Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1450
Cronica Vãii Jiului Luni, 30 Octombrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
La prima instanþã, Monica Iacob Ridzi poate fi eliberatã
M
Procurorii DNA au formulat contestaþie
onica Iacob Ridzi, fostul ministru al Tineretului ºi Sportului, poate fi eliberatã. Judecãtoria Gherla a admis, la finalul sãptãmânii trecute, solicitarea de eliberare condiþionatã. Decizia nu este definitivã, iar procurorii DNA au formulat deja contestaþia.
“Admite cererea de liberare condiþionatã formulatã de petiþionara Iacob-Ridzi MonicaMaria ºi, în consecinþã: 1. Dispune liberarea condiþionatã pe data rãmânerii definitive a sentinþei, a petiþionarei Iacob-Ridzi MonicaMaria, condamnatã la pedeapsã de 5 ani închisoare prin sentinþa penalã nr. 73/2014 pronunþatã de Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie, secþia penalã. 2. Cheltuielile judiciare rãmân în sarcina statului. 3. Stabileºte suma de 100 lei, reprezentând onorar pentru avocatul din oficiu, care se va avansa din fondurile Ministerului Justiþiei, doamnei avocate ªtef Roxana. Cu drept de contestaþie în 3 zile de la comunicare”, aratã soluþia Judecãtoriei Gherla. Urmeazã ca dosarul în care procurorii DNA au formulat contestaþia sã fie înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj. Dacã decizia judecãtorilor va îi va fi favorabilã, Monica Iacob Ridzi va fi eliberatã. Monika BACIU
Prima bisericã din Petroºani a împlinit 130 de ani
C
redinþa a fost principalul liant al comunitãþii din Valea Jiului dintotdeauna, însã, prima bisericã în care s-au rugat enoriaºii de aici a fost una romano-catolicã. Dupã deschiderea liniei ferate, odatã cu începerea exploatãrii cãrbunelui, zi dupã zi creºtea numãrul populaþiei, a celor care se stabileau în aceastã zonã pentru a-ºi câºtiga pâinea. Totodatã a crescut ºi numãrul catolicilor. Pentru aceastã comunitate a fost înãlþatã Biserca romano-catolicã Sfânta Varvara, a doua bisericã din municipiul Petroºani. >>> PAGINA A 3-A
Accident cu trei rãniþi, la Meriºor D ouã autoturisme s-au tamponat frontal pe DN 66 la ieºire din satul Meriºor, într-o zonã periculoasã, plinã de serpentine. În urma accidentului trei persoane aflate în cele douã autovehicule au fost rãnite, douã dintre ele suferind rãni grave. Accidentul s-a
produs din cauza vitezei foarte mari în condiþiile în care ºoseaua era alunecoasã din cauza ploii.
”La faþa locului am gãsit douã autoturisme implicate într-un accident cu trei victime. Doi dintre rãniþi au fost
duºi la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu un echipaj SMURD ºi o Ambulanþã SAJ. Am intervenit pentru înlãturarea pericolului
izbucnirii unui incendiu ºi dupã efectuarea cercetãrii la faþa locului de cãtre poliþiºti, am spãlat carosabilul în zona accidentului dat fiind faptul cã au fost scurgeri de ulei ºi se puteau produce ºi alte evenimente”, a declarat ºeful Gãrzii de Intervenþie a pompierilor din Baru Mare. Un alt treilea rãnit a primit îngrijiri la faþa locului ºi a refuzat transportarea la spital. Poliþiºtii
au deschis un dosar penal pe numele ºoferului vinovat ºi fac cercetãri pentru vãtãmare corporalã din culpã. Pe segmentul de drum cu serpentine din zona Meriºor au loc accidente rutiere aproape zilnic, iar localnicii spun cã ºoferii gonesc fãrã a þine cont de limita de vitezã ºi sfârºesc în parapeþii de protecþie ori chiar în gospodãriile situate în apropierea drumului. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Proiect pentru cartierele sãrace, fãrã pãrerea localnicilor?
C
e am înþeles din runda a doua a proiectului „Acum pentru viitorul Vulcanului”? Am aflat cã cei prezenþi au asistat la discursuri pompoase, iar cei veniþi din cartierele vizate nu au avut cuvântul. Apoi au servit masa, eveniment la care, personal, nu am mai participat, însã, ce m-a intrigat a fost modul în care oamenii din cartierele vizate, care s-au ºi prezentat, puþin stânjeniþi de mulþimea importantã de acolo, nu au fost puºi sã zicã de ce au nevoie. Am aflat, totuºi, cã o parte a celor ce implementeazã proiectul a fost prin cartiere ºi a vorbit cu oamenii, dar acum sã nu fi avut nimic de zis? Am aflat, din discursurile organizatorilor, ce deja ºtiam, plus niºte laude aduse unii altora.
Am aflat cã proiectul implicã o sumã uriaºã de bani, dar ca sã conturãm prioritãþile, deºi cred cã de atâþia ani, numai primarul Ile ºtie exact care sunt necesitãþile. Dar sã o luãm pe rând. Întâlnirea a început cu întârziere, dar cu scuzele de rigoare ºi în salã administraþia din Vulcan a convocat cetãþenii din oraº, dar ºi oamenii de afaceri, ori profesorii (între noi fie vorba, ºi ei au cam ieºit afarã la þigarã) ºi cei care se mai pot implica, la o întâlnire, în urma cãreia sã elaboreze un proiect de dezvoltare. Acesta se numeºte generic „Acum pentru viitorul Vulcanului”, iar prioritare au fost ideile celor ce locuiesc în zonele implicate (!!!). Asta, pentru cã s-au identificat 5 astfel de locaþii în oraº, de unde au ºi fost chemaþi câþiva reprezentanþi. Primarul a fost tranºant: „Aceste acþiuni nu se pot face numai de primãrie, ci
împreunã cu cei care stau efectiv în aceste zone ºi cu ei trebuie sã acþionãm Am ales împreunã 5 zone de acþiune: Colonia de jos, centrul vechi, Micro 3B, Moriºoara ºi Crividia Aici trebuie acþionat mai întâi. Avem ºi parteneri care vin ºi ne sprijinã ca sã reuºim acest proiect ”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, dar nu am aflat nimic despre ce vor aceºti oameni. Proiectul este finanþat din fonduri europene ºi primãria are o contribuþie micã, parteneri în acest proiect fiind un ONG ºi un institut din Timiºoara „Acum venim în faþa dumneavoastrã cu o activitate, cea de inovare socialã ºi dezbatem temele de voluntariat. Noi ºi partenerii noºtri scriem strategia de dezvoltare localã. Haideþi sã încercãm sã schimbãm mentalitatea, conform cãreia, autoritãþile trebuie sã facã totul. Nu putem sã spunem cã nu
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan, cu sediul în Vulcan, str. Mihai Viteazu, nr. 31 anunþã organizarea în intervalul 20 - 28 noiembrie 2017 a concursului pentru ocuparea pe perioadã nedeterminatã a douã posturi contractuale vacante din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, astfel: 1.Îngrijitor – Compartiment Administrativ deservire – 1 post
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
- condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: ºcoala generalã (absolvent 8 clase) 2. Muncitor calificat (drujbist), tr. I – Compartiment A.D.P.P., reþele stradale – 1 post Condiþiile specifice prevãzute în fiºa postului: - ºcoala generalã (absolvent 8 clase) - calificare în meseria de drujbist Concursul se organizeazã astfel: Proba practicã: 20 noiembrie 2017 - orele 11.00 la sediul instituþiei. Proba scrisã: 23 noiembrie 2017 -
