Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1444
Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 Octombrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Numai Divinitatea mai poate salva Complexul Energetic Hunedoara
Trenuri puse în pericol de trei hoþi
rei indivizi au fost reþinuþi T de poliþiºtii TF
Petroºani, în urma unei acþiuni derulatã miercuri, pentru cã au creat un prejudiciu de peste 23 de mii de lei. Mai grav este cã au pus în pericol trenurile care tranzitau municipiul din vestul Vãii Jiului. Indivizii au acþionat la adãpostul întunericului în mod repetat ºi cu ajutorul unui topor au tãiat cablurile de electricitate care deserveau macazurile ºi semafoarele din zona staþiei CF Vulcan. Aceºtia au
valorificat conductorii electrici la centrele de colectare a fierului vechi ºi au pus în pericol circulaþia trenurilor care deservesc cu precãdere Uzina de Preparare a Cãrbunelui. Cei trei bãrbaþi cu vârste cuprinse între 17 ºi 37 de ani, toþi din municipiul Vulcan, sunt cercetaþi pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat ºi distrugere sau semnalizare falsã. Anchetatorii au cerut magistraþilor Judecãtoriei Petroºani arestarea preventivã pe o perioadã de 30 de zile a suspecþilor. Maximilian GÂNJU
Z
eci de milioane de euro sunt necesare pentru modernizarea celor douã unitãþi miniere care vor funcþiona ºi dupã anul 2018. Livezeniul ºi Vulcanul au nevoie de investiþii majore pentru a deveni viabile. Conducerea administrativã a Complexului Energetic Hunedoara încã mai nutreºte speranþe cã va primi, de undeva, de la Divinitate poate, banii necesari pentru retehnologizare. >>> PAGINA A 3-A
Termoficarea aºteaptã sudarea þevilor sparte
P
opulaþia din Valea Jiului, care a mai rãmas branºatã la sistemul centralizat de termoficare aºteaptã finalizarea reparaþiilor. Sunt luate în calcul lucrãrile de sudare a þevilor de pe magistrala spartã, dar ºi cele ce au fost necesare în Petroºani, acolo unde þevile magistralei au fost îndepãrtate, pentru ca Pârâul Staicului sã
fie reabilitat în Cartierul Aeroport. „Deva are cãldurã, pentru cã au pornit-o la solicitarea asociaþiilor de proprietari. Acum nu aº vrea sã greºesc, dar gradul de încasare acolo e de 90% la facturi. La noi, lucrãm încã la reparaþia þevilor ºi respectãm graficul pe zile, fãrã pauze. Dupã finalizarea reparaþiilor, care o parte sunt tãiate, ca sã se finalizeze reparaþiile la pârâul Staicului, pânã la 1 noiembrie suntem
gata inclusiv cu probele de apã caldã”, a spus Viorel Stancu, director general al CEH. La Petroºani sunt cei mai mulþi beneficia-
ri, însã, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara cer acum comenzi ferme. Mai ales cã în Valea Jiului, abia puþin peste jumã-
tate dintre cei care au beneficiat de agent termic anul trecut, au plãtit pentru facturile remise. „Noi am fãcut solicitarea administratorului judiciar. Joi avem ºedinþã de îndatã sã putem prelungi perioada de concesiune a serviciului de termoficare, dupã care se va încheia convenþia cu CEH, respectiv cu Termocentrala Paroºeni. În jurul datei de 1 noiembrie se va furniza agent termic, cãtre populaþie”, a adãugat Tiberiu Iacob
Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mai sunt 1.254 de apartamente branºate în Petroºani ºi doar aici Termocentrala Paroºeni mai furnizeazã agent termic pentru populaþie, alte douã blocuri sociale fiind racordate din sezonul urmãtor ºi la Vulcan. Din pãcate, restul administraþiilor locale au renunþat la acest sistem, pentru cã nu au reuºit sã îºi punã la punct reþelele. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Octombrie 2017
Pensionabilii de la CEH pleacã fãrã disponibilizãri
P
ensionabilii de la Complexul Energetic Hunedoara pleacã fãrã disponibilizãri, cel puþin la nivel declarativ. În anii anteriori s-a constatat cã mulþi dintre cei care îndeplineau condiþiile de pensie aºteptau sã plece cu sumele compensatorii. Anul acesta nu mai este valabil acest lucru. “Nu vor beneficia de disponibilizãri persoane cãrora li s-au emis dosare de pensie sau care au dosarul depus la Casa de Pensii, pentru
cã data ieºirii la pensie este data acceptãrii dosarului. Când îi va veni decizia, chiar dacã mai lucreazã o lunã sau trei, data ieºirii la pensie va fi, dacã ºi-a depus dosarul la 1 octombrie, 1 octombrie. Nu pot sã disponibilizez o pensie care este la pensie. Mai sunt câteva persoane care au decizii de pensie, dar marea majoritate au plecat. Mai avem undeva la 15-20 de persoane care ºi-au depus dosarele ºi care încã mai sunt în activitate”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH.
Aproape 500 de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara urmeazã a-ºi pierde locurile de muncã în urmãtoarea perioadã. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, Doru Viºan, sãptãmâna aceasta vor fi
STOCUL DE HUILÃ: 80.000 DE TONE
Complexul Energetic Hunedoara e în moarte clinicã, dar Guvernul se laudã cu revitalizarea lui
uvernul se laudã G cu revitalizarea Complexului Energetic
C
omplexul Energetic Hunedoara are un stoc de cãrbune de 80.000 de tone. Asta în condiþiile în care în baza programului aprobat de Guvern, societatea ar trebui sã aibã peste 130.000 de tone. “Stocul de cãrbune este aproape 80.000 de tone. Pânã acum din import s-au primit în jur de 25.000 de tone, cu restul întâmpinãm dificultãþi din cauza aprovizionãrii cu trenul. La cum funcþionãm acum consumãm 1200 tone/zi. Din cauza lipsei de trenuri pe ruta asta întâmpinãm dificultãþi”, a declarat Viorel Stancu, directorul general al CEH. Începând de anul viitor, conducerea administrativã ºi-a propus sã creascã producþia zilnicã, la circa 3000 de tone/zi. “Noi producem cu 130 lei/ Kcal ºi o cumpãrãm cu 80 lei/Kcal, ca o oportunitate ºi ca o necesitate. Programul nostru este la creºtere de pro-
ductivitate, la asigurarea minim 2500-3000 tone/zi, în viitorul 2018-2019, astfel încât sã trãim cu cãrbunele nostru”, a spus Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH. Consiliul de Administraþie a aprobat achiziþia de cãrbune din import. Huila stã în portul Constanþa pentru cã nu sunt suficiente garnituri de tren care sã o transporte la termocentralã. “Vom scoate spre cumpãrare, pe baza unui acord cadru, încã 138.000 tone de cãrbune convenþional care poate sã însemne ºi 100.000 de tone dacã este de o putere caloricã mai mare”, a mai spus Viorel Stancu. Complexul Energetic Hunedoara are voie de 163.000 de tone de huilã pentru perioada 15 noiembrie 2017 – 31 martie 2018. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
emise preavizele în vederea concedierilor colective. “De disponibilizãri, informaþia este urmãtoarea: în urma depunerii proiectului de hotãrâre de Guvern, în avizare la Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Finanþelor, în
conformitate cu planul de disponibilizare întocmit, dorinþa Ministerului de Finanþe este ca procesul de disponibilizare sã producã efecte pentru anul 2018 privind veniturile de completare, ultima zi de lucru a celor care vor fi disponibilizaþi sã fie în jurul datei de 20 noiembrie, ca atare în jurul datei de 20 octombrie sã emitem preavizele”, a spus Doru Viºan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Persoanele care vor pleca prin disponibilizare vor beneficia de aceleaºi
sume compensatorii precum colegii lor de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. “Suma de plecare va fi identicã cu cea de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. 31.250 aproximativ, sumã netã, iar veniturile de completare sunt trecute în OUG 36, în funcþie de vechimea în muncã”, a mai spus Viorel Stancu. Conducerea CEH spune cã se fac sondaje pentru disponibilizãri. 496 de persoane de la Complexul Energetic Hunedoara vor fi disponibilizate, în prima tranºã. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Hunedoara, asta în timp ce societatea se confruntã cu dificultãþi financiare ºi tehnice.
