Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1433
Cronica Vãii Jiului Joi, 5 Octombrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Se bucurã de încã o sãptãmânã de libertate emeia nu ajunge în închisoare aºa F cum au cerut ofiþerii
care o supravegheazã pe perioada de executare a unei condamnãri cu suspendare. mama denaturatã primise mai bine de doi ani pentru maltratarea bãieþelului unui vecin. Alina Nadia Ardeleanu, tânãra din Uricani care ºi-a lãsat copilaºii sã ardã de vii în casã, a scãpat de celula închisorii cel puþin încã o sãptãmânã de zile. Biroul Executãri Penale din cadrul Judecãtoriei Petroºani a cerut revocarea suspendãrii sub supraveghere a pedepsei de 2 ani ºi 11 luni închisoare, însã solicitarea a fost respinsã de magistraþi. Mama denaturatã fusese acuzatã ºi pedepsitã pentru rele tratamente aplicate minorului, dupã ce a ademenit în locuinþa sa bãieþelul de ºase ani al unui vecin, l-a bãtut ºi i-a bãgat un ardei iute în fund. Ardeleanu se mai bucurã de libertate cel
puþin pânã sãptãmâna viitoare, urmând ca magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia se pronunþe, pe 10 octombrie a.c., într-un alt dosar în care fost condamnatã de instanþa de fond la aproape 11 ani de închisoare. Tânãra a fost gãsitã vinovatã de rele tratamente aplicate minorului ºi distrugere în urma tragediei în care ºi-a pierdut trei copilaºi. Se întâmpla în urmã cu doi ani, iar anchetatorii au stabilit cã a încuiat în locuinþã copiii, a aºezat o lumânare aprinsã pe spãtarul unui colþar ºi s-a dus sã-ºi cumpere bãuturã. Micuþii, douã fetiþe ºi un bãieþel, au ars de vii în incendiul care a mistuit aproape jumãtate din apartamentele unui întreg bloc din Uricani. Anchetatorii au mai aflat cã Ardeleanu a revenit la garsonierã ºi a vãzut începutul de incendiu, a încuiat uºa cu cheia ºi a fugit, în ciuda plânsetelor micuþilor. A fost gãsitã câteva ore mai târziu beatã într-un ºanþ. Maximilian GÂNJU
FOC ªI PIATRÃ ÎN SUBTERANUL
MINEI LIVEZENI
M
ina Livezeni se confruntã cu probleme tehnice. Exploatarea cãrbunelui se face în condiþii grele, cantitatea de cãrbune extrasã fiind la limita de jos. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara vorbeºte de probleme tehnice, a cãror rezolvare ar putea avea ca termen primul trimestru al anului viitor. >>> PAGINA A 3-A
Efectul investiþiilor la ApaServ ocietatea de apã din Valea S Jiului a învestit, în decursul anilor, sume importante în reabilitarea ºi modernizarea staþiilor de tratare a apei. Rezultatele sunt vizibile în zilele ploioase, atunci când turbiditatea apei este foarte ridicatã. Dacã în mod normal,
staþiile trebuie oprite atunci când turbiditatea ajunge la 100 de unitãþi, douã
staþii din cadrul ApaServ au funcþionat cu o turbiditate de
aproape 40.000 de unitãþi, fãrã ca abonaþii sã simtã acest lucru.
“În momentul în care vin ploi mari, iar turbiditatea apei este de peste 100 se opreºte, automat staþia. Am funcþionat cu un grad de turbiditate de 34.000, nãmol intra în staþie, dar am dat apã. Investiþiile pe care le-am fãcut în cele douã staþii de tratare a apei, Valea de Peºti ºi Jieþ ºi-au spus cuvântul. Anul acesta continuãm cu celelalte douã staþii, Tãia ºi Zãnoaga,
important este ca populaþia sã nu sufere din cauza urgiilor naturii”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. În cadrul contractului de 90 de milioane de euro ce urmeazã a fi implementat de ApaServ se vor moderniza ºi celelalte staþii de tratare a apei, Zãnoaga, respective Taia. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Octombrie 2017
Se depun cereri pentru ajutoarele de încãlzire amenii care au venituri mici O beneficiazã de subvenþii de la primãrie, ca sã îºi încãlzeascã locuinþele ºi în aceastã iarnã, dar trebuie sã îºi depunã cererile. Acestea vor fi primite din 15 octombrie, însã, pânã atunci, orice om care doreºte informaþii se mai poate adresa celor de la serviciul social al primãriei. „Singurele modificãri constau în modelele de cerere. Persoanele care
au ajutor social, ori alocaþie pentru susþinerea familie, pot depune ºi cereri pentru ajutorul de încãlzire, pe acelaºi model de cerere. Pânã în prezent, s-au întocmit actele pentru
ajutoarele de încãlzire cu lemne ºi cãrbuni, pentru asistaþii care au v.m.g. În data de 25 vom da ajutoarele acestor oameni, prin casieria noastrã. Este vorba de 290 de lei, adicã 58 de
Reparaþii la acoperiºul Policlinicii din Petrila coperiºul A Policlinicii din Petrila va fi reparat. În clãdire au cabinete medicale mai mulþi medici de familie. Aceºtia au solicitat sprijinul administraþiei locale de la Petrila, în vederea efectuãrii lucrãrilor. “Având în vedere cererea (…) înaintatã Primãriei oraºului Petrila de cãtre reprezentanþii cabinetelor medicale ce îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Policlinicii din oraºul Petrila, prin care ni se solicitã sprijinul în soluþionarea de
comun acord, în calitate de coproprietari, a problemelor legate de reparaþia acoperiºului la imobilul mai sus menþionat, luând în considerare faptul cã imobilul situat în strada Tudor Vladimirescu funcþioneazã ºapte cabinete medicale, ce oferã zilnic servicii în interesul cetãþenilor oraºului Petrila, þinând cont de faptul cã oraºul Petrila este coproprietar al acestui imobil (...), considerãm cã se impune demararea lucrãrilor de reparaþii la acoperiºul acestui imobil, cu precizarea cã fiecãrui proprietar îi va reveni o contribuþie direct proporþionalã cu cota sa parte”, aratã documentele
lei pentru fiecare lunã, din noiembrie pânã în martie”, a spus Cristina Mraz, director DPLAS (Direcþia Publicã Localã de Asistenþã Socialã). Cei care beneficiazã de ajutoare trebuie sã aibã un venit net de pânã la 786 de lei pe membru de familie, în cazul în care vor subvenþionarea energiei termice, de pânã la 1.082 de lei pentru persoanele singure. Lemne de foc primesc cei care au venituri mai mici de 1.800 de lei, sau 2100
Primãriei Petrila. Partea de cofinanþare a administraþiei locale de la Petrila pentru realizarea lucrãrilor este de 5060,17 lei, aferentã unei suprafeþe de 201,36 mp ºi va fi suportatã din bugetul local. Medicilor de familie care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul clãdirii le revin sume cuprinse între 1210,26 lei ºi 2488,12 lei, în funcþie de suprafaþã. Monika BACIU
în cazul persoanelor singure, iar ca sã primeascã subvenþii pentru gazele naturale, o familie trebuie sã aibã un venit net de pânã la 615 lei. În cazul în care se încãlzesc cu energie electricã, venitul trebuie sã nu depãºeascã 915 lei. „O parte din cereri se transmit la SC Termoficare ºi acolo pot merge cei care beneficiazã de subvenþii pentru acest sistem. Sunt aceleaºi acte ºi le-am afiºat la intrare. Cei care se încãlzesc cu gaze
naturale, trebuie sã depunã ºi un raport de verificare a centralei, sau convectorului ºi ultima facturã de platã, iar la energia electricã, acel contract cu furnizorul ºi ultima facturã de platã”, a mai adãugat directorul DPLAS. Cererile se depun din 15 octombrie la sediul Direcþiei de Asistenþã Socialã, într-un birou aflat lângã serviciul de impozite ºi taxe locale, iar la restul primãriilor, acestea se aflã în sediul unitãþii administrativ-teritoriale. Diana MITRACHE
ANGAJARE
NOU ÎN PETROªANI!