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Octombrie 2017 avem responsabilitate, dar la ce se clãdeºte în comunitoþi avem nevoi, idei ºi tate. Am analizat Vulcanul ºi proiecte”, a adãugat ºi simt o realã tristeþe ºi o Monica Munteanu, manager bucurie, cã am vãzut cã în proiect, dar care nici ea primãria a luat o serie nu a vorbit despre nevoile întreagã de mãsuri pentru efective ale acestor oameni. comunitate, dar au existat Cei prezenþi stãteau cu acele feed-back- uri care nu foile, pe care le-au gãsit pe au fost capabile sã pãstreze scaune, ºi aºteptau ceva. Nu un tip de mãsurã favorabilã s-a întâmplat nici acum. creatã pentru ei. Cred cã atât Putem sã spunem, dupã ONG-urile, cât ºi grupurile cum rezultã ºi din înscrisuri ºi informale de moment sunt ºtiam ºi de la prima întâlnire acum importante”, a adãugat de constituire a GAL (Grupul ºi Corina Rãceanu , expert în de Acþiune Localã), cã acest proiect ºi tot nu au vorvaloarea proiectului este de bit ºi oamenii veniþi din toate 220.528,03 de lei, din cartierele, ca reprezentanþi. Primãria face parteneriat care administraþia localã dã aproximativ 1.801,91 de lei, cu acest Grup de Acþiune partenerii având ºi ei o parte Localã ºi vor gândi, în urmãtoarele luni, strategia din co-finaþare de 4.321,72 de dezvoltare. Apoi, timp de de lei. Banii sunt pentru 5 ani, vor fi implementate întocmirea strategiei de proiecte finanþate din bani dezvoltare localã, dar se europeni, sumele fiind de cere pentru cele 5 zone marginalizate o strategie con- pânã la 7 milioane de euro ºi poate se va întâmpla cretã ºi cei de la Ministerul Dezvoltãrii au cerut inclusiv o ceva concret. Pânã atunci, însã, consultare a populaþiei din oamenii pot vorbi doar aceste zone. În plus, cei ce despre cât de bun a fost locuiesc acolo sunt cooptaþi cateringul de la final ºi prea ca parteneri, voluntari. puþin despre ce au aflat ei „Pentru noi, voluntariatul vineri la primãrie. este extrem de important, Diana MITRACHE pentru cã dã ºansa omului sã îºi spunã cuvântul ºi autoritãþilor sã audã ce este acolo la firul ierbii. (N.R. dar tocmai acest aspect nu l-am aflat!) Ca sã ia atitudine, voluntarul are nevoie sã i se creeze comercializeazã pentru niºte cadre, niºte premise ºi sã facã un declic dumneavoastrã mental., care sã îl facã sã înþeleagã cã este responsabil de tot ce se întâmplã în comunitate ºi, mai ales, este co-responsabil
orele 11.00 la sediul instituþiei. Interviul: 28 noiembrie 2017 orele 1100 la sediul instituþiei. Condiþiile generale sunt cele prevãzute la art. 3 din H.G. nr. 286/2011, republicatã, (r2), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Bibliografia ºi actele necesare pentru dosarul de concurs se afiºeazã la sediul Primãriei Municipiului Vulcan. Dosarele de înscriere se depun la compartimentul resurse umane din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan pânã la data de 10.11.2017, orele 1300. Informaþii suplimentare la telefon 0254/570340 int. 217.
PETROªANI
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Octombrie 2017
PRIMA BISERICÃ DIN PETROªANI A ÎMPLINIT 130 DE ANI C
redinþa a fost principalul liant al comunitãþii din Valea Jiului dintotdeauna, însã, prima bisericã în care s-au rugat enoriaºii de aici a fost una romano-catolicã. Dupã deschiderea liniei ferate, odatã cu începerea exploatãrii cãrbunelui, zi dupã zi creºtea numãrul populaþiei, a celor care se stabileau în aceastã zonã pentru a-ºi câºtiga pâinea. Totodatã a crescut ºi numãrul catolicilor. Pentru aceastã comunitate a fost înãlþatã Biserca romanocatolicã Sfânta Varvara, a doua bisericã din municipiul PetroºaniLa finele sãptãmânii
trecute, aceasta a fost în sãrbãtoare, pentru cã urmaºii celor ce au ctitorit-o s-au adunat sã celebreze 130 de ani. Comunitatea Vãii Jiului a marcat 130 de când a fost construitã prima bisericã catolicã din acest loc. Este vorba despre cea denumitã Sfânta Varvara, de rit romanocatolic, iar evenimentul a fost unul ce a adunat. sâmbãtã la Petroºani, reprezentanþi ai bisericilor înfrãþite din Germania ºi Ungaria. „Prima bisericã ce a fost construitã în Vale a fost Biserica romano-catolicã Sfânta Varvara din Petroºani, acum 130 de ani. Acum am sãrbãtorit acest jubileu. A fost o liturghie solemnã, la care au participat episcopul auxiliar de
Alba Iulia Tomas Joszef ºi preoþii romano-catolici din Valea Jiului ºi câte o delegaþie de la parohiile din Varpalota ºi din Germania”, a spus Janos Szasz, preotul ce slujeºte acum la Biserica Catolicã Sfânta Varvara din Petroºani, cea mai veche bisericã de la noi ºi, de-a lungul anilor, a avut mereu mii de credincioºi care au venit sã se roage aici. Asta ºi pentru cã în zonã locuiau oameni ce au proveneau din mai toate colþurile Europei, ca sã exploateze cãrbunele. „În Vale, mereu a variat numãrul credincioºilor. Dacã ne uitãm la statistici, dupã 1870 a început viaþa minierã în zonã ºi atunci a fost adusã ºi calea feratã, iar din anii aceia erau cam 14 naþionalitãþi din fiecare colþ al monarhiei, aduºi fiind sã lucreze ca mineri. Apoi prin 1890 erau cam 3.000 de credincioºi romano-catolici, pentru ca, la începutul anului 1900 sã fie peste 5.000 ºi atunci erau ºi proiecte ca sã mãreascã suprafaþa bisericii, dar a venit Primul Rãzboi Mondial ºi au întrerupt planul. Mereu au fost între 2.000 ºi 5.000 de romano-catolici ºi
acum sunt cam 2.500 de credincioºi care aparþin acestei parohii”, a mai adãugat preotul de la aceastã bisericã. Slujba a avut loc sâmbãtã de la ora 17,00, când a avut loc liturghia. Cei 130 de existenþã ai bisericii în zona noastrã au fost astfel marcaþi solemn, iar credincioºii n-au lipsit nici ei. Credinþa îi uneºte pe oameni, iar la Petroºani comunitatea localã este formatã din mai multe etnii. Cu toþii au convienþuit în bunã înþelegere. “Este un moment important pentru comunitatea noastrã. Se împlinesc 130 de ani de la sfinþirea acestei biserici, practic este a doua bisericã ca vechime în Petroºani ºi este foarte important sã marcãm aceste momente astfel încât nu cred cã sunt foarte multe localitãþi în zona noastrã care sã se poatã mândri cu o vechime atât de mare a unui
“Dragostea faþã de þarã este importantã, dar e important sã te iubeascã ºi þara” epopularea Vãii Jiului se resimte pe toate D planurile. Dacã acum 130 de ani, în Valea Jiului erau aduºi oameni din toate colþurile þãrii pentru a da þãrii cât mai mult cãrbune, acum se constatã un exod masiv. Restructurãrile din domeniul minier ºi-au pus amprentã ºi asupra comunitãþii religioase.
