private! O parte din aceste firme mici nu vor putea suporta aceste creºteri salariale din pix ºi vor disponibiliza persona-
lul, vor lucra “la negru“ sau vor da faliment. Marele risc este creºterea ºomajului în rândul muncitorilor fãrã calificare care lucreazã pe salariul minim! Social-democraþii condamnã Valea Jiului
Mina Lonea are cei mai buni salvatori mineri
imp de douã zile, la T INSEMEX Petroºani a avut lco concursul anual
al salvatorilor de subteran ºi suprafaþã, iar cei mai buni s-au dovedit a fi cei de la mina Lonea, conform clasamentului, locul II a fost ocupat de cei de la Mina Lupeni ºi mina Vulcan s-a clasat pe locul III. Pe locurile IV ºi V s-au clasat Mina Livezeni, respectiv echipa de salvatori a Salinei Praid. Pentru secþiunea de salvare de suprafaþã, la finalul concursului, clasamentul a fost urmãtorul: Locul I Fireproof Team Ploieºti – Petrotel Lukoil, Locul II Falck Fire Services–OMV Petrobrazi Ploieºti, Locul III Arcelor Mittal Galaþi ºi menþiuni pentru echipele:
Hunedoara, respectiv echipa salvatorilor din cadrul Societãþii Naþionale a Sãrii – Salina Praid. Cele cinci echipe de salvare subteranã înscrise în concurs au avut de parcurs un traseu care a presupus un scenariu inspirat dintr-o accident recent, care a avut loc în Valea Jiului. Cea de-a doua zi a concursului a fost rezervatã secþiunii de salvare de suprafaþã, la start fiind
Metrorex Bucureºti, Electrocentrale Craiova II, Electrocentrale Iºalniþa, Electrocentrale Rovinari ºi Electrocentrale Turceni. În perioada 9-10 noiembrie 2017, la sediul INCD INSEMEX Petroºani s-a desfãºurat cea de-a X-a Ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã ºi de Suprafaþã, organizat de Asociaþia Salvatorilor Minieri
ºi de Suprafaþã din România - ASMS, membrã a Organismului Internaþional de Salvare Minierã - IMRB. Prima zi a concursului a fost dedicatã activitãþilor de intervenþie ºi salvare pentru subteran, în concurs înscriindu-se cinci echipe de salvatori: Mina Lonea, Mina Livezeni, Mina Vulcan ºi Mina Lupeni din cadrul Complexului Energetic
la sãrãcie, subdezvoltare ºi supunere politicã faþã de conducerea centralã! Nu vom accepta aceste lucruri! Preºedinte PNL Hunedoara, Lucian Heiuº
prezente opt echipe de salvatori. Patru dintre acestea sunt parte din Complexul Energetic Oltenia, respectiv Electrocentrale Craiova II, Electrocentrale Iºalniþa, Electrocentrale Rovinari, Electrocentrale Turceni. Ceilalþi salvatori înscriºi în concurs sunt de la Metrorex Bucureºti, Falck Fire Services–OMV Petrobrazi Ploieºti, Fireproof Team Ploieºti – Petrotel Lukoil ºi Arcelor Mittal Galaþi. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Dezvoltarea staþiunii Straja atrage fonduri importante la bugetul local S
taþiunea montanã Straja are o capacitate de aproape 4000 de locuri de cazare. Astfel, este o importantã sursã generatoare de fonduri pentru bugetul local al municipiului Lupeni. Edilii vor însã cã toþi cabanierii sã intre în legalitate. Au fost atrase ºi fonduri guvernamentale pentru dezvoltarea staþiunii. “Am reuºit în aceastã perioadã sã aduc de la Bucureºti o sumã de bani doar pentru domeniul schiabil, ca sã ne înþelegem. Aceºti bani nu puteau fi redirecþionaþi cãtre zona de jos a oraºului. Ei sunt cu dedicaþie specialã doar pentru staþiunea Straja unde vom face în aºa fel încât toate instalaþiile pe care le are primãria
municipiului Lupeni sã funcþioneze. Anul trecut telescaunul de sus nu a funcþionat pentru cã avea o problemã tehnicã. Am gãsit resurse necesare pentru ca acest telescaun sã funcþioneze în condiþii optime. Vom avea un important punct asupra pârtiei de sub telegondolã care este pârtia municipiului Lupeni ºi vom face toate eforturile ca între
20 ºi 25 decembrie pârtia aceasta sã fie funcþionalã cu stratul de zãpadã de care este nevoie astfel încât turiºtii sã poatã beneficia de un domeniu schiabil aºa cum ne dorim noi de 30 de kilometri. În afarã de pârtiile care sunt cele mai importante pentru noi, pentru cã turiºtii vin în primul rând pentru a schia, îmi doresc
ºi ordine. Am reuºit sã gãsim resurse inclusiv din bugetul primãriei dar ºi din banii pe care i-am primit de la Bucureºti astfel încât sã avem acele sisteme moderne de parcare atât în partea de sus a staþiunii cât ºi în partea de jos de la telescaun”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Autoritãþile locale vor ca turismul din Straja sã se desfãºoare în condiþii precum cele din occident. În acest sens trebuie “educaþi” atât cabanierii, cât ºi turiºtii. “Vom face în aºa fel încât toþi turiºtii care vin sã înþeleagã cã trebuie sã plãteascã o sumã de bani pentru parcare pentru cã acolo avem casieri, avem oameni care dirijeazã circulaþia astfel încât oamenii sã ºtie câte locuri de parcare mai sunt libere, avem nevoie sã
plãtim ºi noi salariile respective. Am transmis administratorilor din Straja cã nu trebuie sã îi mai intereseze doar câºtigurile proprii ºi cã trebuie sã înþelegem cã toatã lumea trebuie sã câºtige. În primul rând turistul trebuie sã câºtige prin faptul cã el trebuie sã se simtã bine, copii sã poatã fi plimbaþi astfel încât sã nu existe pericole de accident. În staþiunea Straja au fost investiþi zeci de milioane de euro ºi aceºtia trebuie sã aducã un plus comunitãþii. Sunt convins cã cei care administreazã cabanele vor înþelege faptul cã toþi cei care lucreazã la cabane trebuie sã aibã cãrþi de muncã, toþi turiºtii trebuie sã primeascã facturi”, a mai spus sursa citatã. Un raport al ITM aratã cã în Straja se lucreazã la “negru”. Autoritãþile vor sã “albeascã” turismul. “Am luat un raport al ITM-ului referitor la staþiunea Straja ºi am atras atenþia administrato-
rilor cabanelor cã mai existã situaþii în care se mai lucreazã ºi la negru. Vom forma o echipã de control la primãria Lupeni împreunã cu Poliþia Localã ºi cu Poliþia Naþionalã ºi vom face controale zi de zi astfel încât toate aceste pachete de sãrbãtori sã fie trecute în facturi. Avem capacitate de 4000 de turiºti în fiecare zi. Avem 265 de cabane la care dacã punem în medie 15-20 de locuri la fiecare cabanã. Mã bucurã faptul cã este singurul domeniu unde reuºim sã atragem bani din afara Vãii Jiului. Avem copii în diferite centre universitare din þarã unde trimitem bani pentru ei dar reuºim pe altã parte ca o parte din aceºti bani sã revinã la noi în municipiu”, a încheiat Lucian Resmeriþã. În ultimii ani, staþiunea montanã Straja a cunoscut o adevãratã expansiune. Turiºtii aleg staþiunea ca destinaþie turisticã de weekend. Monika BACIU
Dupã douã luni, merg, în sfârºit, la ºcoalã Elevii, în practicã care învaþã la la marile companii Elevii ªcoala din Câmpu
lui Neag abia azi intrã în ºcoalã. Pânã acum au þinut cursurile la Cãminul cultural.
