CVJ NR. 1435 LUNI 9 OCTOMBRIE 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1435

Cronica Vãii Jiului Luni, 9 Octombrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Câþi morþi mai vreþi pe conºtiinþã?

D omnilor, aveþi un gram de conºtiinþã? Cum puteþi sã puneþi capul pe perinã?

Câþi morþi mai vreþi sã aveþi pe conºtiinþã? Asta dacã aveþi conºtiinþã.

Sute de mineri ºi-au sacrificat viaþa pe altarul cãrbunelui. Mii de copii din Valea Jiului au crescut fãrã taþi. Doi dintre mineri au pierit chiar sãptãmâna trecutã. Patru copii rãmân orfani. Douã femei rãmân fãrã soþi. Nu le folosesc ajutoarele financiare. Nu le încãlzesc nici figurile voastre care simuleazã îngrijorarea. Sau poate sunteþi îngrijoraþi pentru cã nu ºtiþi cum sã muºamalizaþi ºi sã minimalizaþi lipsa de implicare de care aþi dat dovadã. Dar, unii v-aþi implicat. Pentru interesul propriu ºi cel de partid.

Nu pentru interesul general, interesul Vãii Jiului.

Pe rudele rãmase în urma unor mineri pentru care subteranul le-a fost mormânt, nu le-ar ajuta nici

faptul cã unii vor fi traºi la rãspundere. Poate tot mortul va fi de vinã...

Domnilor, aveþi un gram de conºtiinþã?

Existã oameni care trudesc, existã oameni care lucreazã în mizerie pentru a vã plãti vouã salariile, pentru a vã încãlzi birourile, pentru a da luminã þãrii. Aceºti oameni rãmân în istorie când mor.

Este o istorie scrisã cu sânge. Sunt oameni care au fost cumpãraþi cu câþiva arginþi, de faraonii ca voi, pentru pace socialã.

Domnilor, aveþi un gram de conºtiinþã? Cum v-aþi simþit când oamenii uciºi de incompetenþa voastrã au fost duºi la groapã? O viaþã au muncit în pãmânt. S-au întors în pãmânt. Cum v-aþi simþit când aþi vãzut copiii rãmaºi orfani?

Domnilor, cât valoreazã pentru voi o viaþã?

Domnilor, aveþi demnitate?

Douã vieþi sunt echivalentul a 200 de stâlpi? Cele douã vieþi au fost stâlpii unor familii.

I-aþi dãrâmat!

Monika BACIU

De ce mai vrem MINERIT ÎN VALE?

D

oi bãrbaþi au pierit striviþi de galeria pe care au construit-o ca sã scoatã huilã din mina Lupeni – o minã care, de la finele lunii trecute, ar fi trebuit sã intre pe un program de închidere. Dar minerii s-au luptat sã o mai þinã în viaþã, mãcar un an! Cu ce preþ? E doliu în Valea Jiului, din nou. Un miner a fost îngropat de ziua lui. Avea 40 de ani, dar duminicã a luat calea spre veºnicie. Celãlalt ar fi avut 44 de ani, duminica viitoare.

Viaþa nu a mai avut rãbdare cu ei. >>> PAGINA A 3-A

IULIU LUCIAN CODLEAN ºi SUCIU IOAN FLORIN vor rãmâne în amintirea noastrã ca niºte bravi eroi mineri În joia de 5 octombrie 2017, întreaga comunitate minereascã din Valea Jiului a fost, din nou, greu încercatã.

E greu de exprimat în cuvinte tot ce s-a simþit dupã ce s-a aflat cã muntele a cedat.

Disperare, furie, speranþã, smerenie...

Dar speranþa a fost cea mai puternicã. Ea le-a dat putere neomeneascã ortacilor hotãrâþi sã-ºi salveze colegii, prin vocea cãlãuzitoare a unui învingãtor, SUCIU IOAN FLORIN,

care a luptat ca un erou.

Povestea lui rãmâne printre legendele ºtiute numai de cei cu acelaºi spirit ca ºi el, minerii.

E de neînþeles de ce efortul ºi curajul lui n-au fost destul pentru a-l mai avea printre noi, la fel cum e imposibil de acceptat lipsa de ºansã a altui brav miner, IULIU LUCIAN CODLEAN. RAOUL ADRIAN CIZMAªIU este cel care, cu o voinþã de fier, ºi-a aºteptat colegii sã-i redeschidã calea spre luminã.

Salvarea lui a fost singura bucurie într-o zi cumplitã.

Recunoºtinþa ºi mulþumirile noastre se îndreaptã cãtre minerii implicaþi în operaþiunea de

salvare a celor 3 ortaci ºi faþã de toþi cei care ne-au fost alãturi.

IULIU LUCIAN CODLEAN ºi SUCIU IOAN FLORIN rãmân în amintirea noastrã ca niºte bravi eroi mineri.

DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCÃ ÎN PACE! Suntem alãturi de familiile greu încercate ºi le asigurãm cã solidaritatea minereascã se va rãsfrânge ºi asupra lor.

Colectivul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Octombrie 2017

Petcu: Productivitatea muncii Inovare în minerit a crescut anul socialã, acesta. Este posibil sã discutãm la Vulcan utoritãþile locale de la de majorãri salariale

A

Vulcan organizeazã un workshop ºi un seminar pe tema inovãrii sociale. Autoritãþile locale de la Vulcan vor sã reducã fenomenul marginalizãrii sociale.

M

inistrul Energiei, Toma Petcu, a declarat vineri, la Lupeni, cã productivitatea muncii în minerit a crescut în acest an, comparativ cu anii trecuþi, fapt care ar putea duce la majorãri de salarii în domeniu, dupã ce în 2017 s-a reuºit creºterea unor sporuri.

El a arãtat cã, în prezent, în conturile Complexului Energetic Hunedoara (CEH) existã suficienþi bani pentru achiziþia unor echipamente necesare în activitatea de securitate minierã.

"Eu vã spun cã, la sfârºitul anului, compania (Complexul Energetic Hunedoara, n.r.) va avea o productivitate a muncii mai mare ca în anii anteriori

ºi putem sã discutãm atunci ºi despre majorãri de salarii. În momentul în care am preluat funcþia de ministru, CEH avea foarte mari probleme financiare, nu avea bani în conturi, aveau salarii cu întârziere. La ora actualã, nu doar cã avem salariile la zi — ºi am fãcut ºi unele mici majorãri prin sporuri, vreau sã vã spun cã avem suficienþi bani în conturi sã facem unele achiziþii importante pentru securitatea în activitatea minierã", a spus

“Servicii de organizare a unui seminar în cadrul proiectului "Acum pentru viitorul Vulcanului - parteneriat local pentru incluziunea socialã".

Cod proiect: 106386, finanþat prin ministrul.

Toma Petcu a arãtat POCU, conform ghid de finanþare (organizarea evenimentului va include cã numãrul celor care ºi un bufet suedez pentru maxim 70 doresc sã lucreze în de personae)”, aratã anunþul Primãriei minerit a scãzut, cu Vulcan pentru achiziþia serviciului toate cã a fost încurajatã privind organizarea seminarului de atragerea de forþã de inovare socialã. muncã nouã.

Totodatã va fi organizat ºi un Referindu-se la workshop în acest sens. activitatea Minei Lupeni, “Servicii de organizare workshop-uri ministrul Energiei a mai în cadrul proiectului "Acum pentru spus cã în acest an viitorul Vulcanului - parteneriat local exploatarea minierã a pentru incluziunea socialã". Cod avut cea mai bunã proiect: 106386, finanþat prin POCU, producþie din cadrul conform ghid de finanþare (organiCEH ºi cã, împreunã cu zarea evenimentelor va include ºi coffe sindicatele, s-a propus break pentru minim 25 de persoane)”, Comisiei Europene aratã anunþul pentru organizarea prelungirea perioadei de workshopului de inovare socialã. închidere a minei.

Obiectivul general al proiectului

Surparea de la Mina Lupeni, încadratã ca accident colectiv de muncã

S

urparea de la Mina Lupeni, în care un miner ºi-a pierdut viaþa, iar alþi doi au fost rãniþi, a fost încadratã ca accident colectiv de muncã cu trei victime, a declarat vineri, pentru AGERPRES, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncã (ITM) Hunedoara, Sorin Gabriel Istrate.

