Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1447

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 25 Octombrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Petre Nica, topograf suprafaþã la mina Lonea etre Nica s-a P mutat la Mina Lonea. Acesta va ocupa postul de topograf suprafaþã, în cadrul exploatãrii miniere, care anul viitor urmeazã a fi închisã.

Petre Nica, fost director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, s-a transferat la Mina Lonea. Cei de la unitatea minierã, parte a Complexului Energetic Hunedoara vor decide ce post i se cuvine, în funcþie de pregãtire. „E plecare la cerere, iar prin decizie trece la Lonea pe un post conform cu pregãtirea profesionalã”, spun surse din cadrul CEH. Dupã ce nu a mai fost director general adjunct, Petre Nica a ocupat funcþia de inginer ºef investiþii în cadrul societãþii. Cele douã posturi de director general adjunct

existente la CEH pânã în primãvara acestui an au fost desfiinþate de Consiliul de Administraþie. Nica a dat în judecatã societatea pentru faptul cã i s-a desfiinþat postul de director general adjunct, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Hunedoara. Sursele noastre spun cã Petre Nica urmeazã sã îºi înceteze activitatea la Complexul Energetic Hunedoara, acesta plecând prin disponibilizare. Petre Nica a fost preºedintele Sindicatului Muntele, pânã anul trecut, când în data de 2 noiembrie a fost numit director general adjunct. Monika BACIU

ncã din anul 2009 se ºtia faptul cã înfiinþarea CEH nu înseamnã continuarea activitãþii miniere. Înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara nu a însemnat, de la bun început, continuarea activitãþii miniere. Complexului Energetic Hunedoara este o companie energeticã din România, înfiinþatã în septembrie 2012 prin fuziunea dintre Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni. >>> PAGINILE 4-5

Toma Petcu preferã importul la CEH

inistrul Energiei, Toma Petcu, susþine cã importul de huilã de la Complexul Energetic Hunedoara nu este doar necesar, ci ºi benefic din punct de vedere al costurilor.

Ministrul subliniazã cã huila din import este cu 40% mai ieftinã decât cãrbunele extras de la minele din Valea Jiului.

„Aºa cum spuneam, din cauza unei productivitãþi mult mai scãzute în minã decât randamentul clasic, dar ºi datoritã faptului cã, în perioada de varã, Complexul Energetic Hunedoara a avut perioade de producþie la capacitate maximã similarã cu cea din perioada de iarnã, ºi faptul cã a fost nevoitã sã furnizeze servicii de sistem în perioada de varã, consumurile de cãrbune din perioada

de varã au fost, de cele mai multe ori, similare cu cele din perioada de iarnã. Ca urmare, Complexul Energetic Hunedoara, împreunã cu Consiliul de Administraþie, a luat

decizia, pentru a-ºi asuma obligaþia stabilitã prin Programul de iarnã, de asigurare a unui stoc de 180.000 de tone de cãrbune, de a merge pe piaþa deschisã ca sã achiziþioneze printr-o

licitaþie publicã la un preþ de achiziþie, comparativ cu costul de producþie a cãrbunelui, cu aproape 40% mai mic decât ar fi fost costul de producþie din minã. Sunt convins cã procedurã este transparentã pe site-ul companiei în pe toate mijloacele obligatorii de comunicare pe care le are la dispoziþie Complexul. Stocurile de cãrbune vor fi completate din producþia internã ºi din contractele de import pe care ºi le-au asumat cei de la Complexul Energetic

Hunedoara”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei. Oficialul de la minister mai spune cã în varã, Complexul Energetic Hunedoara a consumat la fel de mult cãrbune, ca în perioada de varã. Acesta a adãugat cã, din totalul producþiei interne de cãrbune, huila oscileazã între 4.000 ºi 5.000 de tone, însã mare parte din aceasta a fost consumatã pe perioada de varã, în timpul producþiei. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Octombrie 2017

Lucrãrile la Termocentrala Paroºeni, Instanþa nu a înghiþit APROAPE DE FINAL ermocentrala de la gãluºca cu T Paroºeni prima din þarã care se conformeazã avizul de normelor de mediu. Lucrãrile de la termocenmediu trala Paroºeni ar trebui

finalizate anul acesta.

La începutul anului, fostul director general al CEH, Mihael Melczer, a plãtit TVA-ul restant cãtre firmã care realizeazã lucrãrile de mediu la termocentrala de la Paroºeni, însã acesta le-a impus sã finalizeze lucrãrile pânã la finalul anului. Doru Viºan, secretarul de stat în Ministerul Energiei, spune cã antreprenorul va respecta termenul stabilit. “Referitor la Paroºeni, obligativitatea condiþiilor de mediu a fost transpusã ºi de cãtre Comisia Europeanã ca ultim an, ºi anul acesta în conformitate cu contractul ºi condiþiile

încheiate cu CNIM trebuie sã finalizãm investiþia. Ca atare, Paroºeniul va avea un bloc conform ºi poate funcþiona, aºa cum este proiectat cu cãrbunele de Valea Jiului”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Instalaþiile de aici vor fi în concordanþã cu noile cerinþe de mediu, de la nivel european. “La Paroºeni vom finaliza în acest an o instalaþie de desulfurare ºi ºlam dens

pentru grupul 4. Investiþia este de 65,3 milioane de euro. În acest moment, în care vorbim, investiþia este realizatã în proporþie de 97%, iar termenul de finalizare este finele acestui an. Prin aceastã investiþie, grupul 4 Paroºeni devine primul grup din România conform cu noile valori limitã de emisie admise de Uniunea Europenã”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei. Monika BACIU

nstanþa de la Tribunalul Hunedoara nu a acceptat solicitarea Complexului Energetic Hunedoara privind suspendarea dosarului în care se judecã litigiul cu Garda de Mediu. Conducerea CEH a încercat sã convingã instanþa cã va obþine autorizaþia integratã de mediu pentru

termocentrala de la Mintia. Numai cã aici nu s-a realizat nicio investiþie pentru conformarea termocentralei la noile cerinþe de mediu. “Amânã cauza. Respinge cererea de suspendare. Acordã termen în data de 4.12.2017, ora 10:00”, aratã soluþia instanþei. În anul 2015, Garda de Mediu a dispus suspendarea activitãþii termocentralei Mintia pentru neconformarea acesteia la condiþiile de mediu. Complexul Energetic Hunedoara a pierdut procesul, în prima fazã, iar acum la faza apelului, conducerea încearcã sã tragã de timp. La Mintia nu s-au efectuat lucrãri de conformare la cerinþele de mediu. Astfel, este greu de spus dacã CEH va obþine un aviz favorabil în acest sens. Monika BACIU