Angajãm urgent
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
AGENÞI DE PAZÃ cu contract de muncã, cu un salariu lunar net în valoare de 1.400 lei.
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Relaþii la telefon 0732808952
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Octombrie 2017
Foc ºi piatrã în subteranul minei Livezeni
ina Livezeni se confruntã M cu probleme tehnice.
Exploatarea cãrbunelui se face în condiþii grele, cantitatea de cãrbune extrasã fiind la limita de jos. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara vorbeºte de probleme tehnice, a cãror rezolvare ar putea avea ca termen primul trimestru al anului viitor. “Au fost probleme tehnice la mina Livezeni, vorbim de funcþionarea extrem de grea a abatajului aflat în funcþie din cauza uzurii extrem de avansate a transportorului. Cu mare greutate a ajuns pe linia de oprire. Se aflã în momentul de faþã în pregãtire pentru dezechipare în vederea
contestaþiilor ºi pânã pornim licitaþiile vorbim de timp pe care îl pierdem ºi nu avem cum sã îl estimãm atunci când ne facem graficele de eºalonare a lucrãrilor”, a mai spus sursa citatã.
mutãrii acestui complex în alt abataj. Abatajul pe care îl pregãteam în vederea transmontãrii acestuia nu a avut dimensiunile scontate, întâlnind un deranjament tectonic major care nu permite exploatarea mecanizatã dupã acel deranjament. Fazele în care se aflã acum mâna Livezeni permit punerea în funcþie a unui nou abataj undeva la sfârºitul lunii februarie, începutul lunii martie anul viitor, dar depindem de furnizorii de
materiale ºi de piese de schimb pentru acest abataj decât de minerii de la Livezeni. Lucrãrile sunt pregãtite, oamenii sunt pregãtiþi pentru a transmonta acest complex. Problema principalã va fi aprovizionarea cu materiale ºi piese de schimb cã sã îl putem pune în funcþie”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Colac peste pupãzã, contestaþiile þin pe loc achiziþia unor piese absolut necesare pentru
funcþionarea complexului mecanizat. “Sunt probleme inerente care nu depind de noi, majoritatea licitaþiilor se fac pe SEAP, trebuie sã respecte legislaþia în domeniu, sã cearã lãmuririle ºi clarificãrile necesare, sã depunã documentele absolut necesare. Ne încurcã, varianta în care o licitaþie se anuleazã dureazã câteodatã ºi o lunã sau o lunã ºi jumãtate, timp în care aºteptãm rezoluþii ale comisiei de rezolvare a
Sindicaliºtii de la Muntele prezenþi la cel mai mare miting sindical R
eprezentanþii Sindicatului Muntele au plecat la Bucureºti. Aceºtia s-au alãturat celor aproape 10.000 de persoane care au protestat împotriva trecerii taxelor sociale, de la angajator la angajat. Sindicaliºtii spun cã aceastã mãsurã va duce la scãderi salariale, cu 25%.
“Nu transferului contribuþiei de la angajator la angajat!”, a fost mesajul sindicaliºtilor din Valea Jiului. Din Valea Jiului au participat la miting circa 30 de persoane. “Suntem o delegaþie de 30 de persoane. Nu suntem de acord cu trecerea contribuþiilor de la angajat la angajator. Pentru companiile cu probleme financiare aceasta nu este o mãsurã bunã”, a declarat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. “Suntem toþi liderii de sindicat de la CEH. Este ºi Iºtoc de la Mintia. Suntem vreo 50 de persoane de la CEH. Protestãm împotriva trecerii contribuþiilor de
la angajator la angajat. Dacã acest lucru se va realiza ºi salariile angajaþilor de la CEH vor scãdea”, a declarat Dorin Vezure, reprezentant al Sindicatului Muntele. Mitingul este organizat de Cartel Alfa, iar sindicaliºtii sunt nemulþumiþi de mãsurile anunþate de Executiv, în special de transferul contribuþiilor de la angajator cãtre angajat, ei spunând cã va determina ca majorarea salarialã anunþatã pentru debutul anului 2018 sã nu se regãseascã, de fapt, în veniturile nete. "Propunerea Guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintã un experiment singular ºi iresponsabil care riscã sã ducã la dezintegrarea sistemului naþional de securitate socialã. Acest plan guvernamental a stârnit deja reacþii internaþionale, deoarece este de naturã sã submineze progresele realizate dupã decenii de campanie pentru justiþie socialã ºi solidaritate ºi pentru drepturile ºi libertãþile cetãþenilor europeni. Plata contribuþiilor sociale exclusiv
de cãtre angajat nu este aplicatã în nicio þarã UE. Dimpotrivã, în cele mai multe þãri, cota suportatã de angajator este mai mare decât cea plãtitã de lucrãtori (media UE este de 23,57% contribuþii angajatori, 13,35% contribuþii angajat), deoarece companiile au ºi o rãspundere socialã", a declarat, marþi, într-o conferinþã de presã, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu. Sindicaliºtii cer deblocarea negocierii ºi încheierii contractelor colective de muncã la toate nivelurile, plecând de la propunerea comunã de modificare a Legii 62/2011 a celor 5 confederaþii sindicale înaintatã Guvernului ºi modificarea Legii 62/2011 a dialogului social. La mitingul de la Bucureºti au fost ºi reprezentanþii Sindicatului Solidaritatea Hunedoreanã. Monika BACIU
La mina Livezeni au existat ºi alte probleme. Într-unul dintre abataje s-a descoperit o autoîncãlzire a zãcãmântului, însã oficialii CEH susþin cã acest inconvenient nu a afectat exploatarea, abatajul fiind oprit. “Am avut o autoîncãlzire, e o fazã incipientã, în momentul în care cãrbunele începe sã se autoîncãlzeascã apar niºte gaze de distilare, dar nu s-a ajuns la fenomenul de combustie, de ardere a cãrbunelui, ci la creºterea unor gaze care arãtau cã a început un fenomen de autoîncãlzire. S-au aplicat metodele specifice
Actualitate 3
de combatere a acestui fenomen, respectiv înnãmolire ºi intertizare, în momentul de faþã nu este absolut nicio problemã. Nu ne-a afectat pentru cã abatajul era deja pe linia de oprire, nu mai erau în funcþie ºi nu se mai dãdea producþie din abataj”, a mai precizat Viorel Stancu, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Problemele tehnice din subteranul minei Livezeni diminueazã, considerabil, producþia de cãrbune. Din cauza unor cercetãri geologice a zãcãmântului ºi a deranjamentelor tectonice din subteran se înregistreazã probleme în ceea ce priveºte exploatarea cãrbunelui de la mina Livezeni. Mai pe româneºte, complexul mecanizat din stratul 13 a ajuns la… piatrã. Monika BACIU
4 Actualitate
Ministerul Mediului a fost pus la zid de specialiºtii ”Coaliþia Natura 2000”
O
rganizaþia invocã o lipsa de profesionalism a Ministerul Mediului, în urma acþiunii prin care a analizat existenþa coloniilor de lilieci din Peºtera Tunel de la ªoimuº, aflatã pe traseul proiectului de autostradã Lugoj-Deva. Acþiunea delegaþiei Ministerului Mediului submineazã mecanismele europene de diminuare sau evitare a impactului produs de proiecte ºi activitãþi asupra naturii, spun specialiºtii federaþiei. ”Considerãm cã aceastã abordare nu se poate substitui studiilor desfãºurate de chiropterologi, biologi, specialiºti silvici ºi ecologi, desfãºurate pe perioada a doi ani, ci este mai