Executivul marºeazã pe diminuarea pierderilor la CEH cu peste 52 de procente. Numai cã Guvernul nu spune cã de fapt este jumãtate de adevãr. Complexul Energetic Hunedoara beneficiazã de o subvenþie de aproape 200 de milioane de lei pentru închiderea minelor neperformante. "Au fost revitalizate douã dintre marile companii la care statul este acþionar: Complexul Energetic Oltenia înregistreazã pentru prima oarã profit, raportând pentru primul semestru al anului un profit net de peste 307 milioane lei. Complexul Energetic Hunedoara ºi-a diminuat pierderile în prima jumãtate a anului cu 52,4% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Am finalizat investiþia de 23,5 milioane lei, la CE Oltenia, pentru moder-
financiare ale statului român nizarea ºi retehnologizarea pentru perioada 2017-2024. termocentralei Iºalniþa", se aratã în textul documentului Monika BACIU obþinut de Agerpres. Executivul a fãcut bilanþul dupã 100 de zile de guvernare. Numai cã în aceste 100 de zile, cabinetele conduse de Sorin Grindeanu ºi Mihai comercializeazã pentru Tudose au avut dumneavoastrã întârzieri majore în îndeplinirea unor mãsuri pentru Complexul Energetic Hunedoara. abia dupã 100 de zile de guvernare, Executivul a Prin magazinul alimentar nr. 16 aprobat memoranduPiaþa Agroalimentarã Petroºani mul cu tema: Încadrarea ajutorului individual pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive Petrila, pentru toate gusturile Paroºeni ºi Uricani din ºi pentru toate ocaziile. cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Vã aºteptãm sã ne treceþi Mine Valea Jiului pragul, acum, ºi pentru un (SNIMVJ) ºi pentru minele Lonea ºi Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) în politicile economico-bugetare ºi 0735.183175
PETROªANI
CRISTAL DE BOEMIA SORTIMENTE DIVERSE
CRISTAL DE BOEMIA!
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Octombrie 2017
Numai Divinitatea mai poate salva F Complexul Energetic Hunedoara
eci de milioane de euro sunt Z necesare pentru
modernizarea celor douã unitãþi miniere care vor funcþiona ºi dupã anul 2018. Livezeniul ºi Vulcanul au nevoie de investiþii majore pentru a deveni viabile. Conducerea administrativã a Complexului Energetic Hunedoara încã mai nutreºte speranþe cã va primi, de undeva, de la Divinitate poate, banii necesari pentru retehnologizare.
S
arcinã precisã: plan de dezvoltare
Complexul Energetic Hunedoara este blocat în datorii. Societatea energeticã nu mai prezintã credibilitate ºi nici siguranþã în faþa creditorilor pentru a obþine împrumuturi în vederea retehnologizãrii. Cele douã unitãþi miniere care sunt considerate viabile, Vulcan ºi Livezeni, au nevoie de investiþii. “Una din probleme a fost grija sindicatelor vizavi de capacitãþi. Noi am identificat aceastã problemã încã din momentul în care am vãzut cã rãmânem cu douã unitãþi miniere la nivel de Valea Jiului ºi foarte multe întrebãri au venit privind potenþialul celor douã de a satisface nevoia de cãrbune. Perimetrele miniere au avut capacitate de producþie, cu mii de tone, perimetrele permit dezvoltarea de capacitãþi ºi rezerva geologicã aferentã ca mineritul sã meargã mulþi ani într-o exploatare intensivã, într-o exploatare care sã scadã costurile specifice prin creºtere de productivitate astfel încât ºi costul cu tona extrasã sã ducã pânã la capãt funcþionarea termocentralei pe piaþã”,
a declarat Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Conducerea executivã are ca sarcinã întocmirea unui plan de dezvoltare pentru cele douã unitãþi miniere ce rãmân în funcþie dupã anul 2018, astfel încât sã preia capacitãþile de producþie pierdute în urma închiderii. “De câteva luni am analizat situaþia de la cele douã mine. Am dispus azi (n.r 18 octombrie) în CÃ prezentarea planului de dezvoltare pe fiecare minã, atât la Livezeni, cât ºi Vulcan, astfel încât capacitãþile de producþie ce o sã le pierdem la finele anului 2018 sã fie preluate de cãtre celelalte douã mine. Dacã nu vom fi în stare sã preluãm aceste capacitãþi, va fi o mare problemã, motiv pentru care ne-am mobilizat ca, într-un an de zile, sã rezolvãm aceastã problemã. Altfel se pune problemã ce facem cu necesarul de cãrbune. Am transmis sarcinã conducerii executive sã ia în serios aceastã problemã, astfel încât la finele anului 2018 parte din capacitãþile de producþie pierdute la nivel de CEH sã fie compensate în cele douã mine care rãmân viabile”, a mai spus sursa citatã.
P
roducãtorii de utilaje miniere, îngropaþi de societãþile de profil
Producãtorii de utilaje miniere din þarã au fost îngropaþi de societãþile miniere. Închiderea minelor, dar ºi neachitarea la timp a mãrfurilor au pus lacãtul pe atelierele producãtoare de echipament minier. Acum, dacã este nevoie de astfel de utilaje trebuie adus din import. “Constatãm cã nu mai sunt unitãþi economice producãtoare de utilaj minier în aceastã þarã. Începând cu închiderea mare a mineritului în anul 2007, multe uzine de producþie privind echipamentele miniere s-au reprofilat, ºi-au pierdut obiectul de activitate ºi suntem nevoiþi sã luãm din Ucraina, Bulgaria. Este nefiresc. Am propus sã ºi plãtim ce luãm pentru cã poate ºi noi contribuim la stingerea activitãþii lor prin neplatã. Trebuie sã gãsim un partener care sã producã, dar ºi noi sã fim loiali, dar ºi sã plãtim”, a mai spus Purcaru. Au fost însã firme care au ridicat imperii din afacerile cu societãþile miniere.
B
locaþi în credite, dar încã sperã la leasing
Singura soluþie pentru viabilizarea celor douã unitãþi miniere care
rãmân în funcþie este investiþia. Numai cã nicio bancã nu mai oferã credite Complexului Energetic Hunedoara. conducerea administrativã rãmâne cu speranþa. “Trebuie neapãrat sã gãsim instrumentele financiare care sã permitã investiþiile în cele douã mine, astfel încât sã le dezvoltãm cã altã ºansã nu avem. Acel program era cu 67 de milioane de euro, era un program de investiþii pe patru mine. Am constatat cã nu era însoþit de studii de fezabilitate care sã certifice fezabilitatea lor, între timp s-a schimbat strategia, douã din unitãþile miniere au fost promovate la închidere ceea ce schimbã planul de investiþii ºi din acest punct de vedere am reluat aceastã problemã pe program de investiþii ºi e nevoie de cel puþin un complex mecanizat la mina Livezeni, o combinã de înaintare, o staþie de degazare la mina Livezeni. Sunt milioane de euro. Trebuie sã gãsim ori leasing, ori sursã de finanþare cã altã sursã nu avem”, a mai precizat Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH. În urmã cu câþiva ani, chinezii erau aºteptaþi în Valea Jiului. aceºtia trebuiau sã retehnologizeze unitãþile miniere. Proiectul s-a blocat.