"Cazul este cercetat ca accident colectiv de muncã cu trei victime, dintre care douã cu incapacitate temporarã de muncã ºi un deces", a precizat reprezentantul ITM Hunedoara.

Angajãm urgent

AGENÞI DE PAZÃ

cu contract de muncã, cu un salariu lunar net în valoare de 1.400 lei.

Relaþii la telefon 0732808952

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Un inspector al ITM Hunedoara, de profesie inginer mâner, a coborât în cursul nopþii de joi spre vineri în subteranul minei, alãturi de salvatorii mineri, pentru a face primele verificãri la faþa locului.

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

- ANGAJARE -

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

este stimularea implicãrii comunitãþilor locale în procesul de dezbateri publice ºi dezvoltare localã, prin formarea unui parteneriat local ºi implementarea unei Strategii de Dezvoltare Localã (SDL) pentru a face paºi concreþi spre dezvoltarea lor într-un mod mai inteligent, mai durabil ºi mai favorabil incluziunii sociale, în concordanþã cu Strategia Europa 2020. Au fost identificate ºi zonele marginalizate ale Vulcanului. Cele cinci zone urbane marginalizate sunt: 1. Cartier Micro 3B- Dallas, 2. Cartierul Vechi, 3. Cartier Colonia de Jos, 4. Cartier Crividia, 5. Cartier Zona Morisoara.

Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Octombrie 2017

DE CE MAI VREM MINERIT ÎN VALE?

D

oi bãrbaþi au pierit striviþi de galeria pe care au construit-o ca sã scoatã huilã din mina Lupeni – o minã care, de la finele lunii trecute, ar fi trebuit sã intre pe un program de închidere.

Dar minerii s-au luptat sã o mai þinã în viaþã, mãcar un an!

Cu ce preþ?

E doliu în Valea Jiului, din nou. Un miner a fost îngropat de ziua lui. Avea 40 de ani, dar duminicã a luat calea spre veºnicie.

Celãlalt ar fi avut 44 de ani, duminica viitoare.

Viaþa nu a mai avut rãbdare cu ei.

Femei, copii, bãrbaþi cu lacrimi în ochi am gãsit joi, la prânz, la poarta minei Lupeni, agãþaþi cu mâinile de un gard de sârmã, prin care priveau cu deznãdejde spre o gurã de intrare în minã.

Salvãri, descarcerãri, poliþie, procuraturã, limuzine, elicoptere ºi un ministru care a fãcut o noapte albã la mina Lupeni.

-a auzit o bufniturã ºi am „S fugit care cum a putut. Apoi ne-am întors sã îi salvãm pe cei care au rãmas blocaþi”.

Este declaraþia smulsã de reporteri de la unul dintre cei 8 mineri, care a reuºit sã fugã din calea infernului. Iuliu Lucian Codlean a fost scos fãrã viaþã din abataj, dupã vreo 17 ore în care zeci de salvatori au sãpat cu mâinile în pãmântul care l-a acoperit. Duminicã a plecat din nou în pãmânt.

Florin Ioan Suciu a fost dus la Spitalul Floreasca, cu un elicopter, dar s-a întors ºi el, fãrã viaþã, strivit de muntele de cãrbune care l-a copleºit. „Spuneþi, bã, cã nu aveþi cu ce lucra!

Cã scoateþi cuiele dintr-o scândurã sã o bateþi în alta!”, le-a strigat un bãrbat de la gard, celor care erau întrebaþi de reporterii televiziunilor dacã acolo, sub pãmânt e totul în regulã. „Mai am câteva luni ºi ies naiba la pensie, cã nu

sã îi lase pe toþi datori –vânduþi. ªi unii plãtesc ºi cu viaþa.

e data asta a fost tectonica ºi D stâlpii. Dar s-au gãsit, brusc, bani!

mai pot, mi-a ajuns!”, a spus, aproape sugrumat de lacrimi, un ortac, care venise acolo, la gardul de sârmã.

Gardul îi despãrþea de lumea aia spre care trãgeau nãdejdea.

Nimeni nu pleca de lângã împletitura de sârmã ºi îºi lungeau cu toþii privirile spre locul ãla ce pãrea cã le dã speranþã. Din când în când era forfotã. Unul dintre privitori rãbufnea, convins de vreun reporter de la o televiziune sã spunã ceva. ªi atunci, toate camerele ajungeau pe el.

Televiziunile erau privite cu dispreþ. „Sã spuneþi care e realitatea!” Da, asta au cãutat sã facã, dar minerii nu au vrut sã vorbeascã. Sunt sãtui, sunt speriaþi. „Nu ne dã afarã, dar ne scot la suprafaþã, iar la salariu pierdem mulþi bani. Nu ne permitem.

Nu vorbim. Tãcem”.

Mina asta le-a luat viaþa altor doi mineri, dar restul tot acolo vor sã se ducã. ªi asta, deºi nu câºtigã mai mult decât un poliþist local, care stã pe strãzi.

Joi a fost o noapte cruntã pentru câþiva oameni adunaþi la acel gard de sârmã, cu privirile în gol. ªi ironia a fãcut ca minerii blocaþi sã fie scoºi prin alt loc. A fost ca o diversiune. I-au lãsat cu ochii spre cele câteva salvãri de jos, iar dacã erai printre favoriþi, aflai de la vreun priceput, ce conducea maºinile ºefilor, cã ei vor fi scoºi pe la puþul Sud. Aºa a fost!

Doi au fost scoºi în viaþã.

Au bãtut în þevile care îi striveau ºi, cu ultimele puteri au strigat. Au stat, însã, sub pãmânt mult timp, iar din 3 doar unul mai este în viaþã. A avut noroc! L-au protejat tocmai acei stâlpi scoºi acum ca principalii vinovaþi de tragedie. Vineri, la prânz,

ministrul i-a adunat pe supravieþuitori într-o clãdire ce a fost a minerilor. Clubul Minerului din Lupeni.

L

upeni la breaking news

Televiziuni centrale, locale, reporteri ºi reportofoane. Toþi am stat la poarta minei, iar pentru cei din Valea Jiului, care am prins cam toate exploziile de la Dâlja încoace, lucrurile erau mai aºezate. ªtiam cã minerii nu mai vor sã tot spunã lucruri ce deja se ºtiu, însã, cei din Capitalã, voiau senzaþional. Cã doar aºa faci rating. Unul dintre ei, de la Antena 3, a gãsit chiar de cuviinþã, la unul din live-urile în care era aºteptat ministrul Toma Petcu sã declare ce i-au spus supravieþuitorii,

sã vorbeascã despre pereþii holului în care stãteam. Un soi de frescã, pe care era lipitã ceva plasã de sârmã a fãcut obiectul discuþiei lui cu crainica din studio, iar mai apoi a venit sã le explice telespectatorilor cã minerii supravieþuitori spun ce au vãzut. Când au ieºit din salã, minerii au fost luaþi pe sus de camere ºi bombardaþi cu întrebãri. ªi ei... au fugit.

Nimeni nu i-a întrebat de ce se mai luptã sã þinã mâna în viaþã? Pentru ce?

Salariile lor sunt comparabile cu ale bugetarilor obiºnuiþi. Desigur, în Vale, oamenii au fost þinuþi în ignoranþã, nu au calificãri ºi nu ar ºti unde sã o ia.

Bãncile ºi-au deschis zeci de filiale în vremea de dupã disponibilizãri, ca mai apoi sã le închidã, dar

„Nu am fost informat de acest lucru!”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei, când un reporter local i-a spus cã CEH nu a recepþionat o cantitate de 100 de stâlpi de proastã calitate. A spus doar cã la licitaþii nu s-a prezentat nimeni ºi cã acum sunt bani. „Avem suficienþi bani în conturi pentru a face achiziþii importante pentru securitatea minei. Din pãcate, din cauza unui istoric foarte prost al acestei companii ºi a ieºirilor ºi intrãrilor succesive din insolvenþã, CEH nu a avut relaþii bune cu furnizorii de echipamente de siguranþã. Începând de acum, CEH, însã, are o situaþie mult mai bunã ºi poate face achiziþiile necesare ºi, în maxim 2 sãptãmâni, vin 200 de astfel de stâlpi de susþinere. Nu au avut pânã acum, cã la toate licitaþiile nu s-a prezentat nimeni, din cauza insolvenþei”, a precizat ministrul Energiei.

