Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1440
Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Octombrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Investiþii în Straja A
utoritãþile locale din Lupeni se pregãtesc pentru sezonul de iarnã.
Edilii vor sã se asigure cã în perioada de iarnã toate instalaþiile vor funcþiona normal, inclusiv cele pentru producerea zãpezii artificiale. În acest sens, Primãria Lupeni va realiza investiþii de circa 38.000 de lei. “Acum, sectorul minier este în restrângere, dar comunitatea localã cautã noi soluþii de dezvoltare, cãrora vã invit sã subscrieþi ºi dumneavoastrã, cu idei, propuneri sau iniþiative concrete. Pentru tot mai mulþi
oameni, Lupeniul a devenit sinonim cu turismul de calitate pe care-l construim în staþiunea turisticã Strajã, o perlã a Munþilor Carpaþi, un loc de poveste pe care, de asemenea, vã invit sã-l descoperiþi, convins fiind cã-l veþi aprecia la adevãrata sã valoare”, aratã chiar pe pagina Primãriei Lupeni. Staþiunea Straja ar urma sã foloseascã nu mai puþin de 35 de tunuri de zãpadã, pentru sezonul rece, toate fiind necesare, dacã vremea nu va fi darnicã în precipitaþii. Pregãtirile au început ºi în acest an vor fi funcþionale 25 de tunuri de zãpadã, din totalul celor 35 care urmeazã sã ajungã în acest loc. Monika BACIU
Ce se întâmplã cu SIEG-ul în cazul Complexului Energetic Hunedoara?
C
omisia Europeanã cere lãmuriri în privinþa acordãrii ajutorului de tip SIEG. Complexul Energetic Hunedoara are în vedere accesarea unui ajutor de stat tip SIEG pentru cele douã termocentrale. Încã nu existã o decizie în acest sens pentru cã oficialii de la Comisia Europeanã încã solicitã lãmuriri. >>> PAGINA A 2-A
Groapã de gunoi în apropierea unei ºcoli obolani, deºeuri ª menajere, din construcþii ori alte mizerii sunt depozitate în apropiere de intrarea într-o ºcoalã generalã din Petroºani. Edilii fac curat, dar în câteva ore locul este la fel.
Pãrinþii micuþilor care învaþã într-o ºcoalã din cartierul Aeroport-Petroºani cer autoritãþilor locale sã gãseascã o soluþie, pentru cã în apropiere de unitatea de
învãþãmânt este un adevãrat focar de infecþie. Oamenii spun cã micuþii ar putea sã se îmbolnãveascã sau sã fie muºcaþi de ºobolanii care miºunã la containerele amplasate în zonã. Pentru cã perimetrul de depozitare a deºeurilor nu este îngrãdit, gunoaiele sunt împrãºtiate de câinii fãrã stãpân ºi de persoanele fãrã adãpost care cautã prin containere ºi ajung pânã la intrarea în unitatea de învãþãmânt.
”Este plin de ºobolani din cauzã cã se aruncã gunoi lângã container ºi ar putea muºca un copil care învaþã la ªcoala Nr. 6, trebuie fãcut ceva cât mai repede. Mai este ºi un focar de infecþie pentru locuitorii cartierului ºi zona aratã ca dupã rãzboi. Ar trebui îngrãdite containerele sau mutate într-un loc mai ferit. Am vãzut ºobolani cât pisica de mari, miºunã pe strãzi ºi ziua în amiaza mare”, spune unul dintre pãrinþii copiilor
care învaþã la ºcoala din cartierul Aeroport. De cealaltã parte, edilii spun cã ridicã gunoiul menajer ºi de douã ori pe zi când situaþia o impune însã sunt persoane care îºi aruncã gunoiul lângã containere. Totodatã, spaþiul în care sunt amplasate containerele a fost îngrãdit dar þarcul a fost furat cu totul. ”Acum se face curãþenie ºi în câteva ore este la loc, plin de gunoi. Sunt persoane care nu se mai deran-
jeazã sã arunce plasa cu gunoi în container, o pun lângã ºi deºeurile sunt împrãºtiate de câini. Alþii aduc tot felul de deºeuri industriale care n-ar trebui sã ajungã în containere ºi pentru a-i prinde ar fi nevoie
sã punem câte un poliþist la fiecare punct de colectare a deºeurilor, lucru care este imposibil”, spun reprezentanþi ai serviciului care se ocupã de salubritate. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Ce se întâmplã cu SIEG-ul în cazul Complexului Energetic Hunedoara? omisia C Europeanã cere lãmuriri în privinþa
acordãrii ajutorului de tip SIEG. Complexul Energetic Hunedoara are în vedere accesarea unui ajutor de stat tip SIEG pentru cele douã termocentrale. Încã nu existã o decizie în acest sens pentru cã oficialii de la Comisia Europeanã încã solicitã lãmuriri. “Serviciul de Interes Economic General pe care autoritãþile române intenþioneazã sã-l încredinþeze unui operator economic are scopul de a asigura securitatea aprovizionãrii cu energie electricã precum ºi creºterea nivelului de adecvanþã a sistemului electroenergetic naþional