onduri proprii
În urmã cu douã sãptãmâni, un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara arãta care ar fi investiþiile necesare pentru viabilizarea celor douã unitãþi miniere, dar ºi sursa de finanþare. “Pentru creºterea producþiei în cadrul Direcþiei Miniere a S. CEH se vor pune în funcþie douã noi capacitãþi de producþie la EM Livezeni ºi anume abataj mecanizat panou 5, strat 13, bloc VII cât ºi a abatajului panoul 2 FS, strat 13, bloc IX. La EM Vulcan se vor executa lucrãri miniere de pregãtire a unei noi capacitãþi de producþie ºi anume abatajul cu banc subminat nr. 4E/3/VI 310. În perioada urmãtoare, activitatea de producþie se va desfãºura ºi în zilele nelucrãtoare, respectiv sâmbãta ºi duminica”, mai aratã rãspunsul. Douã unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt considerate viabile. Adevãrul este cã fãrã investiþii nici acestea nu vor mai putea supravieþui. Pentru minele Vulcan ºi Lupeni se are în vedere
achiziþionarea unor materiale ºi utilaje. “La sucursalele EM Livezeni ºi EM Vulcan, pentru activitatea desfãºuratã în subteran, se are în vedere realizarea de investiþii. Investiþiile constau în dotãrile celor douã sucursale cu utilaje astfel: Sucursala EM Livezeni: transportoare cu raclete TR5, forezã de cercetare geologicã, staþie centralã de degazare în sistem containerizat. Sucursala EM Vulcan: transportoare cu raclete TR3. investiþiile menþionate anterior, pentru sucursalele EM Livezeni ºi EM Vulcan, se vor realiza din fondurile proprii ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA, care sunt cuprinse în Programul Anual de Investiþii 2017 ºi aprobate prin HCA nr. 17/26.05.2017”, mai aratã rãspunsul CEH. Lipsa investiþiilor îºi spune cuvântul. Minerii plãtesc cu propria viaþã. Ultimul exemplu este cel al celor doi mineri de la Lupeni care sãptãmâna trecutã ºi-au pierdut viaþa în urma unui accident de muncã. Monika BACIU
4 Actualitate
STRAJA ARE CANALIZARE!
V
eºti bune pentru proprietarii de cabane ºi pensiuni turistice din staþiunea Straja Lupeni, dar ºi pentru turiºtii care vor alege sã-ºi petreacã aici concediile. Straja are începând de ieri canalizarea functionalã, astfel încât apele uzate menajere de la cele 150 de cabane existente, cu cca. 1.350 locuri de cazare
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Octombrie 2017
actuale, sã fie transportate în colectorul principal din Municipiul Lupeni, cu deversare în staþia de epurare Dãnuþoni. Investiþia a fost inauguratã de directorul general al Apa Serv, Costel Avram, iar la eveniment au participat oficialitãþi de la Consiliul Judeþean, autoritãþi locale, dar ºi investitori din turism din staþiune. “Vreau sã mulþumesc
Parcul din zona CAP, de la Lupeni îºi schimbã aspectul
Î
n urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, declara cã acest parc va intra într-un amplu proces de modernizare. Astãzi au început aceste lucrãri. “Am demarat lucrãrile la proiectul de reabilitare ºi modernizare a Parcului din Zona CAP. Aici va fi amenajatã o zonã de promenadã, o piaþetã ºi vor fi reamenajate locurile de joacã pentru copii”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cu paºi mici, municipiul Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea. Mai este încã de muncã, iar edilii au o agendã încãrcatã. (Monika BACIU)
tuturor celor care au muncit aici. Aceastã lucrare a început dupã discuþii repetate cu Laurenþiu Nistor, a continuat cu Mircea Bobora, Cristian Resmeriþã, ºi Lucian Resmeriþã. Mai sunt mici probleme de rezolvat, dar pânã la jumãtatea lunii noiembrie totul va funcþiona normal”, a declarat Costel Avram. Potrivit directorului general al Apa Serv, Costel Avram, pentru atingerea acestui scop au fost executate lucrãrile aferente a douã obiective de investiþii, respectiv “canalizare menajera în statiunea turistica straja — Lupeni” executatã de cãtre S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. din surse proprii ºi prin propriile forþe de execuþie ºi “colector menajer statiunea straja — Lupeni”, investiþie realizatã cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara de cãtre Hidroconstructia SA. În primul caz, lucrãrile au presupus sãparea unei
reþele de canalizare pe o distanþã de 1.834m, care sã preia toate apele menajere de la cabanele din zonã ºi sã le transporte gravitaþional pânã la cãminul de sitare din colector. Valoare lucrãrilor alocatã în acest moment a fost de 250.000 lei. În ceea ce priveºte celui de-al doilea obiectiv de investiþii acesta a presupus executarea a douã canale colectoare în lungime totalã de 4997 metri ºi a 66 de cãmine de vizitare. Scopul acestui canal colector este de a prelua întreaga canalizare
din Staþiunea Straja — Lupeni, iar prin intermediul instalaþiei de sitare separarea ºi reþinerea solidelor, dupã care transportarea apei uzate preluatã pânã la colectorul principal din Municipiul Lupeni. Totodatã, pe strada Straja DN 664 A colectorul preia casele pânã la intersecþie cu str. Calea Brãii, dupã care preia toate casele din zonã pânã la strada Narciselor. “Este un lucru extrem de important pentru dezvoltarea turismului în Valea Jiului. Pe lângã faptul cã
am reuºit sã racordãm toate cabanele din Straja, am reuºit sã branºãm ºi gospodãriile de pe Calea Brãii. Noi, ca ºi comunitate, împreunã cu Consiliul Judeþean sã facem ºi alte investiþii”, a declarat primarul municipiului Lupeni Lucian Resmeriþã. Totuºi, din motive tehnice nu au fost executate refacerile cu asfalt pe o suprafaþã de cca. 802 de metri acestea fiind lãsate o perioadã în vederea aºezãrii naturale a terenului dupã care se va face o recompactare a infrastructurii ºi aducerea terenului la starea iniþialã. “Vreau sã vã mulþumesc pentru aceastã investiþie. În 1996 când am început aici nu îmi imaginam cã vom avea canalizare. Astãzi avem ocazia sã ne legãm la canalizare ºi sã facem un turism aºa cum trebuie. Sperãm sã ne mai ajutaþi în continuare”, a precizat omul de afaceri, Emil Pãrãu Valoarea totalã a investiþiei este de 1.792.416 lei (valoare fãrã TVA).
Expertizarea blocului de ªefilor de la SPADPP le trebuie mai bine la Lupeni depinde de disponibilitatea expertului de un an sã liciteze clãdirii din pentru un zid Expertizarea Lupeni unde a avut loc
A
incidentul de sãptãmâna trecutã depinde de disponibilitatea expertului.
Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni spune cã la nivelul judeþului existã o singurã persoanã autorizatã care sã realizeze astfel de expertize. În acest sens, autoritãþile au contactat expertul, însã nu a fost stabilitã data la care acesta se va deplasa la Lupeni. ”Este un singur expert în judeþul Hunedoara, care este foarte ocupat…Ne-a programat, dar nu ºtiu când ne va veni rândul, mai ales cã toate firmele care lucreazã acum la expertizã lucreazã numai cu el, cã nu este altul. Nu avem încã un contract încheiat, trebuie sã ne facã o ofertã”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Oamenii evacuaþi din imobil au fost cazaþi, o parte dintre ei, la fosta maternitate, iar alþii stau la rude. “Împreunã cu Prefectura am solicitat Guvernului o sumã de 500.000 lei ca sã
trecut mai bine de un an de la inundaþiile care au lovit Valea Jiului, iar administraþia localã nu a reuºit sã refacã un zid de sprijin care ar proteja mai multe gospodãrii ce au fost afectate de alunecãrile de teren.
încercãm sã punem termopane, sã asigurãm cãldura, alimentarea cu energie electricã ºi sã amenajãm câteva bãi la Maternitate, sã avem acolo un loc pentru aºa ceva”, a mai spus sursa citatã. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã vrea acum sã inventarieze toate locuinþele din fondul locativ. Potrivit informaþiilor sale, în localitate ar fi în jur de 1000 de astfel de locuinþe. Edilul vrea ca circa 150 de locuinþe sã le amenajeze pentru cazuri de urgenþã. Monika BACIU
Reprezentanþii Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani au scos, din nou, la licitaþie lucrãrile de "Refacere zid de sprijin ºi acces str. Mãgurii, mun. Petroºani". Potrivit anunþului, durata de execuþie a lucrãrilor este de 3 luni, iar durata de garanþie a lucrãrilor este de 36 luni. Valoarea estimatã totalã a achiziþiei este de 44.100 lei fãrã TVA. Constructorul va avea de realizat o serie de lucrãri. “Terenul studiat este afectat de prãbuºiri provocate de apele pluviale, nu prezintã stabilitate, nefiind însã depistate fenomene geologice majore, dar fiind vizibile forme de alunecare. Necesitatea realizãrii investiþiei este justificatã de situaþia locuitorilor din zona studiatã, datoritã existenþei pericolul prãbuºirii proprietãþilor din cauza alunecãrilor de teren, precum ºi de accesul pietonal îngreunat datoritã naturii terenului”, aratã documentele. În urma precipitaþiilor abundente din vara anului trecut, malul care asigura sprijinirea taluzului pentru calea de acces spre locuinþe s-a prãbuºit, iar pãmântul a blocat accesul spre locuinþe. Pentru a preveni ºi alte incidente, autoritãþile locale vor reface zidul.
