Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1452
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 1 Noiembrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Minerii rãniþi sunt monitorizaþi în permanenþã de medici specialiºti
V
ictimele accidentului colectiv de muncã de la EM Uricani au cãile respiratorii afectate ºi din acest motiv starea lor este gravã. Din fericire sunt ºi veºti bune, iar medicii spun cã ortacii sunt stabili, însã toþi sunt intubaþi. Doi rãniþi se aflã la Spitalul de Arºi din capitalã ºi li s-au toaletat rãnile. Unul dintre aceºtia are arsuri pe 40% din suprafaþa corpului, iar cel de-al doilea, pe 10%, ambii având cãile aeriene afectate. Cel de-al treilea rãnit, internat la Spitalul ”Bagdasar-Arseni”, este ºi el intubat, iar ieri era programat de medicii specialiºti pentru a i se face o bronhoscopie. La EM Uricani, dupã producerea evenimentului, a fost opritã activitatea iar singurii care mai coboarã în subteran sunt salvatorii minieri ºi echipele de anchetã. Salvatorii intervin la evacuarea apelor de la orizontul 300, 400 ºi 500 încât sã nu se inunde locurile de muncã. O explozie de metan
produsã în subteranul EM Uricani a rãnit trei mineri iar un al patrulea ºi-a pierdut viaþa. Ortacii lucrau într-o zonã consideratã sigurã iar echipele de cercetare trebuie sã descopere cauzele care au dus la tragedie. Minerii fãceau lucrãri de îndiguire pentru închiderea minei, iar principala ipotezã este cã deflagraþia s-a produs din cauza unei aprinderi de metan. Ministrul Energiei, Toma Petcu a declarat cã nu se ºtie de unde a apãrut acumularea de gaze în subteran, dar cã ºi mai greu de explicat este de unde a apãrut sursa de aprindere, în condiþiile în care acolo nu exista curent electric, iar muncitorii aveau echipamente pneumatice, fãrã flacãrã sau scânteie. Accidentul colectiv de muncã a avut loc luni dimineaþã, în jurul orei 7, iar echipa de mineri muncea la amenajarea unui plan înclinat, care face legãtura dintre suprafaþã ºi orizontul 500. Minerii au fost surprinºi de ”efectele unui suflu dinamic ºi termic” la circa 50 de metri de suprafaþã. Maximilian GÂNJU
CEH nu are nici stocuri de cãrbune, nici bani pentru a-l importa
C
omplexul Energetic Hunedoara nu are nici stocul necesar de cãrbune pentru a trece peste perioada de iarnã ºi nu are nici banii necesari pentru a cumpãra huila din import. La început de iarnã, societatea energeticã hunedoreanã stã, din nou, cu stocurile la jumãtate, asta în condiþiile în care nici nu a început furnizarea agentului termic. >>> PAGINA A 3-A
Noiembrie - luna în care se aprind cele mai multe candele în memoria ortacilor din Valea Jiului ragediile de la EM Lupeni T ºi EM Uricani au îndoliat Valea Jiului iar cei trei mineri care ºi-au pierdut viaþa se alãturã unei liste lungi de eroi. Noiembrie este luna celor mai grave accidente de muncã produse în mineritul din Valea Jiului.
Într-o statisticã a celor mai grave accidente colective de muncã înregistrate în minele din Valea Jiului, luna noiembrie ocupã primul loc, cu exploziile devastatoare produse la Petrila, Uricani ºi Livezeni. An de an în noiembrie, minerii îºi comemoreazã ortacii, iar toate unitãþile miniere se umplu de coroane ºi jerbe depuse la troiþele ridicate în curþile minelor. Noiembrie 2008 - la
Mina Petrila, 8 mineri sunt uciºi ºi 9 rãniþi de o explozie, într-o galerie aflatã la 900 de metri sub pãmânt. Salvatorii care au intrat dupã ei sunt surprinºi de o a doua explozie, ºi bilanþul urcã la 13 morþi, ºi 12 rãniþi. Era cel mai grav accident petrecut la Petrila dupã 1982. Pe 2 noiembrie goarna minei Uricani suna pentru cei 43 de mineri care au pierit în urma unei explozii de metan.
Accidentul fatal avea sã se producã în 1972 în abatajul camerã din stratul 3, blocul III. O puternicã explozie de metan avea sã curme viaþa celor 43 de ortaci iar alþi 53 sã fie accidentaþi grav. Cauzele care au condus la producerea tragicului accident au fost elucidate scurt de regimul comunist: „alte cauze organizatorice”. Opt ani mai târziu, în data de 29 noiembrie 1980, de aceastã datã
la EM Livezeni din Petroºani, avea sã se producã o altã explozie de metan devastatoare. Nu mai puþin de 53 de mineri au murit sfârtecaþi de suflul deflagraþiei. ªi de aceastã datã cauzele care au stat la baza producerii tragicului
accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi bineînþeles „alte cauze organizatorice”. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Noiembrie 2017
INSEMEX ar putea lãmuri misterul accidentului de la mina Uricani C ercetãtorii de la INSEMEX Petroºani ar putea solicitaþi pentru a face luminã în cazul accidentului de muncã de la mina Uricani. Un miner ºi-a pierdut viaþa ºi alþii ºase au fost rãniþi în accidentul de muncã ce a avut loc, luni dimineaþa, la mina Uricani.
adus ºi primii fulgi de nea.
Nimeni nu îºi explicã cum s-a produs deflagraþia, având în vedere cã zona nu era cuplatã la energia electricã.
C
Rând pe rând se pregãtesc pentru iarnã arna deja îºi face simþitã Isfârºitul prezenþa în Valea Jiului. lunii octombrie a
poligon de încercare a explozivilor de uz civil ºi a articolelor pirotehnice, situat la circa 5 km de oraºul Petroºani, o halã de încercãri pentru instalaþii ºi echipamente electromecanice. INSEMEX îºi desfãºoarã activitatea în 4 departamente de cercetare, care cuprind 10 laboratoare specializate. Urmeazã cã zilele acestea sã se stabileascã dacã inspectorii de muncã vor solicita sprijin de la cercetãtorii INSEMEX pentru a elucida cauzele producerii deflagraþiei de la mina Uricani. Monika BACIU
ercetãtorii de la INSEMEX – specializaþi în explozii
Cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani sunt specializaþi în astfel de chestiuni. Activitatea INSEMEX Petroºani se desfãºoarã în douã incinte în care suprafaþa amenajatã pentru cercetãri în cele 4 pavilioane este de circa 6.000 mp, iar volumul instalaþiilor de încercare compuse din tunele ºi galerii experimentale depãºeºte 1.000 mc. Mai dispune de un poligon de antrenament pentru salvatori, un
Autoritãþile locale nu vor sã fie luate pe nepregãtite astfel cã se pregãtesc pentru sezonul de iarnã 2017-2018. Dacã la Petroºani consilierii locali au aprobat planul de acþiuni pentru sezonul rece, la Vulcan edilii se aprovizioneazã cu sare. 500 de metri cubi de nisip cumpãrã municipalitatea de la Vulcan pentru deszãpezire. Urmeazã a fi achiziþionatã ºi sarea.
La Vulcan, activitatea de deszãpezire se realizeazã cu utilajele de la Pregoterm. La începutul acestui an, Consiliul Local Vulcan a aprobat ºi noile tarife de salubrizare, care includ ºi operaþiunile de deszãpezire. Astfel, potrivit modificãrilor aprobate la începutul acestui an, tarifele sunt diferite: împrãºtiere mecanizatã –material anitiderapant0,0217 lei/ mp, deszãpezire mecanicã strãzi-0,0104 lei/mp, deszãpezire mecanicã trotuare45,8416 lei/orã, împrãºtiere manualã material antiderapant din auto-0,0231 lei/mp, tarif staþionare- pentru asigurarea permanenþei în cadrul comandamentului de deszãpezire: staþionare în timpul programului de lucru -41,00 lei/orã, staþionare în afara programului de lucru -72, 44 lei /orã.
APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI ANUNÞÃ RESTRICÞII
Furnizarea apei potabile va fi întreruptã miercuri, 1.11.2017 în municipiul Vulcan între orele 9:00 - 12:00. Zona afectatã: strada Preparaþiei, blocurile F4-F7, strada 1 Iunie- parþial. Motivul restricþiei: înlocuie robinet trecere PT5 . - între orele 9:00 - 13:00. Zona afectatã: Cartier Sohodol ºi strada Straja. Motivul restricþiei: înlocuire robinet trecere sc. 2, bl. 5, Al. Lãcrãmioarelor. Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani îºi cere scuze pentru disconfortul creat ºi vã multumeºte pentru întelegere. Birou Presã Apa Serv Valea Jiului Petroºani
PETROªANI
ApaServ cautã doi membri în Consiliul de Administraþie
A
paServ Valea Jiului anunþã selectarea a doi membri care sã ocupe locurile vacante în Consiliul de Administraþie a societãþii.
În ºedinþa din data de 19 octombrie au fost prelungite mandatele a trei dintre membri. Adunarea Generalã a Acþionarilor a decis prelungirea mandatelor lui Costel Avram, Radu Sorin Mihai ºi Daniel-Lucian Surulescu pentru încã
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
patru ani. “Se va continua procedura de selecþie, prevãzutã de OUG 109/2011, pentru ocuparea a douã posturi de membru al Consiliului de Administraþie, urmând ca lista cu propuneri sã fie înaintatã AGA în vederea numirii administratorilor”,
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Monika BACIU
comercializeazã pentru dumneavoastrã
aratã hotãrârea Adunãrii Generale a Acþionarilor ApaServ din data de 19 octombrie 2017. Potrivit documentului, contractele de mandat se vor încheia începând cu data numirii noului Consiliu de Administraþie. Candidaþii pot sã îºi depunã dosarele pânã în data de 22 noiembrie. Conform calendarului stabilit, numirea noului Consiliu de Administraþie al ApaServ Valea Jiului este stabilitã pentru data de 12 ianuarie 2018. Monika BACIU
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Noiembrie 2017
CEH nu are nici stocuri de cãrbune, nici bani pentru a-l importa
C
omplexul Energetic Hunedoara nu are nici stocul necesar de cãrbune pentru a trece peste perioada de iarnã ºi nu are nici banii necesari pentru a cumpãra huila din import. La început de iarnã, societatea energeticã hunedoreanã stã, din nou, cu stocurile la jumãtate, asta în condiþiile în care nici nu a început furnizarea agentului termic. Cantitatea de huilã necesarã pentru perioada de iarnã este de peste 170.000 de tone. Pânã acum s-a achiziþionat o cantitate de 60.000 de tone de huilã din import. Pentru restul cantitãþii nu sunt bani. “Am cumpãrat din import 60.000 tone de cãrbune, avem o nouã procedurã de cumpãrare cãrbune la începutul lunii noiembrie, în data de 2 noiembrie, dar neavând sursele financiare sã garantãm acest contract încercãm sã facem un contract flexibil, astfel încât acest contract sã se desfãºoare pe bazã de comenzi, în funcþie de posibilitãþile financiare sã
nu antamãm niºte costuri cu garanþii mari, sã plãtim stocãri de importuri dacã nu reuºim sã cumpãrãm cãrbune. Vom depinde foarte mult de piaþa de energie, dacã preþurile vor fi bune, vom cumpãra mai mult cãrbune ºi vom ieºi pe piaþã cu mai multã energie”, a spus Viorel Stancu, în cadrul audierilor comisiei de anchetã a ANRE. CEH primeºte mai puþin cãrbune ºi de la Societatea NAþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, iar accidentul de muncã de la mina Lupeni a redus producþia de la CEH. “Pentru anul acesta avem, din nou, prin Hotãrâre de Guvern un stoc de asigurat de 172.000 de tone, sun-
tem la mai mult de jumãtate din acest stoc. Funcþionãm la minimul tehnic necesar, respectiv numai cu o jumãtate de grup la termocentrala Mintia pentru a asigura cãldura ºi apa caldã în municipiul Deva. O sã pornim CAF-ul de la Paroºeni, începând cu 1 noiembrie, pentru asigurarea energiei termice în Valea Jiului ºi din pãcate producþia este în continuu regres atât la CEH cât ºi la SNIMVJ, care la 31 decembrie 2017 îºi înceteazã total activitatea de producþie. În luna ianuarie au reuºit sã ne dea o medie zilnicã de peste 1000 de tone, iar de la jumãtatea anului încoace producþia dumnealor a scãzut la sub 500 tone/zi. Am
întâmpinat ºi noi dificultãþi ºi o capacitate de producþie pe care o punem în funcþiune la mina Lupeni ne-a afectat ºi nouã producþia cu 15%. O vom repune în funcþie pânã în luna decembrie”, a mai spus sursa citatã. În ultimii doi ani, Complexul Energetic Hunedoara a funcþionat, exclusiv, cu cãrbune autohton. Pentru anul acesta, conducerea CEH sperã sã aibã stocul de cãrbune asigurat în proporþie de 80%. “Anul trecut nu am avut stocul asigurat, iar anul acesta o sã îl avem în proporþie de 75-80% sigur în depozite, iar restul cantitãþii sperãm sã o avem contractatã pentru cã nu avem sursele financiare ºi se
Ministrul Energiei “forþeazã” mâna inspectorilor ITM
A
ncheta ITM în privinþa accidentului de la mina Lupeni nu poate fi terminatã pânã la data de 30 noiembrie. Dupã accidentul de luni de la mina Uricani, accident în care ºi-a pierdut viaþa un mâner, ministrul a spus cã ITM are termen sã prezinte raportul accidentului de la mina Lupeni pânã în data de 30 noiembrie.
Numai cã analiza este una complexã, aceasta neputând fi realizatã la “foc automat”, aºa cum vrea ministrul. “Fac precizarea cã ancheta pe care am promis-o dupã
tragedia de la mina Lupeni, în paralel cu cea a ITM, a fost deja finalizatã. Vom prezenta concluziile acesteia dupã ce ITM îºi va încheia propria anchetã. Termenul avansat de ITM pentru prezentarea concluziilor este 30 noiembrie”, a spus la Uricani, Toma Petcu, ministrul Energiei. ITM aºteaptã raportul Universitãþii Petroºani pentru a putea continua anchetã de la mina Lupeni. “Nu ne poate obliga niciun ministru din lume sã încãlcãm legea. Erau 15 zile lucrãtoare care se decaleazã cu termenul pânã ne vine raportul pe care l-am solicitat, în speþã de la Universitatea din Petroºani. Acolo sunt implicate patru catedre, inclusiv cea de dinamica
rocilor, de rezistenþa materialelor, de geologie. Fiecare îºi face partea ºi vor prezenta un raport comun. În funcþie de asta noi continuãm cu cercetarea. Noi plecãm de la raportul lor ºi continuãm dacã e nevoie sã completãm cu alte declaraþii”, a declarat Sorin Istrate, purtãtor de cuvânt al ITM Hunedoara. Mai mult, ministrul a mai precizat cã ancheta internã în cazul accidentului de la mina Lupeni a fost finalizatã. Asta dupã ce cu douã zile în urmã, declara la Târgu Jiu, cã o astfel de anchetã încã nici nu a fost demaratã. “O informare scurtã au fãcut, am stabilit ca în baza informãrii sã creãm o comisie, dar vreau sã creez aceastã
desfãºoarã pe bazã de comenzi aprovizionarea în funcþie de cererea de energie de pe piaþã ºi de modul nostru de funcþionare”, a mai spus Viorel Stancu. În anii trecuþi,
comisie dupã ce se finalizeazã ºi se înainteazã raportul ITM. Dacã aº trimite eu o comisie de la minister care sã înceapã sã punã întrebãri în acelaºi timp ºi eventual sã avem ºi rãspunsuri în acelaºi timp cu ancheta pe care ar avea-o ITM, s-ar putea interpreta ºi de ITM ºi de cãtre Parchet cã vrem într-un fel sã influenþãm sau sã ducem ancheta lor într-o direcþie. Aºteptãm sã comunice raportul ITM-ul cãtre Parchet, dupã aceea
Complexul Energetic Hunedoara a mai importat cãrbune. Au existat suspiciuni de comiterea unor infracþiuni de naturã penalã legat de aceste contracte de import. Monika BACIU
vom declanºa ºi noi propria noastrã anchetã. Am cerut Consiliului de Administraþie al complexului ºi conducerii sã aibã o întâlnire de analizã, sã vadã dacã au fost unele lucruri care au putea fi prevenite, de ce nu s-au prevenit, sã se ia acele mãsuri de îndreptare”, a spus ministrul Energiei, sâmbãtã la Târgu Jiu. În cazul accidentului de muncã de la mina Lupeni ancheta este una complexã. Monika BACIU
4 Actualitate
AFACEREA “TERENURILE” DE LA CEH, PREJUDICII DE MILIOANE
A
ni la rând s-a vorbit de mafia de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Societatea a fost devalizatã, economia naþionalã subminatã. Acum, un raport al Curþii de Conturi vine sã prezinte cum bugetul Complexului Energetic Hunedoara a fost devalizat, în mod constant.