prin producerea ºi livrarea acesteia cu ajutorul unor active energetice aparþinând Complexului Energetic Hunedoara SA ºi prin utilizarea ca ºi combustibil de bazã a huilei din producþia indigenã. Ca urmare a acestei intenþii ºi având în vedere reglementãrile europene în domeniu, Comisia Europeanã a transmis autoritãþilor române prin Consiliul Concurenþei, referitor la subiectul (...) – ajutor de restructurare pentru CE Hunedoara, în legãturã cu care urmeazã sã fie realizat SIEG, o primã scrisoare prin care solicitã o serie de rãspunsuri ºi clarificãri la care s-a rãspuns la mijlocul lunii mai. Ulterior, CE a transmis o nouã solicitare de informaþii, faþã de care s-au
Anchetã în subteranul Minei Lupeni S pecialiºti ai Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara, de la Universitatea din Petroºani ºi cercetãtori de la INSEMEX Petroºani au coborât în subteranul Minei Lupeni pentru a face primele verificãri în zona abatajului care s-a surpat ºi a dus la moartea a doi mineri ºi rãnirea altuia.
înaintat rãspunsuri la finele lunii august anul curent”, aratã un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara. Urmeazã cã oficialii Consiliului Concurenþei sã trimitã documentele cãtre Comisia Europeanã. “Rãspunsurile la ambele scrisori, aºa cum au convenit în urma întâlnirilor/analizelor/ discuþiilor/consultãrilor activitãþilor grupului de lucru de la nivelul CEH SA cu reprezentanþi ai
a studia cauzele care au dus la producerea accidentului de muncã”, a declarat purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara, Sorin Gabriel Istrate. Accidentul colectiv de muncã putea fi determinat de mai mulþi factori, între care se numãrã sarcinile de muncã pe care trebuiau sã le desfãºoare angajaþii, echipamentele tehnice, mediul ºi riscurile de la locul de muncã, dar ºi factorul uman. Doi mineri ºi-au pierdut viaþa iar al treilea a fost rãnit în urma unei surpãri care s-a produs pe 5
octombrie într-un abataj al Minei Lupeni, din Valea Jiului. Victimele fãceau parte dintr-o echipã de 11 mineri care lucrau în subteran, opt dintre aceºtia reuºind sã fugã ºi sã scape cu viaþã din locul surpãrii de cãrbune. Maximilian GÂNJU
SIEG care sã separe cele douã activitãþi. Acest SIEG ne dã posibilitatea sã subvenþionãm diferenþa de preþ care nu am reuºit sã o acoperim din activitate ºi de aici vin mare parte din pierderi, mai sunt ºi alte motive. Acum avem noroc cã preþul în piaþã este destul de ridicat ºi acest lucru face cã, compania sã vândã la preþuri foarte bune. Cu acest SIEG urmãrim menþinerea activitãþii ºi de minerit, dar ºi de producþie de energie termicã ºi electricã în Valea Jiului. este varianta în care statul, cu acordul Comisiei Europene poate sã facã acest lucru. Noi am lucrat deja SIEG-ul ºi aºteptãm sã vedem punctul de vedere al Comisiei Europene, dupã care ã începem efectiv procedura de aplicare a SIEG-ului”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu, în vara acestui an la Petroºani. Monika BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
datoriilor enorme cu care se confruntã. Astfel, în opinia ministrului, singura variantã este accesarea unui ajutor de stat de tip SIEG, astfel încât la cele douã termocentrale sã fie realizate investiþii. “Datoriile companiei sunt foarte mari ºi acest lucru împiedicã posibilitatea companiei sã fie solvabilã pe piaþa împrumuturilor pentru a putea sã-ºi dezvolte aceastã capacitate de producþie, sã îºi facã aceste modernizãri ºi retehnologizãri. Acest lucru ne vulnerabilizeazã foarte mult ºi în relaþia cu partenerii externi furnizori de echipamente ºi piese de schimb. Pentru a avea o producþie bunã atât pe partea de minerit, cât ºi la producerea energiei electrice, termice ºi vânzarea ei în sistem, compania are nevoie de un sprijin foarte puternic. Singura variantã care este posibilã ºi agreatã ºi de Comisia Europeanã, este varianta de a crea la nivelul companiei un
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