Probleme la mina Livezeni, din lipsa materialelor
M
inistrul secretar de stat Doru Viºan a vorbit la Petroºani despre faptul cã mina Livezeni ºi cea de la Vulcan vor trebui, într-un an, sã preia ºi producþia de la Lonea ºi Lupeni.
Sunt însã scenarii optimiste, despre care sindicaliºtii recunosc cã sunt absolut importante, însã, acum vorbesc despre investiþii întârziate de lipsuri, lucru ce i-a fost spus ºi secretarului de stat, dar ºi celor din Consiliul de Administraþie. „Am discutat de problemele extrem de grave de la mina Livezeni,
unde investiþia, ce trebuie sã se realizeze anul acesta, de punere în funcþiune a abatajului din panoul V, este rãmasã în urmã, din cauza lipsurilor de materiale, de profile SG 29, sg 23 ºi a bridelor necesare efectuãrii”, a declarat
Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Preºedintele Consiliului de Administraþie, Stamin Purcaru, a precizat cã vor fi fãcute investiþii la cele douã mine ce rãmân sã preia producþia celor ce se închid la
Lonea ºi la Lupeni. Sindicatele vorbesc acum cã doar aºa va fi posibilã funcþionarea celor douã termocentrale . „În situaþia în care aceste investiþii se vor face, atât la mina Livezeni, cât ºi la mina Vulcan, este posibil ca, parte din diferenþa de producþie, sã fie preluatã de ele. Eu am spus punctul nostru de vedere ºi este clar cã cele douã mine nu vor da cât dau cele 4, nici azi, nici în 2018”, a adãugat Darius Câmpean, care s-a declarat extrem de mulþumit de faptul cã activitatea la Lupeni ºi al Lonea a mai fost prelungitã încã un an. Asta, dupã ce ani de zile s-a muncit la acest memorandum
Exerciþii demonstrative ale jandarmilor montani ele mai multe C structuri de jandarmi le are judeþul Hunedoara ºi faptul cã o parte dintre acþiuni se desfãºoarã în munþi, le cere mult exerciþiu. Un astfel de exerciþiu a avut loc în Cheile Tãii ºi jandarmii montani, ajutaþi de salvamontiºti, au imaginat câteva scenarii absolut reale. A fost vorba despre un exerciþiu în naturã, cu toate forþele, iar la acesta a participat inclusiv prefectul judeþului Hunedoara, pentru cã la noi au fost grave probleme în fiecare an, iarna trecutã fiind momentul în care doi copii alpiniºti au pierit într-o avalanºã. „Structurile Ministerului Afacerilor Interne se pregãtesc pentru acelaºi scop: întâmpinarea sezonului rece ºi a riscurilor care rezultã de aici. În judeþul Hunedoara am avut diverse evenimente, unele chiar
neplãcute, în ceea ce priveºte gestionarea situaþiilor din zonele de munte, iar acest exerciþiu, pe care Jandarmeria l-a propus, se înscrie în programul de mãsuri pe care l-am gândit vara, prin care gestionãm aceste situaþii”, a declarat Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara, completat fiind de ºeful Jandarmeriei Hunedoara: „Inspectoratul nostru are 9 posturi de jandarmi, este cel mai mare, ca numãr, din þarã, pentru un judeþ. Avem posturi montane în 3 staþiuni: Straja, Parâng ºi Râuºor ºi acum a fost un exerciþiu cu grad de risc ridicat. Ce intenþionãm noi? Sã ne testãm capacitatea într-o situaþie realã. Nu l-am fãcut în curte, l-am fãcut aici. Este vorba despre o testare realã a capacitãþilor noastre, care ne pregãtim de sezonul de iarnã”, a explicat colonel dr. RobertIulian Vîþã, inspectorul ºef al I.J.J. Hunedoara. Jandarmii s-au lansat cu
corzi de pe versanþi, ºi-au prezentat tehnica din dotare, au adus maºinile de teren ºi au încercat sã arate tot ce ºtiu sã facã. Desigur, de-a lungul timpului, ei au ºi demonstrat cã pot fi activi ºi în teren, iar exerciþiile demonstrative aduc turiºtilor siguranþa de care au nevoie. „Vrem sã transmitem un mesaj ºi populaþiei. Sã nu ezite sã apeleze în situaþii de urgenþã, de crizã, la jandarmerie, la salvamont, sau la structurile care au capacitatea de a-i sprijini. Încercãm sã le dãm, prin astfel de
exerciþii ºi o dovadã de încredere, beneficiarilor finali ai serviciilor pe care le prestãm”, a completat colonelul Liviu Uzlãu, Directorul Direcþiei Ordine ºi Siguranþã Publicã IGJ România . Jandarmii ºi salvamontiºtii sunt deja pregãtiþi de iarnã ºi acest exerciþiu a fost încã o aplicaþie tacticã ºi tehnicã. El s-a desfãºurat în Cheile Tãii ºi a avut cel puþin 5 scenarii, toate fiind uzuale în viaþa celor douã structuri. Diana MITRACHE
Când încep reparaþiile la Piaþa Centralã?
eci de producãtori care-ºi Z desfãceau produsele în hala din cadrul Pieþei Centrale
Petroºani înregistreazã pierderi masive din cauzã cã reparaþiile la acoperiºul clãdirii sunt tãrãgãnate. Primãria Petroºani a licitat lucrãrile pentru reparaþia acoperiºului halei din cadrul Pieþei Centrale Petroºani ºi a alocat fondurile necesare, însã deºi a stipulat prin contract cã lucrarea trebuie realizatã ”în regim de urgenþã”, câºtigãtorul licitaþiei încã nu s-a apucat de lucrãri. Abia miercuri a depus garanþia ºi va mai dura o perioadã pânã când se
va apuca de organizarea de ºantier. În tot acest timp, de pierdut au micii producãtori care-ºi desfãceau produsele în spaþiul închis. Pierderile înregistrate sunt substanþiale în condiþiile în care stau cu lacãtul pe afacere încã din 3 septembrie. Totodatã, Administraþia Pieþelor colecteazã mai puþini bani ºi se vede nevoitã sã-ºi opreascã toate investiþiile preconizate pentru acest an. ”Lucrãrile ar trebui sã înceapã cât mai curând, cât este încã vreme bunã. Oamenii deja vin în fiecare zi la noi ºi ne întreabã de ce întârziem, pentru cã ei pierd la fel ca noi. Constructorul a venit ºi a vãzut despre ce este vorba, a depus garanþia ºi mai
trebuie doar sã se apuce de reparaþii”, spune ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani, Sorin Creþu. Pe de altã parte, surse de încredere spun cã firma care a cãºtigat licitaþia, o societate din Bucureºti, a încercat imediat dupã ce a fost desmenatã câºtigãtoare sã obþinã o suplimentare a fondurilor pe motiv cã lucrãrile sunt mai complexe. Primãria Petroºani a refuzat categoric sã accepte orice act adiþional iar societatea a fost avertizatã cã îi va fi reziliat contractul. Reamintim cã Hala Pieþei Centrale Petroºani a rãmas fãrã acoperiº în urma unei furtuni puternice, pagubele înregistrate fiind de circa 400 de mii de lei. Maximilian GÂNJU
aprobat miercuri de Guvern. Mina Livezeni are resurse de cãrbuni, aºa cum sunt ºi la Vulcan, însã, ca sã ajungã la ele ºi sã le exploateze, minerii trebuie sã primeascã utilaje, materiale ºi piese, aºa încât sã poatã fi exploatate. Acum ºi sindicatele le-au cerut celor de la CEH sã se implice, aceasta fiind chiar ultima ºansã a mineritului de huilã. „Compania are în evidenþe, dar sunt date secrete, aceste zãcãminte ºi numãrul de ani în care urmeazã sã fie exploatate. Lucrurile sunt puse la punct. În mod clar, aceste investiþii trebuie sã se întâmple ºi asta þine ºi de conducerea CEH, sã le facã, pentru cã altfel nu ºtiu ce soluþie vor gãsi la anul, dacã ºi Lupeniul ºi
Lonea îºi opresc activitatea. Lupeni, Lonea ºi Vulcan sunt cele care dau astãzi cea mai mare cantitate de cãrbune, iar Livezeniul are acum o problemã legatã de întârzierea realizãrii acelei investiþii”, a conchis preºedintele Sindicatului Muntele. Intrarea ºi ieºirea din insolvenþã a CEH ºi perioadele de dinainte de divizare faþã de minele neviabile, au adus mineritului din Valea Jiului mari deservicii. Nu mai sunt fabrici de utilaj minier, iar minerii duc lipsã de materiale necesare. Nu s-au fãcut de ani zile investiþii, dar acum, la Petroºani, cei din Ministerul Energiei vorbesc despre investiþii. Diana MITRACHE
4 Actualitate
STRAJA ARE CANALIZARE!