Activitatea minei Lupeni se reia. Minerii sunt hotãrâþi sã intre din nou acolo, deºi ºtiu ce îi aºteaptã Ministrul Petcu a stat e vorbã cu oamenii care au supravieºuit ºi la final a declarat cã ei îºi doresc sã intre din nou acolo. „Eu i-am vãzut foarte hotãrâþi sã intre în continuare în subteran. Cu siguranþã, le acordãm o perioadã sã se acomodeze,

sã îºi revinã, pentru cã impactul a fost puternic ºi nu le este foarte uºor sã treacã peste un asemenea eveniment ºi o sã aibã posibilitatea, din partea CEH, sã se acomodeze ºi sã îºi revinã. Ei sunt hotãrâþi sã fie mineri în continuare, deºi e o muncã foarte grea, cea mai dificilã, din punctul meu de vedere din toatã industria româneascã”, a spus Toma Petcu, care crede, datoritã acestui fapt, CEH va avea, pânã la finele anului productivitate mãritã ºi va putea vorbi despre majorãri salariale.

Mina Lupeni reintrã în program normal de lucru, iar ministrul susþine cã a propus deja prelungirea perioadei de închidere, pentru cã s-a dovedit cã producþia CEH este importantã în sistemul energetic naþional. „Din primele discuþii pe care le-am avut la Consiliul Concurenþei se pare cã aprobarea va veni. Termenul va fi peste 5 ani de zile, probabil”, a afirmat ministrul.

Darius Câmpean, liderul minerilor din Lupeni spune cã la minã vor fi aduse chiar ºi susþineri noi, materiale ºi cele necesare, însã, în curtea minei, unul dintre cei care lucreazã acolo ne arãta, pe telefonul mobil, cum este în subteran. Avea o filmare cu o bandã transportoare, aflatã, aºa cum afirma el, la 50 de metri de locul în care s-a produs prãbuºirea ºi care pãrea cã se dezmembreazã toatã. Stâlpii pãreau mult tensionaþi, iar situaþia nu le era strãinã deloc celor din minã. ªi atunci, se pune din nou întrebarea, de ce sã fie lungitã perioada de activitate a acestei mine?

Diana MITRACHE

Ajutoare bãneºti pentru rudele minerilor decedaþi

N

icio sumã de bani, indiferent cât ar fi de mare, nu îi mai poate aduce înapoi pe cei doi mineri care ºi-au pierdut viaþa în accidentul de muncã de la mina Lupeni.

Contractul colectiv de muncã prevede însã alocarea unor sume de bani, în cazul unor astfel de evenimente nedorite.

”Sunt prevãzute 24 de salarii brute pe companie în cazul decesului din activitãþi de muncã.

Este vorba de 77.000 de lei net.

O parte din bani s-a acordat, iar sãptãmana viitoare (sãptãmâna aceasta-n.r.) urmeazã sã primeascã ºi restul”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. În plus, soþiile celor doi mineri pot fi angajate la Complexul Energetic Hunedoara.

Iuliu Lucian Codlean ºi Suciu Ioan Florin sunt cei doi mineri care ºi-au pierdut viaþa în urma accidentului de muncã, ce a avut loc joi la mina Lupeni.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cine sunt vinovaþii?

Îngerii subteranului morþi în batalionul disciplinar

Organele de anchetã trebuie sã caute vinovaþii de la CEH C omplexul Energetic Hunedoara a fost ºi este o sursã de îmbogãþire.

Nu pentru minerii care îºi riscã viaþa, la fiecare ºut, pe salarii de 3000 de lei.

Societatea energeticã a fost prãdatã ca în codru.

Oamenii nu mai au cu ce munci. Nu au sape, plase, stâlpi, nu au nimic. Nu mai au nici speranþã.

Ani la rând, fiecare ministru, a vorbit de verificãri, controale, anchete ºi vinovaþi. Nimeni pânã acum nu a rãspuns. O nouã tragedie, în care ºi-au pierdut viaþa doi oameni, deschide problema controalelor ºi a vinovãþiilor.

“Ministerul Energiei va aºtepta ancheta ITM ºi a

Procuraturii. Vom primi rapoartele ºi concluziile, urmând sã facem ºi noi propriile anchete bazate pe ancheta procuraturii ºi a ITM ºi sã dispunem în conformitate, prin Consiliul de Administraþie, mãsurile care se impun”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei.

Un cumul de factori, printre care ºi cel politic, a condus Complexul Energetic Hunedoara pe marginea prãpastiei. Curtea de Conturi ºi ANAF trebuie sã verifice activitatea financiarã a CEH. În vara acestui an, la Petroºani, ministrul Energiei declara cã, personal va sesiza organele de anchetã. “În primul rând aceste sume care vor fi alocate, întrucât hotãrârea de Guvern a fost

datã cu aprobarea Comisiei Europene, vor fi monitorizate foarte atent de Ministerul Energiei. În afarã de acest lucru Curtea de Conturi ºi ANAF au aceastã posibilitate ºi sunt convins cã vor veni în control sã verifice dacã sumele primite prin aceastã schemã de ajutor au fost cheltuite corect. Cei care au atribuþiune de verificare sunt cei de la Curtea de Conturi, în primul rând, ºi ANAF-ul pe anumite segmente. Atunci când o sã sesizez sau mi se semnaleazã din zonã nereguli în cheltuirea acestor bani, voi scrie eu, personal, Curþii de Conturi sã vinã sã verifice ºi se iau deciziile care se impun. Dacã aceste daune vor fi plãtite din spate atunci când va avea controlul Curþii de Conturi, ei vor stabili

AMALGAM DE SENTIMENTE F

urie, revoltã, speranþã, fericire, fricã, resemnare, lacrimi. Sunt sentimentele trãite de minerii de la Lupeni, ºi nu numai. Un amalgam de sentimente i-au încercat pe cei care aºteptau, la gura minei Lupeni.

Furie ºi revoltã împotriva tuturor conducãtorilor, liderilor de sindicat.

Speranþa cã rudele, prietenii, ortacii lor erau încã în viaþã. Fericirea de a vedea primul miner dispãrut scos din subteran.

Fericirea cã este bine – a comunicat cu soþia ºi salvatorii: “au mâna, au

piciorul”, au fost cuvintele lui la scoaterea din fundul pãmântului. Soþia l-a aºteptat cu lacrimi, lacrimi de bucurie, dar ºi de amãrãciune. Bucuria de a-l vedea în viaþã, pentru ultimele ore, dar ºi de amãrãciune pentru cã se întâmpla din nou o tragedie în minã. Au

urmat alte lacrimi, alte sentimente de revoltã, furie la momentul la care a fost scos ºi ultimul miner din subteran. Verdictul a fost dat de ministrul Energiei. IPOCRIT am spune. Era importantã înmormântarea la acest moment.... ”Le-am comunicat cã ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Octombrie 2017

Î

persoanele vinovate pentru neplatã la timp, neaccesarea unui tip de program ºi aceastã rãspundere înseamnã ºi materialã ºi penalã”, a mai spus ministrul Energiei, Toma Petcu.

La DNA existã mai multe dosare în cercetare legate de activitatea Complexului Energetic Hunedoara, însã pânã acum nicio persoanã nu a fost trimisã în judecatã.

Acum, ministrul spune cã organele de anchetã trebuie sã îi gãseascã pe vinovatã.

“Avem mai multe anchete în curs, ºi ale Procuraturii, nu aº vrea sã mã pronunþ înaintea

eu ºi sindicatele depunem toate eforturile pentru familia decedatului, sã asigurãm o înmormântare în condiþii bune ºi un sprijin important pentru familie, care poate veni prin companie, prin contractul colectiv de muncã, ºi aici poate fi detaliat de sindicate”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, cu câteva minute înainte ca trupul neînsufleþit al luliu Lucian Codlean sã fie scos din subteran.

Un subteran care le-a devenit mormânt. Un strat de cãrbune care le-a fost fatal. Oficialii ministerului informau, periodic, cã se aud douã voci, din trei.

Erau însã cele douã voci ale minerilor captivi în mãruntaiele pãmântului. În schimb, nu s-a auzit, pentru cã nu s-a vrut, vocea minerilor care ani la rând au încercat sã se facã auziþi. Mineri, care strigau cã nu mai au cu ce lucra, cã îºi riscã viaþa. A dispãrut ºi aceastã voce. Se aude din ce în ce mai slab.

