CVJ Nr 1459, vineri 10 noiembrie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VII z Nr. 1459

Cronica Vãii Jiului Vineri, 10 Noiembrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Halta Lunca Jiului ºi trecerea de la barierã au ajuns la OPC

S

ã cobori din tren la Halta Lunca Jiului, din Petroºani, sau sã treci peste zona pietonalã de la bariera din Colonie este o adevãratã aventurã.

Cele douã puncte sunt un real pericol, nu au refugii, dalele sunt improprii ºi în cazul haltei nu existã nici bãnci, nici refugii de aºteptare ºi de toalete nici nu se poate pune problema. Tocmai pentru cã aºa stau lucrurile, un fost consilier din Petroºani, care a obþinut ºi finanþare pentru Staþia CFR, Viorel Pascu, acum pensionar, s-a adresat Oficiului pentru Protecþia Consumatorilor. „Bãtrânele care vin cu zarzavaturi, au gãleþile legate cu ºnur, pentru cã doar aºa le pot da jos din tren. Demersurile mele nu se opresc aici. Nu am

primit încã un rãspuns de la OPC, dar sunt sigur cã îi va amenda pe cei de la Regionala CFR Timiºoara. Amenda pe care au dat-o Regionalei CFR Timiºoara pentru gara din Petroºani a fost de 30.000 de lei, pentru nerespectarea cetãþenilor”, a spus Viorel Pascu, fost consilier local la Petroºani, acum pensionar. Demersurile fostului consilier au adus bani la Petroºani ºi lucrãrile au început în staþia CFR de aici. Totuºi, Viorel Pascu spune cã nu se lasã pânã nu obþine finanþare ºi pentru Halta Lunca Jiu, aflatã în zona Cartierului Aeroport, dar extrem de tranzitatã de cãlãtori, ca ºi pentru refacerea trecerii de peste calea feratã ce desparte zona Coloniei de zona de la piaþa agroalimentarã din Petroºani. Diana MITRACHE

IPOTEZÃ.

A supravieþuit exploziei, dar a murit din cauza infecþiilor din spital

U

nul dintre minerii rãniþi în explozia de la Mina Uricani a decedat. Acesta a fost internat la Spitalul de Arºi din Bucureºti. Prima ipotezã este faptul cã acesta a murit din cauza infecþiilor din spital. Vasile Barbu, preºedintele Asociaþiei Pacienþilor a lansat aceastã ipotezã. >>> PAGINA A 3-A

Mandatul lui Costel Avram expirã în ianuarie onsiliul de C Administraþie de la Apa Serv este

ales în aceste zile ºi pânã în ianuarie, membrii lui vor fi nevoiþi sã numeascã directorul Societãþii Apa Serv, care distribuie apa ºi se ocupã de canalizare în Valea Jiului. Mandatul actualului director al Apa Serv

expirã în ianuarie ºi, pânã în data 15, membrii CA sunt obligaþi sã desemneze conducerea. Pânã acum au fost desemnaþi 3 membri, mai trebuie 2 în Consiliul de Administraþie. „Mandatul Consiliului de Administraþie al Apa Serv se încheie la 1 decembrie 2017. Adunarea Generalã a Acþionarilor a aprobat deja 3 membri pentru viitorul C.A. Cei 3 sunt:

subsemnatul, Radu Sorin ºi Daniel Surulescu. Mai trebuie 2 membri. Conform procedurilor, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã face demersuri ºi, pânã pe 22 noiembrie, trebuie sã se înscrie pe celelalte douã posturi ”, a precizat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Mandatul managerului expirã, însã, în luna

ianuarie, iar dupã 22 noiembrie se va discuta cine va fi noul director. „Ne vom întâlni cu A.G.A. pentru a intra într-un interimat. Începând cu data 1 decembrie, dacã A.G.A. va aproba, inclusiv eu voi ocupa aceastã funcþie interimarã, pânã când se terminã toatã procedura de selecþie a administratorului. Noi credem cã maxim în 15

ianuarie, noul C.A. al APA Serv ºi va alege noul director general”, a mai spus managerul actual. Costel Avram a fost unul dintre managerii care au adus firma care gestioneazã acest sistem

pe profit ºi a dat dividende. În fiecare oraº al Vãii Jiului s-au fãcut, ori se fac acum, lucrãri prin care este îmbunãtãþitã infrastructura ºi întreg sistemul de aducþiune al apei ºi canalizarea, iar creanþele au fost recuperate în mare parte de la datornici. Rãmâne de vãzut dacã noii membri ai AGA vor decide cã poate sã îºi continue mandatul de director general. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Noiembrie 2017