Asta, pentru cã ºcoala a fost în reparaþii, însã, primarul Dãnuþ Buhãescu, deºi promitea,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Noiembrie 2017
la 11 septembrie, când a început ºcoala, cã în 7 zile e gata totul, abia acum, dupã douã luni, a reuºit sã finalizeze investiþia. Este poate, momentul în care ºcoala va fi, în sfârºit acreditatã. „Peste 90% din lucrãri sunt executate. Interioarele, exterioarele sunt gata, mai este
partea unde vin refugiile ºi acel scaun pentru persoanele cu handicap. Luni deja mutãm copiii în ºcoalã, pentru cã se izoleazã partea de scãri exterioare. Cursurile s-au þinut în cãminul cultural de la Câmpu lui Neag ºi acum, de luni, dorim sã înceapã ºcoala în noua clãdire. O sã placã la toatã lumea, avem grupuri sociale nou-nouþe, zidurile au fost sparte, ca sã mãrim volumul de luminã, au fost îndeplinite condiþiile impuse de pompieri, de ISU, de DSP”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.
Nu mai puþin de 34 de copii au început în acest an ºcoala în cãminul cultural, unde au fost improvizate sãlile de curs. Sunt copii de grãdiniþã ºi din ciclul primar I-IV, iar acolo au stat douã luni de zile, din cauza lucrãrilor ce s-au executat aici. ªcoala nu a primit niciodatã acreditare de la DSP pentru cã nu era la standardele cerute ºi grãdiniþa funcþiona în aceiaºi clãdire cu gimnaziul. Diana MITRACHE
Preþul apei nu creºte! Cresc serviciile pentru clienþi
A
pa Serv, societatea care distribuie apa ºi se ocupã cu sistemul de canalizare al Vãii Jiului, a anunþat cã nu va mai majora preþul apei. Potrivit managerului Costel Avram, acum societatea nu are niciun motiv sã mai creascã costurile ºi singurul obiectiv este acela de a atrage cât mai mulþi beneficiari. Asta, graþie proiectelor ce sunt acum în derulare ºi care vor
aduce firmei mai mulþi clienþi, unii din zone mai îndepãrtate ale fiecãrui oraº. „Noi nu avem de gând ºi nu vom mãri preþul apei. Pentru ca firma sã meargã pe aceiaºi direcþie, trebuie sã gãseascã noi beneficiari, cum, de exemplu, vom gãsi în Straja, unde s-a fãcut canalizarea, sau la Petrila, unde primãria a investit în zona Birãoni, ºi unde vor fi cam 70 de beneficiari. La Uricani, dividendele au adus la 12 familii apã ºi canalizare”,
E
Ministerul Educaþiei a avizat ordinul privind aprobarea calendarului etapelor ºi acþiunilor pentru stabilirea cifrei de ºcolarizare la învãþãmântul dual ºi la învãþãmântul profesional pentru anul ºcolar 2018-2019. Pânã la data de 17 noiembrie, operatorii economici din
judeþ, interesaþi de intenþia de colaborare în scopul formãrii iniþiale a viitorilor angajaþi, pot sã transmitã la Centrul Naþional de Dezvoltare a Învãþãmântului Profesional ºi Tehnic (CNDIPT) solicitãrile de ºcolarizare la învãþãmântul dual. Pânã la sfârºitul anului, ISJ Hunedoara va organiza o ºedinþã în cadrul cãreia va analiza ºi va aviza numãrul de locuri pentru învãþãmântul profesional ºi pentru învãþãmântul dual, pentru ca la începutul anului viitor sã fie aprobat planul de ºcolarizare. Monika BACIU
putea chiar sã dialogheze cu conducerea, în cazul în care au nevoie. Dupã ce a implementat
Hidrocentralã aproape funcþionalã pe Strei
H
idroelectrica va inaugura în decembrie hidrocentrala de la Bretea, de pe râul Strei, dupã o investiþie de 58 milioane euro. Hidrocentrala va avea o putere instalatã de 12 MW. ”Au mai fost lucrãri ce trebuiau terminate ºi se lucreazã într-un ritm alert. Este prima centralã fãcutã printr-o investiþie publicã dupã mulþi ani”, a spus directorul general al companiei, Bogdan Badea. Hidroelectrica
vrea sã retehnologizeze ºi hidrocentrala de la Mãriºelu, de la Râul Mare. Pe de altã parte, tot în judeþul Hunedoara, o investiþie aproape finalizatã este blocatã din cauzã cã pune
Amendaþi de inspectorii DSVSA M
ai mulþi agenþi economici au fost amendaþi de Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor în urma une acþiuni de control care a vizat sectorul produselor alimentare de origine non-animalã. levii din judeþul Hunedoara, care studiazã la învãþãmântul dual, pot face practicã la marile companii. Societãþile comerciale din judeþ pot ºcolariza elevii în zona practicã, însã trebuie sã se adreseze Inspectoratului ªcolar.
