CVJ NR. 1446 MARTI 24 OCTOMBRIE 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1446

Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Octombrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

”Diamant” n-a rezistat tentaþiei ºi a spart bancomatele

”D

iamant” a fost închis pentru spargerea unor bancomate de pe raza municipiului Petroºani.

Individul a primit doi ani ºi jumãtate de închisoare ºi abia se liberase condiþionat.

N-a putut sta prea mult departe de fãrãdelegi ºi a dat atacul la cel puþin zece bancomate pânã sã fie prins în flagrant.

Aurel Stãnescu zis ”Diamant” (60 de ani) a fost arestat preventiv pentru furt calificat ºi tentativã dupã ce a fost prins alãturi de un tânãr de 27 de ani, Moise Þalã, din Vulcan, cã au forþat cel puþin zece bancomate din Craiova ºi Filiaºi, dar ºi aparate bancare de pe raza judeþului Gorj. Un al treilea complice, Daniel Codreanu (21 de ani) se aflã ºi el dupã gratii.

Metoda prin care cei trei furau bani din ATM-uri nu era deloc sofisticatã.

Indivizii forþau fanta de

eliberare numerar, iar cu ajutorul unor tije ºi sârme trãgeau bancnotele afarã. Bãncile vor trebui sã comunice cu ce sume de bani au fost pãgubite, aºa cã prejudiciul urmeazã sã fie stabilit. Capul grupãrii de spãrgãtori, Aurel Stãnescu, abia a scãpat din puºcãrie.

Fusese liberat condiþionat dupã ce a executat o parte din condamnarea de doi ani ºi jumãtate pe care o primise tot pentru spargerea unor ATM-uri bancare din Petroºani. ”Diamant” avea ºi un complice, iar cei doi au fost prinºi în flagrant de cãtre un notar din Petroºani.

Dupã o urmãrire ca în filme, indivizii au fost imobilizaþi ºi predaþi poliþiºtilor. La Petroºani, ”Diamant” a reuºit sã forþeze fantele de eliberare a banilor de la ATM-urile a trei bãnci, respectiv Piraeus Bank, Banca Carpatica ºi Banc Post, dar n-a reuºit sã fure decât 200 de lei.

Maximilian GÂNJU

Dupã chinezi,

ISRAELIENII VIN SÃ RETEHNOLOGIZEZE MINTIA

M

inistrul Energiei, Toma Petcu, face noi promisiuni. Cea mai mare companie din Israel este interesatã de retehnologizarea termocentralei de la Mintia. Ministerul Energiei poartã discuþii cu Israel Electrica Corporation, pentru retehnologizarea ºi conversia pe gaze a unor grupuri de producere a energiei de la termocentrala Mintia, judeþul Hunedoara, a declarat, luni, ministrul Energiei, Toma Petcu. >>> PAGINA A 5-A

CEH, douã sâmbete lucrate: una plãtitã dublu, una liberã

M

inerii de la Complexul Energetic Hunedoara lucreazã ºi în weekend pentru a asigura necesarul de huilã în vederea funcþionãrii celor douã termocentrale.

Conform protocolului încheiat cu sindicatele, la douã sâmbete lucrate, una se plãteºte

dublu ºi pentru una sã dã liber. ”La CEO se lucreazã turã continuã.

CEO lucreazã pe 3 schimburi, de câte 8 ore, iar acum au fãcut câte 4 schimburi. În ceea ce ne priveºte, la schimbul I de regulã se face revizia ºi pregãtirea locurilor de muncã ºi abia dupã ora 9 – 10 se lucreazã efectiv”, a declarat

Viorel Stancu, directorul general al CEH. Minerii de la CEH lucreazã douã sâmbete din care una li se plãteºte, iar alta e liberã, în timp ce minerii de la Complexul Energetic Oltenia primesc bani pentru orele suplimentare lucrate.

“Am reuºit sã acordãm angajaþilor CE Oltenia sumele pe care le-am promis pentru

plata orelor suplimentare pe care le-au depus în acest an. A fost o mobilizare a întregului Guvern, care a înþeles pe deplin cã energia

produsã din cãrbune este vitalã pentru economia naþionalã.

Angajaþii CEO au fost în aceastã perioadã pe deplin dedicaþi, stând

peste program, pentru a putea constitui stocurile de cãrbune pentru iarnã. Suma totalã care va ajunge la salariaþii CE Oltenia este de aproximativ 25 de milioane de lei, asiguratã din veniturile companiei”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei.

Mai mult, CEH nu are pe stoc decât 80.000 de tone de cãrbune, asta în condiþiile în care necesarul este de peste 160.000 de tone.

Monika BACIU

2 Actualitate

“Securitatea ºi Sãnãtatea în Muncã”, între responsabilitate ºi obligaþie 19 octombrie 2017. SESAM – etapa a opta pentru viitor. Cartea de cãpãtâi pentru orice activitate de cercetare, inovare, activitate ºtiinþificã sau academicã rãmâne Securitatea ºi Sãnãtatea în Muncã.

Acesta este palierul instituþional în jurul cãruia rãmâne concentrat orice plan organizaþional.

INCD INSEMEX Petroºani a organizat cea de-a opta Ediþie a Simpozionului Internaþional Securitate ºi Sãnãtate în Muncã – SESAM, manifestare ºtiinþificã care a avut loc la hotelul “InterContinental” din Bucureºti, în data de 19 octombrie 2017, cu sprijinul ºi colaborarea Universitãþii din Petroºani, a Inspecþiei Muncii, sub auspiciile Ministerului Cercetãrii ºi Inovãrii ºi sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România.

La deschiderea oficialã a simpozionului au luat cuvântul: Ministrul Cercetãrii ºi Inovãrii – Prof. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, Directorul General al INSEMEX – Dr. ing.

George Artur Gãman, Rectorul Universitãþii din Petroºani – Prof. dr. ing.

Sorin Mihai Radu, Mihail Mândru – ªef Direcþie Control, SSM din cadrul Inspecþiei Muncii, Vicepreºedintele Academiei Oamenilor de ªtiinþã – AOSR – Dr. Doru Sabin Delion, Directorul General INCD pentru Protecþia Muncii Bucureºti – Dr. ing. Doru Costin Darabont, Prof. dr. ing.

Gheorghe Manolea – Universitatea din Craiova

Ediþia a opta a Simpozionului Internaþional pentru Securitate ºi Sãnãtate în Muncã (SESAM) a pus în dezbatere 20 de lucrãri care au acoperit tematica stabilitã pentru acest eveniment, la manifestare participând aproximativ 100 de specialiºti în domeniul SSM din mediul universitar, academic, legislativ, de cercetare ºi din domeniul privat din România, Italia, Germania, Turcia sau Polonia.

“INCD INSEMEX promoveazã permanent cultura de securitate în mediul economic, cercetãrile în domeniu.

Acþiunile întreprinse de specialiºtii noºtri sunt de real folos pentru toþi

factorii implicaþi în procesul de Securitate ºi Sãnãtate în Muncã, beneficiind de o vizibilitate tot mai accentuatã, atât pe plan naþional, cât ºi în afara þãrii noastre. Deoarece accidentele costã, toatã lumea are interesul de a menþine lucrãtorii în condiþii sigure ºi sãnãtoase, fiind de datoria noastrã legalã ºi moralã de a veghea la respectarea sãnãtãþii ºi siguranþei fiecãruia”, spune domnul Dr. ing.

George Artur Gãman – director general al INCD INSEMEX Petroºani.

Lucrãrile ºtiinþifice prezentate au acoperit teme precum ventilaþia minierã ºi industrialã, riscul profesional ºi riscul tehnologic pentru indus-

„Ziua Porþilor Deschise” la Tribunal TRIBUNALUL HUNEDOARA organizeazã miercuri, 25 octombrie 2017, la sediul situat în municipiul Deva, strada 1 Decembrie, nr.35, judeþ Hunedoara, între orele 10-13, manifestarea anualã intitulatã „Ziua Porþilor Deschise”, având ca scop asigurarea transparenþei actului de justiþie ºi familiarizarea justiþiabililor cu aspectele specifice activitãþii de judecatã.

Celebrarea în fiecare an în data de 25 octombrie a „Zilei europene a justiþiei civile” are ca raþiune prin-

cipalã crearea unui eveniment simbolic, pentru a reaminti cã justiþia este în primul rând ºi cel mai important, un serviciu pentru cetãþeni care le dã dreptul de a-ºi rezolva disputele private ºi de a-ºi afirma drepturile.