V
eºti bune pentru proprietarii de cabane ºi pensiuni turistice din staþiunea Straja Lupeni, dar ºi pentru turiºtii care vor alege sã-ºi petreacã aici concediile. Straja are începând de ieri canalizarea functionalã, astfel încât apele uzate menajere de la cele 150 de cabane existente, cu cca. 1.350 locuri de cazare
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Octombrie 2017
actuale, sã fie transportate în colectorul principal din Municipiul Lupeni, cu deversare în staþia de epurare Dãnuþoni. Investiþia a fost inauguratã de directorul general al Apa Serv, Costel Avram, iar la eveniment au participat oficialitãþi de la Consiliul Judeþean, autoritãþi locale, dar ºi investitori din turism din staþiune. “Vreau sã mulþumesc
Parcul din zona CAP, de la Lupeni îºi schimbã aspectul
Î
n urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã, declara cã acest parc va intra într-un amplu proces de modernizare. Astãzi au început aceste lucrãri. “Am demarat lucrãrile la proiectul de reabilitare ºi modernizare a Parcului din Zona CAP. Aici va fi amenajatã o zonã de promenadã, o piaþetã ºi vor fi reamenajate locurile de joacã pentru copii”, spune Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cu paºi mici, municipiul Lupeni îºi schimbã înfãþiºarea. Mai este încã de muncã, iar edilii au o agendã încãrcatã. (Monika BACIU)
tuturor celor care au muncit aici. Aceastã lucrare a început dupã discuþii repetate cu Laurenþiu Nistor, a continuat cu Mircea Bobora, Cristian Resmeriþã, ºi Lucian Resmeriþã. Mai sunt mici probleme de rezolvat, dar pânã la jumãtatea lunii noiembrie totul va funcþiona normal”, a declarat Costel Avram. Potrivit directorului general al Apa Serv, Costel Avram, pentru atingerea acestui scop au fost executate lucrãrile aferente a douã obiective de investiþii, respectiv “canalizare menajera în statiunea turistica straja — Lupeni” executatã de cãtre S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. din surse proprii ºi prin propriile forþe de execuþie ºi “colector menajer statiunea straja — Lupeni”, investiþie realizatã cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara de cãtre Hidroconstructia SA. În primul caz, lucrãrile au presupus sãparea unei
reþele de canalizare pe o distanþã de 1.834m, care sã preia toate apele menajere de la cabanele din zonã ºi sã le transporte gravitaþional pânã la cãminul de sitare din colector. Valoare lucrãrilor alocatã în acest moment a fost de 250.000 lei. În ceea ce priveºte celui de-al doilea obiectiv de investiþii acesta a presupus executarea a douã canale colectoare în lungime totalã de 4997 metri ºi a 66 de cãmine de vizitare. Scopul acestui canal colector este de a prelua întreaga canalizare
din Staþiunea Straja — Lupeni, iar prin intermediul instalaþiei de sitare separarea ºi reþinerea solidelor, dupã care transportarea apei uzate preluatã pânã la colectorul principal din Municipiul Lupeni. Totodatã, pe strada Straja DN 664 A colectorul preia casele pânã la intersecþie cu str. Calea Brãii, dupã care preia toate casele din zonã pânã la strada Narciselor. “Este un lucru extrem de important pentru dezvoltarea turismului în Valea Jiului. Pe lângã faptul cã
am reuºit sã racordãm toate cabanele din Straja, am reuºit sã branºãm ºi gospodãriile de pe Calea Brãii. Noi, ca ºi comunitate, împreunã cu Consiliul Judeþean sã facem ºi alte investiþii”, a declarat primarul municipiului Lupeni Lucian Resmeriþã. Totuºi, din motive tehnice nu au fost executate refacerile cu asfalt pe o suprafaþã de cca. 802 de metri acestea fiind lãsate o perioadã în vederea aºezãrii naturale a terenului dupã care se va face o recompactare a infrastructurii ºi aducerea terenului la starea iniþialã. “Vreau sã vã mulþumesc pentru aceastã investiþie. În 1996 când am început aici nu îmi imaginam cã vom avea canalizare. Astãzi avem ocazia sã ne legãm la canalizare ºi sã facem un turism aºa cum trebuie. Sperãm sã ne mai ajutaþi în continuare”, a precizat omul de afaceri, Emil Pãrãu Valoarea totalã a investiþiei este de 1.792.416 lei (valoare fãrã TVA).
Expertizarea blocului de ªefilor de la SPADPP le trebuie mai bine la Lupeni depinde de disponibilitatea expertului de un an sã liciteze clãdirii din pentru un zid Expertizarea Lupeni unde a avut loc
A
incidentul de sãptãmâna trecutã depinde de disponibilitatea expertului.
Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni spune cã la nivelul judeþului existã o singurã persoanã autorizatã care sã realizeze astfel de expertize. În acest sens, autoritãþile au contactat expertul, însã nu a fost stabilitã data la care acesta se va deplasa la Lupeni. ”Este un singur expert în judeþul Hunedoara, care este foarte ocupat…Ne-a programat, dar nu ºtiu când ne va veni rândul, mai ales cã toate firmele care lucreazã acum la expertizã lucreazã numai cu el, cã nu este altul. Nu avem încã un contract încheiat, trebuie sã ne facã o ofertã”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Oamenii evacuaþi din imobil au fost cazaþi, o parte dintre ei, la fosta maternitate, iar alþii stau la rude. “Împreunã cu Prefectura am solicitat Guvernului o sumã de 500.000 lei ca sã
trecut mai bine de un an de la inundaþiile care au lovit Valea Jiului, iar administraþia localã nu a reuºit sã refacã un zid de sprijin care ar proteja mai multe gospodãrii ce au fost afectate de alunecãrile de teren.
încercãm sã punem termopane, sã asigurãm cãldura, alimentarea cu energie electricã ºi sã amenajãm câteva bãi la Maternitate, sã avem acolo un loc pentru aºa ceva”, a mai spus sursa citatã. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã vrea acum sã inventarieze toate locuinþele din fondul locativ. Potrivit informaþiilor sale, în localitate ar fi în jur de 1000 de astfel de locuinþe. Edilul vrea ca circa 150 de locuinþe sã le amenajeze pentru cazuri de urgenþã. Monika BACIU
Reprezentanþii Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani au scos, din nou, la licitaþie lucrãrile de "Refacere zid de sprijin ºi acces str. Mãgurii, mun. Petroºani". Potrivit anunþului, durata de execuþie a lucrãrilor este de 3 luni, iar durata de garanþie a lucrãrilor este de 36 luni. Valoarea estimatã totalã a achiziþiei este de 44.100 lei fãrã TVA. Constructorul va avea de realizat o serie de lucrãri. “Terenul studiat este afectat de prãbuºiri provocate de apele pluviale, nu prezintã stabilitate, nefiind însã depistate fenomene geologice majore, dar fiind vizibile forme de alunecare. Necesitatea realizãrii investiþiei este justificatã de situaþia locuitorilor din zona studiatã, datoritã existenþei pericolul prãbuºirii proprietãþilor din cauza alunecãrilor de teren, precum ºi de accesul pietonal îngreunat datoritã naturii terenului”, aratã documentele. În urma precipitaþiilor abundente din vara anului trecut, malul care asigura sprijinirea taluzului pentru calea de acces spre locuinþe s-a prãbuºit, iar pãmântul a blocat accesul spre locuinþe. Pentru a preveni ºi alte incidente, autoritãþile locale vor reface zidul.