Puþini sunt tinerii care mai frecventeazã bisericile. Biserica Sânioni din Lunca Jiului are 200 de ani de existenþã. Cele douã secole atestã existenþa comunitãþii în Petroºani. Aceastã micuþã bisericã din lemn atestã prezenþa momârlanilor încã din cele mai vechi timpuri. Dezvoltarea Vãii Jiului a venit odatã cu începerea exploatãrii cãrbunelui. În anul 1887 a fost datã în folosinþã biserica romano-catolicã. Asta pentru cã în Valea Jiului au fost
mutaþi oameni din toate colþurile þãrii pentru a lucra la exploatãrile miniere aflate la acel moment în plinã dezvoltare. Cum se vede astãzi restructurarea unei industrii care a dezvoltat Valea Jiului? “Credinþa oamenilor nu se schimbã, oamenii vin la bisericã, dar problema este faptul cã foarte mulþi tineri pleacã din Petroºani. Pentru viitor este puþin sumbru. De aceea, comunitatea este puþin mai în vârstã. Suntem douã comunitãþi care aparþin de aceeaºi parohie, comunitatea de limba maghiarã ºi comunitatea de
limba românã. Credinþa ne uneºte ºi este o singurã limbã care e bine de vorbit, ºi anume limba dragostei”, ne-a spus Szasz Janos, preot paroh al Bisericii romano-catolice Sfânta Varvara. Tinerii pleacã din Valea Jiului, iar feþele bisericeºti spun cã este o problemã a comunitãþii. “Biserica chemã tinerii, dar problema este ce oferã comunitatea. Este un proverb foarte important: “dragostea faþã de þarã este importantã, dar e important sã te iubeascã ºI þara” ºI asta lipseºte la noi. Fiecare numai pe el se iubeºte”, ne-a mai spus preotul. Restructurarea industriei miniere are repercursiuni negative asupra întregii comunitãþi a Vãii Jiului. o industrie care în urmã cu zeci de ani dãdea de mâncare la 70.000 de mineri ºi familiilor lor, astãzi mai asigurã hranã a puþin peste 4000 de mineri. Monika BACIU
lãcaº de cult. Un lãcaº de cult se identificã cu o comunitate ºi unde este o comunitate apare ºi un lãcaº de cult”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru locuitorii din Petroºani, viaþa spiritualã a ocupat ºi ocupã în continuare un loc de cinste în cadrul comunitãþii, cetãþenii gãsindu-ºi un sprijin moral dar ºi liniºtea sufleteascã în practicarea riturilor de care aparþin. Construirea primelor biserici la Petroºani este strâns legatã de creºterea populaþiei în zonã datoratã începerii propriu-zise a exploatãrii cãrbunelui.. Astfel, în anul 1887 s-a construit la Petroºani prima bisericã romano-catolicã, primul preot al acesteia fiind Piringer Iosif. Cu hramul Izvorul Tãmãduirii, biserica aflatã în Cartierul Colonie din Petroºani, cândva centrul comunitãþii de industriaºi ai zonei, a fost primul lãcaº de cult ctitorit în rit ortodox, pentru oamenii locului. Totul a început pe un loc donat de un localnic, iar în timp, nici cimitirul nu a mai rãmas, acolo fiind acum doar câteva cruci ce amintesc de cei ce s-au stins, iar primul preot a fost Avram Stanca.
Diana MITRACHE Monika BACIU
4 Actualitate
S
indicaliºtii solicitã sprijinul premierului României, Mihai Tudose, în problematica Complexului Energetic Hunedoara. sindicaliºtii de la Solidaritatea Hunedoreanã i-au înaintat premierului o adresã prin care îi aduc la cunoºtinþã probleme societãþii. “Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, constituit în baza Sentinþei Civile nr. 1169/2016 executorie, vã solicitã sprijinul pentru continuarea activitãþii de producere a energiei electrice ºi termice în Judeþul Hunedoara având în vedere situaþia economico-financiarã dificilã cu care se confruntã Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., precum ºi a continuãrii activitãþii de extracþie a huilei energetice din Valea Jiului pânã în anul 2030”, aratã Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã în solicitarea adresatã prim-ministrului României, Mihai Tudose. Energeticienii îi prezintã premierului problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara, în speþã termocentrala Mintia ºi vin ºi cu o serie de soluþii, care însã ar
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Octombrie 2017
SINDICALIªTII OFERÃ SPECIALIªTILOR SOLUÞII PENTRU CEH putea scoate din joc huila din Valea Jiului. . ”Grupurile de la Termocentrala Mintia pot funcþiona pe pieþele OPCOM ºi PE pânã în anul 2030 în situaþia reorganizãrii societãþii ºi eliminãrii interdicþiei de a utiliza cãrbune provenit exclusiv de la minele din Valea Jiului, prin utilizarea cãrbunelui în amestec provenit din Valea Jiului, din exploatãrile din Banat ºi din import, fãrã a fi necesarã acordarea unui ajutor de stat pentru producþia de energie electricã; producþia de energie termicã poate fi susþinutã prin obþinerea unui ajutor de stat (conform Ordinului Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice nr. 1121 din anul 2014) pentru acoperirea integralã a costurilor privind producerea, transportul, distribuþia ºi furnizarea acesteia, precum ºi costurile legate de investiþii, cu precãdere cele privind infrastructura, în limita a 15 milioane euro pe an, timp de zece ani”, mai aratã cei de la Mintia. Termocentrala DevaMintia este singura centralã de mare putere din zona de vest a þãrii care
poate asigura energia electricã necesarã consumatorilor din zonele vest ºi centralã ale þãrii. ”Propunem redefinirea strategiei pentru Termocentrala Mintia, strategie care sã permitã funcþionarea grupurilor nr. 3 ºi 4 pânã în anul 2030 ºi a grupurilor nr. 5 ºi 6 pânã la 30.06.2020, o variantã fiind înfiinþarea unei societãþi noi care va livra servicii de interes economic general (SIEG) în regiune. Ca urmare a situaþiei de fapt, a prevederilor actelor normative prezentate ºi a drepturilor explicite constituite pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. prin aceste prevederi, vã rugãm sã ne sprijiniþi în urmãtoarele demersuri: Modificarea/completarea Legii nr. 123/2012, prin introducerea prevederilor Directivei 2005/89/CE, pentru înfiinþarea pieþei de capacitate, împreunã cu reglementãrile necesare care sã permitã statului român sã acorde o schemã de sprijin pentru producãtorii de energie electricã pe bazã de huilã energeticã indigenã. Completarea art. 5 (3) din Legea 123/2012, prin introducerea sintagmei „acces prioritar”, sintag-
mã regãsitã în Directiva 2009/72/CE la art. 15 (4). Modificarea art. 1 din HG 138/2013, prin introducerea în text ºi a centralei termoelectrice de la Paroºeni ºi prin menþionarea expresã a puterilor electrice nete minime pentru fiecare termocentralã, în baza cãrora se va determina energia electricã produsã pentru care se acordã acces garantat / prioritar (dupã caz), la reþelele electrice”, mai aratã Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã în adresa înaintatã premierului României. “Se acordã acces garantat/prioritar (dupã caz), la reþelele electrice pentru energia electricã produsã de centrala termoelectricã Mintia ºi centrala termoelectricã Paroºeni, aparþinând Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., care sã asigure funcþionarea continuã a acestora la o putere medie electricã netã de cel puþin 165 MWh pentru centrala termoelectricã Mintia ºi 110 MWh pentru centrala termoelectricã Paroºeni,
în total de cel puþin 275 MWh pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.”. Existã ºi propuneri pentru modalitatea în care statul român ar putea acorda sprijin financiar. “Propunea noastrã de spijin financiar este urmãtoarea: Acordarea diferenþei dintre preþul obþinut pe PZU (piaþa zilei urmãtoare) ºi cel de cost al energiei electrice prin introducerea în factura de energie electricã la consumatorul final, a unei taxe pentru siguranþa alimentãrii sistemului electroenergetic, similarã cu taxa de certificate verzi sau de cogenerare. Suma astfel colectatã sã fie direcþionatã doar spre acei producãtori de energie electricã pe bazã de combustibili fosili, consideraþi în continuare producãtori strategici. Pentru ca aceastã taxã sã nu oblige consumatorul final sã plãteascã o majorare de preþ la energie electricã, se poate gãsi o compensare de la taxa pentru ener-
gia regenerabilã. Taxele existente la ora actualã în factura de energie electricã, ne aratã în mod clar cã pentru energia regenerabilã se respectã legea, iar pentru interesul statului român de a avea asiguratã alimentarea continuã cu energie electricã, nu se aplicã prevederile directivelor europene.
Eliminarea perioadei pentru care se aplicã mãsurile prevãzute în HG 138/2013. Atât Legea nr. 123/2012 cât ºi Directiva 2009/72/CE nu prevãd limitãri în timp pentru aplicarea mãsurilor derogatorii. Mãsurile se iau pentru asigurarea siguranþei sistemului electroenergetic naþional”, mai aratã adresa.
