Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1451
Cronica Vãii Jiului Marti, 31 Octombrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Un mort ºi 5 rãniþi la Uricani,
Ancheta de la Lupeni, ajunge azi la Ministrul Energiei
C
onducerea minei Lupeni a finalizat dosarul cu concluziile anchetei de la mina Lupeni, unde doi mineri ºi-au pierdut viaþa. Totul ajunge marþi la Ministerul Energiei, iar Toma Petcu a spus la Uricani cã va aºtepta ºi concluziile Inspectoratului Teritorial de Muncã, dar cã va compara cele douã anchete, pentru a putea lua cele mai bune decizii ºi a sancþiona vinovaþii. „La ora actualã am reuºit sã finalizãm ºi este foarte important, ancheta la CEH. Aºa cum am spus, atunci aproximativ 3 sãptãmâni ºi jumãtate în urmã. Ancheta a fost fãcutã intern. Marþi, va fi depus, oficial, la Minister, dosarul cu toate concluziile lor ºi o sã aºteptãm data de 30 noiembrie, când ITM va finaliza ancheta, ca sã o trimitã cãtre Parchet, cu concluziile lor. Vom avea
FÃRÃ NICIO EXPLICAÞIE posibilitatea sã comparãm sã vedem ce spun cele douã surse, CEH ºi ITM”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei. Doi oameni ºi-au pierdut viaþa în mina Lupeni, dupã ce frontul de lucru s-a prãbuºit în mina Lupeni, în prima sãptãmânã din luna octombrie. Plafonul ar fi cedat, din cauza susþinerii proaste ºi s-a vorbit despre tot felul de lipsuri, ca ºi despre starea proastã a stâlpilor care susþineau abatajul. Anchetele vor scoate la ivealã adevãrul în acest caz, iar vinovaþii vor fi deferiþi justiþiei. Diana MITRACHE
U
n bãrbat de 43 de ani din Petrila ºi-a pierdut viaþa, luni la ora 7 dimineaþa, în mina Uricani, o minã care mai are mai puþin de o lunã ºi se închide. Aurel Anghel era alãturi de alþi mineri pe o galerie, din care, aºa cum a spus ºi ministrul Energiei Toma Petcu, se vedea cerul, deci la suprafaþã. ITM ºi procurorii Parchetului de pa lângã Judecãtoria Petroºani au decis anchete în acest caz. >>> PAGINA A 5-A
Ministrul Energiei cere verificarea tuturor minelor din Valea Jiului D oi mineri au murit la Lupeni, acum aproximativ 3 sãptãmâni ºi unul la Uricani, chiar luni dimineaþã, iar ministrul Energiei, Toma Petcu, sosit din nou în Valea Jiului, cere verificarea tuturor exploatãrilor de huilã din zona noastrã.
Asta, indiferent de societatea de care aparþin, fie cã sunt pe programul de închidere, fie în cadrul minelor viabile. Tragediile din ultimele sãptãmâni au determinat o astfel de decizie ºi o anchetã va demara pentru fiecare loc de muncã în parte. „Având în vedere cã, în mai puþin de o lunã, în Valea Jiului am avut douã evenimente destul de tragice, produse în
condiþii total diferite ºi vorbim de douã companii cu o situaþie economicã total diferitã. Dacã la CEH erau
probleme cu aprovizionarea de echipamente ºi materiale, din cauza licitaþiilor, aici, am primi asigurãri
cã au toate echipamentele pe stocuri în depozite La ora actualã, am stabilit sã creãm o echipã care sã vinã sã facã o cercetare pe fiecare minã în parte, sã vedem ce vulnerabilitãþi imediate existã, ce riscuri imediate avem ºi sã luãm mãsurile ce se impun, ca sã nu mai avem situaþii de acest gen. Dorim sã facem un studiu mult mai amplu de risc pe fiecare minã ºi tip de exploatare, fie cã extrag sau care intrã pe perioada de închidere”, a spus, la Uricani, ministrul
Toma Petcu. Minele din Valea Jiului au luat zeci de vieþi în subteran ºi de fiecare datã s-a dat vina pe lipsuri, ori pe erori umane. Astfel de evenimente ar trebui evitate ºi ministrul Toma Petcu spune cã studiul urmeazã sã scoatã în evidenþã aspectele de acum, la fiecare exploatare de huilã din Valea Jiului, fie cã sunt în programul de închidere, fie cã este vorba despre cele pe la Complexul Energetic Hunedoara. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 Octombrie 2017
ªapte zone Aleºii locali de la Petroºani aprobã planurile de deszãpezire de acþiune începe sã îºi facã pentru iarnã simþitã prezenþa. În Iacestarna sens, consiliul local 2017-2018 al municipiului Petroºani va supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea “Planului operativ de acþiune pe timpul iernii 2017-2018”.
“Planul operativ de acþiune pe timpul iernii, prezintã toate datele referitoare la baza de deszãpezire, punctele de sprijin ºi de informare cu sectoarele pe care se acþioneazã, utilaje, depozitul de materiale antiderapante, responsabilul bazei, personalul operativ ºi de informare. Elaborarea planului operativ de acþiune
s-a realizat de cãtre SC Eolian Energy SRL Haþeg, operatorul activitãþii de deszãpezire în colaborare cu DADPP Petroºani, în conformitate cu prevederile “Normativului din 18 iunie 2013 privind prevenirea ºi combaterea înzãpezirii drumurilor publice – indicative AND nr. 525-2013 aprobat
prin ordinal nr. 289/2170/2013” ºi cuprinde: planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2017-2018, necesarul de unelte, utilaje, materiale antiderapante ºi materiale chimice pentru iarnã 20172018”, aratã raportul administraþiei locale de la Petroºani. Lucrãrile de întreþinere curentã pe timp de iarnã vor fi executate de aceeaºi firmã ca ºi anii trecuþi, respectiv de Eolian Energy din Haþeg. Aprobarea planului operativ de acþiune pe timpul iernii, este în competenþa consiliului local pentru drumurile ºi strãzile din administrarea sã. Monika BACIU
J
udeþul Hunedoara a fost împãrþit în ºapte zone de intervenþie pentru perioada de iarnã 2017-2018.
Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat “Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2017-2018 pentru drumurile judeþene”. Este vorba de intervenþia drumarilor pe drumurile judeþene, aflate în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara.
La nivelul Vãii Jiului este vorba de ºapte drumuri judeþene, ºi anume DJ 709F: Slãtinioara-Cabana Rusu, DJ 709H: Petrila –Jieþ, DJ 664A: Lupeni-Straja, DJ 666: Meriºor-Dealu BabiiVulcan, DJ 664: Pas VulcanVulcan, DJ 660A: Câmpu lui Neag-Cabana Câmpu lui Neag ºi DJ 672C: lim.jud. Gorj-DN 66A. Baza sectorului pe Valea Jiului este la Lupeni. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara, estimeazã cã sunt necesare 5.000 mc de nisip, 434 tone de sare ºi 230 tone de combustibil. Monika BACIU
Strãzi degradate, refãcute la Petrila
M
ai multe strãzi din oraºul Petrila vor fi refãcute. Autoritãþile locale fac demersurile necesare în vederea demarãrii lucrãrilor.