Probleme la mina Livezeni, din lipsa materialelor
M
inistrul secretar de stat Doru Viºan a vorbit la Petroºani despre faptul cã mina Livezeni ºi cea de la Vulcan vor trebui, într-un an, sã preia ºi producþia de la Lonea ºi Lupeni.
Sunt însã scenarii optimiste, despre care sindicaliºtii recunosc cã sunt absolut importante, însã, acum vorbesc despre investiþii întârziate de lipsuri, lucru ce i-a fost spus ºi secretarului de stat, dar ºi celor din Consiliul de Administraþie. „Am discutat de problemele extrem de grave de la mina Livezeni,
unde investiþia, ce trebuie sã se realizeze anul acesta, de punere în funcþiune a abatajului din panoul V, este rãmasã în urmã, din cauza lipsurilor de materiale, de profile SG 29, sg 23 ºi a bridelor necesare efectuãrii”, a declarat
Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Preºedintele Consiliului de Administraþie, Stamin Purcaru, a precizat cã vor fi fãcute investiþii la cele douã mine ce rãmân sã preia producþia celor ce se închid la
Lonea ºi la Lupeni. Sindicatele vorbesc acum cã doar aºa va fi posibilã funcþionarea celor douã termocentrale . „În situaþia în care aceste investiþii se vor face, atât la mina Livezeni, cât ºi la mina Vulcan, este posibil ca, parte din diferenþa de producþie, sã fie preluatã de ele. Eu am spus punctul nostru de vedere ºi este clar cã cele douã mine nu vor da cât dau cele 4, nici azi, nici în 2018”, a adãugat Darius Câmpean, care s-a declarat extrem de mulþumit de faptul cã activitatea la Lupeni ºi al Lonea a mai fost prelungitã încã un an. Asta, dupã ce ani de zile s-a muncit la acest memorandum
Exerciþii demonstrative ale jandarmilor montani ele mai multe C structuri de jandarmi le are judeþul Hunedoara ºi faptul cã o parte dintre acþiuni se desfãºoarã în munþi, le cere mult exerciþiu. Un astfel de exerciþiu a avut loc în Cheile Tãii ºi jandarmii montani, ajutaþi de salvamontiºti, au imaginat câteva scenarii absolut reale. A fost vorba despre un exerciþiu în naturã, cu toate forþele, iar la acesta a participat inclusiv prefectul judeþului Hunedoara, pentru cã la noi au fost grave probleme în fiecare an, iarna trecutã fiind momentul în care doi copii alpiniºti au pierit într-o avalanºã. „Structurile Ministerului Afacerilor Interne se pregãtesc pentru acelaºi scop: întâmpinarea sezonului rece ºi a riscurilor care rezultã de aici. În judeþul Hunedoara am avut diverse evenimente, unele chiar
neplãcute, în ceea ce priveºte gestionarea situaþiilor din zonele de munte, iar acest exerciþiu, pe care Jandarmeria l-a propus, se înscrie în programul de mãsuri pe care l-am gândit vara, prin care gestionãm aceste situaþii”, a declarat Fabius Kiszely, prefectul judeþului Hunedoara, completat fiind de ºeful Jandarmeriei Hunedoara: „Inspectoratul nostru are 9 posturi de jandarmi, este cel mai mare, ca numãr, din þarã, pentru un judeþ. Avem posturi montane în 3 staþiuni: Straja, Parâng ºi Râuºor ºi acum a fost un exerciþiu cu grad de risc ridicat. Ce intenþionãm noi? Sã ne testãm capacitatea într-o situaþie realã. Nu l-am fãcut în curte, l-am fãcut aici. Este vorba despre o testare realã a capacitãþilor noastre, care ne pregãtim de sezonul de iarnã”, a explicat colonel dr. RobertIulian Vîþã, inspectorul ºef al I.J.J. Hunedoara. Jandarmii s-au lansat cu
corzi de pe versanþi, ºi-au prezentat tehnica din dotare, au adus maºinile de teren ºi au încercat sã arate tot ce ºtiu sã facã. Desigur, de-a lungul timpului, ei au ºi demonstrat cã pot fi activi ºi în teren, iar exerciþiile demonstrative aduc turiºtilor siguranþa de care au nevoie. „Vrem sã transmitem un mesaj ºi populaþiei. Sã nu ezite sã apeleze în situaþii de urgenþã, de crizã, la jandarmerie, la salvamont, sau la structurile care au capacitatea de a-i sprijini. Încercãm sã le dãm, prin astfel de
exerciþii ºi o dovadã de încredere, beneficiarilor finali ai serviciilor pe care le prestãm”, a completat colonelul Liviu Uzlãu, Directorul Direcþiei Ordine ºi Siguranþã Publicã IGJ România . Jandarmii ºi salvamontiºtii sunt deja pregãtiþi de iarnã ºi acest exerciþiu a fost încã o aplicaþie tacticã ºi tehnicã. El s-a desfãºurat în Cheile Tãii ºi a avut cel puþin 5 scenarii, toate fiind uzuale în viaþa celor douã structuri. Diana MITRACHE
Când încep reparaþiile la Piaþa Centralã?
eci de producãtori care-ºi Z desfãceau produsele în hala din cadrul Pieþei Centrale
Petroºani înregistreazã pierderi masive din cauzã cã reparaþiile la acoperiºul clãdirii sunt tãrãgãnate. Primãria Petroºani a licitat lucrãrile pentru reparaþia acoperiºului halei din cadrul Pieþei Centrale Petroºani ºi a alocat fondurile necesare, însã deºi a stipulat prin contract cã lucrarea trebuie realizatã ”în regim de urgenþã”, câºtigãtorul licitaþiei încã nu s-a apucat de lucrãri. Abia miercuri a depus garanþia ºi va mai dura o perioadã pânã când se
va apuca de organizarea de ºantier. În tot acest timp, de pierdut au micii producãtori care-ºi desfãceau produsele în spaþiul închis. Pierderile înregistrate sunt substanþiale în condiþiile în care stau cu lacãtul pe afacere încã din 3 septembrie. Totodatã, Administraþia Pieþelor colecteazã mai puþini bani ºi se vede nevoitã sã-ºi opreascã toate investiþiile preconizate pentru acest an. ”Lucrãrile ar trebui sã înceapã cât mai curând, cât este încã vreme bunã. Oamenii deja vin în fiecare zi la noi ºi ne întreabã de ce întârziem, pentru cã ei pierd la fel ca noi. Constructorul a venit ºi a vãzut despre ce este vorba, a depus garanþia ºi mai
trebuie doar sã se apuce de reparaþii”, spune ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani, Sorin Creþu. Pe de altã parte, surse de încredere spun cã firma care a cãºtigat licitaþia, o societate din Bucureºti, a încercat imediat dupã ce a fost desmenatã câºtigãtoare sã obþinã o suplimentare a fondurilor pe motiv cã lucrãrile sunt mai complexe. Primãria Petroºani a refuzat categoric sã accepte orice act adiþional iar societatea a fost avertizatã cã îi va fi reziliat contractul. Reamintim cã Hala Pieþei Centrale Petroºani a rãmas fãrã acoperiº în urma unei furtuni puternice, pagubele înregistrate fiind de circa 400 de mii de lei. Maximilian GÂNJU
aprobat miercuri de Guvern. Mina Livezeni are resurse de cãrbuni, aºa cum sunt ºi la Vulcan, însã, ca sã ajungã la ele ºi sã le exploateze, minerii trebuie sã primeascã utilaje, materiale ºi piese, aºa încât sã poatã fi exploatate. Acum ºi sindicatele le-au cerut celor de la CEH sã se implice, aceasta fiind chiar ultima ºansã a mineritului de huilã. „Compania are în evidenþe, dar sunt date secrete, aceste zãcãminte ºi numãrul de ani în care urmeazã sã fie exploatate. Lucrurile sunt puse la punct. În mod clar, aceste investiþii trebuie sã se întâmple ºi asta þine ºi de conducerea CEH, sã le facã, pentru cã altfel nu ºtiu ce soluþie vor gãsi la anul, dacã ºi Lupeniul ºi
Lonea îºi opresc activitatea. Lupeni, Lonea ºi Vulcan sunt cele care dau astãzi cea mai mare cantitate de cãrbune, iar Livezeniul are acum o problemã legatã de întârzierea realizãrii acelei investiþii”, a conchis preºedintele Sindicatului Muntele. Intrarea ºi ieºirea din insolvenþã a CEH ºi perioadele de dinainte de divizare faþã de minele neviabile, au adus mineritului din Valea Jiului mari deservicii. Nu mai sunt fabrici de utilaj minier, iar minerii duc lipsã de materiale necesare. Nu s-au fãcut de ani zile investiþii, dar acum, la Petroºani, cei din Ministerul Energiei vorbesc despre investiþii. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Octombrie 2017
ªcolile ºi spitalele Vãii Jiului, la finanþare
âþi bani au C primit ºcolile ºi spitalele din Valea
Consiliul Judeþean Hunedoara. Din totalul de 17.039 de pacienþi care au fost internaþi anul trecut la SUP, numai 6.397 au fost din Petroºani. Ceilalþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului ºi din alte judeþe.