Sindicaliºtii, în faþa comisiei Vulcan. Termoficarea de anchetã a ANRE indicaliºtii porneºte în S de la Complexul Energetic Hunedoara au fost chemaþi la 15 noiembrie comisia de anchetã a ANRE. La ºedinþa de joi au fost invitaþi reprezentanþii Confederaþiei Sindicale Naþionalã Meridian ºi cei de la Blocul Naþional Sindical.

Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele a fost ºi el prezent în Parlament, la comisia de anchetã a ANRE. Printre cei invitaþi la comisia de anchetã au fost ºi abonaþi casnici, dar ºi doi foºti miniºtri ai Energiei, Andrei Gerea ºi Rãzvan Nicolescu. La una din întâlnirile trecute, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a prezentat situaþia societãþii, dar ºi modul în care a acþionat în perioada în care preþurile de tranzacþionare ale

bonaþii sistemului centralizat de termoficare A din Vulcan vor simþi cãldura

energiei electrice au atins cote maxime. „Au fost momente când am vândut pe piaþa de echilibrare ºi am fost solicitaþi de DEN. Au fost preþuri ºi de 600 de lei în unele zile, cam acesta a fost preþul maxim, de 700 lei, pe piaþa de echilibrare. Am vândut întotdeauna pe PZU la preþul de închidere a pieþei o cantitate minimã astfel încât sã asigurãm energia termicã în Petroºani ºi Deva, iar în rest am rãspuns solicitãrii Dispecerului Naþional, am funcþionat cu douã grupuri la Mintia ºi cu grupul de la Paroºeni, pe perioade de circa o sãp-

abia în data de 15 noiembrie. Nu este vorba de abonaþii tãmânã - o sãptãmânã jumãtate, în luna ianuarie. casnici pentru cã aceºtia nu vor beneficia de cãldurã din Apoi am mers cu un sincauza datoriilor. gur cazan pentru refacerea stocurilor, am încercat sã nu rãmânem fãrã combustibil. Din august am vândut cu un preþ de 350-400 lei, pe piaþa de echilibrare, pe perioade scurte, de câteva zile. Am pornit cel de-al doilea cazan de la grupul care funcþiona”, au spus cei de la CEH. Audierile din comisia de anchetã a ANRE continuã. Parlamentarii vor sã afle care au fost motivele pentru care preþul energiei a crescut galopant. Monika BACIU

Singurii care vor avea cãldurã în sistem centralizat vor fi cei din instituþiile publice ºi firmele private care au încheiat un astfel de contract. “În data de 15 noiembrie vom

SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA ANUNÞ

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA cu sediul in Petrosani, str.Timisoara, nr.2, jud.Hunedoara, telefon nr.0254 /506205, fax nr.0254/506236 anunta scoaterea la licitatie prin licitatie publica cu strigare a unui spatiu comercial, proprietate a Societatii CEH SA in suprafata de 22,8 mp situat la intrarea in incinta Sucursalei Exploatarea Miniera Vulcan, langa poarta principala de acces in unitate compus din 2 incaperi avand destinatia de „chioºc alimentar. Preþul de pornire a licitaþiei este: 24,1 lei/mp/lunã, fãrã TVA, respectiv 550 lei/lunã. Licitaþia va avea loc la sediul Complexul Energetic Hunedoara SA în data de 22.11.2017, ora 10,00. Condiþiile de participare ºi documentele necesare pentru participarea la licitaþie sunt prezentate în <<Instrucþiuni de licitaþie>> care pot fi procurate de la sediul organizatoarei , începând cu ziua imediat urmãtoare apariþiei anunþului publicitar, între orele 7.00-14.00. Relaþii suplimentare la telefon: 0254/506281 ; Potenþialii ofertanþi vor depune la sediul organizatorului în plic sigilat, documentele de participare pânã la data la care are loc licitaþia, ora 9:00, aceastã datã fiind