Investiþia din Defileul Jiului – blocatã de instanþã

menajarea hidrotehnicã din Defileul Jiului a fost blocatã de decizia Instanþei, care, luni, 23 octombrie a respins recursul energeticienilor, ca nefondat, decizia fiind una definitivã. În fapt, Curtea de Apel Bucureºti a dat o decizie care salveazã Defileul Jiului, o arie protejatã

natural, aºa cum spun ecologiºtii, de la dezastru ecologic. În acelaºi timp, decizia judecãtorilor opreºte, cel puþin deocamdatã, lucrãrile a cãror valoare este de 200 de milioane de euro, bani investiþi de Hidroelectrica din anul 2003, încoace. Este vorba de amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu, Cele douã baraje din Defileul Jiului ar distruge

ecosistemul ºi asta susþin toþi ecologiºtii, inclusiv cei care au acþionat ºi în instanþã firma constructoare ºi care acum au câºtig de cauzã. Pânã acum au fost investite sume uriaºe în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judeþului Hunedoara ºi cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata ºi cã acum se mai fac doar

lucrãri de echipare ºi montare a instalaþiilor în centrale. Pânã în data de 31. 12. 2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro. În afara celor douã tunele din defileu, investiþia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum ºi de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, ºi putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Octombrie 2017

Proiectele din Vulcan au primit finanþare Artera din Defileul

umele necesare lucrãrilor ce deja se desfãºoarã în municipiul Vulcan, pe ºoseaua de centurã, ori la confluenþa cu Cartierul Micro 3 B, au primit bani de la Guvern. Primarul Ile spune cã a fost luni la Bucureºti ºi cã o parte dintre lucrãri chiar va fi finalizatã în scurt timp. Totul, pentru ca municipiul Vulcan sã aibã strãzi ºi alei pietonale în fiecare cartier al oraºului. „Am fost la Bucureºti la Ministerul Dezvoltãrii, unde am reuºit sã semnãm proiectele pentru cele douã lucrãri importante din Vulcan. Este vorba

despre zona ce se întinde între Liceu ºi centrul vechi, un proiect în care au fost cuprinse drumurile de acces pe strada Jiului, spre spital, spre strada Preparaþiei ºi trotuarele pe ambele pãrþi ale drumului DN 66A. Al doilea proiect important ºi care a fost semnat este pentru Cartierul Traian, cu cele douã sensuri gira-

torii ºi trotuarele aferente acestui drum”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Prima lucrare a fost deja finalizatã ºi primele plãþi s-au fãcut din banii de la bugetul local, respectiv cofinanþarea localã, iar cel din Cartierul Traian, spune primarul Gheorghe Ile, va fi finalizat pânã la finele

Ziua Armatei – cu militari în rezervã, pânã în munþi Defileul Jiului, în Î nPasul Vâlcan, sau în centrul municipiului Vulcan. Acestea sunt locaþiile în care militarii în rezervã din Valea Jiului vor aduce un omagiu armatei române.

Pasul Vâlcan, pentru ca toatã lumea sã îºi aminteascã de eroii neamului. „25 octombrie este Ziua Armatei ºi am pregãtit, cu cadrele militare în rezervã ºi retragere din Valea Jiului, o manifestare la monumentele istorice din zonã. Mergem la

Ceremoniile încep miercuri, la ora 10,00, la Vulcan ºi se sfârºesc la monumentul din Defileul Jiului, închinat generalului Dragalina. Dar primarul spune cã va depune coroane de flori inclusiv la monumentul din

“Fii activ, fii antreprenor” este denumirea proiectul ce urmeazã a avea loc la Universitatea

Monumentul Eroului Necunoscut din Vulcan, la Pasul Vâlcan ºi în Defileul Jiului, la monumentul generalului Dragalina. Se vor depune coroane de flori ºi se vor þine momente de reculegere în memoria eroilor neamului ”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Ziua de 25 octombrie este legatã în mod direct de Regele Mihai I al României, singurul român în viaþã care are rangul de mareºal ºi care, în 1944, era comandatul suprem al Armatei. În general, armatele din Occident nu au stabilitã o datã anume ca sãrbãtoare a armatei. Excepþie de la aceastã regulã fac Franþa, care îºi sãrbãtoreºte armata la 11 noiembrie, Italia, a cãrei zi a armatei este la 4 noiembrie ºi România, care îºi sãrbãtoreºte Ziua Armatei la 25 octombrie. Diana MITRACHE

Fii activ, fii antreprenor niversitatea din Petroºani U ºi Societatea Antreprenorialã Studenþeascã SAS UPET organizeazã o sesiune de informare pentru studenþii instituþiei de învãþãmânt superior.