ºi pentru Sprijin sectorul minier
Energeticienii considerã cã în acest fel ºi sectorul minier din Valea Jiului ºi-ar putea îmbunãtãþi activitatea. “Sectorul minier din cadrul Societãþii complexul Energetic Hunedoara S.A. îºi va putea îmbunãtãþii activitatea, lucru imperios necesar, având în vedere condiþiile directivei europene de a se utiliza combustibil indigen. Rezerva de huilã energeticã din Valea Jiului, asigurã funcþionarea centralelor termoelectrice Mintia ºi Paroºeni pe termen lung, contribuind astfel la siguranþa sistemului electroenergetic naþional. Având în vedere situaþia concretã prezentatã, dreptul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. de a beneficia de unele prevederi legale exprese ºi de faptul cã totuºi legea, interesul SEN ºi interesul naþional sunt mai presus de lobby-ul unor competitori din piaþa de energie, apreciem cã solicitãrile noastre sunt pe deplin justificate ºi îndreptãþite pentru a fi luate în considerare ºi transpuse în realitate. Solicitãm discuþii vizavi de cele propuse, iar ca punct de plecare vã propunem discutarea în regim de urgenþã a problemelor de siguranþã a sistemului energetic naþional în cadrul CSAT, de unde sã rezulte o strategie viabilã care sã corespundã interesului naþional al României”, mai aratã sindicaliºtii. Monika BACIU
Ministrul Toma Petcu, despre accidentul din Mina Lupeni: Vom declanºa propria anchetã
inistrul Energiei, Toma Petcu, a M declarat vineri, la
Târgu-Jiu, cã ministerul pe care îl conduce va declanºa o anchetã proprie pentru a stabili împrejurãrile în care a avut loc evenimentul de la Mina Lupeni, în urma cãruia doi mineri au murit, iar un al treilea a fost rãnit. "O informare scurtã au fãcut, am stabilit ca în baza informãrii sã creãm o comisie, dar vreau sã creez aceastã comisie dupã ce se finalizeazã ºi se înainteazã raportul ITM. Dacã aº trimite eu o comisie de la minister
care sã înceapã sã punã întrebãri în acelaºi timp ºi eventual sã avem ºi rãspunsuri în acelaºi timp cu ancheta pe care ar avea-o ITM, s-ar putea interpreta ºi de ITM ºi de cãtre Parchet cã vrem într-un fel sã influenþãm sau sã ducem ancheta lor într-o direcþie. Aºteptãm sã comunice raportul ITM-ul cãtre Parchet, dupã aceea vom declanºa ºi noi propria noastrã anchetã. Am cerut Consiliului de Administraþie al complexului ºi conducerii sã aibã o întâlnire de analizã, sã vadã dacã au fost unele lucruri care au putea fi prevenite, de ce nu s-au prevenit, sã se ia
acele mãsuri de îndreptare", a precizat Toma Petcu. Ministrul Energiei a mai afirmat cã directorul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) l-a informat, joi seara, cã au fost achiziþionaþi 200 de stâlpi de susþinere care vor fi distribuiþi în minele care au nevoie. "O veste bunã am primit-o asearã de la domnul director, au reuºit sã accelereze procesul de achiziþionare a acelor stâlpi ºi grinzi de susþinere, am înþeles cã sãptãmâna asta le-au intrat 200 de astfel de stâlpi noi în complex, urmând sã fie distribuiþi cãtre minele care au
26 de milioane pentru douã spitale, în trei ani ouã spitale din Valea Jiului au beneficiat, în D trei, ani de peste 26 de
milioane de lei. Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi Spitalul municipal Lupeni sunt beneficiarele fondurilor alocate de Ministerul Sãnãtãþii.
sumã totalã de 24.615 mii lei pentru dotarea cu aparaturã ºi echipamente medicale ºi pentru lucrãri de intervenþii de natura reparaþiilor capitale. Cea mai mare sumã a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. “Spitalului de Urgenþã Petroºani i-au fost alocate ºi finanþate pentru
nevoie ºi bineînþeles ºi cãtre Lupeni ºi sper sã-ºi achiziþioneze materialele de care au nevoie. (...) Din ce m-au informat, decizia de achiziþie au avut-o mai demult, numai cã la aceste proceduri de licitaþii nu s-a prezentat nimeni. Cu sindicaliºtii din Valea Jiului am discutat de trei ori pe acest subiect, le-am spus cã resurse financiare sunt, procedurile au fost demarate, dar nu mai aveþi credibilitate ºi nu mai vin companii care sã încheie contracte cu voi. (...) Îmi doresc ca tot ce se achiziþioneazã sã cumpere din Românie, dar þinând cont cã suntem o piaþã deschisã,
cheltuieli de natura investiþiilor, prevederi bugetare în sumã totalã de 24.418 mii lei, din care: suma de 7.919 mii lei pentru dotarea cu aparaturã ºi echipamente medicale; suma de 16.499 mii lei pentru lucrãri de investiþii de natura reparaþiilor capitale”, aratã Ministerul Sãnãtãþii. Spitalului municipal Lupeni i-a revenit suma de 197 mii lei pentru “dotarea cu aparaturã ºi echipamente medicale”. Monika BACIU
În perioada 2014-2017, în limitele prevederilor bugetare aprobate în bugetele Ministerului Sãnãtãþii cu destinaþia cheltuielilor de natura investiþiilor prin legi bugetare anuale, cu finanþare din fonduri de la bugetul de stat, la solicitarea unitãþilor sanitare ºi cu avizul de finanþare al administraþiei publice locale, Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi Spitalului municipal Lupeni le-au fost alocate prevederi bugetare în
Gazele naturale pentru populaþie nu se mai scumpesc pânã la primãvarã
P
reþul gazelor pentru populaþie nu va mai creºte în aceastã iarnã, iar Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Energie (ANRE) va analiza o eventualã modificare a tarifelor în cursul lunii martie, a declarat, joi, preºedintele comisiei de anchetã privind activitatea ANRE, deputatul Iulian Iancu.
Întrebat dacã preþul gazelor va creºte de la 1 noiembrie, aºa cum a declarat fostul preºedinte al ANRE, Niculae Havrileþ, Iancu a rãspuns: "Dacã domnia sa mai era preºedinte, se întâmpla acest lucru. Din informaþiile mele, noul comitet de reglementare al ANRE a luat decizia sã facã aceastã analizã în cursul lunii martie, dupã ce trece ºi vârful de iarnã. Deci, nu mai fi o creºtere", a spus Iancu. La finele lunii septembrie, fostul vicepreºedinte al ANRE Emil Calotã a declarat cã preþul final al gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui sã urce cu 6% în trimestrul al patrulea al anului, ca urmare a condiþiilor din piaþã. Ulterior, fostul preºedinte al ANRE Niculae Havrileþ a precizat cã decizia va fi luatã spre finalul lunii octombrie, urmând ca scumpirea sã intre în vigoare de la 1 noiembrie. Din 23 octombrie, funcþia de preºedinte al ANRE a fost preluatã de Dumitru Chiriþã. AGERPRES
nu putem sã intervenim sã spunem cã stâlpii ar trebui sã fie fabricaþi la Gorj sau la Dolj sau în
altã parte. ªtiu cã nu se mai fabricã în România (stâlpii n.r.), probabil cã sunt de undeva de afarã", a mai spus Petcu. Doi mineri ºi-au pierdut viaþa, iar al treilea a fost rãnit în urma unei surpãri care s-a produs pe 5 octombrie într-un abataj al Minei Lupeni, din Valea Jiului. Victimele fãceau parte dintr-o echipã de 11 mineri care lucrau în subteran, opt dintre aceºtia reuºind sã fugã ori sã scape cu viaþã din locul surpãrii de cãrbune.