degrabã un mod populist de a face imagine. Subliniem cã printre mãsurile alternative acceptate prin Studiul de evaluare adecvatã recepþionat de CNADR, mutarea liliecilor dupã cum dispune Ministerul Mediului - nu se afla printre ele”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al federaþiei. Proiectul de autostrada Lugoj-Deva a fost evaluat legal, conform directivelor europene
EIA/EA privind impactul de mediu. Studiul de evaluare adecvatã elaborat de o echipã de specialiºti de la nivel naþional a fost recepþionat în 2016 de CNADNR, în calitate de beneficiar. Mai mult, în baza studiului, compania de autostrãzi a primit acordul de mediu din partea Agenþiei Naþionale de Protecþie a Mediului, necesar derulãrii lucrãrilor (ANPM este o agenþie aparþinând Ministerului
Mediului). Prin studiul de evaluare adecvatã, experþii au propus realizarea unui adãpost subteran artificial pentru lilieci în apropierea peºterii, care urmeazã sa fie distrusã. Aceastã mãsurã a fost acceptatã de CNADNR ºi a fost trecutã ca mãsurã compensatorie în acordul de mediu al proiectului. ”Federaþia Coaliþia Natura 2000 România solicitã în mod public Ministerului Mediului sã respecte propunerile prezentate de specialiºti în Studiul de evaluare adecvatã pentru proiectul Lugoj - Deva. (...) La solicitarea CNADNR, între 2014 ºi 2016, echipe de cercetãtori au analizat impactul proiectului de autostradã asupra habitatelor ºi speciilor protejate la nivel comunitar, identificate pe traseul ales pentru derularea proiectului. Specialiºtii au identificat exemplare/populaþii din mai multe specii de interes comunitar, printre care menþionãm: lupul,
ursul, castorul, vidra, liliacul. Concluziile au fost cuprinse într-un Studiu de evaluare adecvatã necesar obþinerii acordului de mediu, prin care beneficiarul era consiliat în privinþa mãsurilor alternative ce pot fi întreprinse pentru reducerea impactului. Peºtera Tunel Tunel de la ªoimuº a fost caracterizatã drept adãpost secundar important pentru douã specii de lilieci (Rhinolophus ferrumequinum ºi R. hipposideros). Adãpostul este necesar pentru cã asigurã odihna pe ruta dintre adãpostul de hibernare ºi cel de maternitate. Colonia identificatã de specialiºti este compusã din 24 de exemplare”, aratã cei de la Coaliþia Natura 2000 România. Federaþia este coordonator din partea Comisiei Europene în România în procesul de monitorizare a implementãrii Directivelor Habitate ºi Pãsãri. Maximilian GÂNJU
Deºi termenul de prorogare a expirat la finele lunii septembrie,
Zeci de clãdiri din judeþul Hunedoara funcþioneazã fãrã autorizaþie de securitate la incendiu tatisticile S existente la nivelul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã ”Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara aratã cã în judeþul Hunedoara funcþioneazã fãrã autorizaþie de securitate la incendiu în jur de 90 de clãdiri, instituþii sau obiective.
În cadrul unei conferinþe de presã desfãºuratã la sediul inspectoratului prim adjunctul I.S.U. Hunedoara ºi reprezentanþii Inspecþiei de Preveni-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Octombrie 2017
re au punctat faptul cã în acest moment existã 38 de cereri de autorizare în lucru. Începând cu data de 01 octombrie 2017, beneficiarii sau proprietarii construcþiilor care au obligaþia obþinerii acestui act administrativ sunt pasibili de sancþionare contravenþionalã, pentru nedeþinerea acestuia. Conform prevederilor legale, punerea în funcþiune, fãrã obþinerea autorizaþiei de securitate la incendiu, a construcþiilor ºi amenajãrilor noi ori a celor existente la care s-au executat lucrãri de modificare/schimbare de desti-
naþie, atrage dupã sine aplicarea sancþiunilor contravenþionale, cu amenzi cuprinse între 20.000 – 50.000 lei. Categoriile de construcþii ºi amenajãri care se supun avizãrii ºi/sau autorizãrii privind securitatea la incendiu sunt menþionate în HG 571/2016 (http://legislatie.just.ro/Public/Detalii Document/180921 ). Pe lângã aplicarea legii în sfera sancþionatorie amintitã anterior, instituþia noastrã reafirmã disponibilitatea pentru soluþionarea situaþiilor obiectivelor care funcþioneazã fãrã autoriza-
þie de securitate la incendiu ºi intrarea în legalitate, prin certificarea îndeplinirii mãsurilor de securitate la incendiu ºi eliberarea actului administrativ. Totodatã, menþionãm cã obligaþia solicitãrii ºi obþinerii autorizaþiei de securitate la incendiu revine, potrivit legii, beneficiarilor/ investitorilor construcþiilor. De asemenea, facem precizarea cã documentaþia tehnicã, în baza cãreia se emite autorizaþia de securitate la incendiu, trebuie întocmitã, conform prevederilor legale, de cãtre proiectanþi ºi certificatã de cãtre verificatorii de proiecte, atestaþi. Reamintim faptul cã pen-
tru obþinerea acestui act administrativ, instituþia noastrã nu percepe taxe. În cazul în care este constatatã încãlcarea gravã a cerinþei de securitate la incendiu, inspectoratele pentru situaþii de urgenþã pot decide oprirea funcþionãrii ori utilizãrii construcþiilor sau amenajãrilor, sancþiune care nu este condiþionatã de existenþa autorizaþiei de securitate la incendiu. Criteriile pentru aplicarea mãsurii complementare de oprire a funcþionarii ori utilizãrii sunt reglementate în HG 915/2015 ( http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiD ocument/172642 ). La nivel naþional în primele opt luni ale anului
2017, s-au depus eforturi susþinute pentru soluþionarea celor 22.969 solicitãri în vederea emiterii avizelor ºi autorizaþiilor de securitate la incendiu. În urma verificãrii documentaþiilor tehnice ºi a lucrãrilor din teren, la nivel naþional au fost emise 3.643 avize de securitate la incendiu ºi 2.086 autorizaþii de securitate la incendiu. De asemenea, în perioada 01 ianuarie – 31 august a.c., inspectorii de prevenire au derulat 27.717 acþiuni de îndrumare ºi control, pe timpul cãrora au aplicat 9.520 amenzi în cuantum de 12,2 milioane lei. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, personalul specializat a acordat asistenþã tehnicã de specialitate în 18.598 cazuri, persoanele responsabile primind îndrumare asupra aspectelor ce trebuie îndeplinite pentru a intra în legalitate. Totodatã, instituþia noastrã a elaborat o platformã on-line, sub forma unui ghid practic, prin intermediul cãreia, persoanele interesate pot verifica necesitatea obþinerii actelor administrative, respectiv documentele necesare pentru eliberarea acestora.