a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Beneficiarii, însã, vor
Valoarea totalã a sancþiunilor primite de comercianþii hunedoreni se ridicã la 13200 de lei, iar inspectorii în alimentaþie au constatat abateri privind depozitarea necorespunzãtoare a produselor alimentare, dar ºi nereguli privind trasabilitatea unor produse alimentare. Controlul a fost desfãºurat pe parcursul lunii octombrie a.c., în unitãþile din industria agroalimentarã care desfãºoarã activitãþi în domenii precum: fabricarea produselor de morãrit, a pâinii, a produselor de patiserie, a bãuturilor rãcoritoare, a
bãuturilor alcoolice, dar ºi a celor de depozitare a produselor alimentare, a seminþelor, legumelor ºi fructelor. Verificãrile derulate la nivel naþional au vizat aspecte privind calitatea spaþiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea ºi depozitarea acestora, controlul dãunãtorilor, documentele prevãzute de legislaþie, condiþiile de igienã ºi de funcþionare a unitãþilor. De asemenea, în cadrul controalelor în unitãþile din industria agroalimentarã s-au prelevat probe, urmãrindu-se prezenþa ºi încadrarea în valorile maxime admise ale pesticidelor, contaminanþilor, aditivilor ºi substanþelor interzise precum ºi teste de sanitaþie necesare analizei gradului de igienã.
Promovatã la cel mai mare târg internaþional de turism din lume
E
venimentul a avut loc în Londra ºi a reunit 5.000 de expozanþi din peste 180 de þãri ºi regiuni. România a fost prezentã cu 50 de standuri expoziþionale, iar Cetatea Deva a fost singurul monument istoric din judeþul Hunedoara
în pericol ecosistemul dintr-un parc naþional. Amenajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului a fost blocatã de decizia judecãtorilor de la Curtea de Apel Bucureºti, care opreºte, cel puþin deocamdatã, lucrãrile la hidrocentrala de pe Jiu, a cãror valoare este de 200 de milioane de euro, bani investiþi de Hidroelectrica din anul 2003, încoace. Cele douã baraje din Defileul Jiului ar distruge ecosistemul susþin ecologiºtii ºi au acþionat în instanþã firma constructoare. Maximilian GÂNJU
promovat la World Travel Market 2017. World Travel Market este cel mai important eveniment global pentru industria cãlãtoriilor ºi genereazã o cifrã uriaºã de contracte de afaceri între participanþi. "La finele sãptãmânii viitoare, Cetatea Devei va ocupa prim-planul atracþiilor turistice ale
Maximilian GÂNJU Hunedoarei la ediþia de toamnã a Târgului de Turism al României, care va avea loc între 16 ºi 19 noiembrie 2017, la Centrul Expoziþional ”Romexpo” Bucureºti. Fortul medieval a atras atenþia vizitatorilor ºi anul trecut, la alte douã ediþii ale evenimentului, ºi a adus municipiului Deva un premiu de excelenþã la Gala Turismului Românesc din 2016", spun reprezentanþii municipalitãþii Deva. Maximilian GÂNJU
plata prin POS, ori atenþionarea prin sms, în cazul avariilor ºi întreruperilor programate, acum, cei de la ape spun cã sunt gata de dialogul direct, prin internet. „Vrem sã extindem comunicarea on-line, oferindu-le posibilitatea de a comunica astfel cu conducerea, prin intermediul unei pagini de pe site-ul societãþii. Eu vreau sã am discuþii cu oamenii în direct, fãrã intermediari. Îmi asum ºi alte critici, dar ºi posibilitatea
de a comunica prin WhatsApp, chiar dacã nu toþi mã vor lãuda”, mai spune Costel Avram. Apa Serv ºi-a extins reþelele pânã în zone izolate, acolo unde a reuºit sã realizeze sistemele de canalizare ºi tot mai mulþi oameni, din diverse comunitãþi, vin acum sã cearã racordarea la reþea. Serviciile sunt mult îmbunãtãþite, iar din acest motiv, nici preþul nu va creºte. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Dezvoltarea staþiunii Straja atrage fonduri importante la bugetul local S
taþiunea montanã Straja are o capacitate de aproape 4000 de locuri de cazare. Astfel, este o importantã sursã generatoare de fonduri pentru bugetul local al municipiului Lupeni. Edilii vor însã cã toþi cabanierii sã intre în legalitate. Au fost atrase ºi fonduri guvernamentale pentru dezvoltarea staþiunii. “Am reuºit în aceastã perioadã sã aduc de la Bucureºti o sumã de bani doar pentru domeniul schiabil, ca sã ne înþelegem. Aceºti bani nu puteau fi redirecþionaþi cãtre zona de jos a oraºului. Ei sunt cu dedicaþie specialã doar pentru staþiunea Straja unde vom face în aºa fel încât toate instalaþiile pe care le are primãria
municipiului Lupeni sã funcþioneze. Anul trecut telescaunul de sus nu a funcþionat pentru cã avea o problemã tehnicã. Am gãsit resurse necesare pentru ca acest telescaun sã funcþioneze în condiþii optime. Vom avea un important punct asupra pârtiei de sub telegondolã care este pârtia municipiului Lupeni ºi vom face toate eforturile ca între
20 ºi 25 decembrie pârtia aceasta sã fie funcþionalã cu stratul de zãpadã de care este nevoie astfel încât turiºtii sã poatã beneficia de un domeniu schiabil aºa cum ne dorim noi de 30 de kilometri. În afarã de pârtiile care sunt cele mai importante pentru noi, pentru cã turiºtii vin în primul rând pentru a schia, îmi doresc
ºi ordine. Am reuºit sã gãsim resurse inclusiv din bugetul primãriei dar ºi din banii pe care i-am primit de la Bucureºti astfel încât sã avem acele sisteme moderne de parcare atât în partea de sus a staþiunii cât ºi în partea de jos de la telescaun”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Autoritãþile locale vor ca turismul din Straja sã se desfãºoare în condiþii precum cele din occident. În acest sens trebuie “educaþi” atât cabanierii, cât ºi turiºtii. “Vom face în aºa fel încât toþi turiºtii care vin sã înþeleagã cã trebuie sã plãteascã o sumã de bani pentru parcare pentru cã acolo avem casieri, avem oameni care dirijeazã circulaþia astfel încât oamenii sã ºtie câte locuri de parcare mai sunt libere, avem nevoie sã