4 Actualitate
S
indicaliºtii solicitã sprijinul premierului României, Mihai Tudose, în problematica Complexului Energetic Hunedoara. sindicaliºtii de la Solidaritatea Hunedoreanã i-au înaintat premierului o adresã prin care îi aduc la cunoºtinþã probleme societãþii. “Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, constituit în baza Sentinþei Civile nr. 1169/2016 executorie, vã solicitã sprijinul pentru continuarea activitãþii de producere a energiei electrice ºi termice în Judeþul Hunedoara având în vedere situaþia economico-financiarã dificilã cu care se confruntã Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., precum ºi a continuãrii activitãþii de extracþie a huilei energetice din Valea Jiului pânã în anul 2030”, aratã Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã în solicitarea adresatã prim-ministrului României, Mihai Tudose. Energeticienii îi prezintã premierului problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara, în speþã termocentrala Mintia ºi vin ºi cu o serie de soluþii, care însã ar
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Octombrie 2017
SINDICALIªTII OFERÃ SPECIALIªTILOR SOLUÞII PENTRU CEH putea scoate din joc huila din Valea Jiului. . ”Grupurile de la Termocentrala Mintia pot funcþiona pe pieþele OPCOM ºi PE pânã în anul 2030 în situaþia reorganizãrii societãþii ºi eliminãrii interdicþiei de a utiliza cãrbune provenit exclusiv de la minele din Valea Jiului, prin utilizarea cãrbunelui în amestec provenit din Valea Jiului, din exploatãrile din Banat ºi din import, fãrã a fi necesarã acordarea unui ajutor de stat pentru producþia de energie electricã; producþia de energie termicã poate fi susþinutã prin obþinerea unui ajutor de stat (conform Ordinului Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice nr. 1121 din anul 2014) pentru acoperirea integralã a costurilor privind producerea, transportul, distribuþia ºi furnizarea acesteia, precum ºi costurile legate de investiþii, cu precãdere cele privind infrastructura, în limita a 15 milioane euro pe an, timp de zece ani”, mai aratã cei de la Mintia. Termocentrala DevaMintia este singura centralã de mare putere din zona de vest a þãrii care
poate asigura energia electricã necesarã consumatorilor din zonele vest ºi centralã ale þãrii. ”Propunem redefinirea strategiei pentru Termocentrala Mintia, strategie care sã permitã funcþionarea grupurilor nr. 3 ºi 4 pânã în anul 2030 ºi a grupurilor nr. 5 ºi 6 pânã la 30.06.2020, o variantã fiind înfiinþarea unei societãþi noi care va livra servicii de interes economic general (SIEG) în regiune. Ca urmare a situaþiei de fapt, a prevederilor actelor normative prezentate ºi a drepturilor explicite constituite pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. prin aceste prevederi, vã rugãm sã ne sprijiniþi în urmãtoarele demersuri: Modificarea/completarea Legii nr. 123/2012, prin introducerea prevederilor Directivei 2005/89/CE, pentru înfiinþarea pieþei de capacitate, împreunã cu reglementãrile necesare care sã permitã statului român sã acorde o schemã de sprijin pentru producãtorii de energie electricã pe bazã de huilã energeticã indigenã. Completarea art. 5 (3) din Legea 123/2012, prin introducerea sintagmei „acces prioritar”, sintag-
mã regãsitã în Directiva 2009/72/CE la art. 15 (4). Modificarea art. 1 din HG 138/2013, prin introducerea în text ºi a centralei termoelectrice de la Paroºeni ºi prin menþionarea expresã a puterilor electrice nete minime pentru fiecare termocentralã, în baza cãrora se va determina energia electricã produsã pentru care se acordã acces garantat / prioritar (dupã caz), la reþelele electrice”, mai aratã Sindicatul Solidaritatea Hunedoreanã în adresa înaintatã premierului României. “Se acordã acces garantat/prioritar (dupã caz), la reþelele electrice pentru energia electricã produsã de centrala termoelectricã Mintia ºi centrala termoelectricã Paroºeni, aparþinând Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A., care sã asigure funcþionarea continuã a acestora la o putere medie electricã netã de cel puþin 165 MWh pentru centrala termoelectricã Mintia ºi 110 MWh pentru centrala termoelectricã Paroºeni,
în total de cel puþin 275 MWh pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.”. Existã ºi propuneri pentru modalitatea în care statul român ar putea acorda sprijin financiar. “Propunea noastrã de spijin financiar este urmãtoarea: Acordarea diferenþei dintre preþul obþinut pe PZU (piaþa zilei urmãtoare) ºi cel de cost al energiei electrice prin introducerea în factura de energie electricã la consumatorul final, a unei taxe pentru siguranþa alimentãrii sistemului electroenergetic, similarã cu taxa de certificate verzi sau de cogenerare. Suma astfel colectatã sã fie direcþionatã doar spre acei producãtori de energie electricã pe bazã de combustibili fosili, consideraþi în continuare producãtori strategici. Pentru ca aceastã taxã sã nu oblige consumatorul final sã plãteascã o majorare de preþ la energie electricã, se poate gãsi o compensare de la taxa pentru ener-
gia regenerabilã. Taxele existente la ora actualã în factura de energie electricã, ne aratã în mod clar cã pentru energia regenerabilã se respectã legea, iar pentru interesul statului român de a avea asiguratã alimentarea continuã cu energie electricã, nu se aplicã prevederile directivelor europene.
Eliminarea perioadei pentru care se aplicã mãsurile prevãzute în HG 138/2013. Atât Legea nr. 123/2012 cât ºi Directiva 2009/72/CE nu prevãd limitãri în timp pentru aplicarea mãsurilor derogatorii. Mãsurile se iau pentru asigurarea siguranþei sistemului electroenergetic naþional”, mai aratã adresa.
ºi pentru Sprijin sectorul minier
Energeticienii considerã cã în acest fel ºi sectorul minier din Valea Jiului ºi-ar putea îmbunãtãþi activitatea. “Sectorul minier din cadrul Societãþii complexul Energetic Hunedoara S.A. îºi va putea îmbunãtãþii activitatea, lucru imperios necesar, având în vedere condiþiile directivei europene de a se utiliza combustibil indigen. Rezerva de huilã energeticã din Valea Jiului, asigurã funcþionarea centralelor termoelectrice Mintia ºi Paroºeni pe termen lung, contribuind astfel la siguranþa sistemului electroenergetic naþional. Având în vedere situaþia concretã prezentatã, dreptul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. de a beneficia de unele prevederi legale exprese ºi de faptul cã totuºi legea, interesul SEN ºi interesul naþional sunt mai presus de lobby-ul unor competitori din piaþa de energie, apreciem cã solicitãrile noastre sunt pe deplin justificate ºi îndreptãþite pentru a fi luate în considerare ºi transpuse în realitate. Solicitãm discuþii vizavi de cele propuse, iar ca punct de plecare vã propunem discutarea în regim de urgenþã a problemelor de siguranþã a sistemului energetic naþional în cadrul CSAT, de unde sã rezulte o strategie viabilã care sã corespundã interesului naþional al României”, mai aratã sindicaliºtii. Monika BACIU
Ministrul Toma Petcu, despre accidentul din Mina Lupeni: Vom declanºa propria anchetã
inistrul Energiei, Toma Petcu, a M declarat vineri, la
Târgu-Jiu, cã ministerul pe care îl conduce va declanºa o anchetã proprie pentru a stabili împrejurãrile în care a avut loc evenimentul de la Mina Lupeni, în urma cãruia doi mineri au murit, iar un al treilea a fost rãnit. "O informare scurtã au fãcut, am stabilit ca în baza informãrii sã creãm o comisie, dar vreau sã creez aceastã comisie dupã ce se finalizeazã ºi se înainteazã raportul ITM. Dacã aº trimite eu o comisie de la minister
care sã înceapã sã punã întrebãri în acelaºi timp ºi eventual sã avem ºi rãspunsuri în acelaºi timp cu ancheta pe care ar avea-o ITM, s-ar putea interpreta ºi de ITM ºi de cãtre Parchet cã vrem într-un fel sã influenþãm sau sã ducem ancheta lor într-o direcþie. Aºteptãm sã comunice raportul ITM-ul cãtre Parchet, dupã aceea vom declanºa ºi noi propria noastrã anchetã. Am cerut Consiliului de Administraþie al complexului ºi conducerii sã aibã o întâlnire de analizã, sã vadã dacã au fost unele lucruri care au putea fi prevenite, de ce nu s-au prevenit, sã se ia
acele mãsuri de îndreptare", a precizat Toma Petcu. Ministrul Energiei a mai afirmat cã directorul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) l-a informat, joi seara, cã au fost achiziþionaþi 200 de stâlpi de susþinere care vor fi distribuiþi în minele care au nevoie. "O veste bunã am primit-o asearã de la domnul director, au reuºit sã accelereze procesul de achiziþionare a acelor stâlpi ºi grinzi de susþinere, am înþeles cã sãptãmâna asta le-au intrat 200 de astfel de stâlpi noi în complex, urmând sã fie distribuiþi cãtre minele care au
26 de milioane pentru douã spitale, în trei ani ouã spitale din Valea Jiului au beneficiat, în D trei, ani de peste 26 de
milioane de lei. Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi Spitalul municipal Lupeni sunt beneficiarele fondurilor alocate de Ministerul Sãnãtãþii.