Participare – record la cursurile de alfabetizare din Petroºani u realizat cã fãrã 8 clase nu pot A face nimic, iar acum numãrul celor care vin la cursurile de alfabetizare s-a dublat. Profesorii de la ªcoala generalã nr 2 din Colonia municipiului Petroºani spun cã, pentru prima datã de când organizeazã aceste cursuri pentru cei ce nu au 8 clase, numãrul doritorilor s-a dublat efectiv. Sunt oameni maturi, care vin alãturi de copiii
lor, iar unii au trecut deja de 40 de ani. Primele cursuri au început deja în aceastã sãptãmânã. „Anul acesta, în urma caravanei care a avut loc în varã, am avut 40 de
cereri pentru anul I ºi încã 20 pentru anul II ºi am cerut suplimentarea cu încã o clasã de anul I la aceastã formã de învãþãmânt. Sunt mulþi care nu am nici mãcar 4 clase ºi noi avem o clasã
Asfalt fãrã restricþii în Defileul Jiului în aceastã iarnã
L
ucrãrile de asfaltare a arterei rutiere din Defileul Jiului sunt aproape de final ºi, dupã ani de zile de restricþii ºi izolãri, ºoferii vor putea circula, în aceastã iarnã, pe un strat de asfalt nou, fãrã niciun semafor, care sã le restricþioneze accesul. Asta susþin acum drumarii, care ne asigurã cã defileul va deveni în curând o arterã cu asfalt nou turnat. „Pe Defileul Jiului circulãm pe asfalt nou, de aproape douã sãptãmâni,
de la Bumbeºti la Petroºani, cu excepþia zonei de la Mãnãstirea Lainici. Dupã ce s-au montat plasele în zona dalelor de beton, am trecut ºi la urmãtorul strat ºi vom finaliza cu stratul de uzurã, ca sã intrãm în iarnã fãrã nicio restricþie de circulaþie pe defileu, cu
asfalt, inclusiv stratul de uzurã”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Lucrãrile se încheie în aceastã toamnã ºi nu vor fi deloc restricþii la iarnã, însã, din primãvarã, se reiau cele din zona Mãnãstirii Lainic. Acolo, drumarii spun cã vor muta parcarea pe
pentru învãþãmânt primar. Mulþi au 30 ºi chiar 40 de ani, dar vin deoarece vãd cã nici mãcar un post de femeie de serviciu nu pot ocupa fãrã studii”, ne spune Camelia partea opusã ºi vor reface întreg traficul, pentru a le uºura ºoferilor accesul, iar enoriaºilor, calea spre lãcaºul de cult. Ultimele lucrãri se desfãºoarã acum, însã, pe teritoriul judeþului Hunedoara. „Acum mai lucrãm la podul de la km 118, unde se mai circulã semaforizat pe o singurã cale ºi s-a turnat placa de suprabetonare ºi de sãptãmâna viitoare vom aºterne ºi stratul de asfalt, urmând ca sã ne continuãm lucrãrile la km 94, la intrarea în defileu, dar acolo se circulã pe podul vechi”, a mai precizat Ion Tudor. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Diana MITRACHE
Hunedorenii nu s-au învãþat minte
H
unedorenii par a nu fi învãþat nimic din experienþa anului trecut, când sute de proprietãþi au fost afectate de urgia naturii. Potrivit datelor oficiale, la nivelul judeþului Hunedoara au fost încheiate 32.034 de poliþe de asigurare obligatorii.
Totodatã, daunele plãtite au fost în sumã de 59.246.00 lei, conform datelor actualizate la data de 31 august anul curent. Potrivit Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, la nivelul judeþului Hunedoara doar puþin peste 16% dintre hunedoreni au o astfel de poliþã. Ba mai mult, faþã
de anul trecut se constatã o scãdere a numãrului de poliþe de asigurare încheiate. Mai exact, potrivit PAID, la data de 31 mai 2016, doar 33.057 de hunedoreni au aveau poliþe de asigurare pe locuinþe.
“În situaþia în care persoanele fizice sau juridice nu îºi asigurã locuinþele aflate în proprietate, nu beneficiazã, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit Legii 260/2008, de niciun fel de despãgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuinþelor. În plus, nerespectarea de cãtre persoanele fizice sau juridice a obligaþiei de asigurare a locuinþei constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 100 la 500 lei”, se aratã pe site-ul PAID. Asigurarea obligatorie e… facultativã. Fiecare proprietar ar trebui sã aibã încheiatã o poliþã de asigurare ºi pentru locuinþã. Monika BACIU
Paraschiv, directorul Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani, care are în subordine ªcoala generalã nr 2. Zeci de oameni din Petroºani au realizat cã nu au carte ºi nu pot primi decât maxim un ajutor social ºi s-au decis sã îºi finalizeze cursurile. Nu e uºor. Stau în bancã alãturi de copiii lor, care i-au depãºit la numãrul de clase, dar nu le este ruºine. E mai bine sã ia decizia asta, spun ei, pentru cã s-au sãturat de nemuncã, iar numãrul
lor a bãtut orice record în acest an. Asta, pentru cã profesorii au mediatizat, pe timpul verii, avantajele de a veni la cursuri, în zonele în care aceºtia locuiesc. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Ministerul Mediului a fost pus la zid de specialiºtii ”Coaliþia Natura 2000”
O
rganizaþia invocã o lipsa de profesionalism a Ministerul Mediului, în urma acþiunii prin care a analizat existenþa coloniilor de lilieci din Peºtera Tunel de la ªoimuº, aflatã pe traseul proiectului de autostradã Lugoj-Deva. Acþiunea delegaþiei Ministerului Mediului submineazã mecanismele europene de diminuare sau evitare a impactului produs de proiecte ºi activitãþi asupra naturii, spun specialiºtii federaþiei. ”Considerãm cã aceastã abordare nu se poate substitui studiilor desfãºurate de chiropterologi, biologi, specialiºti silvici ºi ecologi, desfãºurate pe perioada a doi ani, ci este mai
degrabã un mod populist de a face imagine. Subliniem cã printre mãsurile alternative acceptate prin Studiul de evaluare adecvatã recepþionat de CNADR, mutarea liliecilor dupã cum dispune Ministerul Mediului - nu se afla printre ele”, a declarat Liviu Cioineag, directorul executiv al federaþiei. Proiectul de autostrada Lugoj-Deva a fost evaluat legal, conform directivelor europene
EIA/EA privind impactul de mediu. Studiul de evaluare adecvatã elaborat de o echipã de specialiºti de la nivel naþional a fost recepþionat în 2016 de CNADNR, în calitate de beneficiar. Mai mult, în baza studiului, compania de autostrãzi a primit acordul de mediu din partea Agenþiei Naþionale de Protecþie a Mediului, necesar derulãrii lucrãrilor (ANPM este o agenþie aparþinând Ministerului
Mediului). Prin studiul de evaluare adecvatã, experþii au propus realizarea unui adãpost subteran artificial pentru lilieci în apropierea peºterii, care urmeazã sa fie distrusã. Aceastã mãsurã a fost acceptatã de CNADNR ºi a fost trecutã ca mãsurã compensatorie în acordul de mediu al proiectului. ”Federaþia Coaliþia Natura 2000 România solicitã în mod public Ministerului Mediului sã respecte propunerile prezentate de specialiºti în Studiul de evaluare adecvatã pentru proiectul Lugoj - Deva. (...) La solicitarea CNADNR, între 2014 ºi 2016, echipe de cercetãtori au analizat impactul proiectului de autostradã asupra habitatelor ºi speciilor protejate la nivel comunitar, identificate pe traseul ales pentru derularea proiectului. Specialiºtii au identificat exemplare/populaþii din mai multe specii de interes comunitar, printre care menþionãm: lupul,
ursul, castorul, vidra, liliacul. Concluziile au fost cuprinse într-un Studiu de evaluare adecvatã necesar obþinerii acordului de mediu, prin care beneficiarul era consiliat în privinþa mãsurilor alternative ce pot fi întreprinse pentru reducerea impactului. Peºtera Tunel Tunel de la ªoimuº a fost caracterizatã drept adãpost secundar important pentru douã specii de lilieci (Rhinolophus ferrumequinum ºi R. hipposideros). Adãpostul este necesar pentru cã asigurã odihna pe ruta dintre adãpostul de hibernare ºi cel de maternitate. Colonia identificatã de specialiºti este compusã din 24 de exemplare”, aratã cei de la Coaliþia Natura 2000 România. Federaþia este coordonator din partea Comisiei Europene în România în procesul de monitorizare a implementãrii Directivelor Habitate ºi Pãsãri. Maximilian GÂNJU
Deºi termenul de prorogare a expirat la finele lunii septembrie,
Zeci de clãdiri din judeþul Hunedoara funcþioneazã fãrã autorizaþie de securitate la incendiu tatisticile S existente la nivelul Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã ”Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara aratã cã în judeþul Hunedoara funcþioneazã fãrã autorizaþie de securitate la incendiu în jur de 90 de clãdiri, instituþii sau obiective.