Bani delapidaþi ºi nereguli Raportul Curþii de Conturi aratã cum exproprierile de terenuri au cauzat un prejudiciu de aproape 100.000 de lei Complexului Energetic Hunedoara. Mai mult, inspectorii financiari au constatat cã unitãþile miniere nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate. “În urma verificãrii modului în care s-au desfãºurat în anul 2013, operaþiunile ºi procedurile de inventariere a elementelor de active reprezentând categoria de imobilizãri corporare înregistrate în cont 2011 – terenuri, s-a constatat cã comisiile de inventariere ce
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Noiembrie 2017
au desfãºurat aceste proceduri în cadrul unitãþilor din componenþa sucursale – Divizia Minierã Valea Jiului, nu au respectat unele din prevederile actelor normative ce reglementeazã aceastã activitate. Astfel s-a constatat cã o parte din subunitãþile sucursalei – Divizia Minierã Valea Jiului, nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le deþin ºi le au înregistrate în evidenþele tehnic-operative. În acest sens nominalizãm Exploatarea Minierã Lupeni, Exploatarea minierã Livezeni ºi Preparaþia Cãrbunelui Valea Jiului. S-a constatat cã de asemenea EM Lonea, EM Vulcan ºi Preparaþia Cãrbunelui VJ deþin terenuri neevaluate sau reevaluate, fiind astfel nerespectate prevederile legale în domeniu”, aratã raportul Curþii de Conturi.
O altã “afacere” cu terenuri – pagubã de aproape 10 milioane O altã problemã identificatã de raportorii financiari este cea legatã de terenurile pe care se aflã construcþiile CEH. Aici valoarea prejudiciului a fost stabilitã la suma de 9.607.072 lei, iar CEH plãteºte impozite mai mici administraþiilor locale. “Suma valorilor terenurilor neevaluate ºi neevidenþiate în contabilitatea unitãþii a determinat stabilirea eronatã a datelor de bilanþ raportate prin situaþiile financiare, atât la nivelul Sucursalei Divizia Minierã Valea Jiului cât ºi la
nivelul Complexului Energetic Hunedoara, la sfârºitul anului financiar 2013 (…) Prin lipsa documentelor privind atestarea dreptului de proprietate pentru unele imobile de natura terenurilor aflate în posesia unor sucursale ale Complexului Energetic Hunedoara, patrimonial unitãþii nu poate fi certificate în mod exact ºi corect, iar evidenþa contabilã existentã în prezent nu reflectã realitatea. Prin neevaluarea sau nereevaluarea terenurilor în ultimii 3 ani, unitatea declarã, calculeazã, evidenþiazã în contabilitate ºi plãteºte cãtre administraþiile locale, impozitul pe teren în cuantum mai mic decât cel
datorat”, mai aratã raportul. Aceeaºi problemã cu terenurile se înregistreazã ºi la SE Mintia, terenuri care au fost expropriate pentru construirea autostrãzii Lugoj-Deva. “Din verificãrile efectuate a rezultat cã Sucursala Electrocentrale Deva nu a înregistrat pânã la data prezentului control, în evidenþele tehnic operative ºi în contabilitate modificãrile de patrimoniu produse prin efectele de expropriere a unor suprafeþe de teren din domeniul privat al acestei unitãþi, în interesul public al lucrãrilor pentru autostrada Lugoj-Deva. Exproprierea s-a fãcut în baza prevederilor HGR nr. 844/2012 pentru modificarea ºi completarea HGR nr. 1232/2010 privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã “Autostrada Lugoj Deva”. Terenurile expropriate au fost nominalizate în anexa HCL nr. 844/2012 (…) La aceste poziþii sunt nominalizate atât cele 4 suprafeþe de teren trecute în proprietatea CNADNR SA, la categoria de folosinþã a terenurilor expropriate,
suprafeþele acestor terenuri, precum ºi valoarea stabilitã prin HGR nr. 255/2010. Cu toate cã CNADNR a emis cele 4 hotãrâri de stabilire a despãgubirilor cu data de 05.03.2013 (…) pe care le-a comunicat în scris Complexului Energetic, pânã la data prezentului control, AGA din cadrul unitãþii nu a emis o hotãrâre de acceptare a sumelor de bani stabiliþi prin lege cu titlu de despãgubire ºi nu a încasat suma deºi aceasta se aflã consemnate la dispoziþia societãþii la CEC de la data de 05.08.2013 ºi nu a demarat acþiune în instanþã judecãtoreascã prin care sã îºi exprime nemulþumirea pentru cuantumul de despãgubiri stabilit prin HGR nr. 844/2012”, aratã raportul Curþii de Conturi. “Valoarea totalã estimatã a abaterii este în sumã de 98.019,14 lei (…) ºi reprezintã valoarea terenurilor expropriate în baza HGR nr. 844/2012 ºi neînregistrate în evidenþa contabilã ca ºi venituri”, aratã raportul Curþii de Conturi. Aflaþi în ediþiile viitoare ºi ce alte nereguli au descoperit inspectorii Curþii de Conturi la Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU
Ministrul Petcu a dat lãmuriri ce mine se deschid remierul Mihai Tudose a afirmat, în scurta vizitã P la Petroºani, cã vrea sã facã mineritul viabil ºi cã va deschide, sau redeschide unitãþi miniere. Afirmaþia a fost, însã, nuanþatã de ministrul Energiei, care a precizat, mai exact, ce ar putea sã însemne asta.