sumã totalã de 24.615 mii lei pentru dotarea cu aparaturã ºi echipamente medicale ºi pentru lucrãri de intervenþii de natura reparaþiilor capitale. Cea mai mare sumã a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. “Spitalului de Urgenþã Petroºani i-au fost alocate ºi finanþate pentru
nevoie ºi bineînþeles ºi cãtre Lupeni ºi sper sã-ºi achiziþioneze materialele de care au nevoie. (...) Din ce m-au informat, decizia de achiziþie au avut-o mai demult, numai cã la aceste proceduri de licitaþii nu s-a prezentat nimeni. Cu sindicaliºtii din Valea Jiului am discutat de trei ori pe acest subiect, le-am spus cã resurse financiare sunt, procedurile au fost demarate, dar nu mai aveþi credibilitate ºi nu mai vin companii care sã încheie contracte cu voi. (...) Îmi doresc ca tot ce se achiziþioneazã sã cumpere din Românie, dar þinând cont cã suntem o piaþã deschisã,
cheltuieli de natura investiþiilor, prevederi bugetare în sumã totalã de 24.418 mii lei, din care: suma de 7.919 mii lei pentru dotarea cu aparaturã ºi echipamente medicale; suma de 16.499 mii lei pentru lucrãri de investiþii de natura reparaþiilor capitale”, aratã Ministerul Sãnãtãþii. Spitalului municipal Lupeni i-a revenit suma de 197 mii lei pentru “dotarea cu aparaturã ºi echipamente medicale”. Monika BACIU
În perioada 2014-2017, în limitele prevederilor bugetare aprobate în bugetele Ministerului Sãnãtãþii cu destinaþia cheltuielilor de natura investiþiilor prin legi bugetare anuale, cu finanþare din fonduri de la bugetul de stat, la solicitarea unitãþilor sanitare ºi cu avizul de finanþare al administraþiei publice locale, Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi Spitalului municipal Lupeni le-au fost alocate prevederi bugetare în
Gazele naturale pentru populaþie nu se mai scumpesc pânã la primãvarã
P
reþul gazelor pentru populaþie nu va mai creºte în aceastã iarnã, iar Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Energie (ANRE) va analiza o eventualã modificare a tarifelor în cursul lunii martie, a declarat, joi, preºedintele comisiei de anchetã privind activitatea ANRE, deputatul Iulian Iancu.
Întrebat dacã preþul gazelor va creºte de la 1 noiembrie, aºa cum a declarat fostul preºedinte al ANRE, Niculae Havrileþ, Iancu a rãspuns: "Dacã domnia sa mai era preºedinte, se întâmpla acest lucru. Din informaþiile mele, noul comitet de reglementare al ANRE a luat decizia sã facã aceastã analizã în cursul lunii martie, dupã ce trece ºi vârful de iarnã. Deci, nu mai fi o creºtere", a spus Iancu. La finele lunii septembrie, fostul vicepreºedinte al ANRE Emil Calotã a declarat cã preþul final al gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui sã urce cu 6% în trimestrul al patrulea al anului, ca urmare a condiþiilor din piaþã. Ulterior, fostul preºedinte al ANRE Niculae Havrileþ a precizat cã decizia va fi luatã spre finalul lunii octombrie, urmând ca scumpirea sã intre în vigoare de la 1 noiembrie. Din 23 octombrie, funcþia de preºedinte al ANRE a fost preluatã de Dumitru Chiriþã. AGERPRES
nu putem sã intervenim sã spunem cã stâlpii ar trebui sã fie fabricaþi la Gorj sau la Dolj sau în
altã parte. ªtiu cã nu se mai fabricã în România (stâlpii n.r.), probabil cã sunt de undeva de afarã", a mai spus Petcu. Doi mineri ºi-au pierdut viaþa, iar al treilea a fost rãnit în urma unei surpãri care s-a produs pe 5 octombrie într-un abataj al Minei Lupeni, din Valea Jiului. Victimele fãceau parte dintr-o echipã de 11 mineri care lucrau în subteran, opt dintre aceºtia reuºind sã fugã ori sã scape cu viaþã din locul surpãrii de cãrbune.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Octombrie 2017
Carnavalul de Halloween, un real succes la Uricani! upã experienþa D minunatã trãitã la prima ediþie a Carnavalului de Halloween, Consiliul ªcolar al Elevilor de la Liceul Tehnologic Retezat din Uricani a organizat vineri, 27 octombrie, a II-a ediþie a Carnavalului de Halloween care a avut loc pe scena Casei de Culturã a Oraºului în cadrul cãruia au participat elevi din ciclul gimnazial ºi liceal, fiind înscriºi 60 de participanþi, raportaþi la un public de 250 de persoane . Misiunea cea mai grea a revenit juriului, care a desemnat urmãtorii câºtigãtori: locul I a revenit elevelor Gordiciu Patricia ºi Stoi Cristina, din clasa a V-a C, locul al II-lea a fost câºtigat de elevii Nicoi Raul ºi Enache Raluca din clasa a VII-a B, iar locul al III-lea a fost ocupat de elevii Ciubotaru Darius si Szekely Andor, care au dat dovadã de
multã îndemânare ºi creativitate în cadrul carnavalului. Totodatã, au fost oferite premii speciale ºi premii de participare tuturor celor înscriºi, constând în diplome, dulciuri ºi obiecte specifice acestui tip de sãrbãtoare. Þin sã felicit toþi participanþii pentru efortul, dãruirea ºi pasiunea de care au dat dovadã în cadrul concursului ºi totodatã doresc sã mulþumesc pentru sprijinul acordat: doamnei directoare Sanda Cornelia, doamnelor directoare Ciurea Vera ºi Paiu Ana, domnului primar Dãnuþ Buhãescu, Primãriei oraºului Uricani, pentru punerea la dispoziþie a Casei de Culturã, domnului director al Casei de Culturã Ciurea Cristi, farmaciei „Prodfarm”, care este reprezentatã de doamna Monica Olaru,
Casei „Amicii” ºi domnilor care au asigurat coloana sonorã a spectacolului nostru. Totodatã, adresez sincere mulþumiri doamnelor ºi domnilor profesori care ne-au fost mereu alãturi: doamnei diriginte Kandut Delia, doamnei consilier educativ Todea Sabina, doamnei Bãrzãune Marinela, doamnei Picior Daniela, doamnei Németh Marinela, doamnei Bobric Alina, doamnei Gheþãu Olenca, doamnei Cârlan Adriana, domului Astilean Daniel, domnului profesor Iloiu Ilie, doamnei Dragoº Arina, doamnei Borþa Maria, doamnei Apostu Mariana, doamnei Rad Carmen, doamnei Ciortea Raveca ºi domnului Cioatã Ilie. Toate gândurile de recunoºtinþã ºi mulþumirile mele se îndreaptã spre colegii mei din Consiliul ªcolar al Elevilor, pentru dãruirea de care au dat dovadã în organizarea acestui eveniment: Opriº Rãzvan, Eremia Marius, Nãstase Emma, Silaºi Petriºor, Ciubotaru Andreia, Rusu Ana, Barabaºi Robert, Erdoº Daniel, Stãnilã Cristina, Magyari Maria, Bucãtaru Ana, Cãciulã Ciprian, Szocs Valentina, Silea Daniel, Lorent Daniel, Pupãzã Bianca, Buzatu Savina ºi Pieknyi Diana. Preºedintele Consiliului ªcolar al Elevilor, Alexandru Malairos