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

termenul de decãdere . Plata contravalorii documentelor de participare la licitaþie în valoare de 200 lei se face cu ordin de platã, în contul nr. RO52RNCB0165130003640037 BCR Suc. Petroºani sau se achita direct la casieria organizatorului. Plata contravalorii taxei de participare la licitaþie în valoare de 200 lei se face cu ordin de platã, în contul nr. RO52RNCB0165130003640037 BCR Suc.Petroºani, suma astfel constituitã trebuie sã se gãseascã în contul organizatorului pânã la data la care are loc licitaþia, ora 10:00 sau se achita sub formã de sumã cash, depusã la casieria organizatoarei licitaþiei, contra unei chitanþe cu care sã facã dovada plãþii la data ºi ora tinerii licitaþiei . Contestaþiile trebuie formulate în scris ºi se depun la secretariatul Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA sau prin fax nr.0254 506236, în termen de 24 ore de la data încheierii licitaþiei . Documentele pe baza cãrora se elibereazã instrucþiunile de licitaþie sunt: dovada achitãrii dosarului de prezentare; buletin/carte de identitate sau paºaport al persoanei care ridicã dosarul de prezentare; copie dupã certificatul de înmatriculare al firmei . Pentru participarea la licitaþie este obligatorie cumpãrarea instrucþiunilor de licitaþie.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

porni termoficarea. Pânã atunci se fac probele”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Majoritatea unitãþilor de învãþãmânt sunt racordate la surse alternative de încãlzire. Existã însã o excepþie. ªcoala Generalã nr. 5 din localitate se încãlzeºte pe baza agentului termic furnizat în sistem centralizat. “La ºcoala 5 nu avem alternative la încãlzire. ºi aici va porni agentul termic în data de 15. La celelalte ºcoli avem sisteme alternative de producere a agentului termic”, a mai spus sursa citatã. În tot acest timp, pãrinþii elevilor de la ºcoala numãrul 5 din Vulcan se plâng de faptul cã cei mici îngheaþã în sãlile de clasã. Monika BACIU

ANGAJARE

Firmã din Lugoj, angajãm

RECEPÞIONER Condiþii: Liceul terminat, cunoºtinþe minime operare calculator. Salariu atractiv, bonuri de masã, apartament de serviciu gratuit.

INFORMAÞII LA TELEFON 0744508602

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Noiembrie 2017

IPOTEZÃ. A supravieþuit exploziei, dar a murit din cauza infecþiilor din spital nul dintre U minerii rãniþi în explozia de la Mina

Uricani a decedat. Acesta a fost internat la Spitalul de Arºi din Bucureºti. Prima ipotezã este faptul cã acesta a murit din cauza infecþiilor din spital. Vasile Barbu, preºedintele Asociaþiei Pacienþilor a lansat aceastã ipotezã. “În opinia mea, acest spital trebuie închis. Aceastã secþie este colonizatã cu bacterii foarte periculoase. Procedurile de îngrijire medicalã sunt de-a dreptul criminale. Pacienþii sunt spãlaþI în aceeaºI cadã veche, care are o husã care ar trebui sã fie de unicã folosinþã. Acea husã nu poate fi dezinfectatã cu nicio procedurã. Arsurile lui (ale minerului – n.r.) nu erau atât de profunde, infectându-l cu o bacterie foarte periculoasã a reuºit sã îi ia viaþa”, a spus, la Digi24, Vasile Barbu, preºedintele Asociaþiei Pacienþilor. Preºedintele Asociaþiei Pacienþilor susþine cã a fost la

spital ºi i-a rugat pe medicii sã îi facã minerului o traheostomie, însã medicul a refuzat. “Lasã sã moarã oamenii (medicul –n.r.). Acest om (minerul-n.r.) trebuia sã beneficieze de o traheostomie. Ne-am deplasat, personal, l-am rugat sã facã aceasã investigaþie, a refuzat (medicul –n.r.). Cei de la spital spun cã a luat bacteriile din minã, dar pacientul era steril la internare, s-au fãcut recoltãri la internare, dar au ieºit sterile”, a mai spus sursa citatã. În fiºa pacientului s-au consemnat douã infecþii cu bacterii, cu Klebsiella ºi Pioceanic. “Datele pe care noi le avem spun cã acest bãrbat a fost infectat,

colonizat cu bacterii periculoase, multirezistente la tratament. Aceastã infecþie produce moartea”, a mai spus preºedintele Asociaþiei Pacienþilor, la Digi24. Alin Bãran, minerul decedat avea arsuri pe 50% din suprafaþa corpului ºi arsuri de cãi aeriene. Deºi victima

exploziei a suferit mai multe intervenþii chirurgicale, în ultimele zile starea i s-a agravat, potrivit medicilor de la Spitalul de Arºi din Bucureºti. Bãran Alin era cãsãtorit ºi are un copil minor care beneficiazã de alocaþie de stat pentru copii.