Agenda manifestãrii

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

cuprinde, în principal, turul instanþei, vizitarea compartimentelor din structura instanþei, informarea celor interesaþi cu privire la circuitul dosarelor, la modalitatea de accesare a soluþiilor dosarelor aflate pe rolul Tribunalului Hunedoara, sau a altor informaþii utile

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Octombrie 2017 tria extractivã, dar ºi factorii implicaþi în activitatea de SSM”, a sublinipentru alte industrii cu at domnul Prof. dr. ing. riscuri explozive sau toxice, închiderea obiec- Puiu Lucian Georgescu, ministru al Cercetãrii ºi tivelor miniere sau proInovãrii, în cadrul tecþia zãcãmântului de Simpozionului SESAM. substanþe minerale utile Prezentarea - cheie ºi protecþia mediului prin din cadrul SESAM, soluþii de prevenire ºi privind Strategia: combatere a poluãrii, precum ºi psihosociologia Viziunea Zero – Cele 7 Reguli de Aur (Vision muncii, dar ºi cea Zero and the 7 Golden organizaþionalã au stat Rules), a fost susþinutã pe masa dezbaterilor de Matthias STENZEL participanþilor. din partea ISSA “Prin activitatea de Mining Germany. cercetare desfãºuratã, Simpozionul INCD INSEMEX Internaþional Securitate Petroºani este un promotor activ al activitãþii ºi Sãnãtate în Muncã de îmbunãtãþire a stãrii SESAM este o de securitate ºi sãnãtate manifestare ºtiinþificã în muncã, atât pentru devenitã tradiþie pentru industria extractivã, cât INCD INSEMEX ºi pentru celelalte indusPetroºani ºi care trii unde existã un pericontribuie decisiv la col potenþial de apariþie menþinerea contactului a atmosferelor explozive ºi integrarea specialiºtilor sau toxice. Sunt convins români în activitãþile cã întâlnirea autoritãþilor comunitãþii ºtiinþifice statului, universitarilor, internaþionale, precum cercetãtorilor ºi ºi creºterea capacitãþii specialiºtilor în diverse de a oferi soluþii domenii ºi subdomenii originale în domeniul directe securitãþii ºi securitãþii ºi sãnãtãþii sãnãtãþii în muncã sau în muncã. conexe acesteia, întâlnire prilejuitã de acest simpozion, va fi un pas înainte în rezolvarea unor probleme comercializeazã pentru cu care se dumneavoastrã confruntã toþi

disponibile pe site-ul Tribunalului Hunedoara ºi la info-chioºcuri.

Tribunalul Hunedoara invitã elevi, studenþi, justiþiabili, reprezentanþi ai societãþii civile, jurnaliºti, pe toþi cei interesaþi sã afle mai multe informaþii despre circuitul unui dosar, etapele procesuale ce se parcurg pânã la soluþionarea unei cauze, condiþiile în care lucreazã judecãtorii ºi personalul auxiliar, precum ºi despre cariera de magistrat, sã participe la „Ziua Porþilor Deschise” Judecãtor TIMIªAN CARMEN MIHAELA – preºedinte Tribunalul Hunedoara

PETROªANI

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare.

Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Octombrie 2017

Calcule economice, nu tehnice, pentru mina Lupeni D ata de încetare a exploatãrii zãcãmântului de la mina Lupeni a creat controverse. Conform deciziei Comisiei Europene, exploatarea de huilã trebuia sã înceteze la aceastã unitate minierã în data de 30 septembrie, anul curent.

Cum s-a ajuns la aceastã datã? S-au fãcut calcule economice ºi nu tehnice, pentru o minã care se întinde pe o suprafaþã de 30 de kilometri.

C

EH ºi SNIM îºi împart banii de închidere

Banii neutilizaþi de Societatea Naþionalã de Închidere a Minelor Valea Jiului pentru închiderea unitãþilor miniere Petrila, Uricani ºi Paroºeni au fost redirecþionaþi pentru minele de la CEH, respectiv Lupeni ºi Lonea. Costurile prea

mari de la mina Lupeni au stabilit ca termen de închidere data de 30 septembrie 2017.

“30 septembrie a fost o datã care a revenit în urma calculelor economice.

Erau banii care nu s-au consumat pe Societatea Naþionalã de Închideri Mine.

Costurile cele mai mari erau pe mina Lupeni ºi atunci s-au lãsat cu posturile cele mai mici la momentul respectiv.

Mina Lonea pânã în 31 decembrie 2018 termenul limitã, iar restul banilor s-au alocat la mina Lupeni. Au

ajuns conform calculelor economice pânã în 30 septembrie 2017. Aºa a fost stabilit proiectul, nu tehnic, a fost stabilit economic”, a spus în urmã cu o sãptãmânã, Viorel Stancu, directorul general al CEH. Sãptãmâna trecutã, Guvernul a aprobat memorandumul cu tema “Încadrarea ajutorului individual pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive Petrila, Paroºeni ºi Uricani din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ) ºi pentru minele Lonea ºi

Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) în politicile economico-bugetare ºi financiare ale statului român pentru perioada 2017-2024”.

“A fost calculat la nivelul lui 15 octombrie 2016, cu 31 decembrie 2018 Lonea ºi 30 septembrie 2017 Lupeni, la nivelul de producþie prognozat. Nivelul de producþie a fost mai mic la ambele sucursale miniere, dar faptul cã s-a acordat subvenþia numai de anul acesta, din aprilie, aceastã subvenþie ne

Viorel Stancu s-a întors cu un gust amar din Polonia, dar cu bani rei persoane de la Complexul Energetic T Hunedoara au fost, la sfârºitul lunii august, în Polonia.

Viorel Stancu, directorul general al CEH, a avut alocat un buget de 5000 de lei pentru deplasare. El spune cã a cheltuit doar 2000 de lei.

“Deplasarea a fost pentru trei persoane, de marþi pânã vineri (undeva la sfârºitul lunii august-n.r.). Eu am avut un buget de 5000 de lei, am cheltuit 2000 de lei. Celelalte douã persoane au cheltuit câte 1000 de lei, estimativ”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Un raport de deplasare nu a fost încã prezentat Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara.

Dupã deplasarea în Polonia, Viorel Stancu spunea cã s-a întors cu un gust amar.

“Am fost ºi m-am întors cu un gust amar din Polonia.

Gustul amar nu provine de la polonezi sau de la modul în care am fost primiþi acolo, ci de la faptul cã am vãzut decalajul dintre tehnologia cu care lucrãm noi ºi tehnologia cu care se lucreazã pe piaþa mondialã, Polonia care e cel mai mare producãtor din Comunitatea Europeanã. Tehnologiile care se aplicã în momentul de faþã în Polonia ºi în restul lumii, s-ar

preta foarte bine ºi la noi.

Sunt asemãnãtoare condiþiile geologice din Polonia ºi din statele unde îºi exportã aceste tehnologii cu condiþiile geologice de la noi, dar avem o problemã cu plata acestor utilaje, cu achiziþia lor, pentru cã în relaþiile intercomunitare se practicã acea deschidere de acreditiv, un fel de platã în avans sau garantare a plãþii a utilajelor pe care le comandãm. Lucreazã cu tehnologii moderne, le ºtiam, le-am vãzut încã o datã, cu randamente foarte ridicate, utilaje mici, uºoare, uºor de folosit de cãtre oameni ºi cu fiabilitate foarte mare.

Sunt uºor de manevrat, uºor de transportat. Un perforator rotopercutant pe care îl folosim noi are în jur de 90 de kg, iar perforatoarele care se folosesc în Polonia ºi în þãrile unde exportã acest tip de utilaj, are pânã în 10 kg”, a declarat la acel moment, Viorel Stancu, directorul general al CEH. Monika BACIU

duce cu termenul de închidere pânã în 31 decembrie 2018.

E aceeaºi sumã de bani. România a avut suma de bani alocatã la nivelul subvenþiei din 2010. Ce nu s-a consumat la SNIM a rãmas o sumã de bani.

Aceºti bani ajung pentru cele douã sucursale”, a mai explicat directorul general al CEH. Data de închidere a minei Lupeni a fost devansatã pânã la finalul anului viitor.

“2024 este finalizare ecologizare suprafaþã ºi 31 decembrie 2020 este închidere subteranã la Mina Lonea.