D
– rupt corp drum”. “Durata prezentului contract este pânã la recepþia la terminarea lucrãrilor, cu prelungire automatã, în cazul suplimentãrii perioadei de
execuþie a lucrãrilor, dar fãrã platã suplimentarã”, aratã contractul. 13.824,91 lei fãrã TVA au alocat autoritãþile locale de la Petrila pentru dirigenþia de ºantier. Este vorba de strada Mesteacãnului, str. Voislova ºi strada Moliviº din oraºul Petrila. Totodatã, pentru alte trei strãzi din satul Þârici se achiziþioneazã servicii de dirigenþie de ºantier. Pentru aceste strãzi autoritãþile au alocat suma de 8.226,81 lei, fãrã TVA. În acelaºi context, va fi reabilitat ºi un pod distrus. Este vorba de un pod distrus în cartierul Muncii. Monika BACIU
1. Inspector de specialitate, gr. II – Compartiment Coordonare activitãþi asociaþii de propietari – 1 post Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã; - vechime în specialitatea studiilor necesare: minim 1 an. 2. Casier – Serviciul Impozite ºi taxe – 2 posturi Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - studii medii absolvite cu diplomã de bacalaureat. Concursul se organizeazã astfel:
Proba scrisã: 07 decembrie 2017 - orele 11.00 în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan. Interviul: 12 decembrie 2017 orele 11.00 în sala de ºedinþe a Consiliului Local Vulcan. Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Bibliografia ºi actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan. Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 13.11.2017, orele 15.30. Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.
rum de interes local
Autoritãþile locale de la Petrila au demarat procedurile pentru reabilitarea carosabilului spre Moliviº. Astfel se achiziþioneazã “servicii de dirigenþie de ºantier pentru obiectivul refacere drum de interes local din domeniul public al oraºului Petrila, L=1,7 km
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan, cu sediul în Vulcan, str. Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 07 - 12 decembrie 2017 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a trei posturi contractuale vacante din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel:
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 Octombrie 2017
Mafia din industria minierã ucide oameni
N
oi studii vor fi realizate pentru a vedea care este starea minelor de cãrbune din România. Dupã fiecare accident de muncã oficialii ministerului de resort vin cu promisiuni. Praf în ochi, am spune noi. Fiecare ministru a promis cã statul român va acorda o atenþie deosebitã industriei miniere din România. Minciuni. Familiile ºi-au îngropat rudele decedate, rãnile sufleteºti ale familiilor nu s-au închis ºi nu se vor închide niciodatã. S-au cãutat vinovaþi. Dar adevãraþii vinovaþi sunt liberi ºi umblã în costume... de Halloween. Oficialii vin ºi îi amãgesc pe mineri cã totul se va schimba, cã lucrurile se vor îmbunãtãþi. Nu au fost în stare sã gãseascã soluþii. Au gãsit scuze. ªi pun lacãtul. Pun lacãtul pentru a acoperi jaful, a ascunde mafia care a gravitat în jurul activitãþii
miniere din Valea Jiului. Unii s-au îmbogãþit. Au ridicat imperii din afacerile cu aurul negru, cãlcând pe cadavrele minerilor. Acum, oficialii Ministerului Energiei promit alte studii. Vor sã afle care sunt riscurile din minele de cãrbune. “Vom declanºa procedura de achiziþie pentru un studiu elaborat privind riscurile din minele de cãrbune din România”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu. La fel a promis ministrul ºi dupã accidentul mortal de la Mina Lupeni. 200 de stâlpi au ajuns sãptãmâna trecutã, la unitatea minierã de la Livezeni. Insuficienþi pentru nevoile minelor. Minele din Valea Jiului gem dupã investiþii. Minerii lucreazã în condiþii vitrege. În anii trecuþi investiþiile în minerit au fost caracterizate de contracte purtãtoare de comisioane ºi fapte de naturã penalã. Organele de anchetã nu
Nu se mai intrã în Mina Uricani A
ctivitatea minei Uricani a fost suspendatã în urma tragediei de ieri, iar minerii se vor întoarce la locurile de muncã atunci când va exista certitudinea cã acestea sunt sigure. Anunþul a fost fãcut de ministrul Energiei, Toma Petcu. ”Este important de precizat faptul cã toþi minerii aveau asupra lor echipamentele de protecþie, inclusiv aparate de mãsurare a concen-
au gãsit vinovaþii.
R
aport 2016
Un raport al Ministerului Energiei din anul 2016 arãta care sunt deficienþele din minele Vãii Jiului. “În acest moment, în Valea Jiului existã o rezervã totalã de cãrbune de 53,2 milioane de tone. Din aceastã cantitate totalã, cea mai mare rezervã este la exploatarea minierã de la Livezeni (17,5 milioane de tone), iar cea mai micã (7 milioane de tone) este la exploatarea minierã Lonea. Cea mai mare problemã identificatã de membrii Comitetului pentru activitatea minierã este lipsa acutã a investiþiilor din ultimii 20 de ani, lipsa retehnologizãrii ºi modernizãrii metodelor de extracþie. Dupã Revoluþie, nivelul investiþiilor în minerit a scãzut la 5% din valoarea celor de dinainte de 1989, iar dupã anul
traþiei gazelor din minã. (...) Minerii afectaþi de aceastã explozie se aflau într-o zonã betonatã protejatã în care se fãceau lucrãri de închidere ºi executau un dig de protecþie. Nu era o zonã traversatã de vreun cablu electric care ar fi putut sã determine aceastã aprindere, de aceea aºteptãm cu mare interes ancheta ITM sã vedem care este sursa aprinderii, în primul rând, ºi de unde a provenit gazul", a spus ministrul Energiei. În ceea ce priveºte cei doi salvatori care s-au intoxicat cu gaze în timpul intervenþiei de evacuare la suprafaþã a minerului care a decedat în subteran, aceºtia au primit îngrijiri la spitalul din Petroºani ºi au fost externaþi cu acordul lor pentru cã prezentau forme uºoare de intoxicaþie. Maximilian GÂNJU
2007, nu a mai fost demaratã nicio investiþie. Complexurile mecanizate asigurã, potrivit specialiºtilor din Comitet, o productivitate dublã faþã de metodele clasice de exploatare, folosite în mare parte dintre minele actuale. Costurile de achiziþionare ale unui astfel de complex mecanizat sunt evaluate la circa 11-12 milioane de euro. Potrivit calculelor fãcute de membrii Comitetului, cheltuielile de retehnologizare a minei Livezeni ajung la 127 de milioane de lei. Astfel, la nivelul anului 2015, 70% din costul de producþie al cãrbunelui a reprezentat cheltuiala cu „munca vie”, ceea ce înseamnã cã extracþia se face cu tehnologii vechi de mai bine de un sfert de secol. Concluziile întâlnirii Comitetului pentru activitãþi miniere sunt: rezerve de cãrbune existã, costul lor de explorare este foarte mare, iar principalul motiv care a condus la aceastã situaþie este lipsa acutã de investiþii din ultimii 20 de ani”, arãta la acel moment analiza comitetului pentru huilã. Monika BACIU
AM ÎMBÃTRÂNIT! P
opulaþia vârstnicã de 65 ani ºi care a trecut de aceastã vârstã a depãºit cu peste 301.000 persoane populaþia tânãrã de pânã la 14 ani. Sunt acum, în România 3,576 milioane de bãtrâni, faþã de 3,275 milioane persoane tinere. Indicele de îmbãtrânire demograficã a crescut de la 107,7 (la 1 iulie 2016) la 109,2 persoane vârstnice la
100 persoane tinere (la 1 iulie 2017). La 1 iulie 2017, cea mai mare pondere în totalul populaþiei o deþinea grupa de vârstã 45-49 ani (9,1%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstã a fost de 9,4%, iar la cele de sex feminin de 8,8%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai micã decât cea a grupei de 5-9 ani (5,1%) ºi a celei de 10-14 ani (5,1%). La
1 iulie 2017, România avea 22,202 milioane persoane, iar populaþia urbanã era de 56,4%, femeile reprezentând 51,2% din total. Populaþia din mediul urban este în scãdere uºoarã faþã 1 iulie 2016 cu 0,02%, la fel ca ºi numãrul femeilor, care a scãzut cu un procent de 0,1% faþã de aceeaºi datã a anului precedent. Procesul de îmbãtrânire al populaþiei s-a accentuat în acest an în condiþiile în care, la 1 iulie, s-a remarcat o creºtere uºoarã a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) ºi un avans mult mai evident (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaþiei vârstnice (de 65 ani ºi peste), comparativ cu 1 iulie 2016, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
OCTOMBRIE NEGRU, în Valea Jiului O ctombrie – lunã neagrã pentru Valea Jiului. Valea Jiului este din nou în doliu. Luna a început cu accidentul de la mina Lupeni. Doi oameni au murit în surparea de la mina Lupeni, din data de 5 octombrie 2017. Cercul victimelor aurului negru a fost închis de mina Uricani.