lunii noiembrie. Investiþiile nu se opresc aici ºi primarul Ile spune cã a mai primit bani ºi pentru un alt obiectiv. „Al treilea proiect a fost semnat cu o lunã înainte. Este vorba despre cel care vizeazã strada Traian de la ªcoala nr 6, care este pe finalizare”, mai spune primarul din Vulcan. Proiectele au fost depuse în luna august a acestui an, la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice ºi, imediat dupã, au ºi demarat lucrãrile, susþinute o vreme din bugetul local. Acum au venit banii ºi se pot face ºi deconturile. Diana MITRACHE

din Petroºani. Studenþii sunt îndemnaþi sã îºi realizeze propiile afaceri. “Ai o idee? Vino alãturi de noi! Te susþinem, ne bucurãm ºi sperãm cu tine. Primii paºi spre

afacerea ta. Creeazã, foloseºte-þi imaginaþia ºi prezintã-ne idea ta! Gãseºte cu noi idei de afaceri, parteneri, finanþatori”, aratã cei de la UPET. Studenþii trebuie sã

þinã cont de o serie de criterii. Se vor acorda premii pentru cea mai realistã idee de afacere, cea mai originalã idee de afacere ºi idea scopului urmãrit. Evenimentul va avea loc joi, 9 noiembrie. Monika BACIU

Jiului, marcatã înainte de zãpadã

oferii care tranziteazã DN 66, între Petroºani ºi Târgu Jiu, vor merge pe ºosea la standarde europene. Este pentru prima datã când se întâmplã asta în Defileul Jiului, dupã ani de zile în care drumarii au pus restricþii ºi au creat un adevãrat calvar în traficul de pe aceastã arterã, ce a fost reabilitatã. Acum ºeful districtului a promis în

Valea Jiului cã drumul va avea delimitãrile necesare, aºa încât traficul din aceastã iarnã sã se desfãºoare absolut normal. „Pe DN 66 în Defileul Jiului, suntem undeva la 85% cu lucrãrile. Am dat ordinul sã înceapã ºi marcajele rutiere, le-am spus cã vreau urgent marcaje pe acel tronson de drum. Nu intrãm în sezonul rece cu ceaþã ºi zãpadã, fãrã marcaj rutier. Þin foarte mult la siguranþa traficului”, a spus Bogdan Bratu, director Districtul Drumuri Naþionale Regionala Craiova . Artera din Defileul Jiului este reabilitatã ºi lucrãrile sunt aproape de finalizare. Aceasta va fi prima iarnã din ultimii ani în care se va circula pe asfalt proaspãt turnat ºi în primãvarã, lucrãrile vor fi reluate în zona Lainici. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Eficientizarea CEH în VORBE

Adriean Videanu, 2009 – “Scopul realizãrii companiei energetice nu este garantarea continuitãþii activitãþii de exploatare a huilei din bazinul Vãii Jiului” Încã din anul 2009, ministrul Economiei, Adriean Videanu sublinia faptul cã înfiinþarea acestei entitãþi nu înseamnã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Octombrie 2017

continuarea activitãþii miniere. “Scopul realizãrii companiei energetice nu este garantarea continuitãþii activitãþii de exploatare a huilei din bazinul Vãii Jiului, iar demararea unui amplu program de investiþii depinde de profitabilitatea noii companii pe piaþa concurenþialã a energiei electrice ºi credibilitatea acesteia în

faþa potenþialilor creditori”, spunea ministrul Economiei, Adriean Videanu în anul 2009, cu trei ani înainte de realizarea societãþii energetice. Constantin Niþã, 2013 – “Reorganizarea Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani a avut ca obiectiv principal continuarea activitãþii de exploatare a zãcãmântului de huilã din Valea Jiului” Patru ani mai târziu, ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Nitã, sublinia cã înfiinþarea CEH înseamnã continuarea activitãþii miniere din Valea Jiului ºi mai mult decât atât promitea investiþii în acest sector. “Reorganizarea Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani a avut ca obiectiv principal continuarea activitãþii de exploatare a zãcãmântului de huilã din Valea Jiului. Departamentul pentru Energie urmãreºte programul investiþional al noii structuri organizatorice, care prevede atât investiþii în sectorul

minier în vederea reducerii costului pe Gcal, cost care are o pondere de 80% în costul Mwatt-ului, cât ºi în sectorul energetic în vederea încadrãrii, pe de o parte în parametrii de mediu, iar pe de altã part în reducerea costului pe Mwatt, pentru a fi competitivi pe piaþa de energie”, spunea în anul 2013 Constantin Niþã, ministrul Energiei. Tot în anul 2013, ministrul Constantin Niþã vorbea de asigurarea finanþãrilor pentru investiþiile din domeniul minier. “Chiar ºi strategia de privatizare prin metoda majorãrii de capital social, prin aport de capital privat al CEH, aprobatã prin HG nr. 86/2013, urmãreºte prioritar asigurarea finanþãrii proiectelor investiþionale atât în domeniul minier, care sã vizeze soluþii tehnologice menite sã creascã productivitatea ºi siguranþa muncii în subteran, cât ºi în domeniul energiei, astfel încât sã se atingã obiectivele de rentabilitate ºi eficienþã economicã”, mai spunea ministrul Niþã în anul 2013.

Rãzvan Nicolescu, 2014 – “Trebuie sã creascã performanta acestei societãþi” În anul 2014, într-o vizitã în Valea Jiului, ministrul Energiei de la acea vreme, Rãzvan Nicolescu spunea cât de important este cãrbunele. Tot el sublinia cã se cautã soluþii pentru ca exploatãrile miniere din Valea Jiului sã devinã eficiente. “Din punctul nostru de vedere cãrbunele rãmâne un combustibil primar extrem de important pentru strategia energeticã a României ºi este important pentru perioada urmãtoare sã gãsim cu toþi soluþii, ºi Guvernul, ºi sindicate, ºi mineri ºi conducerea Complexului pentru a face exploatãrile din Valea Jiului ºi Complexul Energetic Hunedoara cât se poate de eficiente pentru cã este clar cã trebuie sã creascã performanta acestei societãþi”, a declarat, la Lupeni, Rãzvan Nicolescu, ministru delegat pe Probleme de Energie”, a spus în anul 2014, la Petroºani, Rãzvan Nicolescu.