plãtim ºi noi salariile respective. Am transmis administratorilor din Straja cã nu trebuie sã îi mai intereseze doar câºtigurile proprii ºi cã trebuie sã înþelegem cã toatã lumea trebuie sã câºtige. În primul rând turistul trebuie sã câºtige prin faptul cã el trebuie sã se simtã bine, copii sã poatã fi plimbaþi astfel încât sã nu existe pericole de accident. În staþiunea Straja au fost investiþi zeci de milioane de euro ºi aceºtia trebuie sã aducã un plus comunitãþii. Sunt convins cã cei care administreazã cabanele vor înþelege faptul cã toþi cei care lucreazã la cabane trebuie sã aibã cãrþi de muncã, toþi turiºtii trebuie sã primeascã facturi”, a mai spus sursa citatã. Un raport al ITM aratã cã în Straja se lucreazã la “negru”. Autoritãþile vor sã “albeascã” turismul. “Am luat un raport al ITM-ului referitor la staþiunea Straja ºi am atras atenþia administrato-
rilor cabanelor cã mai existã situaþii în care se mai lucreazã ºi la negru. Vom forma o echipã de control la primãria Lupeni împreunã cu Poliþia Localã ºi cu Poliþia Naþionalã ºi vom face controale zi de zi astfel încât toate aceste pachete de sãrbãtori sã fie trecute în facturi. Avem capacitate de 4000 de turiºti în fiecare zi. Avem 265 de cabane la care dacã punem în medie 15-20 de locuri la fiecare cabanã. Mã bucurã faptul cã este singurul domeniu unde reuºim sã atragem bani din afara Vãii Jiului. Avem copii în diferite centre universitare din þarã unde trimitem bani pentru ei dar reuºim pe altã parte ca o parte din aceºti bani sã revinã la noi în municipiu”, a încheiat Lucian Resmeriþã. În ultimii ani, staþiunea montanã Straja a cunoscut o adevãratã expansiune. Turiºtii aleg staþiunea ca destinaþie turisticã de weekend. Monika BACIU
Dupã douã luni, merg, în sfârºit, la ºcoalã Elevii, în practicã care învaþã la la marile companii Elevii ªcoala din Câmpu
lui Neag abia azi intrã în ºcoalã. Pânã acum au þinut cursurile la Cãminul cultural.
Asta, pentru cã ºcoala a fost în reparaþii, însã, primarul Dãnuþ Buhãescu, deºi promitea,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Noiembrie 2017
la 11 septembrie, când a început ºcoala, cã în 7 zile e gata totul, abia acum, dupã douã luni, a reuºit sã finalizeze investiþia. Este poate, momentul în care ºcoala va fi, în sfârºit acreditatã. „Peste 90% din lucrãri sunt executate. Interioarele, exterioarele sunt gata, mai este
partea unde vin refugiile ºi acel scaun pentru persoanele cu handicap. Luni deja mutãm copiii în ºcoalã, pentru cã se izoleazã partea de scãri exterioare. Cursurile s-au þinut în cãminul cultural de la Câmpu lui Neag ºi acum, de luni, dorim sã înceapã ºcoala în noua clãdire. O sã placã la toatã lumea, avem grupuri sociale nou-nouþe, zidurile au fost sparte, ca sã mãrim volumul de luminã, au fost îndeplinite condiþiile impuse de pompieri, de ISU, de DSP”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.
Nu mai puþin de 34 de copii au început în acest an ºcoala în cãminul cultural, unde au fost improvizate sãlile de curs. Sunt copii de grãdiniþã ºi din ciclul primar I-IV, iar acolo au stat douã luni de zile, din cauza lucrãrilor ce s-au executat aici. ªcoala nu a primit niciodatã acreditare de la DSP pentru cã nu era la standardele cerute ºi grãdiniþa funcþiona în aceiaºi clãdire cu gimnaziul. Diana MITRACHE
Preþul apei nu creºte! Cresc serviciile pentru clienþi
A
pa Serv, societatea care distribuie apa ºi se ocupã cu sistemul de canalizare al Vãii Jiului, a anunþat cã nu va mai majora preþul apei. Potrivit managerului Costel Avram, acum societatea nu are niciun motiv sã mai creascã costurile ºi singurul obiectiv este acela de a atrage cât mai mulþi beneficiari. Asta, graþie proiectelor ce sunt acum în derulare ºi care vor
aduce firmei mai mulþi clienþi, unii din zone mai îndepãrtate ale fiecãrui oraº. „Noi nu avem de gând ºi nu vom mãri preþul apei. Pentru ca firma sã meargã pe aceiaºi direcþie, trebuie sã gãseascã noi beneficiari, cum, de exemplu, vom gãsi în Straja, unde s-a fãcut canalizarea, sau la Petrila, unde primãria a investit în zona Birãoni, ºi unde vor fi cam 70 de beneficiari. La Uricani, dividendele au adus la 12 familii apã ºi canalizare”,
E
Ministerul Educaþiei a avizat ordinul privind aprobarea calendarului etapelor ºi acþiunilor pentru stabilirea cifrei de ºcolarizare la învãþãmântul dual ºi la învãþãmântul profesional pentru anul ºcolar 2018-2019. Pânã la data de 17 noiembrie, operatorii economici din
judeþ, interesaþi de intenþia de colaborare în scopul formãrii iniþiale a viitorilor angajaþi, pot sã transmitã la Centrul Naþional de Dezvoltare a Învãþãmântului Profesional ºi Tehnic (CNDIPT) solicitãrile de ºcolarizare la învãþãmântul dual. Pânã la sfârºitul anului, ISJ Hunedoara va organiza o ºedinþã în cadrul cãreia va analiza ºi va aviza numãrul de locuri pentru învãþãmântul profesional ºi pentru învãþãmântul dual, pentru ca la începutul anului viitor sã fie aprobat planul de ºcolarizare. Monika BACIU
putea chiar sã dialogheze cu conducerea, în cazul în care au nevoie. Dupã ce a implementat
Hidrocentralã aproape funcþionalã pe Strei
H
idroelectrica va inaugura în decembrie hidrocentrala de la Bretea, de pe râul Strei, dupã o investiþie de 58 milioane euro. Hidrocentrala va avea o putere instalatã de 12 MW. ”Au mai fost lucrãri ce trebuiau terminate ºi se lucreazã într-un ritm alert. Este prima centralã fãcutã printr-o investiþie publicã dupã mulþi ani”, a spus directorul general al companiei, Bogdan Badea. Hidroelectrica
vrea sã retehnologizeze ºi hidrocentrala de la Mãriºelu, de la Râul Mare. Pe de altã parte, tot în judeþul Hunedoara, o investiþie aproape finalizatã este blocatã din cauzã cã pune
Amendaþi de inspectorii DSVSA M
ai mulþi agenþi economici au fost amendaþi de Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor în urma une acþiuni de control care a vizat sectorul produselor alimentare de origine non-animalã. levii din judeþul Hunedoara, care studiazã la învãþãmântul dual, pot face practicã la marile companii. Societãþile comerciale din judeþ pot ºcolariza elevii în zona practicã, însã trebuie sã se adreseze Inspectoratului ªcolar.