Patru cadre de la Universitatea Petroºani, trei specialiºti-cercetãtori de la INSEMEX, ºi doi inspectori de muncã au fãcut o primã verificare în abatajul în care a avut loc accidentului colectiv de muncã de la Mina Lupeni. ”În derularea anchetei pe care o desfãºurãm în acest caz am solicitat sprijinul Universitãþii Petroºani ºi al INSEMEX Petroºani. O echipã de specialiºti a intrat în subteran pentru
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
CN Transelectrica ºi ANRE desemnaþi în acest sens ºi cu reprezentanþi ai Ministerului Energiei ºi ai Consiliului de Administraþie al CEH SA, au fost transmise de cãtre Ministerul Energiei cãtre Consiliul Concurenþei în scopul înaintãrii acestora cãtre CE”, mai aratã rãspunsul CEH. CEH nu prezintã credibilitate nici în faþa investitorilor ºi nici în faþa creditorilor, din cauza
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Octombrie 2017
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Octombrie 2017
Donaþii pentru rãniþii din teatrele de operaþii
Invinctus – militarii - sprijiniþi de elevii militari O
tânãrã din Petrila, elevã de excepþie la Liceul Militar din Alba Iulia, a demarat o campanie de susþinere a militarilor rãniþi în teatrele de operaþii din lume. Alãturi de Eduard Onofrei, Anna Geicã a înfiinþat Asociaþia Voluntarilor Invictus ºi, prin intermediul ei, se ocupã de strângerea de fonduri pentru militarii români care au ºi participat recent la jocurile Invictus, mai ales cã, pânã acum România, deºi are cei mai buni militari, nu avea participanþi. „Aceastã campanie se numeºte Invinctus ºi iniþiatorul campaniei din România este maiorul Patric Luca, cel care, în urma jocurilor Invictus Game, din 2014 a observat cã România nu are reprezentanþi ºi astfel, a pornit în þara noastrã o campanie prin care strânge fonduri pentru militarii rãniþi în teatrele de operaþii, aºa încât sã îi putem trimite la viitoarele ediþii ale
Jocurilor Paralimpice”, spune Anna Cristian Geicã. Tinerii fac tot ce le stã în putinþã, inclusiv sport, aºa încât sã adune fonduri pentru a le dona unei astfel de cauze ce þine de recunoºtinþa pentru cei ce au ales sã lupte în teatre, precum cel din Afganistan, Iraq, ori altele. Au ºi o paginã de internet pentru aceste donaþii ºi, oricine vrea, poate intra aici sã doneze: http://invictusromania.galantom.ro/d onations/add?id_fundrai sing_page=4711 „Noi, ca voluntari,
alergãm, suntem bicicliºti, practicãm orice alt sport, aºa încât sã îi determinãm ºi pe ceilalþi oameni sã facã miºcare ºi sã îi convingem de asta, pentru a putea sã strângem bani pentru aceºti militari. Avem ºi o paginã în care voluntarii posteazã ceea ce face ºi oamenii care vor sã îi susþinã, o pot face, cu sume, cât de mici pot ei, aºa încât sã îi putem ajuta pe viitor”, ne explicã Anna. Ca viitori militari, elevii acestui liceu sunt gata sã facã totul pentru a-i ajuta pe cei ce au demonstrat cã armata este cea mai importantã
instituþie ºi cã graniþele nu sunt marcate decât de ideea ce îi reuneºte pentru o cauzã nobilã. Militarii Invictus sunt un exemplu, poveºtile lor de viaþã fiind uluitoare, iar tinerii au învãþat asta ºi la ora de istorie ºi din viaþa de zi cu zi. „Pentru mine este foarte important, pentru cã mã face sã realizez niºte lucruri, sã îmi dau seama cã sunt oameni care chiar luptã pentru noi, care îºi dau viaþa pentru þarã, într-o lume în care – sã fim serioºi! – oamenii nu mai cred în patriotism. Tocmai de aceea mi se pare extraordinar sã îi putem ajuta ºi noi”, a mai adãugat Anna. Anna este o elevã model ºi chiar a primit o bursã de la militarii în rezervã din Valea Jiului, însã, nu crede cã ar putea pleca vreodatã în Afganistan, deºi susþine cu tãrie tot ce înseamnã voluntariat pentru cei ce aleg sã lupte în acel lor. „Mi se pare o dramã a omenirii. Eu nu aº putea merge acolo. Sunt oameni care merg cu drag, o fac pentru ideea de patriotism, dar personal, nu cred cã am curaj”, afirmã tânãra
elevã, care vrea o carierã militarã la Academia Navalã din Constanþa, însã, pânã atunci, susþine cauza militarilor din
Afganistan. Orice donaþie este bine-venitã ºi o puteþi face pe site-ul acestor liceeni, ce cred în ideea cã militarii supravieþuitori din Afganistan meritã sã fie susþinuþi de toatã lumea. Diana MITRACHE
Universal Edil – firmã cu datorii de 33 de milioane A u cerut investiþii
U
niversal Edil, firma al cãrei unic acþionar este Consiliul Local al municipiului Lupeni are datorii de ordinul sutelor de mii de lei.