„Putem sã rentabilizãm ºi sã accelerãm procesul de exploatare, în minele care sunt viabile economic ºi care au o rentabilitate mult mai bunã decât celelalte. Aici trebuie sã ne uitãm ºi la raþiunea economicã”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei, care a venit la mina Uricani. De altfel, ministrul Toma Petcu a venit cu soluþia potrivit cãreia se va face un studiu pe fiecare unitate minierã ºi acesta va da mãsura rentabilitãþii mineritului de huilã. Ministrul nu a precizat, însã, cine va face acest studiu. „A fost o afirmaþie ºi a premierului, cã ne dorim dezvoltarea mineritului, dar aceasta
trebuie sã se facã în mod profesionist ºi pe baza unor studii care sã ne arate ce potenþial avem, în funcþie de fiecare carierã, de zonã de exploatare ºi de tipul activitãþii. Instituþii specializate ne vor spune care va fi strategia, pornind de la siguranþã ºi securitate, pânã la nivelul de eficienþã economicã, predictibilitate, termene. Toate vor fi fãcute în baza unui studiu, ce va dura nu sãptãmâni, dar îl estimãm realizabil în câteva luni, care sã ne prezinte ºi vulnerabilitãþi ºi perspective”, a completat ministrul. Universitatea din Petroºani, prin specialiºtii sãi în geologie, are studii care aratã care sunt zãcãmintele ºi unde sunt ele poziþionate. Toate s-au fãcut prin prospecþiuni miniere, care arãtau prin 2013-2014 cã, în perimetrele miniere active (Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan Paroºeni, Lupeni, Uricani) erau imobilizate 94 mil. tone huilã ca "rezerve dovedite", însã, ministrul Toma Petcu nu a precizat dacã li se va cere ºi lor pãrerea. Potrivit specialiºtilor de la catedra de Geologie a Universitãþii din
Petroºani (vezi lucrarea http://www.igr.ro/pdfs/RJMDvol8 7_2014_nr1.pdf, pag 41), rezervele de cãrbuni erau estimate, în anul 2013, la 455.732 milioane de tone în perimetrele Lonea Pilier, Petrila Sud, Dâlja, Aninoasa, Valea de Brazi, Câmpul lui Neag, 240.699 milioane de tone se regãsesc la minele pe închidere Petrila, Paroºeni ºi Uricani ºi 361.119 milioane de tone la minele Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Diana MITRACHE
Viorel Stancu: „Am profitat ºi am cerut maximul de preþ pe care îl puteam cere” oncedii medicale, situaþie financiarã dificilã, starea precarã a unitãþilor miniere, C închiderea unitãþilor miniere ºi lipsa stocurilor de cãrbune. Sunt doar câteva din dificultãþile cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. sãptãmâna trecutã, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a fost audiatã în comisia de anchetã a ANRE. Viorel Stancu, directorul general al CEH i-a fãcut lui Iulian Iancu, preºedintele comisiei de anchetã, o radiografie a societãþii. “Suntem într-o situaþie financiarã ºi economicã extrem de dificilã. La finele anului 2015, în data de 28 decembrie, Consiliul de administraþie a hotãrât intrarea în insolvenþã, am depus cerere de intrare în insolvenþã în data de 29 decembrie 2015 ºi am intrat în insolvenþã în data de 7 ianuarie 2016. Pe fondul unor acþiuni în instanþã, deºi nu ne-am redresat economic, am ieºit din insolvenþã în mai 2016, am reintrat în iunie 2016, am ieºit, din nou din insolvenþã în noiembrie 2016. Perioade extrem de complicate pentru Complexul Energetic Hunedoara având în vedere executãrile silite pe conturile societãþii. Mai suntem în viaþã pentru cã s-a gãsit o reglementare în Legea 85 prin care judecãtorul sindic poate dispune suspendarea executãrilor silite pânã la judecarea procesului. În momentul de faþã sunt douã cereri de insolvenþã, o cerere de insolvenþã a noastrã, a CEH, ºi o cerere de insolvenþã a creditorilor, ambele suspendate, fiind pe rol un recurs al unui
sindicat din Valea Jiului, la Înalta Curte cu termen de judecatã 16 ianuarie 2018”, a spus în prezentarea sa Viorel Stancu, directorul general al CEH. CEH are sume de bani blocate în conturi din cauza executãrilor silite. Asta i-a asigurat societãþii supravieþuirea în aceastã perioadã. “În perioada aceasta avem niºte sume de bani blocate în conturi, de executorii judecãtoreºti, dar nu ne-au mai fost executate conturile, aºa cã am putut supravieþui. Conform hotãrârii de Guvern pentru trecerea iernii 2016-2017, Complexul Energetic
Hunedoara trebuia sã aibã un stoc de 160.000 de tone de cãrbune. Nu s-a mai ajuns la contractarea acestei cantitãþi care nu putea fi acoperitã din producþia internã, prin hotãrârea administratorului special ºi a administratorului judiciar care era în acea perioadã ºi s-a suplimentat timpul de lucru al minerilor din Valea Jiului la maximul posibil admis de Codul Muncii ºi s-au asigurat stocuri care au dus la trecerea iernii cu mari greutãþi ºi spre deosebire de colegii de la Oltenia, având în vedere situaþia noastrã financiarã am profitat de momentul respectiv ºi
am cerut maximul de preþ pe care îl puteam cere. La noi stocurile erau în anumite momente, de pe o zi pe alta. Nu am reuºit sã cumpãrãm din altã sursã cãrbune, numai din producþie internã. Mineritul este în declin, faþã de acum câþiva ani de zile, suntem 10% din minerii care eram acum câþiva ani de zile, minele sunt pe program de închidere, nu au fost bani pentru absolut nicio investiþie majorã în ultimii 10-12 ani de zile, utilaje extrem de îmbãtrânite la limita de a le þine în funcþiune, cu probleme majore, cu personal îmbãtrânit, media de vârstã a minerilor din Valea Jiului este de 43 de ani, majoritatea având peste 20 de ani de activitate subteranã, cu probleme grave de sãnãtate. Într-o societate normalã, media concediilor medicale se situeazã sub 2%, la noi este peste 10%, problemele de sãnãtate provenind de la microclimatul din subteran care este nociv pentru sãnãtatea minerilor. Neavând o nouã generaþie care sã vinã sã preia, îþi
Stancu rãmâne director la CEH C onsiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a decis reînnoirea mandatului lui Viorel Stancu, în fruntea societãþii energetice. Mandatul lui Stancu expira în data de 2 noiembrie, astfel cã CA-ul a decis reînnoirea acestuia. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara va fi condus în urmãtoarele patru luni. În plus, consiliul de administraþie a decis ºi majorarea remuneraþiei lui
Viorel Stancu, undeva la 19.000 de lei. Viorel Stancu a fost numit director general al CEH în data de 2 mai, pe o perioadã de patru luni. În luna august, CA-ul a mai prelungit cu douã luni mandatul
de management. Stancu a mai ocupat funcþia de director în perioada 29 decembrie 2015-22 februarie 2016 ºi 21 iulie 2015-23 septembrie 2015. Monika BACIU
desfãºori activitatea tot mai greu”, a mai spus Stancu. În iarna anului trecut, când preþurile pe piaþa de energie au explodat, Complexul Energetic Hunedoara a vândut energie la preþ maxim. „Au fost momente când am vândut pe piaþa de echilibrare ºi am fost solicitaþi de DEN. Au fost preþuri ºi de 600 de lei în unele zile, cam acesta a fost preþul maxim, de 700 lei, pe piaþa de echilibrare. Am vândut întotdeauna pe PZU la preþul de închidere a pieþei o cantitate minimã astfel încât sã asigurãm energia termicã în Petroºani
ºi Deva, iar în rest am rãspuns solicitãrii Dispecerului Naþional, am funcþionat cu douã grupuri la Mintia ºi cu grupul de la Paroºeni, pe perioade de circa o sãptãmânã - o sãptãmânã jumãtate, în luna ianuarie. Apoi am mers cu un singur cazan pentru refacerea stocurilor, am încercat sã nu rãmânem fãrã combustibil. Din august am vândut cu un preþ de 350-400 lei, pe piaþa de echilibrare, pe perioade scurte, de câteva zile. Am pornit cel de-al doilea cazan de la grupul care funcþiona”, Isai Mihai - ºef serviciu ofertare CEH. Monika BACIU
4 Actualitate
AFACEREA “TERENURILE” DE LA CEH, PREJUDICII DE MILIOANE
A
ni la rând s-a vorbit de mafia de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Societatea a fost devalizatã, economia naþionalã subminatã. Acum, un raport al Curþii de Conturi vine sã prezinte cum bugetul Complexului Energetic Hunedoara a fost devalizat, în mod constant.
Bani delapidaþi ºi nereguli Raportul Curþii de Conturi aratã cum exproprierile de terenuri au cauzat un prejudiciu de aproape 100.000 de lei Complexului Energetic Hunedoara. Mai mult, inspectorii financiari au constatat cã unitãþile miniere nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate. “În urma verificãrii modului în care s-au desfãºurat în anul 2013, operaþiunile ºi procedurile de inventariere a elementelor de active reprezentând categoria de imobilizãri corporare înregistrate în cont 2011 – terenuri, s-a constatat cã comisiile de inventariere ce
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Noiembrie 2017
au desfãºurat aceste proceduri în cadrul unitãþilor din componenþa sucursale – Divizia Minierã Valea Jiului, nu au respectat unele din prevederile actelor normative ce reglementeazã aceastã activitate. Astfel s-a constatat cã o parte din subunitãþile sucursalei – Divizia Minierã Valea Jiului, nu posedã documente de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le deþin ºi le au înregistrate în evidenþele tehnic-operative. În acest sens nominalizãm Exploatarea Minierã Lupeni, Exploatarea minierã Livezeni ºi Preparaþia Cãrbunelui Valea Jiului. S-a constatat cã de asemenea EM Lonea, EM Vulcan ºi Preparaþia Cãrbunelui VJ deþin terenuri neevaluate sau reevaluate, fiind astfel nerespectate prevederile legale în domeniu”, aratã raportul Curþii de Conturi.