S

alvatorii din România, alãturi de cei afectaþi în accidentele miniere

Asociaþia Salvatorilor din România a decis, cu doar o zi înainte de vestea tragicã a morþii lui Alin Bãran, sã le ofere celor doi salvatori care au avut de suferit, atât la Lupeni, cât ºi la Uricani, ajutoare bãneºti. Din pãcate, pentru Alin Bãran, banii vor ajunge doar la

familia sa. „Am avut, împreunã cu colegii mei, niºte iniþiative de a veni în sprijinul lor ºi a familiilor. E vorba despre salvatorul Bãran ºi Cizmaºiu, care au fost implicaþi în accidentele de la Lupeni ºi Uricani. Am decis, sã le acordãm un sprijin financiar familiilor lor, în cuantum de 2.500 de lei”, a spus Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor mineri ºi de suprafaþã din România. Decizia, însã, a venit cu doar o zi înainte ca salvatorul Alin Bãran sã

Nici închiderea minelor nu este profitabilã

ici închiderea minelor din þarã N nu mai aduce profit

companiilor de profil. În Ronânia unitãþile miniere se închid rând pe rând, din lipsã de competitivitate. Nici societãþile care se ocupã de închiderea ºi ecologizarea lor nu mai au profit, ba din contrã raporteazã pierderi. Compania condusã de Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a raportat

pierderi de 1,5 milioane de lei. Conversmin este societatea care se ocupã de închiderea ºi ecologizarea unitãþilor miniere. Potrivit raportãrilor, pe primele nouã luni ale acestui an, compania a avut pierderi de 1,5 milioane de lei. Conform aceloraºi date, societatea a avut lucrãri de 33,5 milioane de lei de la începutul anului ºi pânã în septembrie. Ministrul Economiei, Gheorghe ªimon, a avut discuþii cu conducerea Conversmin pe marginea unor chestiuni legate de finanþarea activitãþilor de închidere ºi ecologizare a minelor.

“Conducerea companiei a explicat pierderile curente ale companiei, de peste 1,5 mil.lei (la 30 septembrie 2017) în contextul reducerii de trei ori a sumelor alocate de la bugetul de stat, în ultimii cinci ani.

Conversmin a realizat lucrãri ºi servicii în valoare de 33,5 mil.lei în primele trei trimestre ale anului curent. Compania mai are de decontat 3,3 mil.lei pentru perioada de referinþã ºi are nevoie de încã 16 mil.

piardã lupta cu viaþa. El a fost surprins de o explozie în mina Uricani, la câþiva metri dupã intrarea în galeria principalã ºi imediat dupã ce a fost scos din minã a fost transportat cu un elicopter la spitalul din Bucureºti. Se pare cã ºi de aceastã datã ar fi vorba despre infecþiile pe care arºii le dobândesc în spitale ºi ministrul Sãnãtãþii a dispus un aspru control la acest spital. Diana MITRACHE Monika BACIU

lei pentru finalizarea programelor sale, în ultimul trimestru din 2017”, aratã informarea Ministerului Economiei. Ministrul ªimon a atenþionat conducerea Conversmin asupra modului în care gestioneazã riscul de accidente ecologice la iazurile de decantare monitorizate de companie, în special în zonele frontaliere Compania care se ocupã de închiderea ºi ecologizarea minelor este condusã de Stamin Purcaru, fost director general al CNH, ºi actualmente preºedinte al Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU

4 Actualitate

Dãnuþ Buhãescu: “Interesul Vãii Jiului este mai presus de orice interese meschine”

V

alea Jiului este tratatã ca un tot unitar. Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani demareazã, începând de sãptãmâna viitoare, o campanie de strângere de semnãturi pentru reluarea lucrãrilor la drumul spre Herculane. Edilul spune cã a primit sprijin din partea tuturor factorilor Vãii Jiului, indiferent cã e vorba de primari, mediu de afaceri, academic sau societate civilã. Primarul considerã cã “interesul Vãii Jiului este mai presus de orice interese meschine”.