Societatea a intrat în atenþia opiniei publice dupã incidentul de sãptãmâna trecutã, atunci când planºeul unei locuinþe situatã la etajul I a ajuns peste vecinii de la parter, prãbuºindu-se. Potrivit datelor oficiale, la sfârºitul anului trecut, societatea din Lupeni avea o cifrã de afaceri de 807.735 lei. Datoriile societãþii sunt însã de 33.495.987 de lei, la finalul anului trecut fiind înregistrate pierderi de 528.886 de lei. În data de 15 mai 2011, instanþa de la Tribunalul Hunedoara a
decis deschiderea procedurii insolvenþei. Dosarul nici acum nu a fost închis total. În dosarul iniþial, instanþa a stabilit la data de 20 septembrie anul curent amânarea cauzei “pentru continuarea procedurii de recuperare a creanþelor”.
C
ine sunt creditorii Universal Edil?
12 societãþi au solicitat deschiderea procedurii insolvenþei Universal Edil din Lupeni. Printre solicitanþi se aflã Complexul Energetic Hunedoara, ApaServ Valea Jiului, Primãria Lupeni care este unicul acþionar al societãþii, dar ºi ANAF. La Lupeni, furnizarea agentului termic s-a livrat prin SC Universal Edil SA Lupeni, societate care în anul 2011 a intrat în insolvenþã prin procedurã simpli-
ficatã. “Datoria totalã cãtre SCEH – Sucursala Electrocentrale Paroºeni a SC Universal EDIL SA Lupeni este de 30.307.359,36 lei – din care 30.300.000,73 lei suma înscrisã la masa credalã. Menþionãm cã aceastã societate are ca unic acþionar Consiliul Local al municipiului Lupeni”, arãta un rãspuns al CEH de anul trecut. ªi cei de la ApaServ Valea Jiului au de recuperat sume importante de la
Universal Edil din Lupeni. “Societãþile de termoficare datoreazã operatorului de apã 542.905,14 lei, ponderea cea mai mare în totalul creanþelor societãþilor de termoficare o deþine SC Universal Edil SA Lupeni cu o valoare de 542.122,42 lei, pentru care societatea noastrã a depus actele la masa credalã în vederea recuperãrii acesteia, societatea fiind în insolventã”, aratã bilanþul ApaServ Valea Jiului de la sfârºitul lunii iunie.
De cealaltã parte, consilierii locali de la Lupeni, dar ºi reprezentanþii Primãriei au solicitat conducerii Universal Edil sã realizeze investiþii la blocurile din localitate. “În februarie 2017 i s-a cerut în mod expres reabilitarea blocului D1 de pe strada Tineretului, deoarece aceastã societate încaseazã chiriile pe locuinþe ºi administreazã veniturile ºi cheltuielile blocurilor acestea fiind în patrimoniul lor. Primãria are atribuþii doar în repartizarea locuinþelor propuse de SC Universal Edil SA în vederea închirierii”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni, în urmã cu douã zile. ªi consilierii locali din Lupeni au depus la începutul acestui an o solicitare prin care cereau investiþii la blocurile sociale. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Octombrie 2017
Tatiana Stepa ºi invitaþii sãi au umplut la refuz douã sãli PETROªANIUL SUB ASALT P
oezie, muzicã bunã, chitarã ºi voci de excepþie. Acestea au fost ingredientele serii pe care Cãtãlin Stepa a dedicat-o mamei sale, cunoscuta Tatiana Stepa, la ediþia cu numãrul VII, a spectacolului „Cântec pentru prieteni”.