Frica de a-ºi pierde locul de muncã este mai puternicã. Speranþa moare în fiecare zi...

Umili, devastaþi ºi marcaþi profund. Aºa au fost salvatorii care au luptat metru cu metru, minut cu minut pentru a-ºi ajuta

Parchetelor ºi ale Procuraturii, noi am sesizat toate organele abilitate pe ce am gãsit din perioadã anterioarã, aºteptãm ca organele sã stabileascã vinovãþiile. Nu suntem noi cei care avem posibilitatea sã stabilim vinovãþii, dar faptele pe care le-am sesizat cãtre Procuraturã”, a mai spus ministrul, la Lupeni.

Dosarele în care ar fi trebuit anchetate neregulile de la CEH au dispãrut, vinovaþii au fost albiþi. nu este vina nimãnui pentru situaþia în care a ajuns mamutul energetic.

Monika BACIU

colegii. Minerii, salvatorii nu vor faimã. Aceºtia sunt oamenii cãrora nu le place lumina reflectoarelor, pentru cã ºtiu cã acea luminã nu înseamnã ceva bun.

Dupã o acþiune de salvare care a durat mai bine de 15 ore, în care au luptat cu un munte de cãrbune prãbuºit pe o lungime de aproape 30 de metri, pentru a aduce la suprafaþã trei dintre colegii lor, salvatorii au ieºit profund marcaþi. Au mai vãzut

astfel de accidente, chiar mai grave. Dar fiecare accident are urmãri.

Fizice, dar ºi psihice. „La ce sã ne gândim?

La copii, la acasã...Toþi avem copii, toþi avem familii”, spune unul dintre minerii care a luptat pentru a-ºi aduce colegii la suprafaþã. Pentru doi dintre ei, soarta a fost nedreaptã. Unul dintre ei trãieºte fizic, dar emoþional a murit. Emoþional murim cu toþii când astfel de evenimente zguduie Valea Jiului. „Au fost momente dramatice. Cu ortaci de-ai noºtri care strigau Ajutaþi-ne! ªi noi ne luptãm sã ajungem la ei.

Pânã la urmã, am reuºit, da, dar din pãcate, nu pentru toþi a fost aceeaºi soartã”, a spus un alt mâner, cu lacrimi în ochi ºi cu un glas tremurat.

Monika BACIU

ngerii subteranului au pierit în batalionul disciplinar. Lumina, pentru care îºi riscau viaþa, s-a stins pentru Iuliu Lucian Codlean ºi Suciu Ioan Florin.

Urme de sânge poartã cãrbunele din Valea Jiului.

Doi mineri au murit.

Sunt numiþi, acum de colegi “îngeri ai subteranului”. Abatajul în care s-a produs accidentul este cunoscut sub numele de “batalion disciplinar”. Galeria în care s-a produs accidentul de la mina Lupeni este caracterizatã de cunoscãtori ca fiind un “batalion disciplinar”. Minerii de la Lupeni spun cã nimeni nu îºi dorea sã ajungã în acel loc, descriindu-l ca fiind iadul, la propriu.

“Este cel mai greu loc de muncã. Acea galerie este un batalion disciplinar. Nimeni nu vroia sã ajungã acolo...”, a spus printre lacrimi, unul dintre minerii care joi îºi aºtepta cu sufletul la gurã colegii.

“Ce condiþii... cred cã nici cei mai sclavi din lumea asta nu lucreazã cum lucreazã minerii, nu le mai dã nimic. Toatã lumea le zice: “mergeþi ºi descurcaþi-vã!”. Noi suntem groapa de gunoi a Europei. A venit copilul acasã ºi a zis sã îi dau o sapã cã nu are cu ce lucra. E posibil aºa ceva? Se ºtia cã ceva nu e în regulã cu abatajul.

Au niºte condiþii... plouã pe ei, îºi duce o sacoºã

în spate ca sã aibã haine de schimb sã se poatã schimba sã nu se îmbolnãveascã”, spunea, joi, tatãl unui miner de la Lupeni. „Ei pleacã de acasã, îºi pupã copiii ºi nu ºtiu dacã se mai întorc.

Pentru cine ºi pentru ce.

Vã daþi seama cã nu sunt condiþii uºoare. Numai eu ºtiu ce lucreazã.

Pentru salarii de mizerie îºi riscã viaþa. Se ºtia de probleme. ªtiau toþi.

E imposibil sã nu ºtie, pentru cã la fiecare schimb se dã raportul.

Soþul meu nu venea acasã sã spunã ce probleme au, de ce? Ca sã mã îngrijoreze, sã stau cu frica în spate? Ei (oficialii CEH) ºtiu? Au intrat în subteran? Soþul meu are doi metri. Intrã pe galerii, m-aº bucura sã vedeþi cum aratã genunchii lui. Pe ei (oficialii CEH) nu îi intereseazã. Mai are patru ani pânã ar face 20 de ani ca sã poatã sã iasã la pensie, ani pe care nu îi va mai apucã. Un om care a lucrat 16 ani în abataj, credeþi cã mai poate sã lucreze în altã parte?”, spunea o soþie de miner.

Tragedia care a marcat, din nou, Valea Jiului îi revoltã pe mineri. Însã aceºtia se tem sã vorbeascã. Le e fricã de repercursiuni. Într-un glas strigau cu toþii, joi, cã existã multe nereguli.

Individual, le e fricã sã spunã lucrurilor pe nume.

“Vinovaþii principali sunt cei care i-au obligat

sã dea cãrbune de acolo chiar cu preþul vieþii, ºtiind cã abatajul este într-o stare dezastruoasã”, spunea un alt miner care cunoºtea zona.

Rudele minerilor spun cã au fost trase semnale de alarmã cu privire la starea în care se aflã unitãþile miniere. În zadar. Nimeni nu a fãcut nimic.

Sindicaliºtii spun cã au semnalat problema de nenumãrate ori. „ªi noi am anunþat conducerea cã stâlpii sunt proºti, însã ºtim cu toþii cã avem o singurã firmã care produce stâlpi ºi care îi produce de proastã calitate. I-am sesizat ministrului, fiind companie de stat, sã-i luãm din altã þarã, pe vremuri se cumpãrau din Polonia ºi acei stâlpi dãdeau o siguranþã mult mai mare”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele sindicatului Muntele.

De cealaltã parte, directorul general al CEH, Viorel Stancu spune cã la abatajul pus în funcþiune acum câteva

zile, nu erau deficienþe majore. „Stâlpii sunt vechi, noi continuãm periodic repararea lor, dar pe mãsurã ce îmbãtrânesc, ºi reparaþiile trebuie îndesite. E greu de scos din subteran, reparat, iar adus la suprafaþã. E foarte dificil, sunt foarte grei, au peste 100 de kilograme, trebuie sã-i ducã doi oameni. Acest abataj a fost pus în funcþiune acum câteva zile, deci nu erau deficienþe majore”, a declarat Viorel Stancu, directorul Complexului Energetic Hunedoara.

La aflarea veºtii cã doi dintre colegii lor s-au stins, minerii, cu solidaritatea specificã ortacilor, i-au numit pe cei doi, “îngeri ai subteranului”.

“An de an, ne punem aceeaºi întrebare. Pânã când domnilor guvernanþi, pânã când? Pãcat de aceste suflete care pleacã de lângã noi, de aceºti îngeri ai subteranului”, spune un alt bãrbat. În tot acest timp au fost deschise trei anchete. Parchetul de pe lângã Judecãtoria

Petroºani a deschis un dosar penal in-rem. În acelaºi timp ITM ºi CEH fac propriile anchete.

Mina Lupeni a fost inauguratã în anii 1930. În decursul anilor, 220 mina a devenit mormânt pentru 220 de mineri.

Acum la Lupeni mai lucreazã 1.100 de angajaþi, iar producþia medie este de 2.000 de tone de minereu pe zi. Iuliu Lucian Codlean ºi Suciu Ioan Florin sunt cei doi mineri care ºi-au pierdut viaþa în accidentul de la mina Lupeni. aceºtia au lãsat în urmã douã vãduve ºi patru copii, care vor creºte fãrã tatã.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cine sunt vinovaþii?