Victor Grigorescu, 2016 – “Un drum care sã meargã la salvarea acestui Complex” Victor Grigorescu, ministrul Energiei în perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016 spunea cã efectivele din activitatea minierã sunt subdimensionate. Pe mandatul aceluiaºi ministru s-a constituit grupul de lucru care a luat decizia închiderii minelor Lupeni ºi Lonea. “Ne-am asumat cu toþii un drum anevoios, destul de complicat, dar cred cã ne-am asumat, pânã la urmã, un drum corect. Un drum care sã meargã la salvarea acestui Complex ºi la identificarea unei soluþii care sã fie sustenabilã. Am început cu Comitetul de mine pentru cã mi s-a pãrut cã trebuie sã abordãm problema mineritului, în general, nu numai la Hunedoara, pornind de la o evaluare corectã ºi de la o evaluare care sã vinã din zona de profesionalism, din zona de tehnicitate. Concluzia este cã avem nevoie de douã grupuri energetice, unul în Paroºeni ºi unul în Deva. Estimarea este cã aceste douã grupuri ar putea sã sigure, împreunã, 400 de MW ºi acestor grupuri ar trebui sã le asociem douã mine, cele douã mine pe care le-am identificat ca fiind viabile din cele 4 care funcþioneazã în momentul de faþã. ªi am fãcut douã scenarii ca sã ne convingem cã vorbim de viabilitate: un scenariu fãrã retehnologizãri ºi un scenariu cu o retehnologizare ºi investiþii. În ambele scenarii, douã mine – Livezeni ºi Vulcan – sunt considerate a fi cele viabile. Alte douã mine – Lonea ºi Lupeni – ar urma, astfel, sã intre într-un program de închidere, program deja existent în Valea Jiului ºi care este agreat cu Comisia Europeanã”, spunea anul trecut, Victor Grigorescu.

Toma Petcu, 2017 – “Suntem pe cale sã pornim retehnologizarea unor grupuri de la CET Mintia” În anul 2017, ministrul Energiei, Toma Petcu reia o serie din promisiunile fãcute de foºtii miniºtri ai Energiei. Ministrul spune cã termocentrala de la Mintia va fi modernizatã. "Suntem pe cale sã pornim retehnologizarea unor grupuri de la CET Mintia, dar ºi conversia unor grupuri pe gaz, împreunã cu compania Israel Electrica Corporation. Suntem în discuþii avansate cu aceastã companie, cea mai mare companie de energie din Israel", a spus Toma Petcu, ministrul Energiei. Secretarul de stat Doru Viºan spune cã pentru unitãþile miniere viabile se lucreazã la un plan de redresare, însã deocamdatã nu a fost identificatã sursa de finanþare. “Într-o lunã voi prezenta un program privind reparaþiile, achiziþiile ºi investiþiile pe termen scurt ºi lung. Planul va cuprinde cheltuielile necesare pentru reparaþii, investiþii ºi eºalonarea. Aceasta este problema (sursa de finanþare-n.r.) pe care o vom înainta ºi o vom analiza cu domnul premier sã vedem ce finanþare putem gãsi. Normalitatea ar fi surse proprii, dar analiza va arãta cât se poate acoperi din surse proprii ºi cât avem nevoie”, a declarat Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Mihai Tudose, 2017 – “Vom încerca sã nu mai închidem mine, ci dimpotrivã sã redeschidem mine” Acelaºi an de graþie, 2017, premierul României, Mihai Tudose, promite cã nu se vor mai închide mine în Valea Jiului ºi cã Guvernul va reda mândria energeticã a zonei. “Rezultatele sunt în sensul retehnologizãrii mineritului românesc, a redãrii mândriei Vãii Jiului cu tot ceea ce înseamnã pornind de la siguranþa în exploatare, siguranþa oamenilor, trecând prin recunoaºterea mineritului ºi a energiei produse pe cãrbune ca element de siguranþã naþionalã ºi ajungând la intrarea minelor de la Complexul Energetic Hunedoara a retehnologizãrii ºi a aducerii exploatãrii în zone de competitivitate. Nu mai dorim ca la anul sã fim în situaþia în care suntem anul acesta, în care trebuie sã importãm jumãtate din stocurile de cãrbune pentru iarnã. Vom încerca sã nu mai închidem mine, ci dimpotrivã sã redeschidem mine. Mintia ºi Paroºeniul sã devinã elemente de siguranþã în acest sistem energetic pentru zona aceasta a þãrii”, a spus la Petroºani, prim-ministrul României, Mihai Tudose. Sunt doar câteva din declaraþiile miniºtrilor ºi reprezentanþilor Guvernelor României legate de soarta Complexului Energetic Hunedoara. De-a lungul anilor nu s-au fãcut investiþii deºi toþi miniºtrii promiteau acest lucru. Monika BACIU

Trei sferturi dintre angajaþii români se aºteaptã la salarii mai mici de la 1 ianuarie 2018 (sondaj)

rei sferturi dintre angajaþii români nu se aºteaptã ca angajatorii sã modifice salariul brut în aºa fel încât salariul net sã nu fie afectat de o eventualã trecere a contribuþiilor CAS ºi CASS în sarcina angajaþilor de la 1 ianuarie 2018 ºi astfel estimeazã salarii mai mici, potrivit unui sondaj de profil. Conform sursei citate, preconizata trecere a contribuþiilor CAS ºi CASS în sarcina angajaþilor îi determinã pe angajaþii români sã se aºtepte la o scãdere a salariilor lor nete începând de anul viitor, majoritatea considerând cã nu vor fi ajutaþi de companiile pentru care lucreazã sã recupereze diminuarea estimatã la 14% a salariului net. Întrebaþi dacã se aºteaptã ca angajatorii sã modifice salariul brut în aºa fel încât salariul net sã nu fie afectat, 76% dintre participanþii la sondaj au rãspuns negativ, aratã sondajul realizat de Undelucram.ro. În general, bãrbaþii sunt mai optimiºti în aceastã privinþã (68% dintre ei nu