Luni dimineaþã telefonul anunþa încã o tragedie în subteran. La Mina Uricani s-a produs o explozie. Patru mineri au fost prinºi în deflagraþie. Trei dintre ei au reuºit sã se salveze, unul a murit. Cei trei care au reuºit sã se salveze au ajuns la spital cu rãni grave. Starea lor este incertã. Minerii sunt trimiºi la Bucureºti, la marile spitale de urgenþã. Un cãrbune prea scump. Asta se aude de fiecare datã. Da, este un cãrbune prea scump. Minerii plãtesc cu propria lor viaþã pentru exploatarea cãrbunelui. Este un preþ incomensurabil. Octombrie 2017 a fost o lunã neagrã, lunã de doliu pentru Valea
Oficialii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului nu ºtiu încã de la ce s-a produs explozia. “Nu ne putem da seama ce s-a putut întâmpla pentru cã lucrarea este sãpatã în steril, cât priveºte energia electricã în zona respectivã nu existã aºa cã este o enigmã ºi pentru noi sã vedem care este sursa sau ce s-a întâmplat”, a declarat Petre Drãgoescu, director tehnic în cadrul SNIMVJ.
mina din cauza Închid incompetenþei statului?
Jiului. Minele din Valea Jiului îºi cer tributul. Minerii mor pe altarul aurului negru. Spaþiul public este invadat, din nou, de supoziþii ºi promisiuni. “Prima prãbuºire a fost la mina Lupeni, parte a Complexului Energetic Hunedoara. Acolo s-a reuºit ca o serie de echipamente sã se achiziþioneze în aceastã perioadã ºI sunt verificãri ale ITM ºI ale Parchetului. Legat de SNIM nu au fost astfel de verificãri (amãnunþite-n.r.) pentru cã nu au fost
accidente de muncã. Procedurile de securitate au fost. Nu s-a pus problema ca oamenii sã nu intre în condiþii de securitate. Nu au fost necesare aceste verificãri suplimentare. Acolo unde se fac lucrãri de închidere de mine nu se fac lucrãri specifice mineritului, aºa cum sunt cele de la Lupeni. Nu sunt lucrãri similare. Erau lucrãri de îndiguire, de închidere, nu erau lucrãri de exploatare”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu.
Mina Uricani, parte a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a fost inclusã pe un program de închidere. Ministrul Energiei spune cã motivele care au stat la baza deciziei sunt cele legate de securitatea în muncã, dupã ce în accidentul din 5 februarie 2011, cinci mineri ºi-au pierdut viaþa. “În 2012 s-a luat decizia de a se închide aceastã minã (Uricani-n.r.) ºI s-a fãcut toatã corespondenþa cu Comisia Europeanã, s-au fãcut toate hotãrârile de Guvern. Si a faptului cã nu era viabilã, dar ºI a securitãþii ºI siguranþei în exploatare, s-a luat decizia de a închide mina
Uricani”, a mai spus ministrul. Dacã unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt precum o bombã cu ceas, la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului situaþia este mai bunã. Deficienþele constatate de inspectorii de muncã nu au fost la fel de grave, ca la CEH. La SNIMVJ nu a fost aplicatã nicio amendã. “Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului. Controale de fond: 12. Controale tematice: 5. Total: 17. Mãsuri dispuse: 47. Mãsuri verificate: 49. Sancþiuni: 47. Avertismente: 47”, aratã un rãspuns al ITM Hunedoara. Deficientele de la SNIM nu au fost într-atât de grave, încât sã fie aplicate amenzi. Scopul principal al activitãþii Societãþi Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. este producerea cantitãþii de huilã energeticã preconizatã pânã la epuizarea rezervelor deschise în vederea asigurãrii unei lichidãri organizate a activitãþii, în condiþii de legalitate si pentru atenuarea consecinþelor sociale si regionale ale închiderii. Mina Uricani trebuie sã îºi înceteze activitatea de exploatare la finalul acestui an. Monika BACIU
Platforma România 100 ATAC la guvernul PSD-ALDE P latforma România 100, condusã de fostul premier al României, Dacian Cioloº, cere demiterea lui Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. A doua tragedie în decurs de o lunã care îndoliazã Valea Jiului ajunge ºi pe culmile politice. Platforma România 100 cere explicaþii pentru cele douã accidente miniere.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 Octombrie 2017
“În mai puþin de o lunã asistãm la al doilea accident mortal în minele din Valea Jiului. Doi mineri au murit la Lupeni acum trei sãptãmâni ºi unul astãzi în mina de la Uricani. Ambele mine erau în procedurã de închidere. Primul nostru gând este sã fim alãturi de familiile celor care ºi-au pierdut viaþa, azi ºi acum 23 de zile. Cei care conduc astãzi minele dar ºi politicienii locali par sã nu înþeleagã cã orice
greºealã se plãteºte în vieþi omeneºti. Cu totalã lipsã de responsabilitate vorbesc despre viitorul mineritului în timp ce seria de accidente tragice continuã fãrã ca mãsurile de protecþie a vieþii minerilor sã fie implementate”, aratã Platforma România 100. Cei de la Platforma România 100 aratã cu degetul atât spre administraþia companiilor miniere cât ºi spre sindicatele care au semnat “pacte sociale” fãrã a le pãsa de viaþa oamenilor. “Directorii care declarau în presã cã “pe propria rãspundere” orice activitate minierã poate continua sunt responsabili ºi trebuie sã îºi asume vina pentru proasta gestiune a securitãþii în subteran ºi pentru aceste accidente. De asemenea, sindicatele care au semnat pacte politice cu guvernanþii trebuie sã explice oamenilor pe care-i reprezintã ce mãsuri de securitate pentru coborârea în subteran au negociat. Politicienii locali ºi cei pe care cetãþenii din Valea Jiului i-au trimis ani la rândul în Parlamentul României, ºi sub ochii cãrora companiile de minerit au fost devalizate trebuie sã explice ce au fãcut pentru mineri în anii din urmã. La 1 ianuarie
2016, Complexul Energetic Hunedoara acumulase 1,5 miliarde de lei datorie. Într-un caz fãrã precedent, am ajuns sã considerãm importurile de cãrbune în Valea Jiului ca fiind o virtute, în timp ce minerii români îºi pun viaþa în pericol în subteran. În ultimii doi ani am folosit doar cãrbune românesc ºi acest lucru nu a dãunat sistemului energetic naþional. Am atras atenþia în mod repetat cã avem o problemã de management a resurselor în general ºi în 2016 am început primele reforme în sistem. Mineritul românesc este în continuare vital pentru sistemul energetic, poate sã-l susþinã în momentele dificile pentru România, dar nu poate sã facã faþã obiºnuinþei de a fi gestionat defectuos ºi chiar dezastru-
os în unele cazuri. Importurile de cãrbune, necesare dupã cum ne asigurã guvernanþii, sunt astãzi recunoaºterea neputinþei. Acest fapt aratã un eºec de proporþii, mai ales când doi secretari de stat de la Ministerul Energiei provin din sau se declarã susþinãtori ai sectorului carbonifer. Nu cu sloganuri gen “programul de guvernare PSD este strategia energeticã a þãrii” se conduce sistemul energetic naþional ci cu grijã pentru vieþile minerilor, indiferent dacã sunt votanþi ai unui partid sau altul”, mai aratã platforma. În acest sens, Platforma România 100 adreseazã Guvernului ºi Ministrului Energiei câteva întrebãri privind situaþia din Valea Jiului. “Cine poartã responsa-
bilitatea repolitizãrii organismelor de conducere a companiilor din minerit, mai ales prin readucerea în funcþii a celor care fuseserã înlãturaþi la 1 ianuarie 2016, când se constata dezastrul de proporþii din sectorul huilei? Anul acesta ITM a efectuat peste 180 de controale la societãþi de profil, aplicând zeci de avertismente ºi amenzi. Cum au fost corectate aspectele defectuoase? Ce rãspuns au primit semnalãrile de presã privind materialul de siguranþã defectuos livrat în mine? În contextul în care s-a hotãrât modificarea planurilor de restructurare a CEH, ce mãsuri clare s-au luat pentru asigurarea exploatãrii în siguranþã a minelor? Sunt astãzi mai importante promisiunile politicienilor din Valea Jiului decât viaþa oamenilor? De asemenea, cerem prim-ministrului Mihai Tudose sã-l demitã de urgenþã pe secretarul de stat din Ministerul Energiei care se ocupã de sectorul minier. Este un gest de demnitate ºi asumare dupã douã accidente mortale în minã într-o singurã lunã”, mai aratã cei de la Platforma România 100. Ministerul Energiei pe mandatul Guvernului Cioloº a fost Victor Grigorescu. Monika BACIU
Un mort ºi 5 rãniþi la Uricani, FÃRÃ NICIO EXPLICAÞIE U
n bãrbat de 43 de ani din Petrila ºi-a pierdut viaþa, luni la ora 7 dimineaþa, în mina Uricani, o minã care mai are mai puþin de o lunã ºi se închide. Aurel Anghel era alãturi de alþi mineri pe o galerie, din care, aºa cum a spus ºi ministrul Energiei Toma Petcu, se vedea cerul, deci la suprafaþã. ITM ºi procurorii Parchetului de pa lângã Judecãtoria Petroºani au decis anchete în acest caz.