În cadrul unei conferinþe de presã desfãºuratã la sediul inspectoratului prim adjunctul I.S.U. Hunedoara ºi reprezentanþii Inspecþiei de Preveni-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Octombrie 2017
re au punctat faptul cã în acest moment existã 38 de cereri de autorizare în lucru. Începând cu data de 01 octombrie 2017, beneficiarii sau proprietarii construcþiilor care au obligaþia obþinerii acestui act administrativ sunt pasibili de sancþionare contravenþionalã, pentru nedeþinerea acestuia. Conform prevederilor legale, punerea în funcþiune, fãrã obþinerea autorizaþiei de securitate la incendiu, a construcþiilor ºi amenajãrilor noi ori a celor existente la care s-au executat lucrãri de modificare/schimbare de desti-
naþie, atrage dupã sine aplicarea sancþiunilor contravenþionale, cu amenzi cuprinse între 20.000 – 50.000 lei. Categoriile de construcþii ºi amenajãri care se supun avizãrii ºi/sau autorizãrii privind securitatea la incendiu sunt menþionate în HG 571/2016 (http://legislatie.just.ro/Public/Detalii Document/180921 ). Pe lângã aplicarea legii în sfera sancþionatorie amintitã anterior, instituþia noastrã reafirmã disponibilitatea pentru soluþionarea situaþiilor obiectivelor care funcþioneazã fãrã autoriza-
þie de securitate la incendiu ºi intrarea în legalitate, prin certificarea îndeplinirii mãsurilor de securitate la incendiu ºi eliberarea actului administrativ. Totodatã, menþionãm cã obligaþia solicitãrii ºi obþinerii autorizaþiei de securitate la incendiu revine, potrivit legii, beneficiarilor/ investitorilor construcþiilor. De asemenea, facem precizarea cã documentaþia tehnicã, în baza cãreia se emite autorizaþia de securitate la incendiu, trebuie întocmitã, conform prevederilor legale, de cãtre proiectanþi ºi certificatã de cãtre verificatorii de proiecte, atestaþi. Reamintim faptul cã pen-
tru obþinerea acestui act administrativ, instituþia noastrã nu percepe taxe. În cazul în care este constatatã încãlcarea gravã a cerinþei de securitate la incendiu, inspectoratele pentru situaþii de urgenþã pot decide oprirea funcþionãrii ori utilizãrii construcþiilor sau amenajãrilor, sancþiune care nu este condiþionatã de existenþa autorizaþiei de securitate la incendiu. Criteriile pentru aplicarea mãsurii complementare de oprire a funcþionarii ori utilizãrii sunt reglementate în HG 915/2015 ( http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiD ocument/172642 ). La nivel naþional în primele opt luni ale anului
2017, s-au depus eforturi susþinute pentru soluþionarea celor 22.969 solicitãri în vederea emiterii avizelor ºi autorizaþiilor de securitate la incendiu. În urma verificãrii documentaþiilor tehnice ºi a lucrãrilor din teren, la nivel naþional au fost emise 3.643 avize de securitate la incendiu ºi 2.086 autorizaþii de securitate la incendiu. De asemenea, în perioada 01 ianuarie – 31 august a.c., inspectorii de prevenire au derulat 27.717 acþiuni de îndrumare ºi control, pe timpul cãrora au aplicat 9.520 amenzi în cuantum de 12,2 milioane lei. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, personalul specializat a acordat asistenþã tehnicã de specialitate în 18.598 cazuri, persoanele responsabile primind îndrumare asupra aspectelor ce trebuie îndeplinite pentru a intra în legalitate. Totodatã, instituþia noastrã a elaborat o platformã on-line, sub forma unui ghid practic, prin intermediul cãreia, persoanele interesate pot verifica necesitatea obþinerii actelor administrative, respectiv documentele necesare pentru eliberarea acestora.
Participare – record la cursurile de alfabetizare din Petroºani u realizat cã fãrã 8 clase nu pot A face nimic, iar acum numãrul celor care vin la cursurile de alfabetizare s-a dublat. Profesorii de la ªcoala generalã nr 2 din Colonia municipiului Petroºani spun cã, pentru prima datã de când organizeazã aceste cursuri pentru cei ce nu au 8 clase, numãrul doritorilor s-a dublat efectiv. Sunt oameni maturi, care vin alãturi de copiii
lor, iar unii au trecut deja de 40 de ani. Primele cursuri au început deja în aceastã sãptãmânã. „Anul acesta, în urma caravanei care a avut loc în varã, am avut 40 de
cereri pentru anul I ºi încã 20 pentru anul II ºi am cerut suplimentarea cu încã o clasã de anul I la aceastã formã de învãþãmânt. Sunt mulþi care nu am nici mãcar 4 clase ºi noi avem o clasã
Asfalt fãrã restricþii în Defileul Jiului în aceastã iarnã
L
ucrãrile de asfaltare a arterei rutiere din Defileul Jiului sunt aproape de final ºi, dupã ani de zile de restricþii ºi izolãri, ºoferii vor putea circula, în aceastã iarnã, pe un strat de asfalt nou, fãrã niciun semafor, care sã le restricþioneze accesul. Asta susþin acum drumarii, care ne asigurã cã defileul va deveni în curând o arterã cu asfalt nou turnat. „Pe Defileul Jiului circulãm pe asfalt nou, de aproape douã sãptãmâni,
de la Bumbeºti la Petroºani, cu excepþia zonei de la Mãnãstirea Lainici. Dupã ce s-au montat plasele în zona dalelor de beton, am trecut ºi la urmãtorul strat ºi vom finaliza cu stratul de uzurã, ca sã intrãm în iarnã fãrã nicio restricþie de circulaþie pe defileu, cu
asfalt, inclusiv stratul de uzurã”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR Gorj. Lucrãrile se încheie în aceastã toamnã ºi nu vor fi deloc restricþii la iarnã, însã, din primãvarã, se reiau cele din zona Mãnãstirii Lainic. Acolo, drumarii spun cã vor muta parcarea pe
pentru învãþãmânt primar. Mulþi au 30 ºi chiar 40 de ani, dar vin deoarece vãd cã nici mãcar un post de femeie de serviciu nu pot ocupa fãrã studii”, ne spune Camelia partea opusã ºi vor reface întreg traficul, pentru a le uºura ºoferilor accesul, iar enoriaºilor, calea spre lãcaºul de cult. Ultimele lucrãri se desfãºoarã acum, însã, pe teritoriul judeþului Hunedoara. „Acum mai lucrãm la podul de la km 118, unde se mai circulã semaforizat pe o singurã cale ºi s-a turnat placa de suprabetonare ºi de sãptãmâna viitoare vom aºterne ºi stratul de asfalt, urmând ca sã ne continuãm lucrãrile la km 94, la intrarea în defileu, dar acolo se circulã pe podul vechi”, a mai precizat Ion Tudor. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Diana MITRACHE
Hunedorenii nu s-au învãþat minte
H
unedorenii par a nu fi învãþat nimic din experienþa anului trecut, când sute de proprietãþi au fost afectate de urgia naturii. Potrivit datelor oficiale, la nivelul judeþului Hunedoara au fost încheiate 32.034 de poliþe de asigurare obligatorii.