O altã “afacere” cu terenuri – pagubã de aproape 10 milioane O altã problemã identificatã de raportorii financiari este cea legatã de terenurile pe care se aflã construcþiile CEH. Aici valoarea prejudiciului a fost stabilitã la suma de 9.607.072 lei, iar CEH plãteºte impozite mai mici administraþiilor locale. “Suma valorilor terenurilor neevaluate ºi neevidenþiate în contabilitatea unitãþii a determinat stabilirea eronatã a datelor de bilanþ raportate prin situaþiile financiare, atât la nivelul Sucursalei Divizia Minierã Valea Jiului cât ºi la
nivelul Complexului Energetic Hunedoara, la sfârºitul anului financiar 2013 (…) Prin lipsa documentelor privind atestarea dreptului de proprietate pentru unele imobile de natura terenurilor aflate în posesia unor sucursale ale Complexului Energetic Hunedoara, patrimonial unitãþii nu poate fi certificate în mod exact ºi corect, iar evidenþa contabilã existentã în prezent nu reflectã realitatea. Prin neevaluarea sau nereevaluarea terenurilor în ultimii 3 ani, unitatea declarã, calculeazã, evidenþiazã în contabilitate ºi plãteºte cãtre administraþiile locale, impozitul pe teren în cuantum mai mic decât cel
datorat”, mai aratã raportul. Aceeaºi problemã cu terenurile se înregistreazã ºi la SE Mintia, terenuri care au fost expropriate pentru construirea autostrãzii Lugoj-Deva. “Din verificãrile efectuate a rezultat cã Sucursala Electrocentrale Deva nu a înregistrat pânã la data prezentului control, în evidenþele tehnic operative ºi în contabilitate modificãrile de patrimoniu produse prin efectele de expropriere a unor suprafeþe de teren din domeniul privat al acestei unitãþi, în interesul public al lucrãrilor pentru autostrada Lugoj-Deva. Exproprierea s-a fãcut în baza prevederilor HGR nr. 844/2012 pentru modificarea ºi completarea HGR nr. 1232/2010 privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã “Autostrada Lugoj Deva”. Terenurile expropriate au fost nominalizate în anexa HCL nr. 844/2012 (…) La aceste poziþii sunt nominalizate atât cele 4 suprafeþe de teren trecute în proprietatea CNADNR SA, la categoria de folosinþã a terenurilor expropriate,
suprafeþele acestor terenuri, precum ºi valoarea stabilitã prin HGR nr. 255/2010. Cu toate cã CNADNR a emis cele 4 hotãrâri de stabilire a despãgubirilor cu data de 05.03.2013 (…) pe care le-a comunicat în scris Complexului Energetic, pânã la data prezentului control, AGA din cadrul unitãþii nu a emis o hotãrâre de acceptare a sumelor de bani stabiliþi prin lege cu titlu de despãgubire ºi nu a încasat suma deºi aceasta se aflã consemnate la dispoziþia societãþii la CEC de la data de 05.08.2013 ºi nu a demarat acþiune în instanþã judecãtoreascã prin care sã îºi exprime nemulþumirea pentru cuantumul de despãgubiri stabilit prin HGR nr. 844/2012”, aratã raportul Curþii de Conturi. “Valoarea totalã estimatã a abaterii este în sumã de 98.019,14 lei (…) ºi reprezintã valoarea terenurilor expropriate în baza HGR nr. 844/2012 ºi neînregistrate în evidenþa contabilã ca ºi venituri”, aratã raportul Curþii de Conturi. Aflaþi în ediþiile viitoare ºi ce alte nereguli au descoperit inspectorii Curþii de Conturi la Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU
Ministrul Petcu a dat lãmuriri ce mine se deschid remierul Mihai Tudose a afirmat, în scurta vizitã P la Petroºani, cã vrea sã facã mineritul viabil ºi cã va deschide, sau redeschide unitãþi miniere. Afirmaþia a fost, însã, nuanþatã de ministrul Energiei, care a precizat, mai exact, ce ar putea sã însemne asta.
„Putem sã rentabilizãm ºi sã accelerãm procesul de exploatare, în minele care sunt viabile economic ºi care au o rentabilitate mult mai bunã decât celelalte. Aici trebuie sã ne uitãm ºi la raþiunea economicã”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei, care a venit la mina Uricani. De altfel, ministrul Toma Petcu a venit cu soluþia potrivit cãreia se va face un studiu pe fiecare unitate minierã ºi acesta va da mãsura rentabilitãþii mineritului de huilã. Ministrul nu a precizat, însã, cine va face acest studiu. „A fost o afirmaþie ºi a premierului, cã ne dorim dezvoltarea mineritului, dar aceasta
trebuie sã se facã în mod profesionist ºi pe baza unor studii care sã ne arate ce potenþial avem, în funcþie de fiecare carierã, de zonã de exploatare ºi de tipul activitãþii. Instituþii specializate ne vor spune care va fi strategia, pornind de la siguranþã ºi securitate, pânã la nivelul de eficienþã economicã, predictibilitate, termene. Toate vor fi fãcute în baza unui studiu, ce va dura nu sãptãmâni, dar îl estimãm realizabil în câteva luni, care sã ne prezinte ºi vulnerabilitãþi ºi perspective”, a completat ministrul. Universitatea din Petroºani, prin specialiºtii sãi în geologie, are studii care aratã care sunt zãcãmintele ºi unde sunt ele poziþionate. Toate s-au fãcut prin prospecþiuni miniere, care arãtau prin 2013-2014 cã, în perimetrele miniere active (Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan Paroºeni, Lupeni, Uricani) erau imobilizate 94 mil. tone huilã ca "rezerve dovedite", însã, ministrul Toma Petcu nu a precizat dacã li se va cere ºi lor pãrerea. Potrivit specialiºtilor de la catedra de Geologie a Universitãþii din
Petroºani (vezi lucrarea http://www.igr.ro/pdfs/RJMDvol8 7_2014_nr1.pdf, pag 41), rezervele de cãrbuni erau estimate, în anul 2013, la 455.732 milioane de tone în perimetrele Lonea Pilier, Petrila Sud, Dâlja, Aninoasa, Valea de Brazi, Câmpul lui Neag, 240.699 milioane de tone se regãsesc la minele pe închidere Petrila, Paroºeni ºi Uricani ºi 361.119 milioane de tone la minele Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Diana MITRACHE
Viorel Stancu: „Am profitat ºi am cerut maximul de preþ pe care îl puteam cere” oncedii medicale, situaþie financiarã dificilã, starea precarã a unitãþilor miniere, C închiderea unitãþilor miniere ºi lipsa stocurilor de cãrbune. Sunt doar câteva din dificultãþile cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. sãptãmâna trecutã, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a fost audiatã în comisia de anchetã a ANRE. Viorel Stancu, directorul general al CEH i-a fãcut lui Iulian Iancu, preºedintele comisiei de anchetã, o radiografie a societãþii. “Suntem într-o situaþie financiarã ºi economicã extrem de dificilã. La finele anului 2015, în data de 28 decembrie, Consiliul de administraþie a hotãrât intrarea în insolvenþã, am depus cerere de intrare în insolvenþã în data de 29 decembrie 2015 ºi am intrat în insolvenþã în data de 7 ianuarie 2016. Pe fondul unor acþiuni în instanþã, deºi nu ne-am redresat economic, am ieºit din insolvenþã în mai 2016, am reintrat în iunie 2016, am ieºit, din nou din insolvenþã în noiembrie 2016. Perioade extrem de complicate pentru Complexul Energetic Hunedoara având în vedere executãrile silite pe conturile societãþii. Mai suntem în viaþã pentru cã s-a gãsit o reglementare în Legea 85 prin care judecãtorul sindic poate dispune suspendarea executãrilor silite pânã la judecarea procesului. În momentul de faþã sunt douã cereri de insolvenþã, o cerere de insolvenþã a noastrã, a CEH, ºi o cerere de insolvenþã a creditorilor, ambele suspendate, fiind pe rol un recurs al unui
sindicat din Valea Jiului, la Înalta Curte cu termen de judecatã 16 ianuarie 2018”, a spus în prezentarea sa Viorel Stancu, directorul general al CEH. CEH are sume de bani blocate în conturi din cauza executãrilor silite. Asta i-a asigurat societãþii supravieþuirea în aceastã perioadã. “În perioada aceasta avem niºte sume de bani blocate în conturi, de executorii judecãtoreºti, dar nu ne-au mai fost executate conturile, aºa cã am putut supravieþui. Conform hotãrârii de Guvern pentru trecerea iernii 2016-2017, Complexul Energetic