Nimeni nu îºi explicã cum a fost posibil. Minerii care au ieºit din ºut, imediat ce tot efectivul de 53 de oameni a fost evacuat, au spus cã doar au simþit un suflu puternic. „Nu ºtiu dacã a fost exact metan, nu ºtiu exact, a fost un suflu de afarã, Acolo se desfãºura un procedeu de înnãmolire ºi e o lucrare ce trebuia fãcutã ºi aia, dar pot sã spun cã era la suprafaþã aici. Dacã era în subteran, vã daþi seama ce se întâmpla, cã eram toþi în minã. E ceva neprevãzut. Nu se ºtie de la ce a pornit asta. Astea, de regulã, se întâmplã în subteran”, a spus unul dintre minerii care, în momentul tragediei, era chiar în subteran, acolo unde se mai scoate încã huilã, pânã în 31 decembrie 2017. Toþi cei 56 de mineri care se aflau în subteran în momentul evenimentului au fost scoºi la suprafaþã din motive se securitate, iar la poarta minei, ca la fiecare tragedie, s-au adunat rudele celor ce erau sub pãmânt. Femei, copii, pãrinþi, soþii, fiecare cãuta ºi scruta orizontul sã afle vreo veste. „Soþul meu lucreazã în minã. Era în ºut, Am aflat cã este bine, dar îl aºtept aici”, a spus una dintre femeile care au venit la gura minei, imediat dupã ce s-a aflat de incident. Încã de la momentul apelului, la faþa locului au ajuns 3 ambulanþe SMURD, douã ambulanþe din cadrul SAJ, o autospecialã de transport victime multiple, o autospecialã de
lucru cu apã ºi spumã ºi au fost solicitate în sprijin douã elicoptere SMURD. Acþiunea s-a desfãºurat contra-cronometru ºi victimele au fost preluate de salvãri, ca mai apoi sã ajungã cu elicopterele.
Salvatorii au intrat repede
La minã a ajuns ºi ministrul Energiei Toma Petcu, dar nimeni nu înþelege ce s-a petrecut acolo, însã, salvatorii e clar cã au intrat prea repede ºi sunt victime ºi din rândul lor. „Din cei 5 rãniþi, tuturor li se acordã îngrijiri medicale. Sunt 5 rãniþi, pentru cã am avut 3 lucrãtori în minã care erau acolo, la momentul exploziei. Când s-au format echipele de intervenþie, s-a intrat dupã aceºti 4 rãniþi ºi 2 dintre salvatori au avut mici intoxicaþii cu gaze ºi au fost scoºi de urgenþã ºi trimiºi la spital. S-a decis, de cãtre medicii din Petroºani, ca ultimii doi sã fie externaþi, iar un elicopter a venit pentru preluarea celor 3. Doi au arsuri aproape 50% pe corp, de gradul III, cel cel de al treilea are arsuri mai uºoare, dar decizia a fost sã
fie transportaþi cu un elicopter”, a declarat ministrul energiei Toma Petcu. Rãniþii, aºa cum afirmã ministrul Energiei au ºi arsuri ale cãilor respiratorii, lucru ce le înrãutãþeºte starea de sãnãtate, dar minerul de 43 de ani care a murit ar fi cãzut de la înãlþime în momentul în care s-a produs un suflu pe galeria respectivã. Asta, în timp ce salvatorii, care au intrat prea repede, au simþit ºi ei un gaz în interior. „În momentul când s-a produs aceastã aprindere, cã nu a fost o explozie, mulþi dintre salvatori au avut tendinþa ºi au intrat foarte repede. Aveau la ei echipamentele, dar nu au stat sã mãsoare în timpul intervenþiei, dar când au avut simptome, stãri de greaþã ºi ameþealã, s-a luat decizia ca ei sã fie retraºi de urgenþã. Sunt informaþii cã doi dintre ei au arsuri ºi ale cãilor respiratorii. Þinând cont cã era doar la 50 m de suprafaþã, aºa cum spun ºi salvatorii, se vedea cerul, era foarte apropiat, nu ne dãm seama, de unde este sursa de acumulare a gazelor.
Specialiºtii spun cã poate din cauza presiunii atmosferice mai ridicate din ultima perioadã sã se creeze aceste acumulãri de gaze. Ne intereseazã ºi care este sursa aprinderii. Totul era pneumatic. Aºteptãm ºi noi sã vedem. Minerul decedat era ars ºi l-am vãzut personal. Pe o suprafaþã foarte micã e ars, dar a fost gãsit mult mai jos decât ceilalþi. Probabil a cãzut de la înãlþime”, a mai spus ministrul energiei.
Dosar penal in rem pentru ucidere din culpã
Procurorii din cadrul Judecãtoriei Petroºani au deschis un dosar penal in rem în urma accidentului de la mina Uricani. Anchetatorii efectueazã cercetãri pentru comiterea a nu mai puþin de 3 infracþiuni. „La Parchetul Judecãtoriei Petroºani s-a înregistrat dosarul cu numãrul 5.256/2917, unde se efectueazã cercetãri pentru 3 infracþiuni: infracþiuni la protecþia muncii, infracþiunea de vãtãmare corporalã din culpã ºi infracþiunea de ucidere din culpã”, a declarat Darius Roman, procuror al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Deocamdatã nici anchetatorii nu ºtiu ce s-a întâmplat efectiv la minã, dacã a fost o explozie sau aprindere de metan ºi aºteaptã ca specialiºtii în minerit sã facã cercetãri ºi expertize la faþa locului. De altfel, reprezentanþii ITM spun cã au deschis o anchetã pentru a stabili cauzele producerii deflagraþiei. Petre Drãgoescu, director tehnic al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului susþine cã în zona unde s-a produs aprinderea nu existã nicio sursã de energie electricã ºi nu se explicã cum a avut loc deflagraþia cu atât mai mult cã zona este totalã sãpatã în
steril. Minerii lucrau pe un plan de acces de la suprafaþã, la vechea staþie de ventilaþie la amenajarea locului în vederea construirii unui dig, a unei construcþii de izolare. Un miner care lucra in subteran la momentul producerii deflagratiei spune cã nu a fost explozie, ci un suflu
pe care nu si-l explicã, ce ar fi venit de undeva din afara minei. Daca era explozie, minerul spune cã i-ar fi afectat si pe ei, in subteran. Mina Uricani era inclusã în programul de închidere ºi activitãþile trebuiesc finalizate pânã la sfârºitul acestui an. Diana MITRACHE
4 Actualitate
OCTOMBRIE NEGRU, în Valea Jiului O ctombrie – lunã neagrã pentru Valea Jiului. Valea Jiului este din nou în doliu. Luna a început cu accidentul de la mina Lupeni. Doi oameni au murit în surparea de la mina Lupeni, din data de 5 octombrie 2017. Cercul victimelor aurului negru a fost închis de mina Uricani.