De fapt acesta este ºi motto-ul sub care Cãtãlin a fãcut mereu totul pentru a nu lãsa ca uitarea sã se aºtearnã peste ceea ce a fost amintirea mamei sale. Cântecul a fost scris de Tatiana Stepa, tocmai pentru a fi ascultat atunci când ea nu va mai fi, ca un testament, iar cei prezenþi la cele douã runde de spectacol organizate la Lupeni, la Sala Palatului, au simþit prezenþa ei. Ionuþ Drãgotesc, gazda evenimentului, a îndemnat lumea sã þinã un moment de reculegere, pentru Tatiana Stepa, dar ºi pentru cã municipiul Lupeni, comuni-
tatea de aici, a fost greu încercatã în ultimul timp. Cap de afiº a fost, bineînþeles, Mircea Baniciu, care a fãcut sala sã cânte ºi sã aplaude, iar surpriza a fost, aºa cum nu se aºteptau nici organizatorii, Zoltan Octavian Butuc, care a ajuns întâmplãtor în Valea Jiului, dar a þinut sã încânte publicul cu câteva piese absolut inedite. De altfel, el este cel care a dus memoriile lui I. D Sîrbu în toatã þara, dând glas scrierilor lui,
iar sâmbãtã, la Lupeni a fost alãturi de Cãtãlin Stepa. Cãtãlin a urcat chiar el pe scenã ºi a recunoscut cã mama sa, Tatiana, nu l-a vãzut niciodatã cântând în faþa unui public, însã, a adunat ºi de aceastã datã ropote de aplauze. Excelent duetul ªtefania Iacob – Sorin Poclitaru, cu versuri de dragoste ºi cântece aºa cum le-a lãsat moºtenire Tatiana Stepa, Adrian Pãunescu ºi cenaclul lor.
Luminiþa Donisã este o voce din Petroºani, care, cu siguranþã se va face auzitã ºi mai departe, iar sâmbãtã seara a deschis spectacolul, atrãgându-ºi, cu siguranþã, noi fani, în timp ce Cristian Buicã a fãcut aceiaºi salã sã vibreze pe melodiile sale. A fost o searã oferitã de primãria Lupeni, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi câþiva oameni din zonã, care cred cu tãrie cã muzica folk este o muzicã pentru sufletele îndrãgostite. De altfel, pe parcursul întregului spectacol, Cãtãlin Stepa a avut grijã sã ruleze imagini cu Tatiana Stepa ºi citate din actori, jurnaliºti ºi colegii ei de cenaclu. Tatiana Stepa a fost un om iubit, care, în septembrie 1982, pe stadionul din Fãgãraº, a debutat în Cenaclul Flacãra cu un cântec numit "ªi-am sã-mi fac o doinã", rãmânând în componenþa
Am aprins „un milion de stele pentru nevoiaºi” uma de 2.603 lei s-au S adunat la Petroºani, în cadrul acþiunii de strângere de fonduri, grupatã sub genericul „Un milion de stele pentru nevoiaºi”. Ideea este a celor de la Caritas România, care au organizat astfel de acþiuni în mai multe oraºe, printre care ºi Petroºaniul.
Vineri, de la ora 17,00, „un milion de stele” au luminat, în mai multe locuri din þarã, la acþiunea anualã de strângere de fonduri pentru cei nevoiaºi. Asta, pentru cã oamenii au înþeles cã este
un mod de a ne implica, odatã cu întreaga comunitate, iar voluntarii ne-au îndemnat sã le fim alãturi acum, pentru cã în iarnã, banii se ce s-au strâns ajung la bãtrânii din Valea Jiului, rãmaºi acasã sin-
guri, dupã ce le-au plecat toate rudele în afara þãrii. „Este a IX-a ediþie în care organizãm acþiunea „Un milion de stele”. Este un eveniment foarte drag nouã ºi prin care încercãm sã responsabilizãm ºi sã aducem, în conºtiinþa pu-
blicã, nevoia de a fi alãturi de cei aflaþi într-o situaþie foarte gravã”, a spus, la începutul manifestãrii de stradã Alexandru Kelremen, coordonator Caritas Valea Jiului. De la ora 17,00, vineri searã, în zona amfiteatrului
de lângã Teatrul Dramatic I.D Sîrbu, zeci de oameni au dat o mânã de ajutor. Au fost ºi actorii de la Petroºani, care au jucat gratis, în aer liber piesa „Muzicanþii din Bremen”, iar pânã la lãsarea întunericului, au aprins stelele recunoºtinþei. „Iniþiativa voluntarilor de la Fundaþia Caritas pentru o cauzã nobilã ajutorarea vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi a strâns, ºi în acest an, un numãr mare de copii, pãrinþi ºi bunici care s-au alãturat ideii de voluntariat Marcatã prin candele aprinse în forma simbolului fundaþiei, aceastã acþiune caritabilã adunã laolaltã mulþi oameni care
Produse de igienã personalã pentru persoanele defavorizate
M
inisterul Dezvoltãrii anunþã cã persoanele defavorizate vor beneficia de produse de igienã personalã, dar ºi alimente. Este vorba de douã proiecte în valoare de 59 milioane de euro prin care vor fi acordate alimente de bazã ºi produse de igienã persoanelor defavorizate de pe întreg teritoriul þãrii. “Obiectivul vizat este creºterea calitãþii vieþii prin intensificarea sprijinului de care beneficiazã persoanele dezavantajate. Solicitantul eligibil este Ministerul Dezvoltãrii Regionale,