a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Beneficiarii, însã, vor
Valoarea totalã a sancþiunilor primite de comercianþii hunedoreni se ridicã la 13200 de lei, iar inspectorii în alimentaþie au constatat abateri privind depozitarea necorespunzãtoare a produselor alimentare, dar ºi nereguli privind trasabilitatea unor produse alimentare. Controlul a fost desfãºurat pe parcursul lunii octombrie a.c., în unitãþile din industria agroalimentarã care desfãºoarã activitãþi în domenii precum: fabricarea produselor de morãrit, a pâinii, a produselor de patiserie, a bãuturilor rãcoritoare, a
bãuturilor alcoolice, dar ºi a celor de depozitare a produselor alimentare, a seminþelor, legumelor ºi fructelor. Verificãrile derulate la nivel naþional au vizat aspecte privind calitatea spaþiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea ºi depozitarea acestora, controlul dãunãtorilor, documentele prevãzute de legislaþie, condiþiile de igienã ºi de funcþionare a unitãþilor. De asemenea, în cadrul controalelor în unitãþile din industria agroalimentarã s-au prelevat probe, urmãrindu-se prezenþa ºi încadrarea în valorile maxime admise ale pesticidelor, contaminanþilor, aditivilor ºi substanþelor interzise precum ºi teste de sanitaþie necesare analizei gradului de igienã.
Promovatã la cel mai mare târg internaþional de turism din lume
E
venimentul a avut loc în Londra ºi a reunit 5.000 de expozanþi din peste 180 de þãri ºi regiuni. România a fost prezentã cu 50 de standuri expoziþionale, iar Cetatea Deva a fost singurul monument istoric din judeþul Hunedoara
în pericol ecosistemul dintr-un parc naþional. Amenajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului a fost blocatã de decizia judecãtorilor de la Curtea de Apel Bucureºti, care opreºte, cel puþin deocamdatã, lucrãrile la hidrocentrala de pe Jiu, a cãror valoare este de 200 de milioane de euro, bani investiþi de Hidroelectrica din anul 2003, încoace. Cele douã baraje din Defileul Jiului ar distruge ecosistemul susþin ecologiºtii ºi au acþionat în instanþã firma constructoare. Maximilian GÂNJU
promovat la World Travel Market 2017. World Travel Market este cel mai important eveniment global pentru industria cãlãtoriilor ºi genereazã o cifrã uriaºã de contracte de afaceri între participanþi. "La finele sãptãmânii viitoare, Cetatea Devei va ocupa prim-planul atracþiilor turistice ale
Maximilian GÂNJU Hunedoarei la ediþia de toamnã a Târgului de Turism al României, care va avea loc între 16 ºi 19 noiembrie 2017, la Centrul Expoziþional ”Romexpo” Bucureºti. Fortul medieval a atras atenþia vizitatorilor ºi anul trecut, la alte douã ediþii ale evenimentului, ºi a adus municipiului Deva un premiu de excelenþã la Gala Turismului Românesc din 2016", spun reprezentanþii municipalitãþii Deva. Maximilian GÂNJU
plata prin POS, ori atenþionarea prin sms, în cazul avariilor ºi întreruperilor programate, acum, cei de la ape spun cã sunt gata de dialogul direct, prin internet. „Vrem sã extindem comunicarea on-line, oferindu-le posibilitatea de a comunica astfel cu conducerea, prin intermediul unei pagini de pe site-ul societãþii. Eu vreau sã am discuþii cu oamenii în direct, fãrã intermediari. Îmi asum ºi alte critici, dar ºi posibilitatea
de a comunica prin WhatsApp, chiar dacã nu toþi mã vor lãuda”, mai spune Costel Avram. Apa Serv ºi-a extins reþelele pânã în zone izolate, acolo unde a reuºit sã realizeze sistemele de canalizare ºi tot mai mulþi oameni, din diverse comunitãþi, vin acum sã cearã racordarea la reþea. Serviciile sunt mult îmbunãtãþite, iar din acest motiv, nici preþul nu va creºte. Diana MITRACHE
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Noiembrie 2017
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN
HOTÃRÂREA NR. 100/2017
privind aprobarea prelungirii unor contracte de concesiune Consiliul local al MUNICIPIULUI Vulcan, Analizând Expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan înreg. sub nr. 102/9612/ 09.10.2017 prin care se propune aprobarea prelungirii unor contracte de concesiune, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 102/9613/2017, raportul Direcþiei A.D.P.P din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 105/9614/2017, avizul comisiei de specialitate „ Amenajarea teritoriului protecþia mediului ºi turism ”, înregistrat sub nr. 115/9615/2017 ºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de disciplinã”, înregistrat sub nr. 116 /9615/2017, de pe lângã Consiliul local ; Având în vedere prevederile Legii nr. 215/2001 a administraþiei publice locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi prevederile art. 858-865 ºi ale 871-873 din Legea 287/2009 privind Codul Civil, republicat ºi ale Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Þinând cont prevederile art. 7 alin. 3 din
HOTÃRÂREA NR. 101/2017
privind aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui teren aparþinând domeniului public al municipiului Vulcan , în suprafaþã de 14 mp , situat pe str.Pinului , zona bl. 53, în vederea amplasãrii unei rulote Consiliul local al municipiului Vulcan, Având în vedere expunerea de motive a Primarului municipiului Vulcan, dl. Gheorghe Ile, înregistratã sub nr. 103/9612/2017 prin care se propune aprobarea închirierii prin licitaþie publicã a unui teren aparþinând domeniului public al municipiului Vulcan , în suprafaþã de 14 mp , situat pe str.Pinului , zona bl. 53, în vederea amplasãrii unei rulote, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 103/9613/2017, raportul Direcþiei A.D.P.P din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 106/9614/2017, avizul comisiei de specialitate „ Amenajarea teritoriului protecþia mediului ºi turism ”, înregistrat sub nr. 114/9615/2017 de pe lângã Consiliul local ; Având în vedere cererea dlui Sandu Iulian înregistratã sub nr. 23641/23.06.2017 ; Þinând cont de prevederile H.C.L nr. 8/2017 privind menþinerea în anul 2017 a taxelor de închiriere ºi folosinþã a terenurilor aparþinând domeniului public ºi privat al municipiului Vulcan,aºa cum au fost stabilite prin H.C.L nr. 114/2014; În conformitate cu prevederile art. 14 ºi art. 15 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi cu prevederile art. 861, alin (3) din Noul Cod Civil; În temeiul art.36 alin.(5) lit. „a”, art. 45 alin. (3) ºi art. 123 alin. (2) din Legea administraþiei publice