se aºteaptã la mãrirea salariului brut) decât femeile (86%). În acelaºi timp, 54% dintre respondenþi ºi-au exprimat opinia cã mãsurile anunþate de Guvern nu vor fi implementate de la începutul anului viitor. Potrivit sondajului, incertitudinea legatã de legislaþia în domeniu se manifestã ºi în speranþa respondenþilor în ceea ce priveºte evoluþia pozitivã a salariului lor în perioada urmãtoare. Îndrumaþi sã facã abstracþie de trecerea contribuþiilor în sarcina lor, 59,3% dintre aceºtia au rãspuns cã aºteaptã o creºtere minorã a salariului, de pânã la 5%. În ceea ce priveºte creºterea salariilor, 14% dintre angajaþi aºteaptã o creºtere a salariului cuprinsã între 16 ºi 25

procente, 7,7% considerã cã salariul li s-ar putea mãri cu 11 pânã la 15 procente, în timp ce 19% se aºteaptã la o creºtere salarialã cuprinsã între 6 ºi 10 procente. În privinþa creºterii salariilor, femeile sunt mai optimiste: 25% dintre respondente sunt de pãrere cã vor primi un salariu mai mare cu peste 16%, în timp ce doar 11% din bãrbaþi au aºteptãri la acest nivel. Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 1 — 20 octombrie 2017. La sondaj au participat 735 de respondenþi cu vârste cuprinse între 24 ºi 45 de ani. Undelucram.ro este o comunitate online a angajaþilor din România, cu peste 40.000 de

membri activi pe platformã ºi peste 150.000 de evaluãri lãsate de utilizatori despre companiile la care lucreazã, interviurile de angajare sau ofertele salariale. Pe de altã parte, salariile medii din sectorul privat au crescut cu 5% în perioada ianuarie - septembrie 2017, faþã de acelaºi interval din 2016, datoritã majorãrii salariului minim brut pe economie de la începutul anului, se aratã într-o analizã de profil. Distribuþia creºterii a fost inegalã, raportat la cele trei trimestre, cu o creºtere medie de 12% în primul trimestru al anului comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, 2% în cel de-al doilea trimestru ºi menþinerea valorilor medii salariale în T3. În ceea ce priveºte valoarea bonusurilor oferite de companii, aceasta a cunoscut acelaºi trend pozitiv, înregistrând o creºtere de 12%. La nivelul companiilor analizate, indicatorul starea economiei, format din evoluþia numãrului de angajaþi ºi evoluþia salariilor, a crescut cu 10% în primele nouã luni ale anului.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Octombrie 2017

Peste 1.000 de infecþii respiratorii Peste 6 milioane ºi sute de pneumonii, sãptãmânal de lei pentru municipiul Lupeni este 1.000 de

rãceli ºi sute de pneumonii sunt înregistrate lunar în judeþul Hunedoara.

Cazurile au scãzut ca numãr, doar fiindcã am avut o perioadã mai caldã, însã, medicii de la DSP spun cã este firesc sã ne îmbolnãvim, acum în sezonul rece ºi cã de acum va exploda numãrul celor bolnavi. Statistica pentru sãptãmâna trecutã aratã mai bine, faþã de sãptãmâna anterioarã, dar a fost o simplã excepþie. „Am avut raportate de cãtre medicii de familie ºi unitãþile sanitare cu paturi, un numãr de 1.370 de infecþii acute respiratorii, din care 366 pneumonii. 147 de persoane au necesitat internarea în unitãþile medicale cu paturi. În sãptãmâna 9 – 16 octombrie, am avut 1.508 cazuri de infecþii,

rimarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, a semnat un contract care va aduce peste 66 miliarde vechi pentru municipiul Lupeni din care 375 de pneumonii. Deci, a început sezonul rece ºi se observã o scãdere, pentru cã a fost toamnã târzie. Ne aºteptãm clar ca, pe toatã perioada sezonului rece sã avem raportate infecþii, pentru cã se spune cã orice persoanã trebuie sã treacã prin 6 pânã la 10 infecþii acute respiratorii, în sezon”, a spus dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. Vaccinul, însã, nu vine ºi mai stãm încã o lunã ca sã îl primim pe cel gratuit, al Ministerului Sãnãtãþii. „Pentru a preveni cea mai gravã infecþie, respectiv gripa, este

important sã ne vaccinãm. Aceasta se face pentru toate persoanele. Vaccinarea, în acest an, începe prin vaccinarea unui grup de risc crescut, adicã persoanele cu boli cronice, aflate în spitale, vaccinarea personalului din secþiile de ATI ºi secþiile de nou-nãscuþi ºi a echipajelor de pe salvãri”, a conchis dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. La sfârºitul lunii noiembrie, Ministerul Sãnãtãþii va achiziþiona peste 1 milion de doze pentru vaccinarea gratuitã a grupelor de risc”, Diana MITRACHE

Asigurare de sãnãtate pentru membrii de familie ai hunedorenilor care lucreazã în strãinãtate

unedorenii care lucreazã în alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaþiului Economic European pot sã îºi asigure membrii de familie (soþ/soþie, pãrinþi) dacã nu au niciun venit în România, astfel încât aceºtia sã beneficieze de asigurare socialã de sãnãtate. Formularul european E109/S1 permite membrilor familiei lucrãtorului care nu au reºedinþa împreunã cu acesta, în strãinãtate, sã beneficieze de prestaþiile în naturã de boalã ºi maternitate, acordate în contul instituþiei competente de instituþia din locul de reºedinþã, în conformitate cu prevederile legislaþiei pe care aceasta din urmã o aplicã. Membrii de familie înscriºi pe baza formularului E109 la casa de asigurãri beneficiazã, pe teritoriul statului român, de prestaþii de asigurare de boalã sau maternitate, dacã aceºtia nu au deschise drepturi la prestaþii în baza legislaþiei de asigurãri sociale de sãnãtate din România. Casa de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara acordã persoanelor