Jiului, de la ministerele de resort? La aceastã întrebare ar trebui sã primim un rãspuns în scurt timp. Senatorul hunedorean, Carmen Hãrãu, a adresat câte o interpelare ministerului Educaþiei, Liviu Pop, ºi ministrului Sãnãtãþii, Florian Bodog, asupra acestor chestiuni.
T
rei spitale în Valea Jiului
Trei spitale funcþioneazã în Valea Jiului. cel mai mare este la Petroºani, Spitalul de Urgenþã. Cele trei unitãþi medicale deservesc circa 120.000 de locuitori ai zonei ºi nu numai. Au primit sau nu bani de la minister cele trei unitãþi medicale, rãmâne sã aflãm. “În Valea Jiului din judeþul Hunedoara
F funcþioneazã trei spitale: Spitalul de Urgenþã Petroºani, Spitalul municipal Lupeni ºi Spitalul municipal Vulcan. Aceste spitale deservesc o zonã cu peste 120.000 de locuitori, multe alte localitãþi din judeþ ºi din afara judeþului. tot aici îºi desfãºoarã activitatea ºi angajaþii Complexului Energetic Hunedoara, unitate cu locuri de muncã deosebite ºi periculoase. Având în vedere aceste aspecte, vã rog sã-mi comunicaþi situaþia fondurilor alocate
de la Ministerul Sãnãtãþii în anul 2017 spitalelor din Valea Jiului. totodatã, vã rog sã mã informaþi cu privire la programele pe care le deruleazã ºi finanþeazã instituþia dumneavoastrã ºi în care sunt implicate spitalele menþionate”, aratã senatorul Carmen Hãrãu în interpelarea adresatã ministrului Sãnãtãþii. La începutul acestui an, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a solicitat sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara în ceea ce
priveºte unitatea medicalã. Rãspunsul instituþiei judeþene a fost unul negativ. Numai 40% din petroºãneni au beneficiat, anul trecut, de serviciile medicale ale Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în timp ce 60% din pacienþii internaþi au fost din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului sau chiar din alte judeþe. Municipalitatea de la Petroºani nu mai poate sã susþinã singurã cheltuielile de funcþionare ale unitãþii medicale din Petroºani ºi astfel solicitã sprijin de la
inanþarea unitãþilor ºcolare – la raport
ªi finanþarea unitãþilor de învãþãmânt din Valea Jiului este în atenþia senatorului hunedorean. Ministrul Educaþiei, Liviu Pop, trebuie sã rãspundã dacã ºcolile din Monika BACIU Valea Jiului au primit finanþare de la minister. “În Valea Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Jiului din Petroºani, Telefon 0728890014 judeþul Hunedoara, respective în municipiile Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi
Copil de 12 ani, electrocutat Tâlharii cluburilor cu un cablu de la calea feratã de jocuri de noroc
n bãiat în vârstã de U 12 ani, din municipiul Hunedoara, a suferit joi mai multe traumatisme dupã ce s-a electrocutat cu un fir de la linia electricã a cãii ferate ºi apoi cãzut de pe un pod cu înãlþimea de 6,5 metri, suferind mai multe lovituri la cap ºi torace, precum ºi arsuri de gradul doi la o mânã ºi un picior.
"La locul incidentului a ajuns un echipaj al Ambulanþei, cu un medic. Copilul era conºtient, dar prezenta un traumatism cranian cu o posibilã fracturã cranianã, traumatism toracic, arsurã de gradul doi pe membrul superior drept ºi membrul inferior stâng. Copilul a fost transportat la Unitatea de Primire a Urgenþelor Hunedoara", a declarat purtãtorul de cuvânt al Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara, dr. Cãlin Dumitrescu. Poliþiºtii au început primele verificãri în acest caz ºi au stabilit
rãmân în arest
S
troe Laurenþiu Constantin ºi Minea Daniel, cei doi tineri suspectaþi cã au jefuit un cazino din municipiul Petroºani, rãmân în arest preventiv au decis magistraþii Tribunalului Hunedoara cât ºi cei din Bihor. cã, la momentul producerii incidentului, bãiatul se deplasa spre casã pe un pod peste râul Cerna, pe sub care trece ºi o cale feratã electrificatã. La un moment dat, copilul s-a aplecat peste pod, a pus piciorul pe cablul reþelei electrice de la calea feratã ºi s-a electrocutat. "Bãiatul s-a electrocutat ºi a cãzut de la înãlþimea de 6,5 metri pe terasamentul cãii ferate. Minorul a fost transportat la UPU Hunedoara pentru îngrijiri medicale", a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Laura Nãstase. Din cauza rãnilor suferite, copilul va fi transportat cu un elicopter SMURD la un spital din Timiºoara.
oraºele Petrila, Aninoasa, Uricani, continuã sã existe un învãþãmânt de foarte bunã calitate. Cu toate problemele economice ºi sociale existente în zonã, cadrele didactice împreunã cu elevii demonstreazã prin rezultatele obþinute cã sunt printre cei mai buni. Având în vedere aceste aspecte, vã rog sã mã informaþi cu privire la programele pe care le deruleazã ºi finanþeazã instituþia dumneavoastrã ºi în care sunt implicate ºcolile menþionate”, aratã senatorul Carmen Hãrãu, în interpelarea adresatã ministrului Educaþiei, Liviu Pop.