Ordonanþa de urgenþã nr. 54/2006, de clauza din contractul de concesiune, care prevede cã la expirarea termenului concedentul poate prelungi contractul, respectiv clauza potrivit cãreia preþul concesionãrii va fi calculat conform actelor normative în vigoare ºi indexat în funcþie de rata inflaþiei, În temeiul dispoziþiilor art. 36 , alin. (4) , lit.“c” , alin.(5) lit.’’a’’ ºi ale art.45 , alin.(2) , lit. „c” din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
HOTÃRêTE: Art.1 Se aprobã prelungirea prin act adiþional a contractelor de concesiune prevãzute în Anexa nr.1, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art.2 Se aprobã modelul Actului Adiþional, conform Anexei nr. 2, care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art.3(1)Pentru redevenþele datorate de cãtre proprietarii garajelor ºi chioºcurilor, precum ºi de cãtre dobânditorii acestora, indiferent de modul de dobândire, în cazul contactelor de concesiune, care vor fi prelungite dupã data aprobãrii prezentei hotãrâri, se stabileºte o taxã de redevenþã unicã în valoare de 20 lei/mp/an. (2)Nivelul redevenþei prevãzut la alin.1 va fi indexat anual, în raport cu rata de inflaþie. Art.4 Contractele de concesiune pentru terenurile prevãzute la Art. 1 vor fi prelungite locale nr. 215/2001,republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE :
Art.1 Se aprobã închirierea prin licitaþie publicã a unui teren aparþinând domeniului public al municipiului Vulcan , în suprafaþã de 14 mp , situat pe str.Pinului , zona bl. 53, în vederea amplasãrii unei rulote, identificat conform anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre . Art.2 Se aprobã caietul de sarcini pentru închirierea prin licitaþie publicã a terenului prevãzut la art.1, conform anexei nr. 2 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. Art.3.Închirierea se va face în urma adjudecãrii licitaþiei publice, pentru o duratã de 3 ani, cu posibilitate de prelungire. Art.4.Preþul de pornire al licitaþiei va fi de 4, 65 lei/mp /lunã, preþ care va fi indexat anual cu indicele oficial al inflaþiei. Art.5.Se împuterniceºte Primarul municipiului Vulcan sã organizeze licitaþia ºi sã încheie contractul de închiriere cu persoana câºtigãtoare, în baza raportului de adjudecare a licitaþiei. Art.6. Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.7 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara, primarului municipiului Vulcan, Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat, Arhitect ºef , Direcþiei economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. VULCAN, 26.10.2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ: Consilier Bãrbiþa Eugenia CONTRASEMNEAZÃ: SECRETAR Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 18 voturi „pentru”
pentru o duratã de 12 ani. Art.5 Se împuterniceºte Primarul Municipiului Vulcan, ing. Gheorghe Ile, sã semneze Actele adiþionale la contractele de concesiune în conformitate cu prevederile legale. Art.6 La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, Hotãrârea Consiliului Local nr.6/2002 privind renegocierea contractelor de concesiune pentru terenuri aparþinând domeniului public al oraºului Vulcan, se modificã în mod corespunzãtor. ART.7 Direcþia A.D.P.P. din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan va lua mãsurile corespunzãtoare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotãrâri. ART.8 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.9 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara, Primarului municipiului Vulcan, Direcþiei economice, Direcþiei Tehnice, Direcþiei A.D.P.P, Arhitect ºef, Serviciului Impozite ºi Taxe, ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. VULCAN, 26.10.2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ: Consilier Bãrbiþa Eugenia CONTRASEMNEAZÃ: SECRETAR Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 17 voturi „pentru”
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Noiembrie 2017
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR. 162/ 2017
privind organizarea unor spectacol culturalartistic prilejuit de sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României în parteneriat cu unitãþile de învãþãmânt din Municipiul Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 167/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 13.590/ 23 octombrie 2017 a domnului prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune organizarea în parteneriat cu unitãþile de învãþãmânt din municipiul Lupeni a unor manifestãri prilejuite de sãrbãtorirea Zilei de 1 Decembrie – Ziua Naþionalã a României; Vãzând Raportul nr. 13.773/ 25 octombrie 2017; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al
HOTÃRÂREA NR. 163/ 2017
privind aprobarea organizãrii concursului de colinde “Festivalul Crailor” în luna decembrie 2017 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 168/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 13.588/ 23 octombrie 2017 a domnului prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune organizarea unui concurs de colinde – Festivalul Crailor; Având în vedere obiceiurile ºi tradiþiile naþionale ºi locale organizate cu ocazia Sãrbãtorilor de iarnã ºi în special cu ocazia Crãciunului; Analizând Raportul nr. 13.771/ 25 octombrie 2017; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Conform prevederilor art. 20 alin. (1) lit. „h” ºi „k” din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Cu respectarea prevederilor art. III
Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Þinând cont de prevederile art. 20 alin. (1) lit. „h” ºi „k” din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Cu respectarea prevederilor art. III al O.U.G. nr. 26/ 2012 privind unele mãsuri de reducere a cheltuielilor publice ºi întãrirea disciplinei financiare ºi de modificare ºi completare a unor acte normative; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) lit. “a” pct. 1, 4 ºi 19 precum ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE Art. 1 – (1) Se aprobã organizarea unui spectacol cultural-artistic prilejuit de sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României în parteneriat cu unitãþile de învãþãmânt din Municipiul Lupeni. (2) Spectacolul se va desfãºura la Palatul
al O.U.G. nr. 26/ 2012 privind unele mãsuri de reducere a cheltuielilor publice ºi întãrirea disciplinei financiare ºi de modificare ºi completare a unor acte normative; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) lit. “a” pct. 1, 4 ºi 19 precum ºi ale art. 45 din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE Art. 1 – Se aprobã organizarea în Municipiul Lupeni a concursului de colinde “Festivalul Crailor” în luna decembrie 2017. Art. 2 – În vederea organizãrii concursului aprobat se alocã din bugetul local, capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii, suma de 5.000 lei. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 4 – Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.
Cultural „Minerul” din Municipiul Lupeni, în data de 29 noiembrie 2017, începând cu ora 17,00. Art. 2 – În vederea finanþãrii manifestãrilor aprobate se alocã din bugetul local, Capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – Alte servicii în domeniul culturii, art. 20.30.30. – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii” suma de 2.000 lei. Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 4 – Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni, Direcþia Economicã ºi Directorii Unitãþilor de Învãþãmânt din Municipiul Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.
Lupeni, 31 octombrie 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ, Ing. DAN MARCU CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
HOTÃRÂREA NR. 164/ 2017
privind aprobarea alocãrii sumei de 2.000 lei din bugetul local, Capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”, paragraful 67.02.05.01 – Sport, alin. 20.30.30 în vederea participãrii doamnei Georgeta Manolache la “Maratonul României 1 Decembrie” - Bucureºti hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi
Consiliul Local al Municipiului Lupeni Analizând Proiectul de hotãrâre nr. 169/ 2017 precum ºi Expunerea de motive nr. 13.589/ 23 octombrie 2017 domnului prof. Lucian Marius Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune sprijinirea doamnei Georgeta Manolache cu suma de 2000 lei în vederea participãrii la “Maratonul României 1 Decembrie”, þinând cont de rezultatele obþinute în plan sportiv, rezultate prin care promoveazã imaginea Municipiului Lupeni iar, prin tradiþie, Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni sprijinã sportul ºi se implicã în viaþa comunitãþii; Vãzând Raportul nr. 13.772/ 25 octombrie 2017; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – Lupeni, 31 octombrie 2017 financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ, 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Ing. DAN MARCU Turism, al Comisiei nr. 3 pentru CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI social-culturale, culte ºi al Comisiei nr.
4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. „h” ºi „k” din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 3 din Legea nr. 69/ 2000 a educaþiei fizice ºi sportului; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi “d” alin. (4) lit. “a”, alin. (6) lit. “a” pct. 6 precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 – Se aprobã alocarea din bugetul local, Capitolul 67.02 „Culturã, recreere ºi religie”, paragraful 67.02.05.01 – Sport, alin. 20.30.30 a sumei de 2.000 lei în vederea participãrii doamnei Georgeta Manolache, domiciliatã în municipiul Lupeni, strada Bãrbãteni, bl. 17, ap. 113 la “Maratonul României 1 Decembrie” – Bucureºti. Art. 2 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 3 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate ºi doamnei Georgeta Manolache, fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 31 octombrie 2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ, Ing. DAN MARCU CONTRASEMNEAZà – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Noiembrie 2017
Trei sportivi au cucerit
V
iorel Palici, Szabolcs Istvan Gyorgy, Dumitru Nicolaev s-au clasat pe primele 3 locuri în clasamentul întrecerii din Parâng. Toma Coconea a fost cel care a iniþiat competiþia în care alergãtorii s-au întrecut cu telescaunul, pe un traseu foarte dificil, cu diferenþe de nivel, temperaturã scãzutã ºi chiar zãpadã. A fost extrem de greu, însã, cei care au întrecut telescaunul ºi au scos cel mai bun timp, au declarat cã nu e chiar cea mai grea întrecere. „Am bãtut ºi telescaunul ºi chiar nu mã aºteptam. A fost o provocare foarte tare, cã am fost o zi ºi ceva pe drumuri ºi mã aºteptam sã mã simt un pic mai rãu, dar am fost în formã, având în vedere cã m-am bãtut cu competitori importanþi. Voiam sã câºtig ºi mi s-a împlinit dorinþa”, a spus Viorel Andrei Palici, din Braºov, cel care a scos cel mai bun timp al competiþiei Run the lift.