Hunedoara trebuia sã aibã un stoc de 160.000 de tone de cãrbune. Nu s-a mai ajuns la contractarea acestei cantitãþi care nu putea fi acoperitã din producþia internã, prin hotãrârea administratorului special ºi a administratorului judiciar care era în acea perioadã ºi s-a suplimentat timpul de lucru al minerilor din Valea Jiului la maximul posibil admis de Codul Muncii ºi s-au asigurat stocuri care au dus la trecerea iernii cu mari greutãþi ºi spre deosebire de colegii de la Oltenia, având în vedere situaþia noastrã financiarã am profitat de momentul respectiv ºi
am cerut maximul de preþ pe care îl puteam cere. La noi stocurile erau în anumite momente, de pe o zi pe alta. Nu am reuºit sã cumpãrãm din altã sursã cãrbune, numai din producþie internã. Mineritul este în declin, faþã de acum câþiva ani de zile, suntem 10% din minerii care eram acum câþiva ani de zile, minele sunt pe program de închidere, nu au fost bani pentru absolut nicio investiþie majorã în ultimii 10-12 ani de zile, utilaje extrem de îmbãtrânite la limita de a le þine în funcþiune, cu probleme majore, cu personal îmbãtrânit, media de vârstã a minerilor din Valea Jiului este de 43 de ani, majoritatea având peste 20 de ani de activitate subteranã, cu probleme grave de sãnãtate. Într-o societate normalã, media concediilor medicale se situeazã sub 2%, la noi este peste 10%, problemele de sãnãtate provenind de la microclimatul din subteran care este nociv pentru sãnãtatea minerilor. Neavând o nouã generaþie care sã vinã sã preia, îþi
Stancu rãmâne director la CEH C onsiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara a decis reînnoirea mandatului lui Viorel Stancu, în fruntea societãþii energetice. Mandatul lui Stancu expira în data de 2 noiembrie, astfel cã CA-ul a decis reînnoirea acestuia. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara va fi condus în urmãtoarele patru luni. În plus, consiliul de administraþie a decis ºi majorarea remuneraþiei lui
Viorel Stancu, undeva la 19.000 de lei. Viorel Stancu a fost numit director general al CEH în data de 2 mai, pe o perioadã de patru luni. În luna august, CA-ul a mai prelungit cu douã luni mandatul
de management. Stancu a mai ocupat funcþia de director în perioada 29 decembrie 2015-22 februarie 2016 ºi 21 iulie 2015-23 septembrie 2015. Monika BACIU
desfãºori activitatea tot mai greu”, a mai spus Stancu. În iarna anului trecut, când preþurile pe piaþa de energie au explodat, Complexul Energetic Hunedoara a vândut energie la preþ maxim. „Au fost momente când am vândut pe piaþa de echilibrare ºi am fost solicitaþi de DEN. Au fost preþuri ºi de 600 de lei în unele zile, cam acesta a fost preþul maxim, de 700 lei, pe piaþa de echilibrare. Am vândut întotdeauna pe PZU la preþul de închidere a pieþei o cantitate minimã astfel încât sã asigurãm energia termicã în Petroºani
ºi Deva, iar în rest am rãspuns solicitãrii Dispecerului Naþional, am funcþionat cu douã grupuri la Mintia ºi cu grupul de la Paroºeni, pe perioade de circa o sãptãmânã - o sãptãmânã jumãtate, în luna ianuarie. Apoi am mers cu un singur cazan pentru refacerea stocurilor, am încercat sã nu rãmânem fãrã combustibil. Din august am vândut cu un preþ de 350-400 lei, pe piaþa de echilibrare, pe perioade scurte, de câteva zile. Am pornit cel de-al doilea cazan de la grupul care funcþiona”, Isai Mihai - ºef serviciu ofertare CEH. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Noiembrie 2017
Cãldura porneºte de miercuri, dar o simþim abia vineri omplexul Energetic C Hunedoara porneºte alimentarea
cu energie termicã a punctelor termice din Petroºani încã de miercuri, însã, potrivit celor de la Societatea de Termoficare din Petroºani, acolo unde mai sunt abonaþi aproximativ 2.200 de oameni, aceasta se va simþi în case abia de vineri. Instalaþia dureazã pânã va fi amorsatã, deºi punctele termice sunt pregãtite ºi pot oricând sã preia agentul termic de la Paroºeni. „În mod normal, începând cu data de 1 noiembrie, urmeazã
sã furnizãm agent termic abonaþilor din sistemul de termoficare. În momentul de faþã sunt 2.295 de apartamente branºate. Avem 179 de agenþi economici ºi 19 instituþii publice, dar abonaþii trebuie sã ºtie cã, în urma convenþiei semnate cu cei de la CEH, dacã doar de marþi au pornit
cazanele, probabil cã vineri abia vor fi parametrii corespunzãtori”, a spus Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare Petroºani, care a spus cã toate punctele termice sunt pregãtite sã preia agentul de la Paroºeni. Complexul Energetic Hunedoara a avut mai multe runde de întâlniri
cu societatea de termoficare ºi le-a pus în vedere celor din Petroºani sã se asigure cã populaþia va plãti pentru acest serviciu. Nu de alta, dar preþul nu a crescut, iar datoriile
sunt mari, rãmase de anul trecut. „Deocamdatã, costul a rãmas acelaºi, preþul la Giga Caloria pentru populaþie este 165,37 de lei. Anul trecut, cei de la Paroºeni au facturat în jur de 4,770 milioane de lei, iar noi am achitat cam 3 milioane de lei, diferenþa reprezentând sumele neachitate”, a mai adãugat directorul societãþii de termoficare din Petroºani, Ovidiu Munteanu. Executorii judecãto-
LUMINAÞIA umple azi Înscrierile în structurile MAI cimitirele au debutat în forþã C
Î
n doar trei zile de când au început înscrierile pentru admiterea în ºcolile de poliþie ale MAI, în judeþul Hunedoara peste 30 de tineri au depus cereri la sediul IPJ Hunedoara în vederea participãrii la concursul de admitere pe unul dintre locurile ºcolilor de agenþi de poliþie.
Pânã pe 5 decembrie, I.P.J. Hunedoara organizeazã recrutãri ale viitorilor poliþiºti, în vederea ºcolarizãrii în instituþiile de învãþãmânt ale M.A.I. În perioada 13 – 21 ianuarie 2018, instituþiile de învãþãmânt postliceal ale M.A.I. vor organiza concurs de admitere pentru o nouã promoþie de elevi. Durata studiilor, de aceastã datã, este de 1 an. “Pentru o carierã în Poliþie, tinerii interesaþi pot candida pe 1.300 de locuri (dintre care 16 locuri speciale pentru rromi ºi 10 pentru minoritãþi) la ªcoala de Agenþi de Poliþie „Vasile Lascãr” Câmpina ºi pe 300 de locuri (dintre care 6 sunt locuri speciale pentru rromi ºi 3 pentru minoritãþi), la ªcoala de Agenþi de Poliþie „Septimiu Mureºan” din Cluj-Napoca. De asemenea, pot opta ºi pentru unul dintre cele 280 de locuri de agenþi de poliþie de frontierã (dintre care 5 locuri speciale
pentru rromi ºi 3 pentru minoritãþi) de la ªcoala de Pregãtire a Agenþilor Poliþiei de Frontierã „Avram Iancu” din Oradea”, a declarat Bogdan Niþu Locurile la instituþiile de învãþãmânt postliceale ale M.A.I. sunt comune pentru femei ºi bãrbaþi, în sesiunea ianuarie 2018. Pânã pe data de 5 decembrie, toþi cei interesaþi pot depune dosarele de concurs la sediul inspectoratelor de poliþie judeþene sau la Poliþia Capitalei, în funcþie de reºedinþa sau domiciliul fiecãruia. În cazul celor care au domiciliul sau reºedinþa în judeþul Hunedoara, cererile de înscriere pentru concursul de admitere în instituþiile de învãþãmânt postliceal ale Ministerului Afacerilor Interne, se primesc, începând din data de 24.10.2017, de cãtre Serviciul Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, situat în municipiul Deva, str. Mihai Eminescu, nr. 130, în zilele lucrãtoare de marþi, miercuri ºi joi, în intervalul orar: 09:00 – 13:00. Pânã în momentul de faþã, în doar trei zile, peste 30 de tineri au depus cereri la sediul I.P.J. Hunedoara, în vederea participãrii la concursul de admitere pe unul dintre locurile ºcolilor de agenþi de poliþie. Informaþii suplimentare privind condiþiile pe care trebuie sã le îndepliniþi ºi actele care sunt necesare la înscriere se pot obþine la sediul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara – Serviciul Resurse Umane, situat în municipiul Deva, str. Mihai Eminescu, nr.130, judeþul Hunedoara, la telefon nr. 0254/206722 int. 20113, 20114, 20118, 20509, sau pe site-ul I.P.J. Hunedoara – https://hd.politiaromana.ro/, Secþiunea carierã, Admitere instituþii învãþãmânt.