Avertizare de vreme rea în zonele montane dministraþia A Naþionalã de Meteorologie a emis
mai multe avertismente de vreme severã pentru zonele montane, iar jandarmii montani ºi salvamontiºtii îi sfãtuiesc pe turiºti sã nu se aventureze pe traseele dificile. Jandarmii montani le recomandã turiºtilor sã îºi ia mãsuri de precauþie înainte de a se aventura pe traseele montane, zona Parângului fiind sub incidenþa avertizãrilor de vreme rea pentru urmãtoarele zile. „Având în vedere avertizãrile meteo emise de Administraþia Naþionalã de Meteorologie, jandarmii montani vã recomandã: asiguraþi-vã cã aveþi un echipament adecvat ºi nu vã aventuraþi în zone pe care nu le cunoaºteþi sau pe trasee care sunt închise; informaþi-vã din timp asupra stãrii vremii, a itinerariului ºi a condiþiilor
ªcoalã pentru pãrinþi, la Caritas ub genericul „ªcoala S pãrinþilor”, mai mulþi specialiºti de la Caritas cautã sã descifreze tainele educaþiei pentru cei mici, dar ºi sã îi facã pe pãrinþi sã înþeleagã dacã ºi când greºesc. De ce mint copiii? A fost o primã temã la care pãrinþii din Petrila ºi Petroºani au avut de rãspuns, iar dezbaterile au vizat modul în care adulþii ar trebui sã acþioneze în acest caz. Ce faci când atribuþiile de pãrinte nu mai pot fi gestionate ºi cum ar
trebui sã faci? Asta cautã specialiºtii sã afle în acest proiect, în care tocmai pãrinþii sunt cei educaþi. „Credem cã, toþi pãrinþii, indiferent de locul în care trãiesc, de statutul lor, de mediul înconjurãtor, au nevoie de informaþii pentru a construi niºte relaþii puternice ºi sãnãtoase cu copiii lor. Pot afla aici informaþii, care sã îi ajute sã gestioneze situaþiile cu care se confruntã în experienþa lor de a fi pãrinþi, dar ºi modalitãþile de a la a gestiona, dacã vorbim de crize de furie, de violenþã, mergând pânã la a înþelege emoþi-
ile copiilor ºi a corecta comportamentele nedorite”, a spus Daniela Cojocaru, psiholog al Asociaþiei Caritas, coordonatoare a proiectului. Împãrþiþi pe grupe, pãrinþii sunt puºi în faþa unor teme ce îi frãmântã pe ei ºi pe cei mici ºi aºa aflã cum sã gestioneze totul, acasã. „Am avut deja 3 întâlniri. Modulul nostru cuprinde mai multe ateliere de lucru pentru pãrinþi ºi am reuºit sã îi aducem împreunã cu ajutorul unor parteneriate pe care le avem cu ªcoala I.G.Duca ºi ªcoala I.D Sîrbu. Doar pãrinþii sunt invitaþi sã aducã informaþii, sã beneficieze de informaþii ºi sã aibã un timp împreunã. Ultima întâlnire a vizat minciuna, iar atelierul nostru s-a numit „De ce mint copiii?”, fiind aici dezbãtute toate aspectele, dar ºi metodele de gestionare a situaþi-
ilor”, ne-a mai explicat Daniela. Toate aceste activitãþi au loc la Caritas ºi urmãtoarea întâlnire are loc în 21 noiembrie ºi sunt gratuite pentru toþi cei care vor sã participe. Diana MITRACHE
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
climatice locale. Dacã vã aflaþi în dificultate, solicitaþi sprijinul jandarmilor montani la numãrul unic de urgenþã 112”, a informat Inspectoratul de Jandarmi al Judeþului Hunedoara. Staþiunile montane din Valea Jiului reprezintã principala atracþie turisticã a amatorilor de excursii care ajung în zonã. ANM a emis însã mai multe avertizãri de vreme rea, pentru aceastã zonã. O averti-
zare vizeazã intensificãri temporare ale vântului, precipitaþii sub formã de lapoviþã ºi ninsoare la munte, iar la altitudini de peste 1.600 metri, vântul va avea intensificãri cu rafale ce vor depãºi 65 - 70 km/h.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Octombrie 2017
Locuitorii din Vulcan primesc locuinþe sociale M ai mulþi locuitori din municipiul Vulcan vor primi locuinþe sociale. Repartizarea acestora se va face luna viitoare. Între timp urmeazã a fi demarate anchetele sociale pentru a stabili care vor fi viitorii chiriaºi.
Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile spune cã existã o serie de criterii în baza cãrora vor fi repartizate locuinþele. “La locuinþele sociale
avem C1 care este finalizat în proporþie de 99%. În data de 15 vom avea o primã repartizare a apartamentelor pentru persoanele care au solicitat locuinþe sociale. Legea
e foarte clarã privind repartizarea acestor apartamente: 60% din apartamente revin tinerilor cãsãtoriþI, 20% la revin tinerilor necãsãtoriþI ºI 20% din apartamente le revin
AM ÎMBÃTRÂNIT! P
opulaþia vârstnicã de 65 ani ºi care a trecut de aceastã vârstã a depãºit cu peste 301.000 persoane populaþia tânãrã de pânã la 14 ani. Sunt acum, în România 3,576 milioane de bãtrâni, faþã de 3,275 milioane persoane tinere.Indicele de îmbãtrânire demograficã a crescut de la 107,7 (la 1 iulie 2016) la 109,2
persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2017). La 1 iulie 2017, cea mai mare pondere în totalul populaþiei o deþinea grupa de vârstã 45-49 ani (9,1%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstã a fost de 9,4%, iar la cele de sex feminin de 8,8%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai micã decât cea a grupei de 5-9 ani (5,1%) ºi a
bãtrânilor ºI persoanelor cu handicap. Suntem în faza în care facem anchetele sociale la persoanele care au solicitat astfel de locuinþe. din punctual de vedere al repartizãrii noi spunem cã pânã în data de 15 vom veni cu o primã repartiþie”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Lucrãrile la unul din blocurile sociale se apropie de final, aici mai fiind de executat doar câteva branºamente la utilitãþile publice. “Aici sunt apartamente pe flancurile
celei de 10-14 ani (5,1%). La 1 iulie 2017, România avea 22,202 milioane persoane, iar populaþia urbanã era de 56,4%, femeile reprezentând 51,2% din total. Populaþia din mediul urban este în scãdere uºoarã faþã 1 iulie 2016 cu 0,02%, la fel ca ºi numãrul femeilor, care a scãzut cu un procent de 0,1% faþã de aceeaºi datã a anului precedent. Procesul de îmbãtrânire al populaþiei s-a accentuat în acest an în condiþiile în care, la 1 iulie, s-a remarcat o creºtere uºoarã a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) ºi un avans mult mai evident (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaþiei vârstnice (de 65 ani ºi peºte), comparativ cu 1 iulie 2016, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã.
S-a urcat pe bloc ºi a ameninþat cã se sinucide
U
n bãrbat din Lupeni s-a urcat pe acoperiºul unui bloc de locuinþe ºi a ameninþat cã se aruncã în gol dacã nu-i vor fi satisfãcute cererile.