acestuia pânã în anul 1985, dupã care, din anul 1992 pânã în anul 1996, a fost membrã a Cenaclului "Totuºi Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole. S-a stins din viaþã în august 2009, la Spitalul Militar din Capitalã, iar fiul sãu a demarat seria spectacolelor ce îi poartã numele piesei sale-testament „Cântec pentru prieteni”. Diana MITRACHE
Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene, prin unitatea specializatã Serviciul Implementare POAD care va gestiona proiectul la nivel naþional, în parteneriat cu Instituþiile Prefectului ºi unitãþile administrativ teritoriale din toate judeþele þãrii. Prin POAD se va finanþa achiziþionarea de alimente de bazã (fãinã, ulei, orez, carne la conservã etc.) ºi produse de igienã (detergent, pastã de dinþi, sãpun etc.) atât de necesare persoanelor care trãiesc sub pragul sãrãciei ºi care nu îºi pot
simt nevoia fireascã de a face un gest simplu, dãruind o parte din resursele lor pentru cei aflaþi în nevoie”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, prezent la începerea evenimentului caritabil. An de an, Crãciunul este luminat de aceste stele aprinse de noi, cei care vrem, în mod voluntar, sã oferim ceva celor nevoiaºi. Sunt bãtrâni din Valea Jiului, care sunt prea sãraci pentru a avea o masã îmbelºugatã, iar numai anul trecut, cu banii strânºi la aceastã acþiune, au fost fãcute 50 de pachete.
R
achete, pistoale, mitraliere ºi echipe tactice au pus stãpânire pe Petroºani. Nu este vorba de vreun asalt militar, ci de o întrecere airsoft. Douã echipe au trebuit sã lanseze o rachetã ºi sã detoneze o bombã. Acesta a fost scenariul de la Petroºani. Pentru prima datã, la Petroºani s-a organizat un astfel de eveniment. “Echipa noastrã a luat naºtere dintr-un hobby. La nivel de þarã este considerat un sport. În 2013 s-au strâns câþiva bãieþi, au înþeles despre ce este airsoft-ul, ºi-au luat echipamente, replici ºi au început sã joace. Ulterior echipa s-a mãrit. Am început sã mergem la eventuri în þarã ºi pentru prima datã încercãm sã facem la Petroºani un mini-event. Am chemat prietenii din cinci judeþe ºi vrem vedem cum iasã un event de circa 40 de persoane, iar anul viitor vom
încerca sã organizãm un eveniment mai mare, de 100 de persoane”, a spus Cosmin Fulga – Black Raven Team Airsoft Petroºani, organizator. Este un joc cu tentã militarã într-un cadru organizat ce simuleazã un conflict, utilizând replici ale armelor adevãrate capabile sã tragã cu bile solide din plastic de mici dimensiuni. Acest joc se bazeazã în primul rând pe fairplay, deoarece bilele nu lasã urme vizibile, în momentul impactului cu adversarul, acesta trebuie sã confirme pentru cã lovitura sã fie validã. “Scenariile sunt inspirate din acþiunile militare. E un joc, noi nu suntem trupe paramilitare, dar simulãm anumite conflicte din armatã. Echipamentele sunt specifice, camuflajele le avem gen militar, armele-replicile airsoft sunt copii fidele dupã armele de rãzboi, doar cã nu au aceeaºi mecanicã. Trag cu
Diana MITRACHE
permite un standard de viaþã decent”, aratã Ministerul Dezvoltãrii. Pentru anul 2017/2018, mãsura beneficiazã de o alocare de 59 de milioane euro, din care 50 de milioane de euro pentru ajutoare alimentare ºi 9 milioane de euro pentru produse de igienã. Din totalul alocãrii, 85% reprezintã sprijinul Uniunii Europene prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD), iar 15% reprezintã contribuþia naþionalã. Programul Operaþional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 20142020 are o alocare totalã de peste 518 milioane de euro ºi are în vedere reducerea sãrãciei extreme prin distribuirea de alimente de bazã (sub formã de pachete alimentare ºi mâncare preparatã), de materialele ºcolare pentru copii, trusouri pentru nou-nãscuþi, articole de îmbrãcãminte ºi încãlþãminte ºi produse de igienã cãtre persoanele cele mai defavorizate. Monika BACIU
biluþe, nu e sport periculos. Cea mai importantã regulã e sã ai ochelari de protecþie pentru ochii sunt foarte vulnerabili la aceste biluþe. Replicile sunt setate pe anumite viteze, se trage din anumite distanþe. Nu este un joc periculos ºi este un joc al fair-play-ului ºi a onoarei, trebuie sã recunoºti când eºti lovit”, a mai spus sursa citatã.