Adicã se vor închide digurile care au legãturã cu suprafaþa, dar nu vor intra oamenii în subteran din 31 decembrie 2020 la mina Lonea, iar acelaºi lucru se va întâmpla începând cu data de 30 iunie 2020 la mina Lupeni, dacã

se vor respecta cu stricteþe graficele de închidere subteranã”, a mai spus sursa citatã.

La nivelul Ministerul Energiei a existat un comitet de lucru pe huilã. În cadrul acestuia s-a stabilit faptul cã cele douã unitãþi miniere trebuie sã îºi înceteze activitatea din cauza ineficienþei. În perioada 2013 - 2015 activitatea minierã s-a caracterizat printr-un regres al producþiei ºi o fluctuaþie a cheltuielilor de exploatare în sensul cã, dacã în anul 2014 acestea au crescut faþã de anul anterior, în anul 2015 au scãzut datoritã implementãrii unor mãsuri de reducere a acestora, dar ºi din cauza restrângerii achiziþiilor de bunuri ºi servicii necesare pânã la limita asigurãrii desfãºurãrii activitãþii în condiþii de siguranþã a locurilor de muncã ºi a personalului din subteran.

Monika BACIU

4 Actualitate

Parc de longboard COD GALBEN, NUMAI P în Pasul Vâlcan BUN PENTRU PÃMÂNTULUSCAT

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Octombrie 2017

ompieri gata de intervenþie pe perioada de vreme rea

vem cod galben de etapã viitoare a campionatului mondial de A precipitaþii pânã O longboard va avea loc în Pasul Vâlcan, iar marþi seara, însã organizatorii ºi-au declarat intenþia de a construi aici un parc pentru antrenamente. Va fi un loc în care sã poatã sã se antreneze oricine are role, skateboard, longboard, ori chiar biciclete.

Administraþia localã deja ºi-a dat acordul.

„Organizatorii campionatului au venit ºi cu o propunere pentru administraþia noastrã, sã facem un parc de longboard, skateboard, biciclete ºi trotinete, în oraº. Este un proiect atractiv ºi le vom da tot sprijinul. Va fi un parc de pregãtire, unde copiii sã se dea cu trotinete, biciclete, role. Totul sus în Pasul Vâlcan”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Pasionaþii acestui sport i-am întâlnit deja, de doi ani consecutiv, la Straja, dar acum, au gãsit adecvat ºi traseul din Pasul Vâlcan ºi chiar vor ca, în 2018, sã se întreacã ºi în acest loc. „Ei au venit pregãtiþi sã organizeze un campionat mondial în Straja, anul viitor ºi, dupã ce au vãzut Pasul Vâlcan ºi noi am discutat cu preºedintele Federaþiei Naþionale de longboard, care a fost ºi el, au decis ca, anul viitor, în iulie, o etapã de campionat mondial va avea loc în Pasul Vâlcan, unde vor veni cam 200 de sportivi din toate þãrile, care se vor caza în zona municipiului Vulcan, timp de o sãptãmânã”, a mai adãugat Meriºanu. La ultimul concurs din Straja, pasionaþii de vitezã au mãrturisit cã aici în zona noastrã au fost încântaþi de traseu, de dificultatea lui ºi de faptul cã au avut pusã la dispoziþie telegondola, lucru ce va fi posibil ºi în Pasul Vâlcan.

Asta va revigora, cu siguranþã, turismul ºi staºiunile de munte ºi vara, în afara perioadei în care ninge.

Diana MITRACHE

hidrologii spun cã nu vor fi deloc probleme.

Mai mult, pentru cã multe albii de pâraie sunt secate, ploile sunt chiar bine-venite.

Potrivit specialiºtilor, precipitaþiile, chiar dacã vor fi abundente, nu vor crea deloc probleme. „Avem o avertizare de cod galben de precipitaþii, în perioada 23 octombrie ora 10,00, pânã în 24 octombrie ora 23,00. În zona noastrã suntem vizaþi cu probabilitatea de ploaie de 40 l/mp. Sigur, la munte este posibil sã fie depãºite prognozele, dar eu zic cã este necesarã aceastã ploaie, întrucât, din punct de vedere al reþelei hidrografice, nivelul e scãzut în cursurile de apã, sunt cursuri cu albiile secate, ori cu debit foarte, foarte mic”, a spus Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Nu vor fi deloc probleme, chiar dacã hidrologii

au emis avertismente de cod galben în zona judeþului Hunedoara. În Valea Jiului, însã, investiþiile pe care le-au fãcut cei de la ape sunt, practic, garanþia cã lucrurile nu vor degenera. „Principala noastrã preocupare este de a întreþine ºi de a repara lucrãrile pe care le avem, E vorba de cele pe care le avem împotriva inundaþiilor, de diguri, de albiile în sine, unde facem lucrãri de decolmatare ºi le-am fãcut ºi în acest an ºi consider cã nu sunt probleme în caz de inundaþii”, a mai spus Corici.

De luni, de la ora 12.00, pânã marþi, la ora 18.00, va fi în vigoare un cod portocaliu de ploi în zonele deluroase ºi montane ale

judeþelor Mehedinþi, Gorj, Vâlcea, Argeº ºi Dâmboviþa.

De asemenea, meteorologii atrag atenþia cã temperaturile vor scãdea de la o zi la alta, astfel încât la mijlocul sãptãmânii vremea va deveni rece în toatã þara. La munte, la altitudini mari, trecãtor vor fi precipitaþii mixte.

Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM) a emis mai multe avertizãri nowcasting de vânt puternic în opt judeþe ale þãrii, valabile pânã la ora 10.00.

Judeþele vizate de aceste avertizãri sunt Sibiu, Buzãu, Prahova, Argeº, Dâmboviþa, Hunedoara, Timiº ºi Caraº-Severin, dar ºi la Braºov sunt intensificãri ale vântului.

Pompierii au pregãtite motopompe de mare capacitate, bãrci ºi autospeciale cu echipamente pentru evacuarea apei.

Militarii sunt mobilizaþi pentru a interveni în caz de nevoie în toate regiunile vizate de fenomene meteo periculoase, judeþul Hunedoara fiind pe lista celor în care vor fi ploi însemnate cantitativ ºi intensificãri ale vântului. Avertizarea Cod Galben pentru judeþul Hunedoara va fi în vigoare pânã la ora 24. ”Având în vedere cã sunt preconizate efecte asupra populaþiei, în judeþele aflate sub incidenþa avertizãrilor meteorologice s-a dispus asigurarea rezervei de personal, pentru a putea fi suplimentate efectivele de intervenþie în cazul producerii unor situaþii de urgenþã.

Totodatã, la nivelul zonelor vizate, sunt monitorizate permanent cursurile de apã, pentru a stabili dacã nivelul debitelor poate produce inundaþii”, anunþã IGSU. Pompierii au pregãtite motopompe de mare capacitate, bãrci ºi autospeciale cu echipamente pentru evacuarea apei.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

Piersici ºi nuci, plantaþi de primãrie, cu banii unei benzinãrii ºi un ONG R eprezentanþii unei benzinãrii din Petroºani dau banii ºi, în parteneriat cu un ONG ºi Primãria Petroºani, planteazã peste 120 de arbuºti în Capitala Vãii Jiului.

Plantele urmeazã sã ajungã în douã parcuri ºi într-o zonã în care au avut loc lucrãri hidrotehnice, iar toate au ca scop principal înlãturarea poluãrii ºi implicarea tinerilor în proiecte de voluntariat. „Primãria pune la dispoziþie suprafeþele de teren, respectiv Parcul Carol Schreter ºi cel de la Piaþa Centralã ºi o zonã lângã pârâul Staicului, ce a fost deja amenajatã, în Cartierul Aeroport.

Scopul nu este altul, decât acela de a avea un oraº verde ºi, prin astfel de activitãþi, facem ceea ce ar trebui sã facã ºi celelalte asociaþii ce se ocupã cu protecþia mediului înconjurãtor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul spune cã Petroºaniul are suprafaþa de verdeaþã necesarã pe cap de locuitor ºi deja a fost perfectat ºi Registrul Zonelor Verzi din Petroºani, dar cã aceastã acþiune este bine-venitã ºi va înfrumuseþa oraºul.

„Acest proiect se desfãºoarã în cadrul campionatului de voluntariat.

Angajaþii noºtri formeazã o echipã ºi astfel vor învãþa sã dea ceva, fãrã sã plãteascã nimic la schimb”, a adãugat ºi Dan Murgulescu, finanþatorul proiectului, reprezentant al unei benzinãrii din Petroºani.