20

de ani de promisiuni

Drumul spre Herculane împlineºte anul viitor 20 de ani. 20 de ani de promisiuni. La un moment dat lucrãrile au început, însã acestea au fost stopate din cauza ecologiºtilor. Între timp, nici

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Noiembrie 2017

guvernele care au fost la conducere nu au mai alocat bani pentru acest drum care ar deschide Valea Jiului. “Începem de luni o campanie de strângere de semnãturi, sunt implicaþi toþi primarii, trusturi de presã, mediul academic, mediul de afaceri ºi societatea civilã cãutãm ca din tot spectrul, ca sã determinãm Guvernul sã prindã în bugetul de anul viitor banii pentru cã oricum va dura actualizarea documentaþiei, o potenþialã licitaþie, dar fãrã sã avem asigurat în buget banii nu putem sã dãm drumul la proceduri. Vom trece la

luptã directã, cã nu se mai poate. Ne intereseazã ca Guvernul sã sprijine aceastã mare investiþie. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de promisiuni, de pe vremea când era Emil Constantinescu. Din 2008 nu a mai vrut nimeni sã ne sprijine cu nimic”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. În urmã cu o sãptãmânã, premierul României, Mihai Tudose le-a promis celor din Valea Jiului cã în bugetul de stat pe anul viitor se vor regãsi fondurile pentru modernizarea drumului. Numai cã edilii din Uricani trebuie sã

dovedeascã prin semnãturi cã realizarea tronsonului de drum care ar face legãtura dintre Valea Jiului cu Oltenia, prin Herculane este dorit ºi de comunitatea localã din Valea Jiului. “Domnul Tudose a promis public cã va sprijini aceastã investiþie, dar a spus cã noi mai trebuie sã facem un pas, sã facem acþiunea care am fãcut-o acum 10 ani, când am adunat vreo 18.000 de semnãturi ºi sã o reluãm ca sã se vadã cã nu este numai o dorinþã a noastrã, ci cã vine ca o dorinþã a oamenilor. Oamenii sunt de acord, dar trebuie sã o dovedim prin semnãturi. Este un lucru extraordinar cã toþi primarii, mediul academic, mediul de afaceri ne sprijinã. Interesul Vãii Jiului este mai presus de orice interese meschine”, a mai spus sursa citatã. DN 66A, cunoscut drept ‘Drumul lui Bãsescu’, care face legãtura între Bãile Herculane ºi localitatea

Uricani, are o istorie în spate. De aproape 20 de ani se încearcã realizarea legãturii între Valea Jiului ºi Herculane. În anul 1999 drumul forestier a fost încadrat în categoria drumurilor naþionale. Pe vremea când Traian Bãsescu era ministrul Transporturilor au început lucrãrile. Au fost construiþi circa 20 de kilometri, din Uricani pânã în Câmpuºel. Lucrãrile au fost contestate de ONG-uri. Greenpeace ºi WWF au contestat investiþia în instanþã, iar dupã ani de procese aceºtia au pierdut. Odatã construit, DN66A ar face legãtura cu localitatea Cerna Sat din judeþul Gorj, aflatã la doar 42 de kilometri de Bãile Herculane, pe un drum prost, dar care trebuie doar reabilitat, nu construit de la zero, cu toate avizele aferente. Miza este mare. Prin realizarea drumului s-ar asigura accesul direct spre portul Orºova ºi, mai departe, spre Serbia. Parcul Naþional Retezat ºi domeniile schiabile din Valea Jiului ar deveni astfel foarte uºor accesibile pentru o populaþie de milioane de locuitori. Monika BACIU

Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã Hunedoara, birou ºi în Valea Jiului

genþia de Dezvoltare Economico-Socialã ºi-a deschis douã birouri pentru promovarea turismului. Unul dintre acestea îºi are sediul în Valea Jiului, mai exact la A Vulcan. Reprezentanþii ADEH vor astfel sã creascã gradul de vizibilitate a Vãii Jiului. “Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara a deschis douã noi birouri ale Serviciului de Promovare ºi Dezvoltare Turism în Valea Jiului ºi Þara Haþegului. Acum veþi putea gãsi în cele douã puncte, angajaþi ai STH care vã vor putea oferi consultanþã, sprijin, informaþii privind obiectivele din cele douã zone turistice, dar ºi detalii despre activitatea Serviciului de Turism. Punctele de lucru STH sunt deschise zilnic, la Primãria Comunei Sântãmãria Orlea ºi în Vulcan, Bulevardul Mihai Viteazu, Bl 92, parter”, aratã Radu Barb, directorul ADEH. Societatea civilã, dar ºi reprezentanþii autoritãþilor publice locale au solicitat

înfiinþarea unor astfel de birouri. „Decizia de a deschide cele douã puncte de lucru a venit în urma consultãrilor publice ºi a solicitãrii reprezentanþilor obiectivelor turistice hunedorene. Am semnat acorduri de colaborare cu Primãriile Sântãmãria Orlea ºi Vulcan, care asigurã spaþiile unde Serviciul de Promovare ºi Dezvoltare Turism îºi desfãºoarã activitatea. Pe aceastã cale le mulþumesc primarilor din cele douã localitãþi pentru sprijin. În activitatea pe care o desfãºurãm ne-am propus sã punem în valoare potenþialul turistic al Vãii Jiului ºi al Þãrii Haþegului, zone extrem de importante pentru turismul hunedorean! Consider cã turismul este unul dintre

cele mai importante puncte din strategia de dezvoltare a judeþului Hunedoara”, a mai spus sursa citatã. Puncte de lucru ale Serviciului de Turism se mai gãsesc în municipiul Deva ºi în comuna Vaþa de Jos.

T

rei centre de informare turisticã în Valea Jiului

În Valea Jiului se gãsesc trei centre de informare turisticã, la Petroºani, Lupeni ºi Uricani. Centrul de informare turisticã din Petroºani a fost inaugurat în anul 2015, investiþia fiind realizatã cu ajutorul

fondurilor europene. Construcþia ºi dotarea lui a fost evaluatã la 617.705,64 lei, din care componenta nerambursabilã este de 488.875,81 lei. La Lupeni, centrul de informare turisticã este amplasat la baza staþiunii montane Straja, înainte de telegondolã. Investiþia a fost evaluatã la suma de 606.384,73 lei, din care 547.429,59 fonduri europene, iar 46.219,85 lei contribuþia Guvernului. ªi la Uricani existã un centru de informare turisticã, acesta fiind evaluat undeva la 400.000 de lei. Monika BACIU

Ham de salvare din elicopter ºi alte dotãri pentru Straja racticarea unui turism în siguranþã P este o prioritate a edililor din Lupeni. În ultimii ani, staþiunea montanã s-a dezvoltat, mii de turiºti alegând Straja ca destinaþie de weekend.

În staþiune funcþioneazã un punct Salvamont, însã edilii au în vedere dotarea acestuia cu cele necesare în cazul unor intervenþii. Astfel

se achiziþioneazã un ham de salvare din elicopter, dar ºi un kit complet de salvare montanã. “Avem un buget aprobat ºI achiziþioneazã ce au nevoie. Luãm hamuri ºI echipament de salvare complet. Noi colaborãm foarte bine cu Salvamontul din Lupeni, suntem singurii care îi susþinem în totalitate ºI încercãm sã oferim condiþii normale, astfel încât turiºtii care vin în staþiune sã beneficieze

de toate condiþiile. Fãrã Salvamont noi nu am putea funcþiona în staþiunea Straja ºI astfel încercãm sã îi dotãm cu tot ceea ce au nevoie. Anul trecut le-am oferit un sediu în municipiul Lupeni, iar la începutul anului viitor va avea loc inaugurarea. Facem toate eforturile astfel încât acest serviciu sã funcþioneze la standarde moderne, dar ºI de siguranþã”, a declarat Lucian Resmeriþã,

primarul municipiului Lupeni. Urmeazã ca zilele viitoare, municipalitatea de la Lupeni sã achiziþioneze ºi îmbrãcãminte specializatã pentru salvamontiºtii din Straja. Pentru hamul de salvare ºI kitul de salvare edilii de la Lupeni au alocat peste 6500 de lei,