Un joc pentru oameni mari. Aºa este caracterizat airsoft-ul de jucãtori. Minorii nu au voie sã participe. “Este un joc pentru oameni mari, dar se practicã de instalatori, avocaþi, de medici, de oricine. Este deschis pentru oricine. Seamãnã cu un câmp de luptã pentru cã este bazat pe echipamente din realitate, uniformele, chiar ºi replicile sunt dupã cele reale”, a spus Alexandru Leczfolvi - DAC Deva. Scenariile par desprinse din zonele militare. Este însã un joc, în care jucãtorii sunt scoºi din rutina zilnicã.
“Suntem pentru prima datã la Petroºani cu airsoft-ul. Facem parte dintr-o uniune de cluburi, Fight Teams, sunt cinci cluburi ºi acum suntem pentru prima datã la Petroºani ºi vrem sã jucãm aici, în permanenþã sub egida Fight Teams. Avem nevoie de colaborare între cele cinci cluburi, ultima datã am fost la Craiova. Noi facem asta cam de un an ºi jumãtate ºi este foarte OK. Sunt jocuri cu mulþi jucãtori care ne scot din rutina noastrã. Oricât de interesante ar fi scenariile, oricât de buni ar fi colegii ºi oricât de distractive jocurile, e ca ºi cum ai mânca acelaºi fel de mâncare weekend de weekend ºi la un moment dat schimbând terenul ºi coechipierii reuºim sã mai dãm puþin dinamism ºi jucând pe alte terenuri parcã îþi revine poftã sã joci ºi pe terenul tãu de acasã. E bine cã ne împrietenim, ne cunoaºtem din multe judeþe ºi e o comunitate interesantã”, ne spune Cristian Enache – P4 Airsoft Craiova. Scenariul de la Petroºani a fost unul clasic în care
Zilele „Erasmus Plus”, în Valea Jiului Î n municipiul Lupeni a avut loc vineri, 13 Octombrie 2017 , evenimentul “Info Days Erasmus 30+, Valea Jiului “, care a reunit elevi ºi profesori din zona noastrã, în Lupeni.
Gazda evenimentului a fost Liceul Teoretic Mircea Eliade ºi Structura ªcoala Generalã nr 2, din Lupeni , care, cu aceastã ocazie au premiat elevii ºi profesorii participanþi în proiectele Erasmus plus, desfãºurate în ºcoala lor ºi au invitat colegii de la alte unitãþi de învãþãmânt sã îºi prezinte proiectele . „Au fost prezentate proiectele desfãºurate de Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani, Colegiul Economic Hermes Petroºani, Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani, Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila , dar ºi cele de la Liceul Tehnologic
Retezatul Uricani. ªi la ªcoala Europeanã I G Duca Petroºani, a fost sãrbãtorit evenimentul. La finalul manifestãrii, participanþii au lansat o invitaþie, societãþii civile sã se alãture ºcolilor, asociaþiilor ºi universitãþilor în susþinerea continuãrii ºi multiplicãrii programului Erasmus plus , acesta permiþând societãþii sã îºi promoveze tradiþiile ºi cultura ºi sã genereze locuri de muncã compatibile cu
situaþia contemporanã”, spune Nicoleta Cândea, unul dintre dascãlii participanþi la acest eveniment. Europa sãrbãtoreºte anul acesta 30 de ani de Erasmus Plus, trei decenii de programe europene în educaþie, formare ºi tineret la nivel european. În cifre, acest program a schimbat vieþile a 9 milioane de oameni: 4.400.000 de studenþi, 1.400.000 de tineri, 1.300.000 de elevi aflaþi în formare profesionalã iniþialã, 1.800.000 profesori, formatori ºi lucrãtori de tineret, 100.000 de voluntari europeni, 100.000 studenþi ºi staff Erasmus Mundus. În perioada 13-14 octombrie, la nivel naþional ºi judeþean, au avut loc manifestãri diverse dedicate acestui eveniment important. Diana MITRACHE
echipele au trebuit sã lanseze o rachetã ºi sã detoneze o bombã. “Scenariul de astãzi este unul clasic, de apãrare-atac, noi vom fi în echipa de apãrare, vom fi atacaþi de cei de la Deva, ei vor trebui sã ocupe niºte poziþii, sã lanseze o rachetã de jucãrie,
dupã care vor urca la etaj ºi vor detona o bombã de jucãrie. Nu conteazã cine câºtigã, conteazã distracþia”, a mai spus Cristian Enache. “Acest joc presupune distracþie între oameni mari, sport, miºcare ºi mult, mult fair-play. Avem replici dupã armele reale, folosim bile sferice de 6 mm, pe scenarii diverse. Azi e un scenariu în care va fi un atac asupra unei baze în care se lanseazã rachete. Este pentru adulþi, sub 18 ani nu primim, pentru cã este un sport care presupune o anumitã responsabilitate. Noi þinem la reguli, fair-play, nu vrem sã ne rãnim, vrem doar sã ne simþim bine”, a completat Marius Bãdâi – Airsoft Club Drobeta Turnu Severin. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Octombrie 2017
Tatiana Stepa ºi invitaþii sãi au umplut la refuz douã sãli PETROªANIUL SUB ASALT P
oezie, muzicã bunã, chitarã ºi voci de excepþie. Acestea au fost ingredientele serii pe care Cãtãlin Stepa a dedicat-o mamei sale, cunoscuta Tatiana Stepa, la ediþia cu numãrul VII, a spectacolului „Cântec pentru prieteni”.