Îngerii subteranului morþi în batalionul disciplinar

Organele de anchetã trebuie sã caute vinovaþii de la CEH C omplexul Energetic Hunedoara a fost ºi este o sursã de îmbogãþire.

Nu pentru minerii care îºi riscã viaþa, la fiecare ºut, pe salarii de 3000 de lei.

Societatea energeticã a fost prãdatã ca în codru.

Oamenii nu mai au cu ce munci. Nu au sape, plase, stâlpi, nu au nimic. Nu mai au nici speranþã.

Ani la rând, fiecare ministru, a vorbit de verificãri, controale, anchete ºi vinovaþi. Nimeni pânã acum nu a rãspuns. O nouã tragedie, în care ºi-au pierdut viaþa doi oameni, deschide problema controalelor ºi a vinovãþiilor.

“Ministerul Energiei va aºtepta ancheta ITM ºi a

Procuraturii. Vom primi rapoartele ºi concluziile, urmând sã facem ºi noi propriile anchete bazate pe ancheta procuraturii ºi a ITM ºi sã dispunem în conformitate, prin Consiliul de Administraþie, mãsurile care se impun”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei.

Un cumul de factori, printre care ºi cel politic, a condus Complexul Energetic Hunedoara pe marginea prãpastiei. Curtea de Conturi ºi ANAF trebuie sã verifice activitatea financiarã a CEH. În vara acestui an, la Petroºani, ministrul Energiei declara cã, personal va sesiza organele de anchetã. “În primul rând aceste sume care vor fi alocate, întrucât hotãrârea de Guvern a fost

datã cu aprobarea Comisiei Europene, vor fi monitorizate foarte atent de Ministerul Energiei. În afarã de acest lucru Curtea de Conturi ºi ANAF au aceastã posibilitate ºi sunt convins cã vor veni în control sã verifice dacã sumele primite prin aceastã schemã de ajutor au fost cheltuite corect. Cei care au atribuþiune de verificare sunt cei de la Curtea de Conturi, în primul rând, ºi ANAF-ul pe anumite segmente. Atunci când o sã sesizez sau mi se semnaleazã din zonã nereguli în cheltuirea acestor bani, voi scrie eu, personal, Curþii de Conturi sã vinã sã verifice ºi se iau deciziile care se impun. Dacã aceste daune vor fi plãtite din spate atunci când va avea controlul Curþii de Conturi, ei vor stabili

AMALGAM DE SENTIMENTE F

urie, revoltã, speranþã, fericire, fricã, resemnare, lacrimi. Sunt sentimentele trãite de minerii de la Lupeni, ºi nu numai. Un amalgam de sentimente i-au încercat pe cei care aºteptau, la gura minei Lupeni.

Furie ºi revoltã împotriva tuturor conducãtorilor, liderilor de sindicat.

Speranþa cã rudele, prietenii, ortacii lor erau încã în viaþã. Fericirea de a vedea primul miner dispãrut scos din subteran.

Fericirea cã este bine – a comunicat cu soþia ºi salvatorii: “au mâna, au

piciorul”, au fost cuvintele lui la scoaterea din fundul pãmântului. Soþia l-a aºteptat cu lacrimi, lacrimi de bucurie, dar ºi de amãrãciune. Bucuria de a-l vedea în viaþã, pentru ultimele ore, dar ºi de amãrãciune pentru cã se întâmpla din nou o tragedie în minã. Au

urmat alte lacrimi, alte sentimente de revoltã, furie la momentul la care a fost scos ºi ultimul miner din subteran. Verdictul a fost dat de ministrul Energiei. IPOCRIT am spune. Era importantã înmormântarea la acest moment.... ”Le-am comunicat cã ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Octombrie 2017

Î

persoanele vinovate pentru neplatã la timp, neaccesarea unui tip de program ºi aceastã rãspundere înseamnã ºi materialã ºi penalã”, a mai spus ministrul Energiei, Toma Petcu.

La DNA existã mai multe dosare în cercetare legate de activitatea Complexului Energetic Hunedoara, însã pânã acum nicio persoanã nu a fost trimisã în judecatã.

Acum, ministrul spune cã organele de anchetã trebuie sã îi gãseascã pe vinovatã.

“Avem mai multe anchete în curs, ºi ale Procuraturii, nu aº vrea sã mã pronunþ înaintea

eu ºi sindicatele depunem toate eforturile pentru familia decedatului, sã asigurãm o înmormântare în condiþii bune ºi un sprijin important pentru familie, care poate veni prin companie, prin contractul colectiv de muncã, ºi aici poate fi detaliat de sindicate”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, cu câteva minute înainte ca trupul neînsufleþit al luliu Lucian Codlean sã fie scos din subteran.

Un subteran care le-a devenit mormânt. Un strat de cãrbune care le-a fost fatal. Oficialii ministerului informau, periodic, cã se aud douã voci, din trei.

Erau însã cele douã voci ale minerilor captivi în mãruntaiele pãmântului. În schimb, nu s-a auzit, pentru cã nu s-a vrut, vocea minerilor care ani la rând au încercat sã se facã auziþi. Mineri, care strigau cã nu mai au cu ce lucra, cã îºi riscã viaþa. A dispãrut ºi aceastã voce. Se aude din ce în ce mai slab.

Frica de a-ºi pierde locul de muncã este mai puternicã. Speranþa moare în fiecare zi...

Umili, devastaþi ºi marcaþi profund. Aºa au fost salvatorii care au luptat metru cu metru, minut cu minut pentru a-ºi ajuta

Parchetelor ºi ale Procuraturii, noi am sesizat toate organele abilitate pe ce am gãsit din perioadã anterioarã, aºteptãm ca organele sã stabileascã vinovãþiile. Nu suntem noi cei care avem posibilitatea sã stabilim vinovãþii, dar faptele pe care le-am sesizat cãtre Procuraturã”, a mai spus ministrul, la Lupeni.

Dosarele în care ar fi trebuit anchetate neregulile de la CEH au dispãrut, vinovaþii au fost albiþi. nu este vina nimãnui pentru situaþia în care a ajuns mamutul energetic.

Monika BACIU

colegii. Minerii, salvatorii nu vor faimã. Aceºtia sunt oamenii cãrora nu le place lumina reflectoarelor, pentru cã ºtiu cã acea luminã nu înseamnã ceva bun.

Dupã o acþiune de salvare care a durat mai bine de 15 ore, în care au luptat cu un munte de cãrbune prãbuºit pe o lungime de aproape 30 de metri, pentru a aduce la suprafaþã trei dintre colegii lor, salvatorii au ieºit profund marcaþi. Au mai vãzut

astfel de accidente, chiar mai grave. Dar fiecare accident are urmãri.

Fizice, dar ºi psihice. „La ce sã ne gândim?

La copii, la acasã...Toþi avem copii, toþi avem familii”, spune unul dintre minerii care a luptat pentru a-ºi aduce colegii la suprafaþã. Pentru doi dintre ei, soarta a fost nedreaptã. Unul dintre ei trãieºte fizic, dar emoþional a murit. Emoþional murim cu toþii când astfel de evenimente zguduie Valea Jiului. „Au fost momente dramatice. Cu ortaci de-ai noºtri care strigau Ajutaþi-ne! ªi noi ne luptãm sã ajungem la ei.

Pânã la urmã, am reuºit, da, dar din pãcate, nu pentru toþi a fost aceeaºi soartã”, a spus un alt mâner, cu lacrimi în ochi ºi cu un glas tremurat.

Monika BACIU

ngerii subteranului au pierit în batalionul disciplinar. Lumina, pentru care îºi riscau viaþa, s-a stins pentru Iuliu Lucian Codlean ºi Suciu Ioan Florin.

Urme de sânge poartã cãrbunele din Valea Jiului.

Doi mineri au murit.

Sunt numiþi, acum de colegi “îngeri ai subteranului”. Abatajul în care s-a produs accidentul este cunoscut sub numele de “batalion disciplinar”. Galeria în care s-a produs accidentul de la mina Lupeni este caracterizatã de cunoscãtori ca fiind un “batalion disciplinar”. Minerii de la Lupeni spun cã nimeni nu îºi dorea sã ajungã în acel loc, descriindu-l ca fiind iadul, la propriu.