Lupeneanul a recurs la acestã formã de protest din cauzã cã, susþine acesta, nu i-au fost soluþionate o serie de solicitãri de cãtre Primãria Lupeni. Individul a cerut sã vorbeascã cu cineva din conducerea municipalitãþii ºi a ameninþat forþele de intervenþie cã se va arunca dacã se apropie cineva de el. La faþa locului au fost mobilizaþi pompierii din cadrul Gãrzii de Intervenþie Diana MITRACHE Lupeni ºi mai mulþi poliþiºti iar
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
laterale ºi pe interior sunt garsoniere confort I. Nivelul de pregãtire al apartamentelor este de 100%, dar în momentul de faþã suntem la branºarea apartamentelor la cãldurã, finalizãm punctul termic”, a mai spus Gheorghe Ile, care apreciazã cã în cel mult o lunã ºI jumãtate se vor finaliza lucrãrile de branºare a imobilului la punctul termic. Între timp alte douã blocuri de locuinþe sociale sunt în proces de realizare. “La C2 este acoperit. Se lucreazã în interior
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Actualitate 7 cu douã echipe, iar la C3 se lucreazã la acoperiº ºI în interior. Acestea sunt lucrãri multianuale. Au fost deja achitate lucrãrile executate pânã în prezent. Urmeazã sã mai facem o platã ºI sperãm cã vom reuºI sã plãtim anul acesta, urmând ca anul viitor sã finalizãm ºI celelalte douã blocuri. Mai avem puþin de lucru, la canalizare, la introducerea gazului metan”, a mai precizat primarul municipiului Vulcan. Cele trei imobile sunt situate în zona Dincã din municipiul Vulcan. Monika BACIU
individul a coborât de pe imobil abia dupã ce viceprimarul localitãþii a negociat cu el ºi l-a asigurat cã se va cãuta o soluþie la solicitãrile sale. Protestatarul a fost dus la Spitalul Municipal Lupeni ºi dupã un consult al medicilor, pentru cã a refuzat sã meargã la un spital de psihiatrie, a fost lãsat sã plece acasã. Pentru cã a pus pe drumuri fãrã motiv întemeiat echipele de intervenþie, protestarul a fost amendat de poliþiºti pentru tulburarea liniºtii ºi ordinii publice. Potrivit unor surse, bãrbatul este unul dintre evacuaþii din imobilul al cãrui planºeu s-a prãbuºit în urmã cu circa trei sãptãmâni. Acesta este nemulþumit cã a fost mutat într-o altã locuinþã. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 Octombrie 2017
Henþ cu mâna
Dor de performanþã Prezenta ªirinesei la Petroºani a readus pofta de fotbal. În primul rând printre spectatori, care au început sã vinã
într-un numãr mare începând din aceastã toamnã. Spun asta prin comparaþie în Valea Jiului, unde abia dacã se adunã, uneori,
câteva zeci, fie cã se joacã la Petroºani (pe stadionul „Aurel Suciu” din „Dealul Institutului”), fie la Uricani ori Vulcan, implantul A.C.S. ªirineasa (care la anul, conform spuselor oficialilor acestei echipe, se va
numi „Jiul” a fost unul reuºit. Am vãzut ceva fotbal de calitate, am început sã sperãm ºi sã visãm. Oricum, ne era un mare dor de performanþã. „ªirineasa de Petroºani” este un
virtual lider în Seria a 4-a a Ligii a III-a, dacã va þine acest ritm este imposibil sã nu promoveze în eºalonul doi. Nu de alta, dar aºa ne mai ostoim dorul de performanþã.
ªirineasa, lider ªtiinþa Petroºani redevine O ECHIPÃ DE TEMUT ÎN DNS! detaºat în Liga a 3-a ª D
irineasa reuºeºte încã o victorie, acasã, cu CSM ªcolar Reºiþa ºi se detaºeazã în clasament faþã de ocupantele locurilor 2 ºi 3.
upã o evoluþie încântãtoare, ªtiinþa Petroºani învinge pe CS Nãvodari cu 13-8, ºi rãmâne pe podiumul DNS.
Dupã un debut în forþã al oaspeþilor, care au venit la Petroºani cu o grãmadã mai grea cu peste 100 de kilograme decât gazdele, ªtiinþa reuºeºte printr-un joc spectaculos pe trei sferturi sã înscrie un eseu ºi sã transforme douã lovituri de penalizare, intrând la
pauzã cu scorul de 13-5. Cea de a doua reprizã a fost una de uzurã, oaspeþii transformând o penalitate de la mare distanþã, însã tinerii studenþi petroºeneni au rezistat cu brio la presiunea la care “marinarii” i-au supus. Ultimele 10 minute au fost de infarct pentru suporterii aflaþi în tribune, dar studenþii au luptat “cu sufletul” pentru culorile Universitãþii din Petroºani ºi au demonstrat cã la Petroºani s-a jucat rugby de mare calitate ºi cu multã dãruire
ºi se va juca ºi în continuare. La gazde s-a evidenþiat ECHIPA, care a avut o grãmadã cu o mare putere de luptã ºi o linie de trei sferturi extrem de dinamicã. Urmeazã, sâmbãta viitoare un meci la fel de important cu o echipã formatã din foºti jucãtori de superligã - CS Tomitanii Constanþa. Meciul se va disputa cu începere de la ora 12, iar partida va fi condusã de o brigadã de arbitrii francezi sau neo zeelandezi.
Golurile gazdelor au fost marcate de Iordache (min. 56 - penalty) ºi Mãrgãrit (min. 90), iar de partea oaspeþilor Negoescu (min. 66) a reuºit sã îl învingã pe portarul Mincã dupã o fazã din corner SERIA 4, etapa 10 Vineri, 27 octombrie, ora 15:00 ACSO Filiaºi - Gloria Lunca Cermei 2-0 AFC Hermannstadt 2 - CSM Lugoj 2-3 Naþional Sebiº - C. N. Preg. Timiºoara 5-0 Millenium Giarmata - ACS Ghiroda 2-4 CNS Cetate Deva a stat. Sâmbãtã, 28 octombrie, ora 15:00 Internaþional Bãleºti - Becicherecu Mic 4-0 ACS ªirineasa - CSM ªcolar Reºita 2-1 ªoimii Lipova - CS U Craiova 2 2-3
Poveºtile sportului
Campionatul în care Jiul bãtea la rând, Steaua, Dinamo ºi Craiova! n toamna lui 1980, cu un nou antrenor la Îcârma, Petre Libardi (care îl înlocuia pe Viorel Tãlmaciu), ia startul celui de-al 30-lea campionat pe prima scenã a fotbalului românesc. Echipa ocupase anterior (1979-80) locul 11, prea puþin pentru pretenþiile celor de la Jiul... Echipa se întãreºte cu douã nume grele Sumulansci ºi Giuchici, dar îi pierduse pe Badin, Ciupitu, Bucurescu, Stana, Kassai, Lixandru. Primele cinci etape sunt dezolante, doar un 1-0 cu Rm. Vâlcea. Abia din etapa a 6-a, Jiul se trezeºte, în meciul de 4-0 cu F.C. Olt Scorniceºti, când Giuchici puncteazã de trei ori!
Prima victimã, Steaua În etapa a 14-a (Divizia „A” avea atunci 18 echipe) la Petroºani vine, pe vechiul stadion, vicecampioana Steaua Bucureºti, cu V. Iordache sau Aelenei în echipã. Giuchici va fi eroul meciului, punctând spectaculos în minutele 10 ºi 22, la ultimul gol driblându-l ºi pe portarul V. Iordache! Steaua încheie jocul în corzi, cu fundaºul Agiu eliminat în min. 87 pentru lovirea advesarului, Jiul obþine o victorie care îi va ridica în clasament (locul 9) peste Steaua (locul 13)! scor 2-0. A doua loviturã, Dinamo În prima etapã a returului (28 febr. 1981) la Petroºani
vine Dinamo (locul 2), în faþa unei echipe Jiul (locul 15), la numai trei puncte de locul retrogradabil 15. Peste 9.000 de spectatori în tribunele vechiului stadion, Dinamo cu Speriatu, Ion Marin, Ionel Augstin, Þãlnãr ºi Dudu Georgescu în echipã. Chiar în min. 11 ªumulanschi deschide scorul – ºut puternic de la 16 m – Jiul mai are ocazii, arbitrul Mircea Salomir (Cluj) anuleazã aiurea un gol al Jiului (min. 26) la Sãlãgean, dar va acorda un penalty (min. 300 pentru Dinamo, transformat de Dudu Georgescu. Va fi însã 2-1 pentru Jiul (min. 610, dupã ce Stoichiþã va înscrie cu capul, dupã o loviturã liberã executatã de Giuchici.
Giuchici (la minge), golgeterul Jiului în ediþia 1980-81, cu 15 goluri marcate A treia reuºitã, cu Universitatea Craiova 14 martie 1981, etapa a 20-a. La Petroºani vine campioana en titre ºi liderul la zi, Universitatea Craiova. Cu toþi greii momentului, Ciupitu, Negrilã, Costicã ªtefãnescu, Ungureanu, Þicleanu, Balaci, Geolgãu, Cãmãtaru, Cartu... 12.000 de spectatori pe stadionul vechi, misiune (aparent) imposibilã. Min. 30: portarul craiovean Boldici îl faulteazã pe
Sãlãgean, executã Giuchici de la 11 m, 1-0. Min. 59, F. Neagu reia spectaculos cu capul în gol, 2-0. Min. 87: S. Rusu comite un henþ (discutabil), arbitrul Ioan Igna (Timiºoara) dicteazã penalty, înscrie Balaci, scor final 2-1. Ceea ce acum pare o poveste din altã lume, se întâmpla în realitate acum aproape patru decenii: Steaua, Dinamo ºi Univ. Craiova erau învinse în acelaºi sezon la Petroºani. Performantã, echipa Jiul.