Luni dimineaþã telefonul anunþa încã o tragedie în subteran. La Mina Uricani s-a produs o explozie. Patru mineri au fost prinºi în deflagraþie. Trei dintre ei au reuºit sã se salveze, unul a murit. Cei trei care au reuºit sã se salveze au ajuns la spital cu rãni grave. Starea lor este incertã. Minerii sunt trimiºi la Bucureºti, la marile spitale de urgenþã. Un cãrbune prea scump. Asta se aude de fiecare datã. Da, este un cãrbune prea scump. Minerii plãtesc cu propria lor viaþã pentru exploatarea cãrbunelui. Este un preþ incomensurabil. Octombrie 2017 a fost o lunã neagrã, lunã de doliu pentru Valea
Oficialii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului nu ºtiu încã de la ce s-a produs explozia. “Nu ne putem da seama ce s-a putut întâmpla pentru cã lucrarea este sãpatã în steril, cât priveºte energia electricã în zona respectivã nu existã aºa cã este o enigmã ºi pentru noi sã vedem care este sursa sau ce s-a întâmplat”, a declarat Petre Drãgoescu, director tehnic în cadrul SNIMVJ.
mina din cauza Închid incompetenþei statului?
Jiului. Minele din Valea Jiului îºi cer tributul. Minerii mor pe altarul aurului negru. Spaþiul public este invadat, din nou, de supoziþii ºi promisiuni. “Prima prãbuºire a fost la mina Lupeni, parte a Complexului Energetic Hunedoara. Acolo s-a reuºit ca o serie de echipamente sã se achiziþioneze în aceastã perioadã ºI sunt verificãri ale ITM ºI ale Parchetului. Legat de SNIM nu au fost astfel de verificãri (amãnunþite-n.r.) pentru cã nu au fost
accidente de muncã. Procedurile de securitate au fost. Nu s-a pus problema ca oamenii sã nu intre în condiþii de securitate. Nu au fost necesare aceste verificãri suplimentare. Acolo unde se fac lucrãri de închidere de mine nu se fac lucrãri specifice mineritului, aºa cum sunt cele de la Lupeni. Nu sunt lucrãri similare. Erau lucrãri de îndiguire, de închidere, nu erau lucrãri de exploatare”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu.
Mina Uricani, parte a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a fost inclusã pe un program de închidere. Ministrul Energiei spune cã motivele care au stat la baza deciziei sunt cele legate de securitatea în muncã, dupã ce în accidentul din 5 februarie 2011, cinci mineri ºi-au pierdut viaþa. “În 2012 s-a luat decizia de a se închide aceastã minã (Uricani-n.r.) ºI s-a fãcut toatã corespondenþa cu Comisia Europeanã, s-au fãcut toate hotãrârile de Guvern. Si a faptului cã nu era viabilã, dar ºI a securitãþii ºI siguranþei în exploatare, s-a luat decizia de a închide mina
Uricani”, a mai spus ministrul. Dacã unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt precum o bombã cu ceas, la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului situaþia este mai bunã. Deficienþele constatate de inspectorii de muncã nu au fost la fel de grave, ca la CEH. La SNIMVJ nu a fost aplicatã nicio amendã. “Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului. Controale de fond: 12. Controale tematice: 5. Total: 17. Mãsuri dispuse: 47. Mãsuri verificate: 49. Sancþiuni: 47. Avertismente: 47”, aratã un rãspuns al ITM Hunedoara. Deficientele de la SNIM nu au fost într-atât de grave, încât sã fie aplicate amenzi. Scopul principal al activitãþii Societãþi Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. este producerea cantitãþii de huilã energeticã preconizatã pânã la epuizarea rezervelor deschise în vederea asigurãrii unei lichidãri organizate a activitãþii, în condiþii de legalitate si pentru atenuarea consecinþelor sociale si regionale ale închiderii. Mina Uricani trebuie sã îºi înceteze activitatea de exploatare la finalul acestui an. Monika BACIU
Platforma România 100 ATAC la guvernul PSD-ALDE P latforma România 100, condusã de fostul premier al României, Dacian Cioloº, cere demiterea lui Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. A doua tragedie în decurs de o lunã care îndoliazã Valea Jiului ajunge ºi pe culmile politice. Platforma România 100 cere explicaþii pentru cele douã accidente miniere.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 Octombrie 2017
“În mai puþin de o lunã asistãm la al doilea accident mortal în minele din Valea Jiului. Doi mineri au murit la Lupeni acum trei sãptãmâni ºi unul astãzi în mina de la Uricani. Ambele mine erau în procedurã de închidere. Primul nostru gând este sã fim alãturi de familiile celor care ºi-au pierdut viaþa, azi ºi acum 23 de zile. Cei care conduc astãzi minele dar ºi politicienii locali par sã nu înþeleagã cã orice
greºealã se plãteºte în vieþi omeneºti. Cu totalã lipsã de responsabilitate vorbesc despre viitorul mineritului în timp ce seria de accidente tragice continuã fãrã ca mãsurile de protecþie a vieþii minerilor sã fie implementate”, aratã Platforma România 100. Cei de la Platforma România 100 aratã cu degetul atât spre administraþia companiilor miniere cât ºi spre sindicatele care au semnat “pacte sociale” fãrã a le pãsa de viaþa oamenilor. “Directorii care declarau în presã cã “pe propria rãspundere” orice activitate minierã poate continua sunt responsabili ºi trebuie sã îºi asume vina pentru proasta gestiune a securitãþii în subteran ºi pentru aceste accidente. De asemenea, sindicatele care au semnat pacte politice cu guvernanþii trebuie sã explice oamenilor pe care-i reprezintã ce mãsuri de securitate pentru coborârea în subteran au negociat. Politicienii locali ºi cei pe care cetãþenii din Valea Jiului i-au trimis ani la rândul în Parlamentul României, ºi sub ochii cãrora companiile de minerit au fost devalizate trebuie sã explice ce au fãcut pentru mineri în anii din urmã. La 1 ianuarie
2016, Complexul Energetic Hunedoara acumulase 1,5 miliarde de lei datorie. Într-un caz fãrã precedent, am ajuns sã considerãm importurile de cãrbune în Valea Jiului ca fiind o virtute, în timp ce minerii români îºi pun viaþa în pericol în subteran. În ultimii doi ani am folosit doar cãrbune românesc ºi acest lucru nu a dãunat sistemului energetic naþional. Am atras atenþia în mod repetat cã avem o problemã de management a resurselor în general ºi în 2016 am început primele reforme în sistem. Mineritul românesc este în continuare vital pentru sistemul energetic, poate sã-l susþinã în momentele dificile pentru România, dar nu poate sã facã faþã obiºnuinþei de a fi gestionat defectuos ºi chiar dezastru-
os în unele cazuri. Importurile de cãrbune, necesare dupã cum ne asigurã guvernanþii, sunt astãzi recunoaºterea neputinþei. Acest fapt aratã un eºec de proporþii, mai ales când doi secretari de stat de la Ministerul Energiei provin din sau se declarã susþinãtori ai sectorului carbonifer. Nu cu sloganuri gen “programul de guvernare PSD este strategia energeticã a þãrii” se conduce sistemul energetic naþional ci cu grijã pentru vieþile minerilor, indiferent dacã sunt votanþi ai unui partid sau altul”, mai aratã platforma. În acest sens, Platforma România 100 adreseazã Guvernului ºi Ministrului Energiei câteva întrebãri privind situaþia din Valea Jiului. “Cine poartã responsa-
bilitatea repolitizãrii organismelor de conducere a companiilor din minerit, mai ales prin readucerea în funcþii a celor care fuseserã înlãturaþi la 1 ianuarie 2016, când se constata dezastrul de proporþii din sectorul huilei? Anul acesta ITM a efectuat peste 180 de controale la societãþi de profil, aplicând zeci de avertismente ºi amenzi. Cum au fost corectate aspectele defectuoase? Ce rãspuns au primit semnalãrile de presã privind materialul de siguranþã defectuos livrat în mine? În contextul în care s-a hotãrât modificarea planurilor de restructurare a CEH, ce mãsuri clare s-au luat pentru asigurarea exploatãrii în siguranþã a minelor? Sunt astãzi mai importante promisiunile politicienilor din Valea Jiului decât viaþa oamenilor? De asemenea, cerem prim-ministrului Mihai Tudose sã-l demitã de urgenþã pe secretarul de stat din Ministerul Energiei care se ocupã de sectorul minier. Este un gest de demnitate ºi asumare dupã douã accidente mortale în minã într-o singurã lunã”, mai aratã cei de la Platforma România 100. Ministerul Energiei pe mandatul Guvernului Cioloº a fost Victor Grigorescu. Monika BACIU
Un mort ºi 5 rãniþi la Uricani, FÃRÃ NICIO EXPLICAÞIE U
n bãrbat de 43 de ani din Petrila ºi-a pierdut viaþa, luni la ora 7 dimineaþa, în mina Uricani, o minã care mai are mai puþin de o lunã ºi se închide. Aurel Anghel era alãturi de alþi mineri pe o galerie, din care, aºa cum a spus ºi ministrul Energiei Toma Petcu, se vedea cerul, deci la suprafaþã. ITM ºi procurorii Parchetului de pa lângã Judecãtoria Petroºani au decis anchete în acest caz.