înscrise, în baza acestui formular, serviciile medicale la fel ca propriilor sãi asiguraþi, potrivit legislaþiei de asigurãri sociale de sãnãtate din România. Documentele necesare persoanei asigurate în vederea obþinerii formularului E109/ S1 sunt: - copie de pe cartea de identitate a asiguratului - copie de pe cartea de identitate, certificatul de cãsãtorie/ certificatul de naºtere pentru membrii de familie - dovada cã membrii de familie au reºedinþa în alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaþiului Economic European decât statul de reºedinþã al lucrãtorului sau statul competent - dovada calitãþii de asigurat a lucrãtorului. Mai multe informaþii cu privire la eliberarea/ înscrierea formularului european E 109/S1 puteþi obþine la numãrul de telefon 0254-219.280, tasta 4, sau de pe site-ul CAS Hunedoara: http://www.cnas.ro/cjashd/page/ formulare-europene.html Biroul de presã

Localã etapa a II-a este un program vital pentru dezvoltarea localã ºi regionalã. PNDL reprezintã principalul program naþional de finanþare pentru infrastructura localã ºi are la bazã principiul conform cãruia în fiecare localitate din þarã trebuie sã fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sãnãtate, educaþie, apã – canalizare, energie termicã ºi electricã, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, culturã, culte, locuire ºi sport

"Împreunã cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene am semnat contractul de finanþare prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã etapa a II-a al proiectului ,, Modernizare strãzi, drumuri ºi trotuare" din municipiul Lupeni în valoare de 6.600.000 lei", a declarat primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã Programul Naþional de Dezvoltare

Tâlhari reþinuþi de poliþiºti dupã ce l-au jefuit pe un pensionar oliþiºtii au identificat ºi reþinut doi P hunedoreni, la scurt

timp dupã comiterea unei infracþiuni de tâlhãrie. Prejudiciul a fost recuperat în mare parte ºi urmeazã a fi restituit pãrþii vãtãmate. În fapt, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Hunedoara i-au identificat pe cei doi hunedoreni, în vârstã de 26 ºi de 35 de ani, care în data de 18 octombrie, în jurul orei 18.00, au pãtruns (pe uºa lãsatã descuiatã) în locuinþa unui bãrbat în vârstã de 56 de ani, din municipiul

Hunedoara, pe care unul dintre cei doi îl cunoºtea, iar dupã ce proprietarul apartamentului a adormit, ca urmare a consumului de alcool, cei doi i-au sustras din locuinþã un aparat radio, un telefon mobil, o trusã cu scule electrice, 3 lanterne, o pereche de bocanci ºi un rucsac. Ulterior, potrivit anchetatorilor, douã zile mai târziu, cunoscând cã hunedoreanul ºi-a încasat pensia, în jurul orei 14:30, cei doi au pãtruns, prin forþarea uºii de acces, în locuinþa aceluiaºi bãrbat ºi, în timp ce bãrbatul de 35

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E Programãri consultaþii:

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

de ani l-a imobilizat, tânãrul de 26 de ani i-a sustras din locuinþã 350 de lei, un telefon mobil ºi alte bunuri, inclusiv un portofel ce conþinea actul de identitate, dupã care au pãrãsit locuinþa. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au reuºit sã recupereze o mare parte din bunurile sustrase, care urmeazã sã fie restituite persoanei vãtãmate. Totodatã, cei doi au fost reþinuþi pentru 24 de ore, urmând sã fie prezentaþi magistraþilor Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara, în vederea luãrii mãsurilor legale.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Octombrie 2017

Porc mistreþ, în mijlocul oraºului U

n porc mistreþ îºi cautã hranã în centrul municipiului Petroºani. Animalul sãlbatic a fost zãrit în curtea unei firme private din Petroºani.

Mare a fost mirarea oamenilor când au vãzut animalul plimbându-se liniºtit în curtea societãþii de pe strada Slãtinioara. Animalul sãlbatic a fost surprins în timp ce îºi potolea setea din bãlþi. Reprezentanþii Ocolului Silvic din Petroºani susþin cã zona nu se aflã în jurisdicþia lor,

Grav accident provocat de un ºofer din Petrila B ãrbatul de 58 de ani, din Petrila, a provocat un teribil accident rutier în urma cãruia traficul pe DN 7 a fost oprit timp de câteva zeci de minute. Un ºofer nevinovat a ajuns la spital cu rãni uºoare. În urma accidentului, ºoferul din Petrila a fost rãnit grav ºi a rãmas

Ciobanul criminal din Retezat a primit 13 ani de temniþã

aceasta fiind administratã de o asociaþie composesoralã privatã. Potrivit legii, sezonul de vânãtoare de mistreþi este 1 iulie – 31 ianuarie, când se pot vâna atât mistreþi masculi, cât ºi femele. Totuºi, legea vânãtorii (149/2015), promulgatã în iunie, aratã cã se pot vâna mistreþi masculi tot anul.

Monika BACIU

încarcerat în autovehicul. ”Concomitent cu operaþiunile de salvare ºi deblocare a oamenilor din autoturisme, pompierii au luat ºi mãsurile de prevenire a incendiilor la locul producerii accidentului. Din fericire, rãnitul încarcerat a fost scos din autoturism conºtient. Victima a primit îngrijiri medicale la faþa locului ºi a fost transportatã la Upu Deva. Al doilea rãnit prezenta traumatisme minore”, spun reprezentanþii ISU Hunedoara. Accidentul a avut loc din cauza vitezei prea mari cu care circula ºoferul petrilean. ”Un bãrbat de 58 de ani, din Petrila, care conducea un autoturism pe DN7 (zona localitãþii Turdaº), din direcþia Deva-Sebeº, nu a adaptat viteza la condiþiile de carosabil umed, a pierdut controlul volanului într-o curbã la dreapta ºi a lovit autoturismul care circula din sens opus, condus de un bãrbat de 37 de ani, din Orãºtie. În urma impactului a rezultat rãnirea gravã a conducãtorului auto de 58 de ani ºi rãnirea uºoarã a celui de 37 de ani”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. ªoferul vinovat s-a ales cu dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU

ndividul nu ºi-a recunoscut crima ºi a fost condamnat la 13 ani de închisoare, însã sentinþa nu este una definitivã. De altfel, atât procurorii cât ºi rudele victimei sunt nemulþumite de pedeapsa pronunþatã de instanþa de fond.