Parteneri sunt ºi reprezentanþii unui ONG, care vor sã planteze copacii ºi care ne explicã exact cum au gândit proiectul verde. Vor fi plantaþi piersici roºii ºi nuci americani, despre care iniþiatorii proiectului ecologic spun cã sunt extraordinar de frumoºi, atunci când înfrunzesc. „Vom planta 120 de arbuºti, cu scopul principal: scãderea gradului de poluare, generat de autoturismele ce

circulã în Petroºani. Plantarea va avea loc miercuri, 25 octombrie, începând cu orele 11,00.

Proiectul „Petroºani, oraº ecologic” are mai multe obiective.

Despre scãderea gradului de poluare, deja am vorbit, vrem sã implicãm tinerii în activitãþi de voluntariat ºi mai avem un obiectiv, anume acela de a conºtientiza cu toþii importanþa activitãþii ecologice în comunitãþile locale”, a adãugat Nicolae Taºcã, reprezentantul ONG-ului. Înainte ºi dupã aceastã acþiune, tinerii parteneri în proiect sunt invitaþi în Sala de Marurã a Primãriei Petroºani, la o dezbatere pe teme de voluntariat ºi ecologie.

Diana MITRACHE

Dupã chinezi, ISRAELIENII VIN SÃ RETEHNOLOGIZEZE MINTIA

inistrul Energiei, M Toma Petcu, face noi promisiuni. Cea mai

mare companie din Israel este interesatã de retehnologizarea termocentralei de la Mintia. Ministerul Energiei poartã discuþii cu Israel Electrica Corporation, pentru retehnologizarea ºi conversia pe gaze a unor grupuri de producere a energiei de la termocentrala Mintia, judeþul Hunedoara, a declarat, luni, ministrul Energiei, Toma Petcu.

"Suntem pe cale sã pornim retehnologizarea unor grupuri de la CET Mintia, dar ºi conversia unor grupuri pe gaz, împreunã cu compania Israel Electrica Corporation. Suntem în discuþii avansate cu aceastã companie, cea mai mare companie de energie din Israel", a spus Toma Petcu, ministrul Energiei. Încã de sãptãmâna trecutã, oficialii ministerului spuneau cã douã state sunt interesate de grupurile de la Mintia.

“Am discutat astãzi ºi cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi sunt de acord cu dorinþa dânºilor de a formula cãtre CE un punct de vedere privind soarta acestor grupuri în sensul cã sã nu le tãiem ci ºi sã le valorificãm printr-un potenþial investitor datã fiind ºi oportunitatea pe care o genereazã aceastã central.

Mintia are una dintre cele mai bune infrastructuri din România ºi este o centralã cu un potenþial deosebit”, a spus sãptãmâna trecutã, la Petroºani, Doru Viºan, secretra de stat în Ministerul Energiei.

A

mai „fost” o retehnologizare marca “made in China”

În urmã cu câþiva ani, chinezii erau în cãrþi pentru retehnologizarea grupurilor de la Mintia. Negocierile s-au blocat din cauza unor neconcordanþe. În anul 2014 oficialii ministerului Energiei, de la acea vreme, susþineau cã termocentrala Mintia va fi retehnologizatã.

Au avut loc ºi deplasãri în China pentru a-i convinge pe chinezi sã investeascã în energia româneascã. Totul a fost oprit. AGA de la CEH nu a aprobat demararea lucrãrilor pentru reabilitarea grupurilor de la Mintia, deºi

a atribuit contractului chinezilor de la China Naþional Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Pentru a se alinia directivelor europene, termocentrala Mintia ar fi trebuit sã fie modernizatã, însã acest lucru nu a fost fãcut, deºi încã de prin anii 2012 au început procedurile.

“Necesitatea ºi oportunitatea reabilitãrii grupurilor energetice de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara – Sucursala Electrocentrale Deva a fost determinatã atât de situaþia tehnicã a acestora, cât ºi de Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului European din data de 23.10.2001 privind limitarea emisiilor în atmosferã a anumitor poluanþi provenind de la instalaþii de ardere de dimensiuni mari. Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Complexul Energetic

Hunedoara a aprobat indicatorii economico-financiari pentru acest obiectiv de investiþii iniþial în aprilie 2012 ºi apoi, în iunie 2013, indicatorii economico-financiari recalculaþi”, se aratã în documentele Ministerului Energiei O singurã procedurã de achiziþie publicã a fost demaratã în anul 2013 prin procedura de “negociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ de participare”.

Criteriul de atribuire al contractului a fost oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

“Trebuie precizat cã raportul procedurii de achiziþie a fost semnat cu observaþii de cãtre reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, unitatea pentru Coordonarea ºi Verificarea Achiziþiilor Publice din cadrul DGRFT Timiºoara.

De asemenea, obiecþiuni referitoare la desfãºurarea procedurii de achiziþie publicã aferentã investiþiilor menþionate anterior au formulat operatori precum BILFINGER POWER SYSTEM Gmbh Germania, BABCOCK BOR4SING STEINMULER Gmbh ºi BABCOCK NOEL Gmbh.

La procedura de achiziþie a participat un singur candidat, China Naþional Electric Engineering Co Ltd. Ca urmare a derulãrii procedurilor de achiziþie a fost semnat un desemnatã câºtigãtoare oferta companiei CNEEC. Contractul de lucrãri a fost semnat în data de 12.09.2014 de

CEH mizeazã pe autorizaþia integratã de mediu pentru termocentrala Mintia C onducerea Complexului Energetic Hunedoara încearcã sã obþinã suspendarea procesului în care se judecã cu Garda de Mediu, în litigiul cu termocentrala Mintia. Oficialii CEH au depus la Tribunalul Hunedoara o cerere de suspendare a procesului, motivând cã au iniþiat procedurile pentru obþinerea autorizaþiei integrate de mediu.

“Am solicitat suspendarea procesului pentru cã am fãcut demersurile necesare pentru obþinerea autorizaþiei integrate de mediu pentru termocentrala Mintia. Pânã vine acea rezoluþie încercãm sã suspendãm procesul. Dosarul a

rãmas în pronunþare la Tribunalul Hunedoara”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei, spunea cã o trecere pe gaz a termocentralei de la Mintia ar fi o soluþie extremã.

“Eu nu am imixtiuni în justiþie.

Soluþie pe gaz poate fi aplicatã numai în condiþii extreme de asigurare a energiei termice, dar nu cred cã vom ajunge la aceastã soluþie”, a spus Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. În anul 2015, Garda de Mediu a dispus suspendarea activitãþii termocentralei Mintia pentru neconformarea acesteia la condiþiile de mediu.

Complexul Energetic Hunedoara a pierdut procesul, în prima fazã, iar acum la faza apelului, conducerea încearcã sã tragã de timp. La Mintia nu s-au efectuat lucrãri de conformare la cerinþele de mediu. Astfel, este greu de spus dacã CEH va obþine un aviz favorabil în acest sens.

Monika BACIU

directorul general al CEH. Adunarea Generalã a Acþionarilor CEH nu a aprobat nici demararea procedurii de achiziþie a lucrãrilor ºi nici semnarea contractului de lucrãri, aceste subiecte nefiind incluse pe ordinea de zi a vreunei ºedinþe AGA”, se mai aratã în document. Mai multe companii au acuzat la momentul respectiv cã documentaþia nu respectã normele. “O serie de companii care au dorit sã par-

Actualitate 5 ticipe la procedurile de achiziþie au reclamat modul de întocmire a documentaþiei de atribuire ºi au solicitat suspendarea procedurii pânã la soluþionarea fondului cauzei. Drept consecinþã, Decizia Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor nr.

685/S/C4/377 din 05.09.2013 a suspendat procedura de achiziþie, iar Decizia nr. 3642/C4/3777 din 10.10.2013 a admis, în parte contestaþiile formulate de companiile interesate ºi a dispus continuarea procedurii de atribuire dupã modificarea documentaþiei”, se mai aratã în document.

Monika BACIU

4 Actualitate

Parc de longboard COD GALBEN, NUMAI P în Pasul Vâlcan BUN PENTRU PÃMÂNTULUSCAT

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Octombrie 2017

ompieri gata de intervenþie pe perioada de vreme rea

vem cod galben de etapã viitoare a campionatului mondial de A precipitaþii pânã O longboard va avea loc în Pasul Vâlcan, iar marþi seara, însã organizatorii ºi-au declarat intenþia de a construi aici un parc pentru antrenamente. Va fi un loc în care sã poatã sã se antreneze oricine are role, skateboard, longboard, ori chiar biciclete.