Totodatã, daunele plãtite au fost în sumã de 59.246.00 lei, conform datelor actualizate la data de 31 august anul curent. Potrivit Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, la nivelul judeþului Hunedoara doar puþin peste 16% dintre hunedoreni au o astfel de poliþã. Ba mai mult, faþã
de anul trecut se constatã o scãdere a numãrului de poliþe de asigurare încheiate. Mai exact, potrivit PAID, la data de 31 mai 2016, doar 33.057 de hunedoreni au aveau poliþe de asigurare pe locuinþe.
“În situaþia în care persoanele fizice sau juridice nu îºi asigurã locuinþele aflate în proprietate, nu beneficiazã, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit Legii 260/2008, de niciun fel de despãgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuinþelor. În plus, nerespectarea de cãtre persoanele fizice sau juridice a obligaþiei de asigurare a locuinþei constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 100 la 500 lei”, se aratã pe site-ul PAID. Asigurarea obligatorie e… facultativã. Fiecare proprietar ar trebui sã aibã încheiatã o poliþã de asigurare ºi pentru locuinþã. Monika BACIU
Paraschiv, directorul Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani, care are în subordine ªcoala generalã nr 2. Zeci de oameni din Petroºani au realizat cã nu au carte ºi nu pot primi decât maxim un ajutor social ºi s-au decis sã îºi finalizeze cursurile. Nu e uºor. Stau în bancã alãturi de copiii lor, care i-au depãºit la numãrul de clase, dar nu le este ruºine. E mai bine sã ia decizia asta, spun ei, pentru cã s-au sãturat de nemuncã, iar numãrul
lor a bãtut orice record în acest an. Asta, pentru cã profesorii au mediatizat, pe timpul verii, avantajele de a veni la cursuri, în zonele în care aceºtia locuiesc. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Octombrie 2017
Criterii discriminatorii pentru deºeurile din Hunedoara D
ouã societãþi comerciale au contestat criteriile discriminatorii impuse de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor judeþul Hunedoara”. Cele douã societãþi s-au adresat Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor, instituþie care le-a admis, parþial, solicitãrile.
“Prin contestaþia (...), înregistratã la CNSC (...), formulatã de SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SRL (...) judeþul Cluj, (...), reprezentatã legal prin David Alexander Zeininger, în calitate de administrator, formulatã împotriva documentaþiei de atribuire, emisã de cãtre ASOCIAÞIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARÃ „SISTEMUL INTEGRAT DE GESTIONARE A DEªEURILOR JUDEÞUL HUNEDOARA” (...), în calitate de autoritate con-
tractantã, în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziþie publicã, având ca obiect „Delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în zona de colectare 3 Centru”, cod CPV 90500000-2, s-a solicitat anularea procedurii de atribuire ca nelegalã, în condiþiile licitãrii unui Contract de Achiziþie de servicii în locul unui contract de Concesiune de servicii ºi, în subsidiar, obligarea autoritãþii contractante sã ia mãsurile de remediere a documentaþiei de atribuire, în sensul revocãrii sau modificãrii/completãrii acesteia, pentru înlãturarea motivelor de nelegalitate indicate în cuprinsul notificãrii, ºi obligaþia autoritãþii contractante sã prelungeascã
termenul limitã de depunere a ofertelor cu perioada corespunzãtoare efectuãrii remedierilor ºi cu timpul necesar ofertanþilor sã adapteze ofertele faþã de remedierile adoptate, astfel încât sã fie respectat termenul de 35 de zile prevãzut de art. 74 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 privind achiziþiile publice”, aratã contestaþia uneia dintre firmele participante la licitaþie. O altã firmã, de aceastã datã din Deva a depus contestaþie. “Prin contestaþia (...), înregistratã la CNSC (...), formulatã de SC SALUBRITATE SA, cu sediul în Deva, (...), reprezentatã de MODY SERGIU CRISTIAN, Administrator, formu-
latã împotriva documentaþiei de atribuire, emisã de cãtre ASOCIAÞIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARÃ „SISTEMUL INTEGRAT DE GESTIONARE A DEªEURILOR JUDEÞUL HUNEDOARA”, în calitate de autoritate contractantã, împotriva procedurii de atribuire mai sus menþionate, s-a solicitat modificarea art. 11 din contractul de delegare a gestiunii propus, în sensul: „A fi prevãzutã o redevenþã exprimatã în lei / tonã în cuantum de 26 (53-27) lei/tonã deºeuri colectate, pe perioada de valabilitate a contractului nr. 5323/24.04.2017. A fi prevãzutã o redevenþã exprimatã în lei/tonã în
EURES poate oferi asistenþã ºi consiliere persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã în UE/SEE
Locuri de muncã sezonierã în agriculturã - Spania - Campania 2018 Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara prin serviciul de ocupare EURES Romania oferã 800 locuri de muncã vacante în Spania – firma SUREXPORT (400 de femei ºi 200 de cupluri) pentru munca sezonierã în agriculturã (sunt solicitate persoane apte pentru munca la câmp, vârsta 18 – 50 ani), pentru recoltarea cãpºunilor, campania 2018 (nu se solicitã experienþã). Durata contractului de muncã este de aproximativ 3 luni, data estimatã de angajare este 15 februarie 2018. Timpul de lucru este de 6,5 ore pe zi/ 39 ore pe sãptãmânã împãrþite în 6 zile, ziua 7 este zi de odihnã care poate sã nu coincidã cu duminica. Programul de lucru începe la primele ore ale dimineþii. Salariul oferit este de 40,43 euro brut/zi, conform Convenþiei colective aplicabile
plãtibil la douã sãptãmâni prin transfer bancar. Contribuþiile datorate sunt de 2% impozit pe venit ºi 113 euro asigurare socialã. Cazarea este asiguratã de angajator, iar muncitorul trebuie sã plãteascã 1,6 euro/zi pentru cheltuieli. Muncitorul plãteºte primul transport de venire, iar firma plãteºte întoarcerea, cu condiþia ca muncitorul sã foloseascã mijlocul de transport oferit de firmã. Preþul primului drum se va recupera din primele salarii. Dosarul pentru înregistrarea în baza de date va conþine urmãtoarele acte: cererea tip (se completeazã la sediul agenþiei), copie act identitate, adeverinþa medicalã "apt pentru muncã". Persoanele care doresc sã aplice pentru unul din aceste locuri de muncã trebuie sã se adreseze consilierului EURES din cadrul AJOFM Hunedoara din strada Piata Unirii, nr. 2, et. III, tel 0755999913.