Hunedoara poate fi atacatã de pãrþile din dosar cu apel. De altfel, potrivit unor surse Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara va cere la curtea de Apel Alba Iulia o pedeapsã mai mare, în condiþiile în care Obreja nu ºi-a recunoscut fapta. Ciobanul a ajuns în arest

Mihai Obreja a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru comiterea infracþiunii de omor, deºi individul nu ºi-a recunoscut fapta. Judecãtorii Tribunalului Hunedoara au mai decis ca Obreja sã plãteascã soþiei ciobanului pe care l-a omorât în bãtaie o despãgubire materialã de 8.516 lei. Alte 50.000 euro ar trebui sã primeascã femeia drept daune morale. Soluþia Tribunalului

CRIMINALUL DIN BALOMIR aflã verdictul completului de apel

ndividul a primit 25 de ani ºi opt luni de puºcãrie pentru ucidere a douã surori invalide dintr-un sat din Þara Haþegului

Ovidiu Dãnuþ Drîngã a fãcut apel la soluþia instanþei de fond, în baza cãreia a fost condamnat pentru omor calificat, iar astãzi -miercuri ar putea afla dacã pedeapsa îi va fi majoratã sau din contrã. Drîngã a convins pânã acum completul de apel sã respingã solicitarea de efectuare a unei noi expertize psihologice, de audiere a doi martori dar ºi sã-i admitã cererea în urma cãreia sã se arate dacã în dosar se regãsesc toate

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

dupã ce în vara acestui an ºi-a ucis un rival, în vârf de munte, în urma unui scandal pornit de la împãrþirea locurilor de pãºunat. Atunci, cinci ciobani s-au încãierat în zona ªaua Paltina, din Retezat, iar cearta a degenerat într-o bãtaie în toatã regula. Cele douã tabere, una formatã din trei ciobani iar cealaltã din doi, s-au întâlnit în munte ºi dupã un schimb de replici s-au luat la bãtaie. S-au bãtut cu pumnii, bâte ºi bolovani pânã au cãzut laþi. Doi dintre ciobani au avut multiple leziuni la cap, faþã, corp ºi fracturi, iar al treilea a fost rãnit uºor. Procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara au stabilit cã Mihai Obreja a lovit victima cu un corp contondent, (o bâtã cu un manºon metalic în capãt) lovituri care i-au provocat moartea. Ciobanul a fost lovit în moalele capului cu bâta, iar lovitura a fost atât de puternicã încã a murit pe loc. Maximilian GÂNJU

examinãrile criminalistice ale tuturor urmelor gãsite ºi prelevate la faþa locului. Dubla crimã comisã la începutul anului trecut de Ovidiu Dãnuþ Drângã a îngrozit Þara Haþegului. Individul a intrat în toiul nopþii peste douã bãtrâne þintuite la pat ºi le-a bãtut cu sãlbãticie. Procurorii au stabilit cã a tãbãrât pe femei cu pumnii ºi picioarele pânã când nu au mai rãsuflat, ca mai apoi sã le fure economiile, adicã 10.000 lei. Cu banii avea sã-i cumpere cadouri concubinei, de ziua ei de naºtere, respectiv un inel de logodnã pentru cã intenþiona sã se cãsãtoreascã cu ea. Drîngã a fost trimis în judecatã în luna aprilie 2016 ºi dupã un an de zile de proces, magistraþii Tribunalului Hunedoara l-au condamnat la 24 de ani închisoare ºi 5 ani interzicerea unor drepturi. Judecãtorii au adãugat un spor de 1 an ºi 8 luni, urmând ca inculpatul sã execute pedeapsa rezultantã de 25 ani ºi 8 luni închisoare, dacã ºi Curtea de Apel Alba Iulia va menþine sentinþa. Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Octombrie 2017

Henþ cu mâna

Cifre seci, dar adevãrate... F.C.S.B.-ul din ultimi ani, ca sã nu o mai confundãm cu Steaua înfiinþatã în 1948, deci trupa lui

Becali, este într-un plan ascendent în plan european. Iatã, o statisticã recentã a U.E.F.A.,

plaseazã pe locul 49 echipa lui Becali, infinit mai bine decât celelalte pretendente la titlu, C.F.R. Cluj (locul 112), Astra Giurgiu (locul 191) sau Dinamo Bucureºti (locul 254). Pânã la urmã, iatã „Steaua lui Becali”, este de

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

departe vârful unui fotbal bolnav. Echipa lui Nicolae Dicã a adunat, e adevãrat, toatã crema fotbalului românesc, ºi ceea ce e mai important, e cã se bazeazã pe jucãtori romani. E bine cã Steaua FCSB are un mod

Jiul Petroºani Inter Petrila 1-4 (1-1)

Liderul actual învinge SATISFACÞIA o fostã campioanã... DESCHIDERII

Cu „fiul rãtãcitor” Bãcãran revenit la echipã (a ºi marcat), cu reintrãrile lui Ciorâia ºi I. Roºian, Lupeniul a cedat, totuºi cu 1-3 la F.C. Hunedoara, terminând partida în zece oameni, prin eliminarea lui Stoicoiu în min. 82 Minerul Uricani ºi-a intrat în mânã, 1-1 la Cetate II Deva, Adi Þâmpu (min. 32) fiind autorul egalizator. 9 goluri la Orãºtie în meciul Dacia – Victoria Cãlan 7-2, Vasarhelean reuºind o triplã. Univ. Petroºani umilitã pe teren propriu 0-6 cu Retezatul Haþeg (autori Ov. Popescu 2, Cârdei 2, R. Drãgoescu, V. Pârvu).

deosebit de a trata parcursul sau european, demonstrând seriozitate ºi consecvenþã. Aºteptam tragerea la sorþi din „16”-imile de finalã, care va fi pe 11 decembrie a.c. Sã mergem mai departe.