Administraþia localã deja ºi-a dat acordul.

„Organizatorii campionatului au venit ºi cu o propunere pentru administraþia noastrã, sã facem un parc de longboard, skateboard, biciclete ºi trotinete, în oraº. Este un proiect atractiv ºi le vom da tot sprijinul. Va fi un parc de pregãtire, unde copiii sã se dea cu trotinete, biciclete, role. Totul sus în Pasul Vâlcan”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Pasionaþii acestui sport i-am întâlnit deja, de doi ani consecutiv, la Straja, dar acum, au gãsit adecvat ºi traseul din Pasul Vâlcan ºi chiar vor ca, în 2018, sã se întreacã ºi în acest loc. „Ei au venit pregãtiþi sã organizeze un campionat mondial în Straja, anul viitor ºi, dupã ce au vãzut Pasul Vâlcan ºi noi am discutat cu preºedintele Federaþiei Naþionale de longboard, care a fost ºi el, au decis ca, anul viitor, în iulie, o etapã de campionat mondial va avea loc în Pasul Vâlcan, unde vor veni cam 200 de sportivi din toate þãrile, care se vor caza în zona municipiului Vulcan, timp de o sãptãmânã”, a mai adãugat Meriºanu. La ultimul concurs din Straja, pasionaþii de vitezã au mãrturisit cã aici în zona noastrã au fost încântaþi de traseu, de dificultatea lui ºi de faptul cã au avut pusã la dispoziþie telegondola, lucru ce va fi posibil ºi în Pasul Vâlcan.

Asta va revigora, cu siguranþã, turismul ºi staºiunile de munte ºi vara, în afara perioadei în care ninge.

Diana MITRACHE

hidrologii spun cã nu vor fi deloc probleme.

Mai mult, pentru cã multe albii de pâraie sunt secate, ploile sunt chiar bine-venite.

Potrivit specialiºtilor, precipitaþiile, chiar dacã vor fi abundente, nu vor crea deloc probleme. „Avem o avertizare de cod galben de precipitaþii, în perioada 23 octombrie ora 10,00, pânã în 24 octombrie ora 23,00. În zona noastrã suntem vizaþi cu probabilitatea de ploaie de 40 l/mp. Sigur, la munte este posibil sã fie depãºite prognozele, dar eu zic cã este necesarã aceastã ploaie, întrucât, din punct de vedere al reþelei hidrografice, nivelul e scãzut în cursurile de apã, sunt cursuri cu albiile secate, ori cu debit foarte, foarte mic”, a spus Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Nu vor fi deloc probleme, chiar dacã hidrologii

au emis avertismente de cod galben în zona judeþului Hunedoara. În Valea Jiului, însã, investiþiile pe care le-au fãcut cei de la ape sunt, practic, garanþia cã lucrurile nu vor degenera. „Principala noastrã preocupare este de a întreþine ºi de a repara lucrãrile pe care le avem, E vorba de cele pe care le avem împotriva inundaþiilor, de diguri, de albiile în sine, unde facem lucrãri de decolmatare ºi le-am fãcut ºi în acest an ºi consider cã nu sunt probleme în caz de inundaþii”, a mai spus Corici.

De luni, de la ora 12.00, pânã marþi, la ora 18.00, va fi în vigoare un cod portocaliu de ploi în zonele deluroase ºi montane ale

judeþelor Mehedinþi, Gorj, Vâlcea, Argeº ºi Dâmboviþa.

De asemenea, meteorologii atrag atenþia cã temperaturile vor scãdea de la o zi la alta, astfel încât la mijlocul sãptãmânii vremea va deveni rece în toatã þara. La munte, la altitudini mari, trecãtor vor fi precipitaþii mixte.

Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM) a emis mai multe avertizãri nowcasting de vânt puternic în opt judeþe ale þãrii, valabile pânã la ora 10.00.

Judeþele vizate de aceste avertizãri sunt Sibiu, Buzãu, Prahova, Argeº, Dâmboviþa, Hunedoara, Timiº ºi Caraº-Severin, dar ºi la Braºov sunt intensificãri ale vântului.

Pompierii au pregãtite motopompe de mare capacitate, bãrci ºi autospeciale cu echipamente pentru evacuarea apei.

Militarii sunt mobilizaþi pentru a interveni în caz de nevoie în toate regiunile vizate de fenomene meteo periculoase, judeþul Hunedoara fiind pe lista celor în care vor fi ploi însemnate cantitativ ºi intensificãri ale vântului. Avertizarea Cod Galben pentru judeþul Hunedoara va fi în vigoare pânã la ora 24. ”Având în vedere cã sunt preconizate efecte asupra populaþiei, în judeþele aflate sub incidenþa avertizãrilor meteorologice s-a dispus asigurarea rezervei de personal, pentru a putea fi suplimentate efectivele de intervenþie în cazul producerii unor situaþii de urgenþã.

Totodatã, la nivelul zonelor vizate, sunt monitorizate permanent cursurile de apã, pentru a stabili dacã nivelul debitelor poate produce inundaþii”, anunþã IGSU. Pompierii au pregãtite motopompe de mare capacitate, bãrci ºi autospeciale cu echipamente pentru evacuarea apei.

Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

Piersici ºi nuci, plantaþi de primãrie, cu banii unei benzinãrii ºi un ONG R eprezentanþii unei benzinãrii din Petroºani dau banii ºi, în parteneriat cu un ONG ºi Primãria Petroºani, planteazã peste 120 de arbuºti în Capitala Vãii Jiului.

Plantele urmeazã sã ajungã în douã parcuri ºi într-o zonã în care au avut loc lucrãri hidrotehnice, iar toate au ca scop principal înlãturarea poluãrii ºi implicarea tinerilor în proiecte de voluntariat. „Primãria pune la dispoziþie suprafeþele de teren, respectiv Parcul Carol Schreter ºi cel de la Piaþa Centralã ºi o zonã lângã pârâul Staicului, ce a fost deja amenajatã, în Cartierul Aeroport.

Scopul nu este altul, decât acela de a avea un oraº verde ºi, prin astfel de activitãþi, facem ceea ce ar trebui sã facã ºi celelalte asociaþii ce se ocupã cu protecþia mediului înconjurãtor”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul spune cã Petroºaniul are suprafaþa de verdeaþã necesarã pe cap de locuitor ºi deja a fost perfectat ºi Registrul Zonelor Verzi din Petroºani, dar cã aceastã acþiune este bine-venitã ºi va înfrumuseþa oraºul.

„Acest proiect se desfãºoarã în cadrul campionatului de voluntariat.

Angajaþii noºtri formeazã o echipã ºi astfel vor învãþa sã dea ceva, fãrã sã plãteascã nimic la schimb”, a adãugat ºi Dan Murgulescu, finanþatorul proiectului, reprezentant al unei benzinãrii din Petroºani.

Parteneri sunt ºi reprezentanþii unui ONG, care vor sã planteze copacii ºi care ne explicã exact cum au gândit proiectul verde. Vor fi plantaþi piersici roºii ºi nuci americani, despre care iniþiatorii proiectului ecologic spun cã sunt extraordinar de frumoºi, atunci când înfrunzesc. „Vom planta 120 de arbuºti, cu scopul principal: scãderea gradului de poluare, generat de autoturismele ce

circulã în Petroºani. Plantarea va avea loc miercuri, 25 octombrie, începând cu orele 11,00.

Proiectul „Petroºani, oraº ecologic” are mai multe obiective.

Despre scãderea gradului de poluare, deja am vorbit, vrem sã implicãm tinerii în activitãþi de voluntariat ºi mai avem un obiectiv, anume acela de a conºtientiza cu toþii importanþa activitãþii ecologice în comunitãþile locale”, a adãugat Nicolae Taºcã, reprezentantul ONG-ului. Înainte ºi dupã aceastã acþiune, tinerii parteneri în proiect sunt invitaþi în Sala de Marurã a Primãriei Petroºani, la o dezbatere pe teme de voluntariat ºi ecologie.

Diana MITRACHE

Dupã chinezi, ISRAELIENII VIN SÃ RETEHNOLOGIZEZE MINTIA

inistrul Energiei, M Toma Petcu, face noi promisiuni. Cea mai

mare companie din Israel este interesatã de retehnologizarea termocentralei de la Mintia. Ministerul Energiei poartã discuþii cu Israel Electrica Corporation, pentru retehnologizarea ºi conversia pe gaze a unor grupuri de producere a energiei de la termocentrala Mintia, judeþul Hunedoara, a declarat, luni, ministrul Energiei, Toma Petcu.