Nimeni nu îºi explicã cum a fost posibil. Minerii care au ieºit din ºut, imediat ce tot efectivul de 53 de oameni a fost evacuat, au spus cã doar au simþit un suflu puternic. „Nu ºtiu dacã a fost exact metan, nu ºtiu exact, a fost un suflu de afarã, Acolo se desfãºura un procedeu de înnãmolire ºi e o lucrare ce trebuia fãcutã ºi aia, dar pot sã spun cã era la suprafaþã aici. Dacã era în subteran, vã daþi seama ce se întâmpla, cã eram toþi în minã. E ceva neprevãzut. Nu se ºtie de la ce a pornit asta. Astea, de regulã, se întâmplã în subteran”, a spus unul dintre minerii care, în momentul tragediei, era chiar în subteran, acolo unde se mai scoate încã huilã, pânã în 31 decembrie 2017. Toþi cei 56 de mineri care se aflau în subteran în momentul evenimentului au fost scoºi la suprafaþã din motive se securitate, iar la poarta minei, ca la fiecare tragedie, s-au adunat rudele celor ce erau sub pãmânt. Femei, copii, pãrinþi, soþii, fiecare cãuta ºi scruta orizontul sã afle vreo veste. „Soþul meu lucreazã în minã. Era în ºut, Am aflat cã este bine, dar îl aºtept aici”, a spus una dintre femeile care au venit la gura minei, imediat dupã ce s-a aflat de incident. Încã de la momentul apelului, la faþa locului au ajuns 3 ambulanþe SMURD, douã ambulanþe din cadrul SAJ, o autospecialã de transport victime multiple, o autospecialã de
lucru cu apã ºi spumã ºi au fost solicitate în sprijin douã elicoptere SMURD. Acþiunea s-a desfãºurat contra-cronometru ºi victimele au fost preluate de salvãri, ca mai apoi sã ajungã cu elicopterele.
Salvatorii au intrat repede
La minã a ajuns ºi ministrul Energiei Toma Petcu, dar nimeni nu înþelege ce s-a petrecut acolo, însã, salvatorii e clar cã au intrat prea repede ºi sunt victime ºi din rândul lor. „Din cei 5 rãniþi, tuturor li se acordã îngrijiri medicale. Sunt 5 rãniþi, pentru cã am avut 3 lucrãtori în minã care erau acolo, la momentul exploziei. Când s-au format echipele de intervenþie, s-a intrat dupã aceºti 4 rãniþi ºi 2 dintre salvatori au avut mici intoxicaþii cu gaze ºi au fost scoºi de urgenþã ºi trimiºi la spital. S-a decis, de cãtre medicii din Petroºani, ca ultimii doi sã fie externaþi, iar un elicopter a venit pentru preluarea celor 3. Doi au arsuri aproape 50% pe corp, de gradul III, cel cel de al treilea are arsuri mai uºoare, dar decizia a fost sã
fie transportaþi cu un elicopter”, a declarat ministrul energiei Toma Petcu. Rãniþii, aºa cum afirmã ministrul Energiei au ºi arsuri ale cãilor respiratorii, lucru ce le înrãutãþeºte starea de sãnãtate, dar minerul de 43 de ani care a murit ar fi cãzut de la înãlþime în momentul în care s-a produs un suflu pe galeria respectivã. Asta, în timp ce salvatorii, care au intrat prea repede, au simþit ºi ei un gaz în interior. „În momentul când s-a produs aceastã aprindere, cã nu a fost o explozie, mulþi dintre salvatori au avut tendinþa ºi au intrat foarte repede. Aveau la ei echipamentele, dar nu au stat sã mãsoare în timpul intervenþiei, dar când au avut simptome, stãri de greaþã ºi ameþealã, s-a luat decizia ca ei sã fie retraºi de urgenþã. Sunt informaþii cã doi dintre ei au arsuri ºi ale cãilor respiratorii. Þinând cont cã era doar la 50 m de suprafaþã, aºa cum spun ºi salvatorii, se vedea cerul, era foarte apropiat, nu ne dãm seama, de unde este sursa de acumulare a gazelor.
Specialiºtii spun cã poate din cauza presiunii atmosferice mai ridicate din ultima perioadã sã se creeze aceste acumulãri de gaze. Ne intereseazã ºi care este sursa aprinderii. Totul era pneumatic. Aºteptãm ºi noi sã vedem. Minerul decedat era ars ºi l-am vãzut personal. Pe o suprafaþã foarte micã e ars, dar a fost gãsit mult mai jos decât ceilalþi. Probabil a cãzut de la înãlþime”, a mai spus ministrul energiei.
Dosar penal in rem pentru ucidere din culpã
Procurorii din cadrul Judecãtoriei Petroºani au deschis un dosar penal in rem în urma accidentului de la mina Uricani. Anchetatorii efectueazã cercetãri pentru comiterea a nu mai puþin de 3 infracþiuni. „La Parchetul Judecãtoriei Petroºani s-a înregistrat dosarul cu numãrul 5.256/2917, unde se efectueazã cercetãri pentru 3 infracþiuni: infracþiuni la protecþia muncii, infracþiunea de vãtãmare corporalã din culpã ºi infracþiunea de ucidere din culpã”, a declarat Darius Roman, procuror al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Deocamdatã nici anchetatorii nu ºtiu ce s-a întâmplat efectiv la minã, dacã a fost o explozie sau aprindere de metan ºi aºteaptã ca specialiºtii în minerit sã facã cercetãri ºi expertize la faþa locului. De altfel, reprezentanþii ITM spun cã au deschis o anchetã pentru a stabili cauzele producerii deflagraþiei. Petre Drãgoescu, director tehnic al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului susþine cã în zona unde s-a produs aprinderea nu existã nicio sursã de energie electricã ºi nu se explicã cum a avut loc deflagraþia cu atât mai mult cã zona este totalã sãpatã în
steril. Minerii lucrau pe un plan de acces de la suprafaþã, la vechea staþie de ventilaþie la amenajarea locului în vederea construirii unui dig, a unei construcþii de izolare. Un miner care lucra in subteran la momentul producerii deflagratiei spune cã nu a fost explozie, ci un suflu
pe care nu si-l explicã, ce ar fi venit de undeva din afara minei. Daca era explozie, minerul spune cã i-ar fi afectat si pe ei, in subteran. Mina Uricani era inclusã în programul de închidere ºi activitãþile trebuiesc finalizate pânã la sfârºitul acestui an. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Secþia de arºi, din nou în actualitate N ecesitatea unei secþii de arºi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani revine, din nou, în actualitate. De câte ori se petrece un accident în subteranele Vãii Jiului, aceastã problemã revine pe buzele cetãþenilor.