cuantum de 53 lei/tonã dupã încetarea contractului nr. 5323/24.04.2017. A fi modificate în concordanþã cu cele de mai sus toate celelalte prevederi ale art. 11 din modelul de contract de delegare de gestiuni propus”, ºi suspendarea procedurii de atribuire. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, contestaþiile care fac obiectul dosarelor nr. 2772, 2846/2017 au fost conexate pentru a se pronunþa o soluþie unitarã, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiaºi proceduri de atribuire”, aratã contestaþia. CNSC a admis, în parte, contestaþiile celor douã societãþi. “Admite în parte, contestaþiile formulate de SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SRL ºi SC SALUBRITATE SA ambele în contradictoriu cu ASOCIAÞIA DE DEZVOLTARE
INTERCOMUNITARÃ „SISTEMUL INTEGRAT DE GESTIONARE A DEªEURILOR JUDEÞUL HUNEDOARA” ºi obligã autoritatea contractantã ca în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei sã punã la dispoziþia operatorilor economici interesaþi studiu de fundamentare, sã elimine din cadrul documentaþiei de atribuire posibilitatea de a vinde direct deºeuri reciclabile ºi de a realiza curãþenia pe o raza de 10 m în jurul punctelor de colectare, de a reformula prevederile cu privire la menþinerea continuitãþii serviciului ºi la modificarea unilateralã a contractului. Respinge ca nefondate celelalte critici. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare aratã decizia CNSC. Contestaþiile se þin lanþ, iar procedurile sunt mult întârziate. Monika BACIU
Locuri de muncã pentru tineri
T
inerii care acum au ieºit de pe bãncile ºcolii ºi încã nu ºi-au gãsit un loc de muncã au posibilitatea de a discuta cu angajatorii.
partea statului. La nivelul judeþului Hunedoara sunt disponibile câteva sute de locuri de muncã. În Valea Jiului acestea se pot numãra pe degete.
Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã bursa Monika BACIU locurilor de muncã. Este o bursã dedicatã absolvenþilor. Acþiunea va avea loc în data de 20 octombrie, între orele Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ 9:00 ºi 13:00 în toate Petroºani, Telefon 0728890014 agenþiile locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Angajatorii care încadreazã pe piaþa muncii absolvenþi pot beneficia de subvenþii din
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Octombrie 2017
„Lacãtul” de pe unitãþile miniere închise are o cheie inisterul Economiei M vrea sã gãseascã cheia care sã deschidã lacãtul pus pe unitãþile miniere închise. Numai în Valea Jiului în decursul anilor au fost închise zeci de unitãþi miniere, pe fondul neprofitabilitãþii. Acþiunile de lichidare continuã, cu minele Uricani ºi Paroºeni, din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Acum, Ministerul Economiei cautã cheia pentru redeschiderea unor perimetre miniere. “Se reglementeazã redeschiderea exploatãrilor miniere pentru care a fost emisã o hotãrâre a Guvernului
privind aprobarea conservãrii, închiderii, ecologizãrii ºi monitorizãrii postînchidere. În ansamblul sãu mãsura de redeschidere a unor mine cu activitatea sistatã prin hotãrâri ale Guvernului descarcã parþial sau total statul român de cheltuieli pentru ecologizare cu posibil impact transfrontalier, cheltuieli cu protecþia mediului, ce au ca scop final redarea unor mari suprafeþe de teren în circuitul economic ºi tot ceea ce însemnã regenerarea socio-economicã a comunitãþilor învecinate, reintegrarea peisagisticã a zonelor ºi refacerea bio-diversitãþii”, aratã proiectul Legii Minelor care a fost lansat în dezbatere publicã. Tot acum, statul român susþine cã
redeschiderea unitãþilor miniere va aduce beneficii. Numai cã redeschiderea ar urma sã fie plasatã în sarcina unor investitori privaþi. “Impactul macroeconomic în redeschiderea minelor cu activitate încetatã ºi aprobatã prin hotãrâri ale Guvernului se poate cuantifica prin: A) Beneficii directe: pen-
Opoziþie fãrã fundament
P
arte din consilierii liberali de la Lupeni ºi-au fãcut un obicei de a vota contra unor proiecte care vizeazã dezvoltarea comunitãþii. ªi în ºedinþa de marþi, consilierul liberal ªtefan Pãscut este acuzat cã nu a susþinut proiectul prin care spitalul municipal din Lupeni va primi 3,7 milioane de lei. “Consilierul PNL ªtefan Pãscut s-a opus pentru a doua
oarã proiectului care aduce Spitalului Municipal Lupeni, 37 miliarde lei vechi.
tru a se desfãºura activitãþi de exploatare minierã investiþiile au valori mari, rentabilitatea activitãþii nu este atinsã imediat, lucrãrile de pregãtire în vederea demarãrii activitãþii de exploatare sunt în medie de 1-2 ani, în funcþie de capacitatea financiarã ºi organizatoricã a noului concesionar, taxe,
Probabil, domnul consilier a uitat pentru ce la trimis comunitatea în Consiliul Local ºi þine cont doar de directivele PNL-ului de a se opune tuturor proiectelor mele, ignorând faptul cã acestea sunt pentru dezvoltarea oraºului ºi bunãstarea cetãþenilor. Eu însã voi continua sã iniþiez ºi sã propun spre aprobare tot mai multe proiecte care au ca scop dezvoltarea, modernizarea municipiului nostru ºi bunãstarea cetãþenilor”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În ultima perioadã, liberalii se pare cã ºi-au fãcut un obicei din a respinge proiectele de hotãrâre iniþiate de primarul Lucian Resmeriþã, fãrã a þine cont de interesul cetãþeanului.
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
impozite, contribuþii, etc. B.) Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic a forþei de muncã disponibile pe plan local, regional ºi poate naþional - se recomandã coroborarea ºi cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale jurul activitãþii de exploatare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaþia reabilitãrii mediului care va trece parþial sau total de la statul român la noul concesionar”, mai aratã acelaºi document. Resursele minerale care fac obiectul prezentei legi sunt cãrbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu ºi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pãmânturi rare, elemente disperse, sãrurile haloide, aur aluvionar, substanþele utile nemetalifere, rocile utilizate în construcþii, rocile ornamentale, pietrele preþioase ºi semipreþioase, turba, rocile bituminoase, gazele necombustibile, precum ºi produsele reziduale miniere din haldele ºi iazurile de decantare. Potrivit proiectului lansat în dezbatere publicã, “solicitanþii depun scrisori de intenþie pentru atribuirea directã sau pentru organizarea unui concurs public de ofertã pentru contractul de concesiune minierã. În vederea participãrii la
Actualitate 7
concursul public de ofertã, persoanele juridice vor depune ofertele într-un termen determinat, stabilit de autoritatea competentã prin ordinul prevãzut la alin.(6). Autoritatea competenta are obligaþia, la solicitarea ofertanþilor, pe baza unei taxe ºi a acordului de confidenþialitate, sã punã la dispoziþie înainte de concursul public de ofertã, informaþiile necesare legate de perimetrul minier, aprobat la închidere. Ofertanþii au obligaþia, înainte de a depune oferta la concursul public de oferã, de a realiza pe cheltuialã proprie, un audit administrativ, tehnic ºi economico-financiar, legat de perimetrul aprobat la închidere ºi ecologizare. Auditul va fi realizat de o persoanã fizicã sau juridicã atestatã de cãtre autoritatea competentã. Ofertele se depun însoþite de actele doveditoare privind capacitatea tehnicã ºi financiarã a ofertantului, programul de dezvoltare/exploatare a resurselor/rezervelor minerale, precum ºi alte documente stabilite prin normele tehnice ºi metodologice pentru aplicarea prezentei legi. În cazul neadjudecãrii prin concursul de ofertã publicã, perimetrul/ perimetrele de exploatare sau pãrþi din acestea, rãmân în continuare incluse în lista obiectivelor miniere aprobate prin hotãrâre de Guvern ºi/sau notificate pentru închidere ºi ecologizare”. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Octombrie 2017
Henþ cu mâna
MARE JALE, CU FOTBALUL DIN VALE! Statisticile fotbalistice din ultimii 50 de ani nu indicã cifre mai dezastruoase la fotbalul din Valea Jiului.