"Suntem pe cale sã pornim retehnologizarea unor grupuri de la CET Mintia, dar ºi conversia unor grupuri pe gaz, împreunã cu compania Israel Electrica Corporation. Suntem în discuþii avansate cu aceastã companie, cea mai mare companie de energie din Israel", a spus Toma Petcu, ministrul Energiei. Încã de sãptãmâna trecutã, oficialii ministerului spuneau cã douã state sunt interesate de grupurile de la Mintia.

“Am discutat astãzi ºi cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara ºi sunt de acord cu dorinþa dânºilor de a formula cãtre CE un punct de vedere privind soarta acestor grupuri în sensul cã sã nu le tãiem ci ºi sã le valorificãm printr-un potenþial investitor datã fiind ºi oportunitatea pe care o genereazã aceastã central.

Mintia are una dintre cele mai bune infrastructuri din România ºi este o centralã cu un potenþial deosebit”, a spus sãptãmâna trecutã, la Petroºani, Doru Viºan, secretra de stat în Ministerul Energiei.

A

mai „fost” o retehnologizare marca “made in China”

În urmã cu câþiva ani, chinezii erau în cãrþi pentru retehnologizarea grupurilor de la Mintia. Negocierile s-au blocat din cauza unor neconcordanþe. În anul 2014 oficialii ministerului Energiei, de la acea vreme, susþineau cã termocentrala Mintia va fi retehnologizatã.

Au avut loc ºi deplasãri în China pentru a-i convinge pe chinezi sã investeascã în energia româneascã. Totul a fost oprit. AGA de la CEH nu a aprobat demararea lucrãrilor pentru reabilitarea grupurilor de la Mintia, deºi

a atribuit contractului chinezilor de la China Naþional Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Pentru a se alinia directivelor europene, termocentrala Mintia ar fi trebuit sã fie modernizatã, însã acest lucru nu a fost fãcut, deºi încã de prin anii 2012 au început procedurile.

“Necesitatea ºi oportunitatea reabilitãrii grupurilor energetice de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara – Sucursala Electrocentrale Deva a fost determinatã atât de situaþia tehnicã a acestora, cât ºi de Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului European din data de 23.10.2001 privind limitarea emisiilor în atmosferã a anumitor poluanþi provenind de la instalaþii de ardere de dimensiuni mari. Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Complexul Energetic

Hunedoara a aprobat indicatorii economico-financiari pentru acest obiectiv de investiþii iniþial în aprilie 2012 ºi apoi, în iunie 2013, indicatorii economico-financiari recalculaþi”, se aratã în documentele Ministerului Energiei O singurã procedurã de achiziþie publicã a fost demaratã în anul 2013 prin procedura de “negociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ de participare”.

Criteriul de atribuire al contractului a fost oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

“Trebuie precizat cã raportul procedurii de achiziþie a fost semnat cu observaþii de cãtre reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, unitatea pentru Coordonarea ºi Verificarea Achiziþiilor Publice din cadrul DGRFT Timiºoara.

De asemenea, obiecþiuni referitoare la desfãºurarea procedurii de achiziþie publicã aferentã investiþiilor menþionate anterior au formulat operatori precum BILFINGER POWER SYSTEM Gmbh Germania, BABCOCK BOR4SING STEINMULER Gmbh ºi BABCOCK NOEL Gmbh.

La procedura de achiziþie a participat un singur candidat, China Naþional Electric Engineering Co Ltd. Ca urmare a derulãrii procedurilor de achiziþie a fost semnat un desemnatã câºtigãtoare oferta companiei CNEEC. Contractul de lucrãri a fost semnat în data de 12.09.2014 de

CEH mizeazã pe autorizaþia integratã de mediu pentru termocentrala Mintia C onducerea Complexului Energetic Hunedoara încearcã sã obþinã suspendarea procesului în care se judecã cu Garda de Mediu, în litigiul cu termocentrala Mintia. Oficialii CEH au depus la Tribunalul Hunedoara o cerere de suspendare a procesului, motivând cã au iniþiat procedurile pentru obþinerea autorizaþiei integrate de mediu.

“Am solicitat suspendarea procesului pentru cã am fãcut demersurile necesare pentru obþinerea autorizaþiei integrate de mediu pentru termocentrala Mintia. Pânã vine acea rezoluþie încercãm sã suspendãm procesul. Dosarul a

rãmas în pronunþare la Tribunalul Hunedoara”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei, spunea cã o trecere pe gaz a termocentralei de la Mintia ar fi o soluþie extremã.

“Eu nu am imixtiuni în justiþie.

Soluþie pe gaz poate fi aplicatã numai în condiþii extreme de asigurare a energiei termice, dar nu cred cã vom ajunge la aceastã soluþie”, a spus Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. În anul 2015, Garda de Mediu a dispus suspendarea activitãþii termocentralei Mintia pentru neconformarea acesteia la condiþiile de mediu.

Complexul Energetic Hunedoara a pierdut procesul, în prima fazã, iar acum la faza apelului, conducerea încearcã sã tragã de timp. La Mintia nu s-au efectuat lucrãri de conformare la cerinþele de mediu. Astfel, este greu de spus dacã CEH va obþine un aviz favorabil în acest sens.

Monika BACIU

directorul general al CEH. Adunarea Generalã a Acþionarilor CEH nu a aprobat nici demararea procedurii de achiziþie a lucrãrilor ºi nici semnarea contractului de lucrãri, aceste subiecte nefiind incluse pe ordinea de zi a vreunei ºedinþe AGA”, se mai aratã în document. Mai multe companii au acuzat la momentul respectiv cã documentaþia nu respectã normele. “O serie de companii care au dorit sã par-

Actualitate 5 ticipe la procedurile de achiziþie au reclamat modul de întocmire a documentaþiei de atribuire ºi au solicitat suspendarea procedurii pânã la soluþionarea fondului cauzei. Drept consecinþã, Decizia Consiliului Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor nr.

685/S/C4/377 din 05.09.2013 a suspendat procedura de achiziþie, iar Decizia nr. 3642/C4/3777 din 10.10.2013 a admis, în parte contestaþiile formulate de companiile interesate ºi a dispus continuarea procedurii de atribuire dupã modificarea documentaþiei”, se mai aratã în document.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Octombrie 2017

Prin cenuºa imperiului UMIROM

RUMP, UMIROM U ºi apoi Gerom sunt doar 3 dintre ultimele nume pe care le-a avut cândva cea mai mare uzinã de producþie a utilajelor miniere din Petroºani.

Construcþia este acum pusã la pãmânt, iar din „cenuºa imperiului” se pare cã va renaºte un magazin de amenajãri interioare ºi materiale de construcþii. În aceste zile, a început demolarea halelor, în care cândva se turna oþel, erau construiþi stâlpii de susþinere din minele Vãii Jiului, care acum sunt importaþi din Polonia.

Degradarea s-a produs lent ºi, în ultimii ani, firma care a preluat acest colos industrial falimentat, a recuperat fierul vechi, acum fiind la faza la care demoleazã clãdirile.

Gerom Internaþional a cerut intrarea în insolvenþã în 2016 ºi de fapt este continuatoarea vechii uzine de utilaj minier UMIROM Petroºani, însã, a pierit sub presiuni exercitate

atât din exterior, cât ºi din interior.

Clãdirile din curtea instituþiei s-au nãruit în ultimele zile ºi asta, în condiþiile în care aici urma chiar sã fie amenajat un muzeu al Coloanei Infinitului, aici fiind locul în care Marele Constantin Brâncuºi a turnat piesele ce compun Coloana.

Lichidarea firmei a început prin 2015, când au fost scoase la vânzare tractoare nefuncþionale, cuptoare, motoare, maºini, utilaje folosite în procesul de producþie, diverse rezervoare supraterane sau chiar fier vechi.

La finele anului 1999, SC UMIROM SA avea datorii de 67,952 miliarde de lei, la un capital social de 45 miliarde de lei.

FPS a decis sã o vândã, iar fabrica a fost cumpãratã în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeþului, Aurelian Serafinceanu, pentru 7, 9 miliarde lei vechi, pe care i-ar fi plãtit în tranºe, cu gândul de a redresa societatea, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Din cauza debitelor foarte mari cãtre stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurãtor pe bunurile mobile ºi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaþie. Firma a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispãrut, pentru cã la finele anului 2011, primãria din Petroºani a emis autorizaþia de demolare. În aceste zile, construcþiile sunt rase de pe pãmânt.