Se pierde timp preþios pentru transportul minerilor la spitalele specializate din þarã, în loc sã se investeascã, la unitatea medicalã din Petroºani într-o astfel de secþie. Valea Jiului este o zonã neagrã din punctul de vedere al accidentelor de muncã ce au loc în subteran. De-a lungul timpului aici au avut loc numeroase accidente în mãruntaiele minelor, accidente în care au fost rãniþi mai mulþi ortaci. De cele mai multe ori ei au fost rãniþi, arºi, având
nevoie de îngrijiri de specialitate. La Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt doar 5 pãturi pentru arºi, iar în cazul unei tragedii, unitatea medicalã nu ar face faþã. Încã din anul 2009 s-a luat în discuþie înfiinþarea unei secþii de arºi la Petroºani, iar atunci reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii susþineau cã nu este oportunã o astfel de investiþie. “În ceea ce priveºte oportunitatea înfiinþãrii unei secþii de chirurgie
plasticã ºi reparatorie la Spitalul de Urgenþã Petroºani, în care sã poatã fi tratate arsurile grave ce pot fi provocate de accidentele din subteran, vã informãm cã în structura acestei unitãþi sanitare este aprobatã o secþie de chirurgie plastic, microchirurgie reconstructive cu 25 de paturi, în cadrul cãreia exista un compartiment pentru arºi cu 5 paturi”, se arãta într-un document al Ministerului Sãnãtãþii din anul 2009. Mai mult, reprezen-
La Lupeni curg amenzile pentru cei care nu pãstreazã curãþenia unicipiul Lupeni se aflã M într-o continuã dezvoltare, Pe lângã lucrãrile de modernizare a localitãþii, o atenþie deosebitã se acordã curãþeniei oraºului astfel cã edilul Lucian Resmeriþã continuã lupta împotriva celor care nu pãstreazã curãþenia. “Toþi cei care nu înþeleg sã pãstreze curãþenia în municipiul Lupeni, vor fi aspru sancþionaþi! Astãzi domnul Topor Dinu ºi doamna Vasian Andreea au fost AMENDAÞI de Poliþia Localã a Municipiului Lupeni cu câte 500 lei fiecare, pentru cã au aruncat resturile menajere în locuri neamenajate pe Aleea Castanilor. Ne dorim un oraº curat!”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã Totodatã, administraþia locala de
la Lupeni vrea sã majoreze cuantumul amenzilor “Vom majora cuantumul amenzilor ºi vom continua amendarea celor care nu pãstreazã curãþenia în municipiul Lupeni. Eforturile noastre de a moderniza localitatea vor fi zadarnice dacã cetãþenii nu înþeleg sã pãstreze curãþenia ºi integritatea bunurilor din oraº”, a conchis primarul.
Pescari prinºi la braconaj D oi bãrbaþi ce pescuiau ilegal cu undiþa în lacul de acumulare Gura Apei au cãzut în plasa jandarmilor montani din cadrul Postului Montan Râu de Mori
Bãrbaþii au fost sancþionaþi cu amenzi în valoare de 600 lei fiecare în conformitate cu prevederile O.G. 23/2008 privind pescuitul ºi acvacultura. Jandarmii montani atrag atenþia asupra faptului cã sezonul de pescuit este închis ºi este o perioadã de prohibiþie la pãstrãv. (M. GÂNJU)
tanþii ministerului, considerau la acea vreme ca toþi factorii implicate tre-
Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 Octombrie 2017 buie sã intervinã cu rapiditate ºi eficientã în cazul unor accidente de munca din subteran care sunt soldate cu rãnirea prin ardere a minerilor. “În contextul în care exista un risc ridicat de producere a accidentelor în subteran este necesar a fi dezvoltat pe plan de intervenþie, care sã fie urmat cu precizie, în primele 24-48 de ore fiind critice, în ceea ce priveºte starea de sãnãtate a accidentaþilor. ªansele de supravieþuire ale victimelor sunt direct proporþionale cu viteza
de reactive a tuturor instituþiilor care au responsabilitãþi în domeniu (Consiliul Local, Primãrie, Prefectura, ISU, Ambulanta), iar programul de asistenta trebuie sã evite întârzierile, confuziile, erorile”, se mai arãta în documentul Ministerului Sãnãtãþii. Asistenta medicalã acordatã în astfel de situaþii necesitã o colaborare multicentricã ºi multidisciplinara, alãturi de terapia chirurgicalã un loc important fiind ocupat de terapia intensivã. Monika BACIU
Acelaºi acoperiº, alt vânt care l-a spulberat
V
ântul din seara de duminicã a zburat din nou acoperiºul aceluiaºi bloc ce abia a fost reconstruit recent, cu banii locatarilor. Construcþia se afla pe o suprafaþã de aproximativ 100 mp, pe strada Nicolae Titulescu din localitate, la blocul E Sud. Este vorba despre un acoperiº care a fost reabilitat recent, iar primarul a chemat din nou firma care a reconstruit acoperiºul. ”Vântul puternic a luat o parte din acoperiºul care a fost montat de cãtre o firmã anul. Acum am convocat Comitetul de urgenþã ºi am dispus mãsurile de a înlãtura, împreunã cu pompierii, tablele care pot sã cadã. Solicitãm firmei care a executat lucrarea sã vinã, cã s-a întâmplat ceva de a fost zburat de vânt”, a spus Gheorghe Ile, primarul
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
municipiului Vulcan. Blocul a fost acoperit în baza unui proiect al FRDS destinat zonelor foste miniere ºi a costat nu mai puþin de 165.000 de dolari. Proiectul a fost finalizat, în 2012 ºi garanþia a expirat în vara anului trecut, dar în noiembrie 2016 a zburat din nou. Atunci, locatarii au strâns 6.000 de lei ºi restul de bani l-a pus primãria, dar lucrarea a fost din nou prost efectuatã. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 Octombrie 2017
46 de ani de la cea mai mare Unitãþile de tragedie din judeþul Hunedoara învãþãmânt din n 30 octombrie Î 1971, în comuna Lupeni intrã în Certeju de Sus din judeþul Hunedoara, reabilitare avea loc cea mai
ai multe unitãþi ºcolare M din municipiul Lupeni vor fi reabilitate.
mare tragedie produsã în România. Nu mai puþin de 89 de persoane, mineri, localnici dar ºi salvatori aveau sã-ºi piardã viaþa dupã ruperea unui baraj al iazului de decantare ce aparþinea exploatãrii miniere. Oamenii au fost înghiþiþi de valul de mâl ucigaº în timp ce dormeau. Doar rudele celor dispãruþi în 1971 au mers la bisericã, ca în fiecare an, pentru a-i pomeni pe cei dispãruþi atunci. Dezastrul avea sã loveascã la ora 4:55, când digul iazului de decantare de la minã avea sã se rupã ºi munþii de steril sã alunece peste aºezare. Digul s-a rupt pe o lãþime de 80 de metri ºi din iaz s-au prãvãlit peste sat, în câteva minute, 300.000 de metri cubi de steril. În doar un sfert de orã valul a ras de pe faþa pãmântului ºase blocuri de locuinþe cu 25 de apartamente fiecare, un cãmin cu 30 de camere, ºapte locuinþe individuale ºi 24 de gospodãrii. Dezastrul a provocat 89 de morþi ºi peste 80 de rãniþi, aratã actele vremii, iar
Autoritãþile locale din Lupeni achiziþioneazã DALI, studii ºi expertize pentru patru unitãþi de învãþãmânt. autoritãþile comuniste au anunþat oficial doar 48 de morþi pentru a nu fi nevoite sã declare doliu naþional. Securitatea a trecut în certificatul de deces la peste 40 de victime „asfixie mecanicã cu nãmol” iar la restul ale cauze de deces. În acest fel s-a muºamalizat numãrul real al victimelor produse de viitura ucigaºã. Imediat localnicii au început operaþiunile de salvare a celor care erau prinºi de viiturã ºi strigau dupã ajutor. Pânã sã ajungã militarii ºi echipele de salvare, mai mulþi oameni au fost scoºi din capcana ce ameninþa sã-i omoare. Operaþiunile de salvare aveau sã facã ºi alte victime pentru cã militarii în termen, studenþii ºi voluntarii nu ºtiau zona, iar în încercarea de a ajunge la cei prinºi, au cãzut în fântânile satului acoperite de mâl. Nimeni ºi nimic nu i-a mai putut ajuta, au murit înecaþi. În
documentele de stare civilã ºi evidenþã a populaþiei au fost identificaþi 83 de morþi din Certej, restul pânã la 89 se presupune cã sunt militari în termen care ºi-au pierdut viaþa în operaþiunile de salvare. Zeci de victime au fost descoperite în locuri în care nu aveau ce cãuta, la sute de metri de casele lor, semn al imensei forþe pe care a avut-o viitura ucigaºã. Dupã un an de cercetãri ºi audieri, ancheta comuniºtilor a decis cã nu sunt vinovaþi pentru cã tragedia este urmarea unor împrejurãri ce nu puteau fi prevãzute. Comuniºtii ºi-au învãþat imediat lecþia, au mai construit la Certej încã douã baraje, însã mãsurile de siguranþã depãºeau cu mult normele vremii. Unul a fost fãcut la un an distanþã de tragedia din 1971 ºi celãlalt în 1979-1980. Maximilian GÂNJU
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Actualitate 7 Este vorba de grãdiniþa Lumea Copiilor, Scoala Gimnaziala nr. 3 Lupeni, Scoala Gimnaziala nr. 2 Lupeni ºi Liceu Tehnologic Lupeni. Edilii cautã sã modernizeze aceste unitãþi de învãþãmânt, astfel cã achiziþioneazã servicii de “elaborare DALI (inclusiv expertiza tehnica si audit energetic) si cerere de finantare pentru accesare de fonduri europene”. Suma alocatã pentru aceste studii este de 143.700 de lei. Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, declara cã este o prioritate modernizarea unitãþilor de învãþãmânt, astfel încât copiii sã aibã condiþii bune pentru activitatea de învãþare. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 Octombrie 2017
Henþ cu mâna
OPRIÞA, NU E CORECT...