“Este cel mai greu loc de muncã. Acea galerie este un batalion disciplinar. Nimeni nu vroia sã ajungã acolo...”, a spus printre lacrimi, unul dintre minerii care joi îºi aºtepta cu sufletul la gurã colegii.

“Ce condiþii... cred cã nici cei mai sclavi din lumea asta nu lucreazã cum lucreazã minerii, nu le mai dã nimic. Toatã lumea le zice: “mergeþi ºi descurcaþi-vã!”. Noi suntem groapa de gunoi a Europei. A venit copilul acasã ºi a zis sã îi dau o sapã cã nu are cu ce lucra. E posibil aºa ceva? Se ºtia cã ceva nu e în regulã cu abatajul.

Au niºte condiþii... plouã pe ei, îºi duce o sacoºã

în spate ca sã aibã haine de schimb sã se poatã schimba sã nu se îmbolnãveascã”, spunea, joi, tatãl unui miner de la Lupeni. „Ei pleacã de acasã, îºi pupã copiii ºi nu ºtiu dacã se mai întorc.

Pentru cine ºi pentru ce.

Vã daþi seama cã nu sunt condiþii uºoare. Numai eu ºtiu ce lucreazã.

Pentru salarii de mizerie îºi riscã viaþa. Se ºtia de probleme. ªtiau toþi.

E imposibil sã nu ºtie, pentru cã la fiecare schimb se dã raportul.

Soþul meu nu venea acasã sã spunã ce probleme au, de ce? Ca sã mã îngrijoreze, sã stau cu frica în spate? Ei (oficialii CEH) ºtiu? Au intrat în subteran? Soþul meu are doi metri. Intrã pe galerii, m-aº bucura sã vedeþi cum aratã genunchii lui. Pe ei (oficialii CEH) nu îi intereseazã. Mai are patru ani pânã ar face 20 de ani ca sã poatã sã iasã la pensie, ani pe care nu îi va mai apucã. Un om care a lucrat 16 ani în abataj, credeþi cã mai poate sã lucreze în altã parte?”, spunea o soþie de miner.

Tragedia care a marcat, din nou, Valea Jiului îi revoltã pe mineri. Însã aceºtia se tem sã vorbeascã. Le e fricã de repercursiuni. Într-un glas strigau cu toþii, joi, cã existã multe nereguli.

Individual, le e fricã sã spunã lucrurilor pe nume.

“Vinovaþii principali sunt cei care i-au obligat

sã dea cãrbune de acolo chiar cu preþul vieþii, ºtiind cã abatajul este într-o stare dezastruoasã”, spunea un alt miner care cunoºtea zona.

Rudele minerilor spun cã au fost trase semnale de alarmã cu privire la starea în care se aflã unitãþile miniere. În zadar. Nimeni nu a fãcut nimic.

Sindicaliºtii spun cã au semnalat problema de nenumãrate ori. „ªi noi am anunþat conducerea cã stâlpii sunt proºti, însã ºtim cu toþii cã avem o singurã firmã care produce stâlpi ºi care îi produce de proastã calitate. I-am sesizat ministrului, fiind companie de stat, sã-i luãm din altã þarã, pe vremuri se cumpãrau din Polonia ºi acei stâlpi dãdeau o siguranþã mult mai mare”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele sindicatului Muntele.

De cealaltã parte, directorul general al CEH, Viorel Stancu spune cã la abatajul pus în funcþiune acum câteva

zile, nu erau deficienþe majore. „Stâlpii sunt vechi, noi continuãm periodic repararea lor, dar pe mãsurã ce îmbãtrânesc, ºi reparaþiile trebuie îndesite. E greu de scos din subteran, reparat, iar adus la suprafaþã. E foarte dificil, sunt foarte grei, au peste 100 de kilograme, trebuie sã-i ducã doi oameni. Acest abataj a fost pus în funcþiune acum câteva zile, deci nu erau deficienþe majore”, a declarat Viorel Stancu, directorul Complexului Energetic Hunedoara.

La aflarea veºtii cã doi dintre colegii lor s-au stins, minerii, cu solidaritatea specificã ortacilor, i-au numit pe cei doi, “îngeri ai subteranului”.

“An de an, ne punem aceeaºi întrebare. Pânã când domnilor guvernanþi, pânã când? Pãcat de aceste suflete care pleacã de lângã noi, de aceºti îngeri ai subteranului”, spune un alt bãrbat. În tot acest timp au fost deschise trei anchete. Parchetul de pe lângã Judecãtoria

Petroºani a deschis un dosar penal in-rem. În acelaºi timp ITM ºi CEH fac propriile anchete.

Mina Lupeni a fost inauguratã în anii 1930. În decursul anilor, 220 mina a devenit mormânt pentru 220 de mineri.

Acum la Lupeni mai lucreazã 1.100 de angajaþi, iar producþia medie este de 2.000 de tone de minereu pe zi. Iuliu Lucian Codlean ºi Suciu Ioan Florin sunt cei doi mineri care ºi-au pierdut viaþa în accidentul de la mina Lupeni. aceºtia au lãsat în urmã douã vãduve ºi patru copii, care vor creºte fãrã tatã.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Octombrie 2017

Staþiune de interes naþional – drumul nimãnui O

porþiune a drumului spre Parâng, staþiune montanã de interes naþional, nu este revendicatã nici de administraþia localã de la Petroºani ºi nici de Consiliul Judeþean Hunedoara.

Liberalii au propus ca o porþiune a acestui drum sã fie inclus în programul de modernizãri. Mai exact, este vorba de porþiunea cuprinsã între telescaunul vechi ºi cabana Rusu. Aici apare problema. Nici Consiliul Judeþean Hunedoara ºi nici Primãria Petroºani nu îºi asumã “paternitatea” carosabilului.

“Acest proiect de hotãrâre stã la baza intervenþiei noastre, a grupului de consilieri

judeþeni PNL din ºedinþa anterioarã. Se regãsesc cele douã drumuri judeþene: DJ 741 ºi 672C. Am reuºit prin aceasta sã introducem în aceste obiective de investiþii ºi alte douã zone ale judeþului, extrem de importante, respectiv zona Brad, zona Vãii Criºului, iar din Valea Jiului zona Câmpu lui Neag Valea de Peºti. Au rãmas în discuþie ºi în analizã - ºi, în momentul în care domnul preºedinte se va întoarce în instituþie,

vom relua discuþiile – 709F telescaun Cabana Rusu, o porþiune în jur de 2 km.

Aici este vorba de o neînþelegere, colegii noºtri de la Petroºani spun cã ºi porþiunea respectivã este preluatã de consiliul judeþean în administrare, iar consiliul judeþean spune cã nu are în administrare aceastã porþiune”, a spus consilierul liberal, Toma Florian.

Consilierii judeþeni din partea PNL vor sã introducã în programul

Transalpina rãmâne închisã între Rânca ºi Obârºia Lotrului

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliþiei Române (IGPR) a anuntat cã din cauza vremii nefavorabile (viscol puternic), autoritãþile au închis DN 67C (Transalpina), între Rânca (jud. Gorj) ºi Obârºia Lotrului (jud. Vâlcea), pânã la îmbunãtãþirea condiþiilor meteorologice.

Mãsura nu este definitivã ºi este valabilã între km 34+500 de metri ºi 59+800 de metri, din cauza condiþiilor meteo, care reduc vizibilitate, dar ºi a zãpezii ºi viscolului care au închis ºoseaua.

De asemenea, pe autostrada A1 Deva-Sibiu, la kilometrul 315 (în zona Sebeº-Pianu), circulaþia se

de modernizare ºi aceastã porþiune de drum. Este vorba în principal de lãrgirea carosabilului.

“Va trebui sã întreprindem demersurile necesare pentru a introduce ºi aceastã porþiune în modernizare, cu atât mai mult cu cât este extrem de costisitoare ºi necesitã lãrgirea ei pe trei-patru benzi, iar Consiliul Local Petroºani nu cred cã are posibilitãþile financiare de a iniþia ºi susþine un proiect pen-

desfãºoarã doar pe banda a doua, deoarece se executã lucrãri de consolidare a terasamentului pe direcþia Sibiu. Le recomandãm conducãtorilor auto sã se încadreze din timp pe benzile deschise.