Petrileanul Pãduraru (în albastru) capturat de jiuliºtii ªerban, Rujoi, Stãnilã ºi Alin Antofie

SCORULUI

Atât a putut Jiul (cu noul antrenor Horaþiu Popa, la cârmã) sã deschidã scorul prin golul de poveste reuºit abia în min. 21 prin Pãduraru), Adr. Duma (min. 30, 31,32) are trei ocazii imense, va fi 1-1, dar dupã pauzã, campioana se impune, câºtigând fãrã drept de apel.

Horaþiu Popa noul antrenor de la Jiul Petroºani

Jiul Petroºani - Inter Petrila 1 – 4 (1 – 1) Jiul Petroºani (antr. Popa Horaþiu): Gyurca Andrei – Muraru Alexandru (Grigoraº Gheorghe min. 75), Turdean Codruþ, ªerban Andrei, Stãnilã Andrei, Pãsãricã Marian, Pop Cãtãlin, Rujoi Gabriel (Cãrpãnean Valer min. 56), Tuþã Marius, Nicu Alexandru (Petrici Rãzvan min. 62), Antofie Alin. Goluri: Tuþã Marius min. 25. Inter Petrila (antr. Câmpean Adrian): Tinca Adrian – Torkoº Ionuþ, Matei Bogdan, Bocu Alin, Câmpean Adrian, Kalai Iosif (Diaconu Alexandru min. 86), Tãian Vlad, Duma Adrian (Marioane Adrian min. 90+1), Pãduraru Cãlin (Alexandru Dumirtu min. 83), Keszeg Bogdan, Duma Cristian( Mareº Marius min.). Goluri: Kalai Iosif min. 34, 60, Mareº Marius min. 80, Diaconu Alexandru min. 89. Arbitru: Jurgiu Cãtãlin (Hunedoara) Observator: Azamfirei Remus (Vulcan)

Meciurile echipelor din Valea Jiului CS Hunedoara – ACS Hercules Lupeni 3 – 1 (1 – 0) CS Hunedoara (antr. Alic Mircea jr.): Cobliº Andrei– Þene Cristian, Simionov Cristian (Stan Ovidiu min. 69), Marcu Nicolae (Daisa Cosmin min. 86), Creciunesc Daniel, Popa Robert (Scorobete Vlãduþ min. 74), Bloj Erwin, Herci Liviu (Bularda Darius min. 67), Ionicescu Ioan, Creciunesc Cristian, Mercurean Gabriel. Goluri: Popa Robert min. 42, Marcu Alexandru min. 53, Creciunesc Daniel min. 83. ACS Hercules Lupeni (antr. Voicu Dan): Dãneasa Adrian – Ciorîia Mugurel, Ionaºc Cristian, Buþurcã Alexandru, Stoicoiu Robert, Popa Marius, Moldovan Remus (Pârvulescu Cãlin min. 63), Pecsar Ciprian, Bãcãran Petre, Harangozo Andrei, Roºian Ioan. Goluri: Bãcãran Petre min. 87. Arbitru: Thirt Daniel (Cãlan) Observator: Orbonaº Cãlin (Deva)

* * * CNS Cetate II Deva – ACS Minerul Uricani 1 – 1 (1 – 1)

Paginã realizatã de Genu TUÞU

CNS Cetate II Deva (antr.Haidiner Daniel): Stãnici Raul – Sicoe Marius, Coteþ Codrin, Teodorescu Antonio, Staicu Flavius (Poenar

Alexandru min. 55), Costea Vlad (Ungureanu Lucian min. 61), Pap Cristian, Scarlat Carlos( Rãzmeriþã Aser min. 83), Gheaþã Cosmin, Terna Eduard, Bogdan Valentin (Pavel Robert min. 70). Goluri: Pap Cristian min. 27 ACS Minerul Uricani(antr. Câmpean Traian): Beleni Iosif – Vâlcica Raul (Drugã Iulian min. 67), Bãlãnean Bogdan, Erdoº Andrei, Tulpea Adelin, Anghelina Andrei, Mavroian ªtefan, Suvac Florin (Cãlina Raul min. 87), Scurtu Daniel, Þîmpu Adi (Bucºã Marius min. 85), Trestian Gabriel. Goluri: Þîmpu Adi min. 32. Arbitru: Voica Petru (Deva) Observator: Macavei Grigore (Deva)

* * * Universitatea Petroºani – CSO Retezatul Haþeg 0 – 6 (0 – 1) Universitatea Petroºani (antr.Mihãilescu Viorel): Cucãilã Marius – Nistor Tiberiu, Rus Claudiu, Ceru Paul, Plãcintã Alexandru (Bernic Cristian min. 71), Tuza Vlad, Matraº Claudiu, Tocãnel Vlãduþ, Onica Nicu, Mihãilescu Viorel (Belciu Robert min. 61), Viºan Radu. CSO Retezatul Haþeg (antr. Itul Flaviu): Fãrcaº Adrian – Albulescu Bogdan, Laslãu Daniel, Simoneac Mihai, Belei Dãnuº, Drãgoescu Rãzvan, Cârdei Alexandru, Maier Sergiu, Pîrvu Vasile, Tãmãºiloni Marius, Popesc Ovidiu (Dãncescu Darius min. 61). Goluri: Cârdei Alexandru min. 13, 79, Popesc Ovidiu min. 56, 59, Drãgoescu Rãzvan min. 65, Pîrvu Vasile min. 71. Arbitru: Herczeg Leopold (Bãcia) Observator: Florescu Cristian (Petroºani)