Diana MITRACHE

LA UNII SE POATE, LA ALÞII NU

Petroºaniul se judecã cu Romsilva pentru un teren, alþii îl primesc prin hotãrâre de Guvern staþiune de interes local din O judeþul Satu Mare

primeºte aviz pentru scoaterea din fondul forestier a unor suprafeþe de teren, iar staþiunea de interes naþional, Parâng, aºteaptã de 5 ani o sentinþã favorabilã în acest sens.

Municipalitatea de la Petroºani se judecã de 5 ani cu Romsilva pentru scoaterea din fondul forestier a 46 de hectare de teren necesare pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Între timp, Guvernul a aprobat prin hotãrâre de Guvern proiectul pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naþional, cu compensare, a terenului în suprafaþã de 5,4734 ha, din care 3,3360 ha proprietate publicã a statului, iar 2,1374 ha proprietate publicã a oraºului Negreºti-Oaº, judeþul Satu Mare, în vederea realizãrii obiectivului "Amenajare pârtie ºi sistem de înzãpezire al pârtiei - zona turisticã Luna ªes, jud.

Satu Mare". Înainte însã ca Executivul sã emitã hotãrârea de Guvern, Romsilva a avizat proiectul celor de la NegreºtiOaº. Autoritãþile din Negreºti-Oaº au solicitat scoaterea terenului din fondul forestier prin com-

pensare. Asta înseamnã cã edilii din Negreºti-Oaº ar trebui sã plãteascã pentru teren. În schimb, la Petroºani edilii solicitã scoaterea terenului din fondul forestier cu titlu gratuit, numai cã de 5 ani nu reuºesc sã obþinã avizul Romsilva pentru rezolvarea acestei chestiuni.

P

roces de 5 ani

Municipalitatea de la Petroºani se judecã cu Romsilva de 5 ani. Astãzi, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ar trebui sã se pronunþe în litigiul dintre cele douã pãrþi. De acest teren depinde dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. În anul 2013, municipalitatea de la Petroºani arãta cã “proiectul se desfãºoarã pe suprafeþe de teren cu regim juridic diferit: proprietatea publicã a statului, proprietatea publicã a municipiului Petroºani ºi proprietãþi private”. Obiectivul de investiþii urma sã fie amplasat ºi pe o suprafaþã de 43,3641 ha aflatã în fondul forestier proprietate publicã a statului, în administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor – Romsilva. În perioada mai 2011 – aprilie 2012, între Primãria municipiului Petroºani ºi Romsilva s-a purtat o corespondenþã referitoare la avizarea scoaterii definitive din fondul forestier a unor

suprafeþe de teren necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”.

Astfel, Primãria municipiului Petroºani a solicitat Romsilva emiterea avizului pentru scoaterea definitivã din fondul forestier proprietate publicã a statului a suprafeþelor de 13,2455 ha, de 55,4807 ha, respectiv 43,3641 ha. În anul 2012, reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani le-au solicitat celor de la Romsilva avizul pentru scoaterea definitivã din fondul forestier a suprafeþei de teren 43,3641 ha. În acelaºi ani, Romsilva a solicitat Direcþiei Silvice Hunedoara completarea documentaþiei în sensul depunerii documentelor referitoare la compensarea terenurilor forestiere. Primãria municipiului Petroºani a formulat în luna aprilie a anului 2012 chemarea în judecatã, aceasta fiind introdusã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia.

La data de 21

noiembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a pronunþat sentinþa prin care a admis “în parte acþiunea în contencios administrative formulatã de reclamantul Municipiul Petroºani ” ºi a obligat Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva sã emitã avizul pentru scoaterea definitivã din

fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a municipiului Petroºani, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi a realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Regina NAþionalã a Pãdurilor Romsilva a formulat recurs împotriva sentinþei, dosarul fiind la acel moment pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.

“Litigiul dintre Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva SA ºi Primãria

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E Programãri consultaþii:

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

municipiului Petroºani privind emiterea avizului necesar scoaterii definitive din fondul forestier a suprafeþei de 43,3641 ha ºi transferarea acesteia în proprietatea publicã a municipiului Petroºani a concurat la întârzierea lucrãrilor la acest obiectiv”, aratã un document al Corpului de Control al premierului realizat în urmã cu doi ani.

De atunci, dosarul s-a reîntors la Curtea de Apel Alba Iulia, unde sentinþa a fost în defavoarea Primãriei Petroºani, iar acum litigiul urmeazã a fi soluþionat de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã posibilitatea cea de a oferi la schimb un alt teren.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Octombrie 2017

Majorare de preþuri pentru accesul la bazinul didactic

R

eprezentanþii bazinului didactic din Petroºani solicitã consilierilor locali modificarea preþurilor pentru accesul în bazin.

Proiectul de hotãrâre care cuprinde tarifele ce se vor aplica în desfãºurarea activitãþii de la Bazinul de înot didactic ºcolar se aflã în dezbatere publicã pe site-ul Primãriei Petroºani.

Administratorii bazinului

aratã care sunt motivele care stau la baza acestei solicitãri.

“Având în vedere volumul mare al cheltuielilor de întreþinere: gazul metan, energie electricã, apã, substanþe dezinfectante, privind buna desfãºurare a bazinului de înot, prin prezenta propunem Consiliului Local aprobarea majorãrii tarifelor la Bazinul de înot”, aratã solicitarea celor care se ocupã de administrarea bazinului

ºcolar din Petroºani.

Preþurile ar urma sã fie majorate cu o sumã modicã. Astfel, dacã acum un bilet de intrare la bazin costã 14 lei, dacã majorare este votatã de consilieri, un bilet de intrare va costa 15 lei pentru adulþi.

Pensionarii ar urma sã plãteascã 12 lei, iar elevii ºi studenþii 8 lei.

Abonamentul pentru adulþi cu 10 ºedinþe+2 gratis/zile ar putea costa 150, de la 140 de lei cât este acum.

Tinerii, alãturi de vârstnici levii ªcolii E Generale IG Duca din Petroºani sunt alãturi de seniorii comunitãþii care sunt internaþi în centrele pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.

În urmã cu aproape o lunã de zile, colectivul de elevi coordonat de cadrele didactice au demarat un proiect evenimentul cu tema “Tinerii învaþã de la vârstnici” în cadrul proiectului ”Who cares about me?”. Scopul general al proiectului este apropierea generaþiilor ºi deprinderea de abilitãþi practice, prin crearea unui cadru în care diferenþele de vârstã se fie mai degrabã un motiv de învãþare decât

unul de disensiune.

Primãria ºI Consiliul Local al municipiului Petroºani susþin financiar proiectul elevilor.

“Educaþia tinerilor reprezintã viitorul nostru, iar implicarea noastrã, în calitate de autoritãþi locale, în procesul de educare reprezintã un pas deosebit de important în îmbunãtãþirea sistemului educativ. În acest sens, ªcoala Gimnazialã IG Duca a iniþiat un proiect cu

denumirea “Who Cares About Me?”, desfãºurat în parteneriat cu organizaþia Caritas. În cadrul acestui proiect tinerii ºi vârstnicii comunitãþii vor intra în contact, desfãºurând activitãþi practic-educative în perioada octombrie – decembrie 2017. ªcoala Gimnazialã IG Duca Petroºani ne solicitã un sprijin financiar pentru susþinerea acestui proiect necesar pentru transportul elevilor ºi al profesorilor implicaþi

Abonamentul pentru elevi/studenþi 10 ºedinþe+2 gratis vor costa 80 de lei, în timp ce abonamentele pentru pensionari ar putea costa 120 de lei.

“Prin ºedinþã se înþelege o perioadã de timp limitatã la maxim în proiect la centrele de îngrijire pentru vârstnici ºi achiziþionarea de materiale consumabile”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cadrul acestui eveniment, elevii ªcolii Gimnaziale ”I.G.Duca”, tineri voluntari la Organizaþia Caritas ºi vârstnici vor participa la workshop-uri unde vor intra în contact, vor împãrtãºi poveºti de viaþã ºi vor învãþa din experienþa practicã a fiecãruia. Energia ºi entuziasmul tinerilor vor fi combinate cu înþelepciunea ºi experienþa de viaþã a vârstnicilor, facilitând transferul intergeneraþional.

Mai specific, evenimentul va cuprinde ateliere de gãtit, de recondiþionare unor obiecte vechi, obþinerea unor produse hand-made sau þesãturi.