elebratã doar în Ardeal, dupã un obicei catolic, Luminaþia este sãrbãtoarea care, la 1 noiembrie, aduce oamenii în cimitire. În Valea Jiului, toate aceste locuri de veci au fost amenajate ºi fiecare om, care are pe cineva în cimitir, a trecut pe acolo sã cureþe mormintele ºi sã le pregãteascã pentru acest eveniment. Luminaþia sau Ziua morþilor are vechi rãdãcini în tradiþia noastrã, la ortodocºi, chiar dacã în Valea Jiului, obiceiul este
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
reºti au de recuperat deja, de la cei care au pierdut în instanþã ºi trebuie sã îºi achite facturile, sume uriaºe, totalul datoriilor date spre executare fiind de 4,1 milioane de lei. Cert este cã reþeaua de termoficare este degradatã, iar ca sã o amorseze, celor de la Paroºeni le ia cel puþin 48 de ore, motiv pentru care populaþia va aºtepta pânã la finele sãptãmânii. Diana MITRACHE
preluat de la catolici, iar preoþii sunt în rândul enoriaºilor, la cimitire, pentru a pomeni morþii ºi de 1 noiembrie. „Ca datã, aceastã sãrbãtoare vine pe filierã catolicã. Biserica occidentalã a stabilit sã prãznuiascã Ziua Tuturor Sfinþilor pe 1 noiembrie. Era prãznuitã undeva în luna mai. Noi, de asemenea, avem Duminica Tuturor Sfinþilor, imediat dupã Rusalii. Atunci avem ºi cea mai importantã zi de pomenire a morþilor. De obicei, noi prãznuim sâmbãta morþii, cã e vorba de Sabat, ziua odihnei ºi aceastã zi este o zi în care noi Îl rugãm pe Dumnezeu sã-i odihneascã pe toþi cei care au trecut din lumea aceasta”, spun preoþii ortodocºi de la noi. Cimitirele se umplu la 1 noiembrie de credincioºi, dar nu lipsesc nici cerºetorii. Fiecare aduce ceva de pomanã, iar cei sãraci se bucurã de pachetele primite. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Noiembrie 2017
Acoperiºul zburat, locatarii cautã specialiºti L e-a zburat vântul acoperiºul, ºi nu o datã, ci de douã ori. Este vorba despre locatarii unui bloc din Vulcan, care duminicã s-au trezit din nou cu construcþia în stradã. Acoperiºul a fost sãltat de vântul puternic ºi purtat pe sus pânã peste blocul vecin, iar oamenii au rãmas, din nou, ca ºi anul trecut în noiembrie, cu blocul descoperit, în plinã iarnã. Asta le impune celor din Asociaþia de
Proprietari sã ia mãsuri ºi sã caute specialiºtii care pot sã se pronunþe, pentru cã ºi la a doua recepþie, lucrarea a fost declaratã ca fiind perfect executatã, iar oamenii din acel bloc nu mai ºtiu ce sã creadã.
„Suntem nevoiþi sã apelãm la pãrerea unor organe de specialitate. Nu au fost probleme constatate la modul de derulare al proiectului. Acum, sã vedem dacã nu sunt chestiuni mai de detaliu, de specialitate, referitoare la
proiectare ºi la construcþie. Vom organiza în zilele urmãtoare, adunarea generalã a asociaþiei de proprietari ºi o sã lucrãm pe contracte ferme. Oricum blocul trebuie reparat”, a spus Dorel ªchiopu, preºedintele
Poliþiºtii locali sunt în alertã S ute de cerºetori sunt aºteptaþi sã ia cu asalt cimitirele din Valea Jiului. La Petroºani, poliþiºtii locali au fost mobilizaþi pentru a preîntâmpina incidentele iar cerºetorii vor fi lãsaþi sã primeascã de pomanã în afara cimitirelor.
Încã de la primele ore ale dimineþii, la Petroºani sunt aºteptaþi sã soseascã sute de sãrmani din zona Gorjului, dar ºi din restul localitãþilor Vãii Jiului. Oamenii vin ca în fiecare an pentru pomana datã de localnici în ziua de 1 noiembrie. În Ardeal este un obicei ca în aceastã zi numitã ºi Ziua Morþilor sau Luminaþia, sã fie comemoraþi cei trecuþi în nefiinþã ºi sã se dea de
pomanã. Obiceiul catolic adoptat ºi de ortodocºi este þinut cu sfinþenie în toate localitãþile hunedorene. Numai cã, mulþi s-au sãturat sã fie deranjaþi când încercã sã se reculeagã la cãpãtâiul celor dragi ºi au cerut municipalitãþii Petroºani sã facã ordine. „Este creºtineºte sã dai de pomanã în aceastã zi ºi s-a luat decizia sã li se permitã sã stea la poarta cimitirului.
Oamenii s-au sãturat sã fie agasaþi din minut în minut, sã audã înjurãturi ºi cimitirul sã fie plin de gunoaie în urma lor. Cei care vor sã dea de pomanã o pot face la intrarea în cimitir, iar oamenii au fost mulþumiþi de acest lucru”, spun poliþiºtii. Astfel, pe parcursul zilei vor fi mai multe echipe de poliþiºti care vor asigura liniºtea în zona cimitirelor. Maximilian Gânju
cetãþenilor ºi îi asigur pe toþi cã se va derula legal ºi vom contacta toate instituþiile care se pot pronunþa în acest caz. E de datoria noastrã sã le spunem oamenilor exact ce s-a întâmplat, dar sunt chestiuni de specialitate, care ne depãºesc”, mai spune preºedintele asociaþiei. Proiectul a fost finalizat, în 2012 ºi garanþia a expirat în vara anului trecut, dar în noiembrie 2016, acoperiºul a zburat din nou. Atunci, locatarii au strâns 6.000 de lei ºi restul de bani l-a pus primãria, dar lucrarea a fost din nou prost efectuatã. Diana MITRACHE
Putem depune actele on-line pentru paºapoarte
C
ozile la ghiºeul de eliberare al paºapoartelor ar putea sã scadã, dupã ce instituþia Prefectului a anunþat azi cã actele pot fi depuse on-line. Potrivit unui comunicat remis presei, „Instituþia Prefectului – judeþul Hunedoara îi anunþã pe cetãþenii interesaþi cã începând cu data de 01.11.2017 este funcþionalã platforma de programare online pentru depunerea cererilor de eliberare a unui paºaport ºi la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
Asociaþiei de proprietari din care fac parte ºi locatarii acestui bloc. De fiecare datã când a fost reconstruit acoperiºul, s-a respectat proiectul fãcut de FRDS, finanþatorii lucrãrii, care au dat 165.000 de dolari, proiectul fiind finalizat prin 2012. Tocmai de aceea, locatarii au crezut cã lucrarea este bunã, iar acum le cer chiar ºi celor de la acest for, pãrerea. „Am luat legãtura cu cei de la FRDS ºi le-am cerut detalii despre proiect, referitoare la garanþie, la contribuþia de atunci a
Actualitate 7
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
ºi Evidenþa Paºapoartelor Simple Hunedoara”. La Petroºani, biroul funcþioneazã în fiecare zi de joi, dar aglomeraþia este foarte mare. Se stã la rând ore în ºir ºi sunt oameni care stau la coadã chiar de miercuri seara. Tocmai din acest motiv, mãsura vine sã micºoreze timpul petrecut în cadrul acestui birou, de fiecare cetãþean care solicitã acest act. Pentru realizarea programãrii, cetãþenii interesaþi pot accesa pagina de internet www.epasapoarte.ro. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Noiembrie 2017
Henþ cu mâna
CULORI, SIGLE ªI POVEªTI Dupã tot felul de nãzbâtii apãrute în ultimii zece ani pe tema culorilor, siglelor sau palmaresului, iatã cã istoria asta nebunã
merge mai departe. Au fost – ºi mai sunt... – în clinciuri pe aceastã temã, celor douã „Poli” din Timiºoara, ACS ºi
ASU, apoi Rapidul se bate ºi el în „drepturi”, acum se pare, sunt probleme ºi la Braºov între douã echipe de Liga a IV-a, ACS Steagul Roºu ºi AS SR, aceasta din urmã, trupa Ligii Suporterilor. Ca sã nu mai vorbim cã nici pânã la ora asta nu se ºtie exact, care Steaua
Fotbal, Liga a IV-a Hunedora
URICANIUL ªI UNIVERSITATEA, GROGGY! Liderul C.S. Hunedoara a „încãrcat” Uricaniul la el acasã cu 5-0, marcând încã din min. 2. Gazdele au rezistat, totuºi, cu 0-1 la pauzã. Univ. Petroºani a fost zdrobitã cu 8-1 la Brad, Cl. Matras marcând unicul gol al oaspeþilor în min. 86. Jiul Petroºani a cedat cu 1-3 la Cãlan. Retezatul Haþeg s-a întâlnit pe podium 7-0 cu Cetate II Deva, Ov. Popesc (2), Gavriluti (2), Cârdei (2), Vs. Pârvu. Nici Inter Petrila nu a avut probleme, 6-0 cu CSM Vulcan (goluri M. Filip 2, Bg. Matei, Paduraru, Cr. Duma, Adr. Duma)
a bãtut Universitatea Craiova (care !?), Gigi Becali ºi Adrian Mititelu revendicându-ºi dreptul asupra respectivelor echipe. Nu vreau sã fiu „negativ” cum ar zice înþeleptul Hagi, dar parcã, (umblã zvonul prin târg...) nori negrii se adunã asupra Jiului din Petroºani. A cui e
sigla, culorile ºi palmaresul? A lui Simota, ori a C.S.M.-ului, Primãriei Petroºani? F.R.F. are în putere (oare?) de a clarifica lucrurile, pentru cã treaba sã meargã bine mai departe, altfel vom deveni ca Minerul Lupeni. Adicã nimic.