Indivizii au cerut sã fie plasaþi în arest la domiciliu sau control judiciar chiar dacã au avut încã douã tentative de a jefui cluburi de jocuri de noroc din Oradea. Anchetatorii au stabilit cã Minea Daniel în vârstã de 20 de ani, din Aninoasa, a fost cel care a jefuit cazinoul din Petroºani folosindu-se de un cuþit cu care a ameninþat angajata localului. A reuºit sã fure 30 de mii de lei ºi sã fugã înainte ca femeia sã dea alarma. În apropiere de localul jefuit era aºteptat cu o maºinã de Stroe Laurenþiu, acesta fiind cercetat pentru complicitate. Maximilian GÂNJU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Octombrie 2017
170 de calculatoare pentru 5 ºcoli, 5 licee ºi 3 ONG-uri
C
inci ºcoli gimnaziale, cinci licee ºi trei organizaþii non-profit din judeþul Hunedoara vor primi 170 de calculatoare prin proiectul „Toatã lumea intrã în jocul educaþiei IT”, derulat de companiile Enel din România ºi Ateliere Fãrã Frontiere . Peste 2000 de beneficiari se vor bucura de cele 170 de calculatoare în judeþul Hunedoara, datoritã proiectului „Toatã
lumea intrã în jocul educaþiei IT”, derulat de companiile Enel din România ºi Ateliere Fãrã Frontiere. În Valea Jiului, calculatoarele donate vor ajunge la Colegiul Tehnic "Constantin Brâncuºi" din Petrila, ªcoala Gimnazialã Nr. 4 din Vulcan, Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani ºi Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni. Beneficiarii au fost selectaþi în urma evaluãrii de cãtre juriul format din reprezentanþii
companiilor grupului Enel în România, CSR Media, IBM, Techsoup România ºi ai Galei Societãþii Civile (The Institute). “Proiectele de solidaritate digitalã ating toate direcþiile pe care noi, la Ateliere Fãrã Frontiere, ne concentrãm eforturile: lupta împotriva risipei ºi a poluãrii prin colectarea echipamentelor informatice uzate din companii, inserþia socio-profesionalã a persoanelor aflate în dificultate - care revalorizeazã aceste
echipamente ºi le oferã o viaþã nouã, precum ºi reducerea decalajului digital prin sprijinirea proiectelor de educaþie ºi incluziune. Mulþumim companiilor grupului Enel pentru sprijinul oferit, care ne-a permis atât colectarea cât ºi
recondiþionarea calculatoarelor ºi dotarea lor cu software licenþiat; acum aceste calculatoare pot constitui o unealtã valoroasã în educarea ºi formarea celor peste 4.000 de copii ºi tineri care se vor bucura de ele”, a
Un singur deþinut Cititorii ºi scriitorii se întâlnesc la Salonul liberat în Hunedoara e la Penitenciarul D Bârcea Mare, Hunedorean al Cãrþii graþie noilor reglemenu mai puþin de tãri, un singur deþinut a 119 de edituri sunt N reuºit sã îºi obþinã prezente la evenimentul liberarea mai devreme. Potrivit celor din sistemul detenþie, însã, mai sunt ºi alþii în evaluare ºi ar putea sã plece mai devreme din puºcãrie.
organizat la Deva de Biblioteca Judeþeanã "Ovid Densuºianu", în colaborare cu Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara. Salonul de carte oferã un bun prilej pentru edituri, scriitori, librari ºi bibliotecari cã cunoascã un public avizat, interesat de lecturã. Tendinþa a fost demonstratã de cei peste o sutã de participanþi la festivitatea de deschidere a salonului, la care s-au adãugat mai multe clase de elevi de la ºcoli ºi licee din Deva. Printre invitaþi s-a aflat ºi bibliotecarul Avram Iancu, din Petroºani,
temerarul care traversat înot Dunãrea de la izvoare ºi pânã la vãrsarea în Marea Neagrã. Pe parcursul celor patru zile ale Salonului, iubitorii de lecturã sunt invitaþi sã ia parte la o multitudine de lansãri de carte, dar nu vor lipsi de la eveniment nici scriitorii hunedoreni. Maximilian GÂNJU
Florin Berar, purtãtor de cuvânt Penitenciarul Bârcea Mare. Odatã cu intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu, mulþi deþinuþi vor putea solicita liberare condiþionatã, iar joi, 19 octombrie 2017, a fost prima zi în care au început liberãrile în penitenciare.
„În urma analizei fãcute, avem un deþinut care urmeazã a se libera ºi alþi 105 care intrã în comisia de liberare condiþionatã, în momentul în care aceasta se va întâlni. De regulã, aceasta se întâlneºte marþea ºi în funcþie de rezultatul stabilit de comisie, se va propune cine este pentru liberare ºi cine nu”, a spus
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
declarat Patrick Ouriaghli, Director Dezvoltare, Ateliere Fãrã Frontiere Proiectul « Toatã lumea intrã în jocul educaþiei IT » face parte din programul naþional de solidaritate digitalã Educlick. Din 2009, Ateliere Fãrã Frontiere a donat prin acest program 10.000 de calculatoare cãtre 2.000 instituþii de învãþãmânt ºi organizaþii nonprofit. Astfel, 300.000 de copii ºi tineri defavorizaþi au primit o nouã ºansã de a se integra mai uºor, de a avea acces la informaþie ºi de a-ºi dezvolta abilitãþile digitale. Monika BACIU
Este vorba despre Legea 169/2017, potrivit cãreia, la 30 de zile executate în penitenciar în condiþii necorespunzãtoare, deþinuþii vor beneficia de ºase zile considerate executate. Ministerul Justiþiei lucreazã ºi la un proiect de lege privind executarea unor pedepse în regim de supraveghere electronicã, dar este aºteptatã ºi legea graþierii care se aflã în dezbatere la Parlament. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Octombrie 2017
Henþ cu mâna
MOMENTUL GHIRODA
Echipei gãzduite de Petroºani, A.C.S. ªirineasa uºor-uºor translatatã spre Jiul, i-a fost hotãrât în ultima
vreme sã joace numai în partide decisive. A fost cel de Cupa României, apoi cu o pretendentã, C.S.U. II
Craiova, la promovare. Acum vin din nou douã etape similare. Mai întâi, în aceastã etapã cu A.C. S. Ghiroda (câºtigãtoarea barajului din meciul cu Inter Petrila) ºi apoi, la Petroºani, cu C.S.M. Reºiþa. Dacã va fi totul ok
cu Ghiroda atunci greu de crezut cã cineva va mai prinde ªirineasa. De urmãrit acest examen, cu o mare încãrcãturã de clasament ºi de faptul cã echipa din Timiº poate fi o nucã tare. Dar ªirineasa a arãtat pânã acum cã este o
echipã care joacã fotbal. Un fotbal frumos ºi nu la trecerea timpului. A.C.S. ªirineasa (care va deveni Jiul la varã, conform promisiunilor oficiale) joacã fotbal vorba lui Radu Naum, „Pentru cei surzi, la simplul scop al acestei activitãþi”.
Handbal
Fotbal, Liga I
C.S.S. PETROªANI S-A IMPUS PE AMBELE FRONTURI D
JUVENTUS FÃRÃ VICTORIE! Pânã la ratarea loviturii de la 11 m , juventiºtii au sperat cã o vor þine pe Dinamo departe de play-off, dar în final, 2-0 pentru echipa lui Miriuþã. Univ. Craiova merge „ceas”, lucru demonstrat ºi în partida de la Iaºi, unde oltenii au învins cu 2-1. „Steaua lui Becali” a clacat din nou, neputând trece de modesta F.C: Voluntari, scor 0-0. A fost o etapã cu nu mai puþin de trei rezultate de 0-0. Cea mai categoricã victorie în deplasare a reuºit-o Concordia Chiajna, 3-0 la ACS (Recaº) Poli Timiºoara.
upã un început mai ezitant în primele etape, cele douã echipe antrenate de prof. Daniel Brâzãu de la CSSP, au reuºit în etapa din week-end-ul trecut sã obþinã douã victorii care le-au mai ameliorat situaþia în clasament. Antrenorul Daniel Brâzãu se declarã mulþumit de cele douã victorii ale echipei sale, la junioare II, 32-14 cu CSS D.T. Severin, iar la junioare III, 24-21 în deplasare la C.S.S. Craiova.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
- MEMORIA FOTOGRAFIEI CU „ALBATROS” LAATAC!
Acum 45 de ani, în 1972, echipa de popice Jiul Petrila reuºea prima promovare în Divizia „A”. O echipã de mari valori - Rudy Cozma, Mihai Torok, Victor Miclea, acesta din urmã mândru de tehnologia electronicã a acelor vremuri, cu un radio portabil „Albatros”. SUS: Fd. Kovacs preºedinte secþie, ªt. Cosma, I. Suciu, N. Magheru - sponsor, Rudy Kozma, I. Balofh, M. Torok. JOS: V. Boboc, I. Torok, V. Miclea, E. Ghirciº