La fel de încântat de concurs a fost ºi competitorul din Cluj, care s-a clasat al doilea ºi care a spus cã a timpul scos a fost unul bun, tocmai pentru cã a ºtiut sã îºi menþinã ritmul. „Am învins telescaunul. Nu era aºa de greu. E mai greu sã ºtii sã alergi pe tot traseul, la un ritm bun, susþinut. Am scos 21.53 de minute ºi cred cã e bun aºa timpul”, a afirmat ºi Szabolcs Istvan Gyorgy, cel care a fost pe locul II. Locul III al podiumului a fost ocupat de un competitor din Chiºinãu, Dumitru Nicolaev, dar, în total, aproape 100 de tineri s-au întrecut cu
instalaþia de transport pe cablu din Parâng. Printre ei s-a numãrat ºi Tiberiu Uºeriu, cel care a câºtigat competiþia de la Polul
Nord. „Pentru mine, de la început a fost metaforicã participarea. Eu nu mai bat pe nimeni. Mã bat pe mine, în primul rând, de fiecare datã ºi mã bucur cã am fost aici, alãturi de aceºti oameni minunaþi”, ne-a spus, la finish Tiberiu Uºeriu. Ciprian Bãlãnescu, un alt atlet de top al României, ultramaratonist, a ajuns ºi el în Parâng ºi a concurat în prima echipã care a concurat cu telescaunul. „A fost o cursã grea ºi frumoasã, pot zice. Am mai avut o cursã aici cu Toma ºi cred
cã atunci am mers un pic mai bine. Nu este chiar specificul meu de cursã, dar pânã la urmã mã bucur de atmosferã, de competiþie, pentru asta trãiesc, ca sportiv”, a afirmat Ciprian Bãlãnescu,
cel care a avut mai multe competiþii cu Toma Coconea, aici în Parâng. Competiþia a fost organizatã de Tomi, cel care vrea astfel sã promoveze sportul ºi maratonul în muntele lui, iar de anul viitor, la ediþia cu nr 2, sperã sã aducã sportivi ºi din lume, competiþia fiind urcatã la nivel internaþional. „Sunt foarte mulþumit de aceastã primã ediþie. Am ºi zis, speram ca mãcar 5 sã batã telescaunul. Avem 3 de top, cu siguranþã, însã, anul viitor se vor mobiliza mai mulþi ºi vor bate mai
mulþi telescaunul ºi va fi un concurs internaþional, iar miza va fi din ce în ce mai mare. Am reuºit un record la prima ediþie ºi anul viitor va fi ºi mai bine”, ne-a spus Toma Coconea. Un timp foarte bun a scos o tânãrã care, deºi a plecat în ultima echipã, cea de fete, a ajuns chiar înaintea multor bãieþi din echipele ce au plecat anterior ei. Ingrid Mutter ne-a spus cât i-a fost de uºor ºi cum i s-a pãrut competiþia. „A fost o cursã foarte intensã ºi mi-a plãcut ideea de a mã întrece cu telescaunul. Eu nu am reuºit chiar cel mai bun timp, dar am fost prima fatã care am ajuns la finish”, a spus Ingrid, care promite un timp-record, la urmãtoarea întrecere. Aproape 100 de tineri au venit la prima ediþie, iar organizatorii s-au arãtat mulþumiþi, mai ales cã prin aceasta a fost promovat Parângul. Tiberiu Iacob Ridzi a venit sã dea startul ºi le-a urat competitorilor sã se întoarcã, aici, une
Balul strugurilor, în viziunea micuþilor maghiari ansuri, cântece, mulþi struguri ºi D decoruri de toamnã. Aºa a fost vineri, ziua pentru copiii de la secþia maghiarã din Petroºani, care au sãrbãtorit toamna, ca în vie. De altfel, copiii, spun dascãlii lor, sunt singurii care trebuie învãþaþi sã nu uite tradiþiile. Balul strugurilor este un obicei moºtenit de comunitatea maghiarã din Valea Jiului, iar cei mici au ºi fost antrenaþi sã þinã cont de asta, an de an. „În fiecare an facem acest
bal. Dansãm, cântãm, spunem poezii, ne distrãm. Am mers de mai multe ori la bal ºi este frumos. Vorbim de struguri, de vie, de toamnã”, ne-a spus unul dintre copiii care a ºi
prezentat balul. Micuþii care învaþã la secþia maghiarã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu din Petroºani organizeazã mereu acest bal, dupã cum ºi adulþii
fac din acest moment al culesului strugurilor un adevãrat spectacol. „În primul rând, noi ne pãstrãm tradiþia, într-un loc în care suntem foarte puþini maghiari ºi ºtim cã un popor rãmâne veºnic, pânã când îºi pãstreazã limba ºi tradiþia. Aceastã tradiþie a Balului strugurilor existã de prin anii 1600. Mereu, dupã ce au strâns recolta, strãmoºii noºtri au fãcut vinul ºi au sãrbãtorit cum se cuvine, iar asta le spunem noi, acum, copiilor noºtri”, a spus ºi Amalia Balazs, director adjunct al Colegiului Naþional Mihai Eminescu, cea
Toma Coconea îi va invita ºi la urmãtoarea ediþie. „Run the Lift, provocarea lui Tomi Coconea – Cetãþeanul de Onoare al municipiului Petroºani –a adunat o mulþime de oameni iubitori ai muntelui care s-au luat la întrecere cu telescaunul. Îl felicit pe Tomi pentru aceastã iniþiativã, care fãrã nicio îndoialã va continua sã promoveze ºi sã aducã Petroºaniul ºi munþii Parâng pe harta principalelor staþiuni din Europa ºi nu numai. Îl asigur cã, ori de câte ori va fi nevoie, va avea un sprijin concret din partea administraþiei locale pentru astfel de evenimente”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Diana MITRACHE
care coordoneazã secþia în limba maghiarã a ºcolii. Balul a adunat o micã parte a comunitãþii maghiare, dar la serbare au fost bine-veniþi toþi cei care au vrut sã afle de la cei mici cum mai sunt pãstrate la noi tradiþiile. „În fiecare an ºcolar, cadrele didactice de la învãþãmântul primar ºi gimnazial al acestei secþii fac în aºa fel încât sã conºtientizeze legãtura omului cu natura, pentru faptul cã, pânã la urmã, strugurii vin din naturã ºi este o bucurie în fiecare toamnã, ca, împreunã cu elevii sã sãrbãtoreascã Balul strugurilor”, a conchis directorul Colegiului Naþional Mihai Eminescu Alexandru Lãutaru. Diana MITRACHE