Marcaje rutiere pentru siguranþa pietonilor

Sare pentru deszãpezire D

upã ce au achiziþionat nisipul, edilii de la Vulcan cumpãrã ºi sarea ce urmeazã a fi utilizatã la deszãpezirea strãzilor ºi a trotuarelor din localitate. 40 de tone de sare industrialã sunt achiziþionate, în primã fazã, de autoritãþile locale de la Vulcan, contra sumei de 218 lei. La Vulcan, activitatea de deszãpezire se realizeazã cu utilajele de la Pregoterm. La începutul acestui an, Consiliul Local Vulcan a aprobat ºi noile tarife de salubrizare, care includ ºi operaþiunile de deszãpezire. Astfel, potrivit modificãrilor aprobate la începutul acestui an, tarifele sunt diferite: împrãºtiere mecanizatã –material anitiderapant-0,0217 lei/ mp, deszãpezire mecanicã strãzi-0,0104 lei/mp, deszãpezire mecanicã trotuare-45,8416 lei/orã, împrãºtiere manualã material antiderapant din auto0,0231 lei/mp, tarif staþionare - pentru asigurarea permanenþei în cadrul comandamentului de deszãpezire: staþionare în timpul programului de lucru -41, 00 lei/orã, staþionare în afara programului de lucru -72, 44 lei /orã. Monika BACIU

N

umeroasele accidente rutiere din zona trecerilor de pietoni ºi indisciplina unor ºoferi care-ºi lãsau autoturismele în zonele unde oprirea este interzisã, au determinat municipalitatea Petroºani sã treacã la mãsuri.

Astfel, toate zonele din municipiu unde marcajele rutiere sunt ºterse vor fi identificate ºi se va trece la refacerea lor. Deja în nordul municipiului au fost delimitate spaþiile pentru taxi, dar marcate ºi zonele unde staþionarea ori oprirea sunt interzise, cum sunt cele de la trecerile de pietoni. ”Se refac marcajele rutiere peste tot unde este nevoie. S-au fãcut sau se refac în sensurile

giratorii, la trecerile de pietoni, în zonele unde staþioneazã maºinile care fac taxi. Spre exemplu, la trecerile de pietoni mãsura este necesarã pentru protecþia pietonilor cât ºi pentru ºoferii care nu aveau vizibilitate din cauza celor care îºi parcau autoturismele lângã trecere”, a explicat Daniel Viºan, director DADPP din cadrul Primãriei Petroºani. Totodatã, la trecerile de pietoni au fost montate ºi o serie de dispozitive luminoase de avertizare pe timp de noapte. Maximilian GÂNJU

ªcoalã modernã, la Uricani

levii din Uricani vor învãþa într-o ºcoalã E modernã, iar sãlile de clasã

îi vor întâmpina pe învãþãcei cu tot felul de picturi. Dupã implementarea proiectului de modernizare, elevii îºi vor desfãºura activitatea într-un ambient primitor, prielnic condiþiilor de învãþare. În plus, dupã finalizarea lucrãrilor, unitatea de învãþãmânt

va fi ºi autorizatã. “Lucrãrile de reabilitare de la ªcoala Primarã Câmpu lui Neag structura a Liceului Tehnologic Retezat Uricani se apropie de final, urmând sã se efectueze demersurile necesare în vederea obþinerii autorizaþiei sanitare de funcþionare. Datoritã implicãrii conducerii Primãriei oraºului Uricani, în special a domnului

primar Dãnuþ Buhãescu, spaþiile de învãþãmânt sunt moderne ºi oferã condiþii optime”, aratã oficialii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar au vizitat unitatea de învãþãmânt, sã se asigure cã dupã finalizarea lucrãrilor elevii vor avea condiþii optime de învãþare. Monika BACIU

asta în condiþiile în care numai hamul costã 752.27 RON. “Toate materialele pe care le cumpãrã sunt speciale pentru Salvamont. Nu conteazã cât ar fi suma, noi trebuie sã oferim condiþii optime pentru a se putea interveni ori de câte ori este nevoie, astfel încât

turismul în Straja sã se desfãºoare în siguranþã”, a mai spus sursa citatã. Staþiunea montanã Straja este în plinã dezvoltare. Autoritãþile locale pe o parte, iar investitorii privaþi pe altã parte ºi-au unit forþele pentru a dezvolta Straja. Monika BACIU