Totodata, DN7C – Transfãgãrãºan este deschis circulaþiei publice între Piscu Negru ºi Bâlea – Cascadã (tronsonul kilometric 104 – 130+800, care se închide pe timp de iarnã).

Pe acest sector este însã interzisã circulaþia pe timpul nopþii, între orele 21:00 ºi 07:00, din cauza vizibilitãþii reduse (ceaþã) ºi a fenomenelor meteorologice neprevãzute ce pot pune în pericol siguranþa participanþilor la trafic.

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

tru 2 km de drum”, a mai spus consilierul judeþean.

“Un alt drum care necesitã atenþia CJH este cel de la Petroºani spre Cabana Rusu, mai exact pe tronsonul dintre telescaunul vechi ºi cabana Rusu, e vorba de 1,8 km care sunt pe patru metri lãþime. Aºa a fost fãcut pe vremea preºedintelui Molot ºi aºa a rãmas pânã azi.

Dacã sunt bani pentru investiþii turistice, eu cred cã Parângul ar trebui sã fie pe primul plan din punctul de vedere a prioritãþilor Consiliului Judeþean.

Ne-am dori ca acest drum sã fie lãrgit ºi modernizat”, a spus, în urmã cu aproape douã luni, Adrian David, fost preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara.

Vicepreºedintele CJH, Daniel Andronache a subliniat cã scopul instituþiei este dezvoltarea infrastructurii din judeþ.

“Aºa este, împreunã avem acelaºi obiectiv: sã dezvoltãm toatã infrastructura din judeþul Hunedoara. Acesta este scopul nostru ºi orice propunere este binevenitã”, a spus Daniel Andronache, vicepreºedintele CJH. Monika BACIU

Noaptea Bibliotecilor cu Avram Iancu ºi povestea lui

B

iblioteca din Petroºani ºi-a deschis porþile sâmbãtã, de la ora 18,00, cu povestea românului care a trecut înot Canalul Mânecii ºi Dunãrea de la izvoare la vãrsare.

Avram Iancu, cel care lucreazã în acest loc, a fost prezent ºi le-a povestit tuturor despre aventura lui, le-a arãtat imagini ºi le-a spus lucruri interesante despre peripeþiile sale, inspirate din romanul lui Jules Verne „Pilotul de pe Dunãre”. Chiar le-a arãtat pagina în care Jules Verne scria cã se înainteazã cu 50 de km zilnic ºi cã aºa ºi-a fãcut ºi el calcule, însã, nici marele autor nu putea anticipa cã acum sunt deja zeci de baraje pe acest fluviu, motiv pentru care traseul a durat ceva mai mult.

Apoi, Noaptea Bibliotecilor a continuat cu jocuri pentru toþi copiii, aºa cum au fost ei obiºnuiþi la fiecare ediþie „Este a VI-a ediþie a Nopþii Bibliotecilor, iar noi am pregãtit jocuri energizante, care sunt aºteptate de copii încã din septembrie, cã ne-au tot întrebat când vine noaptea. Am avut filme documentare ºi educative, expoziþie de carte denumitã „Magie ºi paranormal”, de asemenea, o expoziþie de carte nou achiziþionatã de noi ºi am fãcut cam tot ce au mai vrut ei”, a spus Delia Grosu, bibliotecarã la Biblioteca municipalã din Petroºani.

Noaptea Bibliotecilor s-a nãscut din ideea de a aduce cititorii în sala de lecturã, la Petroºani, doritorii urmând sã fie întâmpinaþi în sala de lecturã, unde îºi pot face chiar ºi prima lor legitimaþie, cu care, ulterior, sã îºi împrumute cãrþi.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Octombrie 2017

Scandal sângeros între copiii Au vrut a doi afaceriºti din Petrila sã ajute ºi au opiii a doi afaceC riºti din localifost pãcãliþi tatea Petrila au fost n Valea Jiului sunt tot mai protagoniºtii unui scanÎ numeroase cazurile în care dal care putea avea familiile care au vrut sã-ºi ajute urmãri grave. Totul a plecat de la o ºicanare în trafic iar unul dintre ei a scos cuþitul ºi l-a lovit pe celãlalt.

Incidentul a avut loc în centrul localitãþii iar agresorul este nepotul fostului viceprimar al Petrilei, un tânãr de 22 de ani. Totul a pornit de la o ºicanare în trafic iar victima de 19 ani, fiul unui afacerist din oraº, dupã un schimb de replici cu agresorul, a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Martorii spun cã adolescentul a fost lovit cu pumnul de nepotul fostului viceprimar ºi apoi tãiat cu un

cuþit la mâna dreaptã. ”Poliþia Oraºului Petrila a fost sesizatã cu privire la faptul cã, pe bulevardul Republicii, din localitate, are loc un conflict spontan între douã persoane. La faþa locului s-a deplasat un echipaj de intervenþie care aplanat conflictul ºi a stabilit cã, urmare a unei ºicanãri în trafic, un conducãtor auto în vârstã de 22 de ani, din Petrila, l-a lovit pe un alt conducãtor auto, de 19 ani, din Petrila, producându-i acestuia

prietenii ºi apropiaþii, au rãmas cu datoriile acestora. Oamenii au mers ca giranþi dar cei care au din urmã o plagã tãiatã luat împrumuturile n-au mai achitat ratele. în zona antebraþului drept”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Adolescentul a pierdut foarte mult sânge spun martorii ºi când a fost preluat de echipajul SMURD era aproape inconºtient. Medicii spun cã tãietura nu i-a pus viaþa în pericol, iar poliþiºtii au întocmit un dosar penal în care fac cercetãri pentru loviri sau alte violenþe.

Maximilian GÂNJU

Fie cã nu mai pot plãti ori au fugit din þarã, pe rolul instanþelor de judecatã sunt tot mai multe dosare în care giranþii cer recuperarea sumelor pe care au fost obligaþi sã le achite în locul celor pe care au vrut sã-i ajute. În aceastã situaþie a ajuns ºi o familie din municipiul Petroºani, care este nevoitã sã achite lunã de lunã câte 300 de lei pentru un credit luat de altcineva. „Persoana care a luat creditul este colegã de muncã ºi s-a plâns cã are nevoie de bani pentru ceva probleme de sãnãtate. Soþia mea a girat-o pentru un împrumut la CAR ºi ea ºi-a achitat primele trei luni. Apoi n-a mai vrut sã plãteascã nici un leu. Cei

de la casa de ajutor i-au pus poprire soþiei ºi în fiecare lunã primeºte cu trei sute de lei mai puþin. Am încercat sã vorbim ºi sã o convingem sã-ºi achite ratele iar în schimb am primit ameninþãri. Apoi am aflat cã soþul ei are pensie de miner, de vreo 2500 de lei ºi ea a luat împrumutul pentru a-ºi cumpãra bijuterii”, spune C. Popa, soþul femeii pãcãlite. Pentru a-ºi recupera banii, omul a fãcut actele pentru a sesiza instanþa de judecatã. ªansele de a scãpa de poprire sunt mici, însã sperã ca la finalul procesului sã-ºi poatã recupera banii. Situaþia nu este singularã, iar cei mai afectaþi sunt pensionarii care cad mai uºor în „plasã”. Pentru cã au vrut sã-ºi ajute apropiaþii, zeci de vârstnici din Valea Jiului primesc pensiile „ciuntite” dupã ce bãncile le pun poprire pe venituri.

Maximilian GÂNJU

Urs omorât de tren la intrarea în Defileul Jiului n urs a fost gãsit mort pe U calea feratã, la intrarea în Defileul Jiului. Incidentul a fost semnalat vineri dimineaþã de unul dintre mecanicii aflaþi în locomotiva unui tren care a tranzitat zona.

Animalul pare cã ar fi fost hãituit de câini ºi împins cãtre linia feratã

unde a fost lovit de locomotiva unui tren ºi omorât.

Ursul a fost, cel mai probabil, surprins de unul dintre trenurile ce au trecut pe aici, iar mai apoi a fost lovit de o altã garniturã de tren.