Îl ºtiu pe Daniel Opriþa, actualul antrenor de la C.S.M. Reºiþa, ca un bãiat fin, educat, echilibrat. Cu o carierã de mare jucã-
tor, la Steaua, Dinamo, U.T.A., Univ. Craiova, în Spania sau în Elveþia. I-a ieºit ºi cu Juventus Bucureºti, pânã l-au dat ãia afarã.
A venit la Reºiþa, zona sa natalã, unde încearcã sã reînvie un fotbal de tranziþie. ªi nu se poate spune cã echipa sa nu joacã un fotbal plãcut, dovada fiind fãcutã la meciul recent de la Petroºani, nimeni necontestând calitatea exprimãrii echipei sale. Deranjant a fost
finalul meciului, când dupã o discuþie avutã cu galeria Reºiþei, Opriþa s-a exprimat vehement, cum cã a pierdut, „sã moarã mã-sa”, (citat din Opriþa) la cea mai slabã echipã de campionat (!?) Mãi du-te tu de mare antrenor care eºti! Pãi câte bãtãi are
ªirineasa (Jiul) ºi câte Reºiþa? E simplu sã te uiþi pe clasamentul Seriei a 4-a ºi sã vezi realitatea. Sã fim serioºi, domnul Opriþa, nu trebuie sã vã justificaþi în faþa ºefilor cu asemenea concluzii. Mai cugetaþi, poate alta-i problema la Reºiþa.
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a A.C.S. ªirineasa - C.S.M. Reºiþa 2-1 (0-0)
LIDERUL, AVANS LIDERUL ΪI ÎNTÃREªTE POZIÞIA A.C.S. ªIRINEASA A CONSISTENT C.S.M. REªIÞA 2-1 (0-0)
C.S.U. II Craiova a învins cu 3-2 la ªoimul Lipova (Al. Popescu a reuºit un hat trick pentru oaspeþi), dar distanþa pânã la locul 1 este tot de 8 puncte, A.C.S. ªirineasa câºtigând cu 2-1 meciul cu C.S.M. Reºiþa. Nouva Mama Mia Becicherecu Mic (0-4 la Bãleºti), rãmâne în continuare fãrã victorie. Golgeterul Seriei a 4-a, Baranyi, a marcat douã goluri în victoria echipei sale A.C.S. Ghiroda, în meciul câºtigat cu 4-2 la Giarmata. Scorul etapei s-a înregistrat în partida Naþional Sebiº - C.N.P Timiºoara, 5-0 (autori Enciu 2, Sãulescu 2, Basic). Oaspeþii au reuºit în aceastã etapã trei victorii în deplasare. LIGA A III-A, SERIA A 4-A ETAPA A 10-A Vineri, 27 octombrie, ora 15:00 ACSO Filiaºi - Gloria Lunca Cermei 2-0
proape 2.000 de spectatori au venit în Lunca Jiului sã vadã „New Jiul”, echipa ªirineasa fiind deja acceptatã ca noua echipã a Petroºaniului.
A.C.S. ªirineasa (antr. Dan Vasilicã): Mincã - Oct. Vasile D. Lazãr, Ioniþã, Anghelina - Vezan (min. 80 Ov. Popescu), I. Iordache, Zaina (min. Gazdele au în faþã o surprinzãtoare echipã Cocinã), Gruia - Roman, Fl. Costea(min. 80 reºiþeanã, bine pusã în teren de Daniel Opriþa. Abia Mãrgãrit) în min 15 Vezan, dintr-o loviturã liberã de la 30 m, C.S.M. Reºiþa (antr. Daniel Opriþa): îl pune la încercare pe portarul Zimmermann. Tot el Zimmermann - Iova, B. Szijj, Bactãr, Dulap va fi în min.21 la originea unui ºut razant, tras de la Liuba, Vaºtag, Poianã (min. 20 Negoescu, min. 35 m, apoi Fl. Costea (min. 25) reia din 10 m în 88 Keita), Cr. Costin (min. 57 Velcotã) Breºneni, Himcinschi (min 57 Beloescu) portar, iar Zaina (min. 28) ia la þintã bara! Oct. Vasile (min. 33) încheie seria ocaziilor din prima Arbitru: George Vidican - Satu Mare Obs. F.R.F.: Elena Muºetoiu - Timiºoara reprizã cu un ºut razant peste poartã. Spectatori: 2.000 Inistenþa gazdelor se mediatizeazã dupã pauzã, GOLURI: 1-0: L. Iordache din 11 m, dupã un când Lucian Iordache deschide scorul dintr-un fault a lui Dulap asupra lui Fl Costea.; penalty just acordat de arbitrul Vidican din Satu 1-1: Negoescu, la o greºealã în lanþ a apãrãrii Mare. Reºiþenii au însã o revenire, când minute bune gazdã.; 2-1: Mãrgãrit cu capul de la 7 m.
se instaleazã în defensiva echipei de la Petroºani,
Cãtãlin Dinu (32), Bogdan Geanimu (88) reuºind egalarea în min 70, având apoi ºi douã ocazii uriaºe, prin Negoescu (min. 71) - ºut peste
AFC Hermannstadt 2 - CSM Lugoj 2-3
poarta goalã de la 12 m ºi Velcotã (min. 72) - ratare cu capul de la 7-8 metri!
Naþional Sebiº - C.N.P. Timiºoara
a 4-a a Ligii a III-a.
Dragoº Mucuþã (13 - pen.), Andrei Pop (28) / Scãpatã de acest presing reºiþean, A.C.S. (Jiul) ªirineasa (Petroºani) revine în atac reuºind golul Szabolcs Szekely (1, 53), Gelu Velici (56) unei nesperate victorii în minutul 90, menþinând echipa cu un avans confortabil pe locul 1 în Seria
5-0
Marco Enciu (5, 79), Dragoº Sãulescu (7, 43 - pen.), Igor Basic (35)
Millenium Giarmata - ACS Ghiroda
2-4
Joseph Anagor (17), Gavriluþã (18 - autogol) / Pop (71), Cosmin Saizu (81), Baranyi (83, 90+4)
Sâmbãtã, 28 octombrie, ora 15:00 Internaþional Bãleºti - Becicherecu Mic 4-0
1-0: L. Iordache deschide scorul din penalty
CÂND FOTBALUL SE ÎMBINÃ CU FRUMOSUL...
Douã domniºoare drãguþe au purtat (38), (51 - pen.), Bursuc (56 - autogol), Bugar (64 - autogol) pancarta care ACS ªirineasa - CSM ªcolar Reºita 2-1 prefigureazã viitorul Iordache (56 - penalty), Mãrgãrit (90) / Negoescu (66) fotbalului la ªoimii Lipova - CS U Craiova 2 2-3 Petroºani. Trabalka (73), S. Popa (77) / Al. Popescu (61, 73 - pen., 90) CNS Cetate Deva a stat. Paginã realizatã
CLASAMENT
de Genu TUÞU
FOTOREPORTAJ - TRASEUL GOLURILOR
1-1: Negoescu egaleazã
2-1: Mãrgãrit aduce victoria