Pe lângã faptul cã nu avem nici o echipã în primele trei ligi, adicã la nivel naþional, ne mai chinuim ºi cu
alea din campionatul judeþean grupate în Liga a IV-a Hunedoara. Un început dezastruos pentru grupãrile din Uricani, Vulcan, Petroºani (Jiul ºi Universitatea) ºi chiar Lupeni, iar
Inter Petrila nu se simte nici ea prea bine... Cel puþin dupã ultimul rezultat. Ori cu cine ai sta de vorbã din anturajul acestor echipe, rãspunsul este invariabil acelaºi: nu mai sunt valori, cei care terminã junioratul se grãbesc
Rugby D.N.S. (liga a doua)
ÎNCEPUT ÎN ECHILIBRU D
ebut pentru ªtiinþa Petroºani în „Dealul Institutului” cu egal în fata Bârladului, într-un meci în care gazdele au ratat 5 lovituri de pedeapsã!
Un joc bun al echipei din „Dealul Institutului” pe care cu puþin noroc l-ar fi putut câºtiga. De remarcat în echipã ºi prezenþa „veteranului” Alexandru Lupu.
sã plece prin alte oraºe sau alte þãri, nu existã nici motivaþie financiarã. Se spune cã totul de acum este o resemnare totalã. Veniþi la meciurile echipei din ªirineasa, care joacã la Petroºani, sã vedeþi diferenþa de atitudine.
Etapa 1, 30 sept. 2017 C.S. Nãvodari CSUAV Arad 79-7 ªtiinþa Petroºani R.C. Bârlad 19-19 Gloria Buzãu R.C.M. Galaþi 29-19 Tomitanii Constanþa Bucov. Sv. amanat pentru 18 nov. a.c.
CLASAMENT
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
C.S. Nãvodari 1 1 0 0 79-7 Gloria Buzãu 1 1 0 0 29-19 R. C. Bârlad 1 0 1 0 19-19 ªtiinþa Petroºani 1 0 1 0 19-19 Bucovina Sv. 0 0 0 0 0- 0 Tomitanii C-þa 0 0 0 0 0- 0 R.C.M. Galaþi 1 0 0 1 19-29 CSUAV Arad 1 0 0 1 7-97 Etapa a 2-a, 7 oct. 2017 R.C.M. Galati ªtiinþa Petroºani CSUAV Arad Gloria Buzãu Bucovina Sv. C.S. Nãvodari Tomitanii C-þa R. C. Bârlad (25 nov.)
Fotbal, Liga a V-a
2p. 2p. 1p. 1p. 0p. 0p. 0p. 0p.
* * *
Antrenori eliminaþi
AS Metalul Criºcior – Zarandu Criºcior 0 – 3 (0 – 1)
La jocul Sargeþia Bretea Românã – A.S.S. Orlea 1-2 ambii antrenori ai gazdelor au fost eliminaþi de arbitrul Andrei Fodor din Deva: secundul Rafael Marcu în min. 30, apoi principalul Gabriel Matei în min. 68. Scorul etapei l-a realizat la Pui unde echipa localã Mãgura a zdrobit cu 7-0 (goluri Mailat 2, Ciolea, Dãnãu, Apati, Lupulescu ºi Stoiconi) pe C.S.C. Ilia chiar dacã din min. 45 a jucat în zece jucãtori, dupã eliminarea lui Cl. Zorfi. Santos Boz – Victoria Dobra 2-2, dupã ce oaspeþii au condus cu 2-0 prin golurile lui Gicã Sava (min. 34 ºi 37). În derby-ul Criºciorului, Metalul – Zarandul 0-3, oaspeþii câºtigând prin golurile marcate de Deoancã, S. ªerban ºi M. Nagy.
AS Metalul Criºcior (antr. Emilian Petriºor): David – Chelbu, Lupea ( min. 65 Vîrdea), Rotariu, Mureºan – Benea ( min. 55 Tebieº), Lup, Mateº (min. 46 Dineº), Vagaliu – Mihoc, Petriºor. AS Zarandu Criºcior (antr. Alexandru Deoancã): Cioflica – Rãdãu , Roºca, Nagy (min. 46 Duma), ªtefan – Deoancã ( min. 57 Vurdea) ( min. 68 Bratima), Raþ, Luluºa, V. Deoancã – Dîlv, ªerban. Goluri: Deoancã Victor min. 8, Vurdea Mihai min. 62, ªerban Sebastian min. 77. Arbitru: Rogojinã Constantin – Haþeg Observator: Sîrbu Mircea – Leºnic
AS Mãgura Pui Sargeþia Bretea Româna CS Comunal Ilia 7 – 0 (3 – 0) AS Sântãmãria Orlea 1 – 2 AS Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): L. Militaru – Ban, Sãlãºan (min. 60 Turcu), Cãpriþã (min. 64 Stoiconi), Biriº – Zorfi, Apati, Lupulescu (min. 68 Pau), O. Ciolea (min. 54 Grozoni) - Dãnãu, Mailat. Goluri: Mailat Cristian min. 10, 27, Ciolea Ovidiu min. 35, Dãnãu Daniel min. 50, Apati Paul min. 63, Lupulescu Ionuþ min. 75, Stoiconi Cãtãlin min. 78. CS Comunal Ilia (antr. Vasile Popa): V. Popa – Buºtea, Kora, Danc, Moga - Iuga, Cãsãlean, Bulgãr, Danc (min. 65 Iordan ) - Cãtuþa. Arbitru: Mateescu Rãducu – Lupeni Observator A.J.F.: Bulgaru Florin – Lupeni
AS Sargeþia Bretea Româna (antr. Gabriel Matei): Faur – Cãldãruºe (min. 61Popa), Oprea, Miron, Tãnasã – Tãºalã, Miclãuº (min. 73 Matei), Cugerean (min. 46 Firu), Brebu – Creþu , Ciucurescu (min. 81 Bocºa). Goluri: Daniel Creþu min. 82. AS Sântãmãria Orlea: Roman – Gheoancã, Sora, Mariº, Urs - Mitucã (min. 55 Stoica), Marcu, Ceuþã ( min. 52 Tomoni ), Antal (min. 58 Itul Flaviu) - Rus (min. 78 Mihãiescu), Oneasã. Goluri: Marcu Rãzvan min. 85, Sora Roºca min. 86. Arbitru: Andrei Fodor – Deva Observator A.J.F.: Cãlin Orbonaº – Deva