Descoperirea a fost fãcutã de câþiva muncitori care lucreazã la amenajarea hidrocentralei de pe Jiu, la ieºire din Petroºani. La faþa locului au ajuns cei care

A distrus maºinile parcate pe Bulevard ºi a dispãrut

n ºofer a pierdut controlul volanului ºi a U distrus mai multe maºini ce

erau parcate pe prima bandã a carosabilului, în zona în care se aflã Televiziunea Kapital din Petroºani.

gestioneazã fondul de vânãtoare, au anunþat autoritãþile ºi au aºtep-

Martorii povestesc cã au auzit o bubuiturã puternicã ºi sunet de roþi, însã, ºoferul care a produs accidentul nici nu s-a oprit sã vadã ce a fãcut. Din nefericire pentru el, însã, în urma impactului, numãrul de înmatriculare al autovehiculului care a provocat dezastrul, a rãmas la faþa locului ºi va fi, cu uºurinþã, identificat de

tat ca proprietarul ursului, adicã statul român, sã-ºi trimitã instituþiile

poliþiºti. Tot martorii povestesc cã ºoferul a pierdut spoilerul din spate, cu tot cu numãrul de înmatriculare, iar maºina era înmatriculatã în Franþa.

Cel puþin 4 maºini au fost avariate de ºoferul fugar, iar poliþia a început cercetãrile.

Diana MITRACHE

Imagini Radar în Valea Jiului

subordonate pentru a întocmi documentele necesare astfel încât sã poatã fi ridicat cadavrul animalului. Numai cã gestionarii fondului de vânãtoare din cadrul AVPS Bãniceana au stat în ploaie ºi frig mai bine de opt ore pânã când autoritãþile s-au dus sã constate ce s-a întâmplat cu ursul. În cele din urmã, cadavrul animalului a fost ridicat ºi dus la Deva, la

DSVSA, pentru efectuarea necropsiei.

Vânãtorii spun cã ursul este un pui de circa doi ani ºi avea puþin peste o sutã de kilograme.

Urºii sunt des întâlniþi în acest loc ºi, nu o datã, au dat atacul chiar în gospodãriile oamenilor. De aceastã datã, animalul a ajuns între roþile unui tren, care l-a zdrobit.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Octombrie 2017

Henþ cu mâna

DIN CÂND ÎN CÂND... ... nu-i rãu sã ne mai aducem aminte câte ceva din istoria sportului Vãii Jiului. Mai ales în secetã asta de rezultate, când, cel

puþin la nivel de echipe, sporturile din Valea Jiului sunt la pãmânt.

Cine mai poate concepe acum, ca în urmã cu 43 de ani,

când mulþi dintre noi eram niºte adolescenþi, în octombrie 1974, o generaþie de jucãtori cu Puiu Rusu, Tonca, Stocker, Gabi Stan, Gigi Multescu, Bela Rozsnyai sau Mihai Stoichiþa, zdrobeau pe vechiul stadion „Jiul” o

puternicã echipa britanicã, Dundee United din Scoþia!?

Ei bine, aºa a fost, 10.000 de oameni s-au bucurat la acel meci, cu speranþa ca Jiul putea întoarce un 0-3 din tur, în Scoþia, ºi chiar dacã a fost doar 2-0, rãmâne

un rezultat istoric în ambele ecipe din Petroºani.

Se întâmpla pe 2 octombrie 1974, înscria primul gol Gogu Tonca, în ziua în care împlinea 27 de ani! Într-adevãr, ce momente unice.

Poveºtile sportului

P

JIUL PETROªANI ÎNTR-UN ÎNCEPUT DE OCTOMBIRE ÎN CUPELE EUROPENE!

entru cei tineri sau ingnoranþi, Jiul Petroºani nu a fost dintotdeauna în situaþia de acum.

Dupã ce câºtigase pe 23 iunie 1974, la Bucureºti, Cupa României (4-2 în finalã cu „Poli” Timiºoara), Jiul primise dreptul de a juca în Cupa Cupelor, a doua competiþie fotbalisticã în Europa, ca valoare, dupã Cupa Campionilor. Sorþii i-au scos în cale puternicã echipa scoþiana Dundee United...

Prima partidã a Jiului în Scoþia a fost îmbrãcatã în haina unei aventuri totale.

Partidã tur din Scoþia urma sã aibã loc miercuri, 18 septembrie 1974, iar Jiul a intrat în aceastã aventurã fãrã nici un fel de informaþie prealabilã, nici mãcar legatã de

traseu!?

Aºa cum menþiona o cronicã în ziarul „Steagul Roºu” (Ion Vulpe), „Jiul a plecat la Dundee în postura unui grup turistic fãrã hãrþi.”

Desigur raportat la mijloacele de comunicaþie ºi transport de azi, explicaþia tine de domeniul comicului.

Echipa a plecat în cursul zilei de marþi,

prin Amsterdam, apoi la Glasgow a pierdut niºte legãturi de tren, ajungând la Dundee în cursul zilei de miercuri la ora 4 dimineaþa, în ziua partidei! ªi astfel, Dundee United – Jiul 3-0 (2-0), cu primul gol marcat din ofsaid, gol validat de arbitrul olandez Eric Boosten.

Prin declaraþiile sale optimiste la venirea în þara, antrenorul Jiului, Titus Ozon, pãrea încrezãtor. „Dundee United e o echipã robustã, care practicã un joc specific „insularilor”, de angajament total, deseori peste limita admisã de regulament. Cu aceleaºi arme se va prezenta, desigur ºi la Petroºani. Cât priveºte Jiul nu pot reproºa ceva apãrãtorilor, care ºi-au fãcut datoria, dãruindu-se în joc.

Deficitar rãmâne atacul, care a acþionat cu teama . Nu vreau sã acuz înfrângerea, dar arbitrii olandezi ºi-

au adus... contribuþia la inscriera primului gol (din ofsaid). Cu mai multã atenþie se putea evita înscrierea celorlalte douã goluri.

La 0-2 pentru noi era cu totul altceva...

- Avem, totuºi, ºanse?

- Ne aºteaptã un joc tot atât de greu ca primul, mai ales ca scoþienii sunt hotãrâþi sã-ºi apere handicapul, sã se califice în cea de-a doua manºã a Cupei Cupelor”.

ªI-A VENIT ªI ZIUA REVANªEI! Douã sãptãmâni mai târziu, miercuri, 2

octombrie 1974. Zi rece de toamna, dar una de fotbal. Presa localã inventaria: „Minerii Vãii Jiului angajaþi plenar în marea încercare”, „Abatajul – ºcoala oamenilor oþeliþi” sau „Extracþia de cãrbune în perspectiva viitorului cincinal” erau titluri care ne sufocau. La televizor „se dãdea”, seara, „ Festivalul cântecului ostãºesc” sau filmul artistic „Fisurã” cu Bette Davis. Dar ºi, culmea, un meci în direct, de la ora 15:00, din Cupa U.E.F.A., Steagul Roºu BraºovBesikstas Istanbul , preferat de TVR celui dintre Jiul ºi Dunde United. În fine, la cele douã cinematografe din Petroºani rulau „Mama Vitregã” la cinema „7 Noiembrie” ºi „Cojocelul fermecat” la cinema „Republicã”.

10.000 de oameni venti din toatã Valea Jiului umplu pânã la refuz, înainte cu o orã de începerea meciului,

micile tribune ale vechiului stadion „Jiul” (acum Parcul „Carol Schreter”), asistând la un meci senzaþional.

Jiul porneºte furibund, neluând în calcul handicapul de 0-3 în Scoþia ºi deschide scorul în min. 15: combinaþie G. Stan - Libardi, mingea ajunge la Bela Rozsnyai care îl învinge pe portarul McAlpine.

Rozsnyai ºi Libardi fac ravagii în preajma careului scoþian, venind astfel ºi golul de 2-0 în minutul 34: Libardi executa un ºut de la 22 m, deviat în corner de portarul McAlpine, corner executat de Rozsnyai ºi reluat de Gogu Tonca, cu capul în plasã! Spre stupoarea generalã, în min. 55 cel mai bun jucãtor de pe teren, Libardi, este schimbat cu Fildiroiu! Atacul nu mai funcþioneazã, în condiþiile în care Gigi Multescu ºi Al. Nagy nu sunt în ceea mai bunã zi, Stoichiþa joaca timorat, Tonca se accidenteazã ºi este schimbat cu C. Musat, se joacã mai confuz... ªi astfel se spulberã un vis, Jiul fiind foarte aproape de o calificare istoricã într-o fazã superioarã a unei Cupe Europene.

Paginã realizatã de Genu TUÞU