Monika BACIU

ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!

RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100

2 ore începând de la ora plãþii biletului de intrare sau prezentarea abonamentului la intrarea în bazin.

Pentru o perioadã de

timp petrecutã în incinta bazinului peste cele 2 ore achitate la intrare conform biletului se va percepe o taxã suplimentarã plãtibilã la ieºirea din incintã calculatã la 5 lei/fiecare jumãtate de orã suplimentarã sau fracþiuni”, mai aratã cei de la bazin.

Bazinul de înot didactic din Petroºani, singurul de acest gen din judeþul Hunedoara, a fost dat în folosinþã în urmã cu trei ani.

Monika BACIU

< DECESE < Cu profund regret ºi adâncã preþuire, colectivul Serviciului Securitate ºi Sãnãtate în Muncã Petroºani îºi ia rãmas bun ºi aduce un ultim omagiu aceleia care a condus cu un profesionalism desãvârºit acest serviciu,

BODEA ILEANA Nu te vom uita niciodatã!

Dumnezeu sã te odihneascã în pace!

* * *

Colectivul Relaþii de Muncã deplânge trecerea în nefiinþã a celei care a fost,

BODEA ILEANA ºi transmite sincere condoleanþe familiei îndoliate!

Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

* * *

În aceste momente de mare durere, pricinuitã de trecerea în nefiinþã a celei care a fost un mare un mare OM,

BODEA ILEANA transmitem familiei îndoliate sincere condoleanþe ºi întreaga compasiune.

Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Constantin Lupu, director ºtiinþific INCD INSEMEX SA Petroºani

* * *

Cu regrete eterne, aduc un pios omagiu celei care a fost

BODEA ILEANA,

un om minunat

Dumnezeu sã o ierte!

Ioan Opriº

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Octombrie 2017

Henþ cu mâna

RÃUTATEA UNUI JUCÃTOR CU VALOARE DE UN BAN. HOBAN Într-adevãr, FCSB Steaua a reuºit o performanþã unicã în fotbalul românesc (nu discutãm de C.C.E.

1986) trei victorii consecutive în grupele unei competiþii europene de club!

Chiar ºi fãrã

„vedeta”Alibec, FCSB Steaua a marºat puternic în Deºertul Negev, reuºind, practic, sã-ºi asigure calificarea în primãvara europeanã. Asta în ciuda unora care îi cântau prohodul, ba dându-ºi cu pãrerea despre scorul cu care Steaua FCSB va

O ETAPÃ PENTRU LIDER P

rincipalele contracandidate la locul 1, în urmãrirea ªirinesei, echipele A.C.S. Ghiroda, C.S.M. Lugoj, au pierdut în etapa a 9-a.

- Cinci victorii, în deplasare, cea mai clarã fiind a echipei Naþional Sebiº, 4-0 la Becicherecu Mic. - C.S.M. Lugoj a deschis scorul în meciul cu Gloria Lunca Cernei, dar în final a cedat cu 1-2.

- ªi Milenium Giarmata a deschis scorul la CSU 2 Craiova, dar în final a cedat cu 1-2.

- În aceastã etapã au fost înscrise cinci goluri din lovituri de la 11 m.

LIGA A III-A, SERIA A 4-A, ETAPA 9 Vineri, 20 octombrie, ora 15:00 Becicherecu Mic - Naþional Sebiº

0-4

Dragoº Sãulescu (13 - pen.), Mãdãlin Livan (65), Marco Enciu (75 - pen.), Nicolae Ruþã (86)

C.N.de Preg.Timiºoara - AFC Hermannstadt 2

0-3

Ilie Solomon (33), Andreas Bratu (45+1, 49)

CSM Lugoj - Gloria Lunca Cermei

pierde. Unul dintre ei, românul Ovidiu Hoban, mijlocaºul de la C.F.R. Cluj, care dãdea explicaþii amãnunþite de cum va învinge echipa din Israel, Hapoel Beer Shera. Cu rãutate, cu nici un pic de toleranþã faþã de o posibilã ºansã a steliºtilor inclusiv cu pronosticarea exactã,

A.C.S. Ghiroda A.C.S. ªirineasa 1-4 (0-2)

A.C.S. A ZDROBIT A.C.S.!

Victorie clarã a liderului A.C.S. ªirineasa („de Petroºani”), care a dat o lecþie de fotbal în Banat, dominând net o partidã pe care ar fi putut sã o câºtige la un scor ºi mai categoric.

Dovadã stau ocaziile avute , când înainte de a deschide scorul, ªirineasa a avut douã mari ocazii (min. 13 ºi 17) prin Fl. Costea, mingi apãrate de portarul M. Contra. Abea în min.

69 gazdele au o ocazie prin Centea (singura!), dar ºutul de la 22 m nu-l poate pãcãli pe Mincã.

DECLARAÞII

„Ce sã mai spun? A.C.S. ªirineasa este o echipã foarte bunã care va promova la pas.

Au jucãtori care oricând pot face diferenþa”,

1-2

Andrei Vasinc (70 - pen.) / Ionuþ Badea (45), Marius Duma (88)

CS U Craiova 2 - Millenium Giarmata

3-1

Cãtãlin Ion (50), Ionuþ Tranca (72), Jovan Markovic (90) / Claudiu Ghighilicea (15)

ACS Ghiroda - ACS ªirineasa

1-4

Alexandru Baranyi (90+2) / Lucian Iordache (17, 45), Florin Costea (62), Ovidiu Vezan (68)

CSM ªcolar Reºita - CNS Cetate Deva

1-2

Alin Liuba (73 - pen.) / Marius Lupu (4), Robert Cristian (85)

Internaþional Bãleºti a stat.

Noul antrenor al A.C.S. ªirineasa, Dan Vasilicã, urmãrindu-ºi elevii în meciul de la Ghiroda

Fotbal, Liga a II-a

VLÃDUÞ ÎNSCRIE NON-STOP

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Angelina (în mijloc) depãºind un adversar de la Ghiroda a spus Paul Codrea, antrenorul A.C.S. Ghiroda. „Felicit pe fostul principal Mangalagiu ºi întreaga echipã pentru maniera în care au cãºtigat acest joc”, a declarat Dan Vasilicã, antrenorul A.C.S. ªirineasa.

A.C.S. GHIRODA A.C.S. ªIRINEASA 1-4 (0-2)

1-2

Bogdan Bozian (34 - pen.) / Vlãduþ Cotoc (64), Andrei Sulea (87)

Sâmbãtã, 21 octombrie, ora 15:00 ªoimii Lipova - ACSO Filiaºi

1-0 pentru israelieni.

Ei na, Ovidiu Hoban o sã moarã de inimã rea, nu i-a ieºit cu necalificarea Stelei. Are el acum la dispoziþie câteva luni sã demonstreze cã va reuºi cu C.F.R. Cluj lucruri mai potente decât FCSB. Cu hotãrâre ºi rãutate de antistelist.

Ex-jiulistul Vlãduþ Tudorache a marcat din nou pentru echipa sa C.S. Afumaþi, deschizând scorul în meciul cu Ripensia Timiºoara (2-0) Falimentarea A.S.A. Tg. Mureº a învins clar cu 6-2 la C.S. Baloteºti, echipa ardeleanã revenind de la 1-2.

Un 0-0 în derby-ul vecinelor cu C.S. Mioveni - F.C. Argeº, un fel de Minerul Lupeni - Jiul de acum zece ani...

A.C.S. Ghiroda (antr. Paul Codrea): M. Contra – Oct. Popescu, Gavriluta, Gaidos (min. 78 D. Pop) – Mancas, Centea (min. 70 D. Ciobanu), Dinca, Burdet – Nita (min. 46 Barany) Patrascu (min. 70 Totic) A.C.S. ªirineasa (antr. Dan Vasilica): Minca, Oct. Vasile, R. Lazar, Ionita, Anghelina – Vezan, L. Iordache (min. 78 Zaina), Cocina (min. 70 C. Popescu), Gruia – L. Roman (min. 58 Horumba), Fl. Costea (min.

78 Margarit).

Arbitru: Alexandru Gornic – Arad Golurile: 0-1: I. Iordache (min. 21), din apropiere 0-2: I. Iordache (min.45); 0-3: Fl. Costea (min. 62) dupã ce a driblat ºi portarul; 0-4: Vezan (min. 74) gol cu bolta de la 50 m.; 1-4: Barany (min. 90+2) ºut – centrare la nivelul portii.