Hercules Lupeni – ªoimul Bãiþa 2-1 (1-0)
CSM Mihai Viteazu Vulcan(Antrenor: Mârºava Dorel): Achim Constantin – Visa Ionuþ, Vajda Andrei( Moldovan Lucian min. 54), Pantilimon Radu, Buduroi Cãtãlin, ªilip Andrei( Cocolea Rãzvan min. 73), Krafft Adrian, Mândreci Dacian(cap), Bãdãrãu Silviu( Talpã Ionuþ min. 67), ªuteu Vasile, Bob Ioan. Arbitru: Thirt Daniel(Cãlan) Observator: Sedecaru Tony(Petroºani)
VICTORIE CU EMOÞII
* * *
MINERUL URICANI – CS HUNEDOARA 0 – 5 (0 – 1) Minerul Uricani (antr. Câmpean Traian): Beleni – Vâlcica, Bãlãnean, Erdoº, Tulpea, Anghelina (Drugã Iulian min. 75), Mavroian, Suvac, Scurtu (Bucºã min. 86), Þîmpu Adi, Preoteasa George( Cãlina Raul min. 90). CS Hunedoara (Antrenor: Alic Mircea jr.):Paºca Florin – Þene Cristian, Simionov Cristian( Apachiþei Octavian min. 34), Marcu Nicolae, Creciunesc Daniel, Bloj Erwin(cap), Herci Liviu, Bularda Darius, Ionicescu Ioan( Daisa Cosmin min. 46), Creciunesc Cristian( Popa Robert min. 69), Mercurean Gabriel ( Stan Ovidiu min. 75) Goluri:Herci Liviu min. 2, 83, Þene Cristian min. 52, Bloj Erwin min. 78, Popa Robert min. 90. Arbitru: Saraol Alin(Deva) Observator: Zlate Petre(Lupeni)
Începutul de meci sub semnul unor poliþe „istorice”, de o aparte ºi de alta, fotbalul având de suferit o bunã perioadã de timp. Oaspeþii au prima mare ocazie în min. 37, când Stamatin rateazã un penalty, acordat dupã un fault a lui Dãneasa asupra lui Pisoiu. Tot dintr-un penalty vor deschide scorul, 1-0 la pauzã. La reluare, este repriza lui Bãcãran, revenit precum Alibec, cu o mare ocazie în min. 46 (ºut în portar) ºi cu un gol de 2-0 în min.50, apoi o ocazie cu capul în min. 60. ªoimul Bãiþa egaleazã, ultimele zece minute Lupeniul tremurã (acum, era ºi foarte frig!) ºi în final cei aproape 100 spectatori se bucurã de o victorie meritatã.
* * *
* * *
HERCULES LUPENI – ªOIMUL BÃIÞA 2-1 (1-0)
Hercules Lupeni (antr. Voicu Dan): Dãneasa Adrian –Pecsar Ciprian, Buþurcã Alexandru, Ionaºc Cristian, Boºneag Radu, Pop Marius (Pârvulescu Cãlin min. 69), Moldovan Remus, Ciocârlan Cristian(cap), Bãcãran Petre, Harangozo Andrei (Tudoricã Nicolae min. 77), Roºian Ioan. Goluri: Harangozo min. 42, Bãcãran min. 52. ªoimul Bãiþa (antr. Þânaºa Mari ): Huzum Cosmin –Vajda Janoº, Petresc Alexandru, Sevastiþa Andrei, Horþ Cãtãlin, Chelariu Nicolae (Demian Raul min. 81), Pisoiu Ioan, Stamatin Claudiu, Benea Eduard (Mihalache Ionuþ min. 54), Salamon Lorant (Jurj Raul min. 69), Vîrtan Emil. Goluri: Jurj Raul min. 82. Arbitru : Anca Florin (Deva) Observator: Biriº Mirel (Deva)
AURUL BRAD UNIVERSITATEA PETROªANI 8 – 1 (3 – 0) Aurul Brad(Antrenor: Gomoi Alin): Costea Darius –Leaha Mihai(cap), Costar Rãzvan(Filipaº Radu min. 67), Deak Alexandru, Tãlpaº Mihai, Lupea Claudiu( Cristea Lucian min. 51), Filipaº Ionuþ, Miclean Viorel, Lup Alexandru(2 Mihãiescu Alexandru min. 65), Lazãr Claudiu(Nistor Denis min. 57), Rucãreanu Alin. Goluri: Leaha Mihai min. 15, 88, Tãlpaº Mihai min. 24, Lup Alexandru min. 39, 52, Miclean Viorel min. 50, 82, Cristea Lucian min. 58. AS Universitatea Petroºani(Antrenor: Mihãilescu Viorel): Cucãilã Marius – Tocãnel Vlãduþ, Ceru Paul(cap), Tuza Raul, Matraº Claudiu, Nistor Tiberiu, Bustan Radu(Onica Nicu min. 81), Rus Claudiu(Belciu Robert min. 40), Stanciu Sergiu, Viºan Radu(Bernic Cristian min. 59), Pînzaru Sandu. Goluri: Matraº Claudiu min. 86.
DESTINE BROKER –
MECIURILE ECHIPELOR Asigurãri&Credite Petroºani, jud Hunedoara, DIN VALEA JIULUI CS INTER PETRILA – CSM MIHAI VITEAZU VULCAN 6 – 0 (3 – 0) CS Inter Petrila (Antrenor: Câmpean Adrian): Haring Marius( Stoica Bogdan min. 55) –Keszeg Bogdan, Torkoº Ionuþ(Anghel Cosmin min. 46), Filip Marian, Matei Bogdan (Duma Cristian min. 13), Duma Adrian, Bocu Alin (Marioane Adrian min. 16), Agapi Adrian, Mareº Marius, Tãian Vlad, Pãduraru Cãtãlin. Goluri: Matei Bogdan min. 8, Filip Marian min. 30, 66, Pãduraru Cãtãlin min. 41, Duma Cristian min. 49, Duma Adrian min. 90.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
str. Avram Iancu bl. 12 parter Contact: 0722.206.485, 0765.359.823 CAUÞI DE LUCRU: AI GÃSIT!
ÎÞI OFERIM DE LUCRU ÎN ASIGURÃRI. ASIGURÃRI RCA, CASCO, INTERMEDIERI ASIGURÃRI, CALIFICARE BROKERI PENTRU DEÞINÃTORI DE PARCURI AUTO