De fapt acesta este ºi motto-ul sub care Cãtãlin a fãcut mereu totul pentru a nu lãsa ca uitarea sã se aºtearnã peste ceea ce a fost amintirea mamei sale. Cântecul a fost scris de Tatiana Stepa, tocmai pentru a fi ascultat atunci când ea nu va mai fi, ca un testament, iar cei prezenþi la cele douã runde de spectacol organizate la Lupeni, la Sala Palatului, au simþit prezenþa ei. Ionuþ Drãgotesc, gazda evenimentului, a îndemnat lumea sã þinã un moment de reculegere, pentru Tatiana Stepa, dar ºi pentru cã municipiul Lupeni, comuni-
tatea de aici, a fost greu încercatã în ultimul timp. Cap de afiº a fost, bineînþeles, Mircea Baniciu, care a fãcut sala sã cânte ºi sã aplaude, iar surpriza a fost, aºa cum nu se aºteptau nici organizatorii, Zoltan Octavian Butuc, care a ajuns întâmplãtor în Valea Jiului, dar a þinut sã încânte publicul cu câteva piese absolut inedite. De altfel, el este cel care a dus memoriile lui I. D Sîrbu în toatã þara, dând glas scrierilor lui,
iar sâmbãtã, la Lupeni a fost alãturi de Cãtãlin Stepa. Cãtãlin a urcat chiar el pe scenã ºi a recunoscut cã mama sa, Tatiana, nu l-a vãzut niciodatã cântând în faþa unui public, însã, a adunat ºi de aceastã datã ropote de aplauze. Excelent duetul ªtefania Iacob – Sorin Poclitaru, cu versuri de dragoste ºi cântece aºa cum le-a lãsat moºtenire Tatiana Stepa, Adrian Pãunescu ºi cenaclul lor.
Luminiþa Donisã este o voce din Petroºani, care, cu siguranþã se va face auzitã ºi mai departe, iar sâmbãtã seara a deschis spectacolul, atrãgându-ºi, cu siguranþã, noi fani, în timp ce Cristian Buicã a fãcut aceiaºi salã sã vibreze pe melodiile sale. A fost o searã oferitã de primãria Lupeni, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi câþiva oameni din zonã, care cred cu tãrie cã muzica folk este o muzicã pentru sufletele îndrãgostite. De altfel, pe parcursul întregului spectacol, Cãtãlin Stepa a avut grijã sã ruleze imagini cu Tatiana Stepa ºi citate din actori, jurnaliºti ºi colegii ei de cenaclu. Tatiana Stepa a fost un om iubit, care, în septembrie 1982, pe stadionul din Fãgãraº, a debutat în Cenaclul Flacãra cu un cântec numit "ªi-am sã-mi fac o doinã", rãmânând în componenþa
Am aprins „un milion de stele pentru nevoiaºi” uma de 2.603 lei s-au S adunat la Petroºani, în cadrul acþiunii de strângere de fonduri, grupatã sub genericul „Un milion de stele pentru nevoiaºi”. Ideea este a celor de la Caritas România, care au organizat astfel de acþiuni în mai multe oraºe, printre care ºi Petroºaniul.
Vineri, de la ora 17,00, „un milion de stele” au luminat, în mai multe locuri din þarã, la acþiunea anualã de strângere de fonduri pentru cei nevoiaºi. Asta, pentru cã oamenii au înþeles cã este
un mod de a ne implica, odatã cu întreaga comunitate, iar voluntarii ne-au îndemnat sã le fim alãturi acum, pentru cã în iarnã, banii se ce s-au strâns ajung la bãtrânii din Valea Jiului, rãmaºi acasã sin-
guri, dupã ce le-au plecat toate rudele în afara þãrii. „Este a IX-a ediþie în care organizãm acþiunea „Un milion de stele”. Este un eveniment foarte drag nouã ºi prin care încercãm sã responsabilizãm ºi sã aducem, în conºtiinþa pu-
blicã, nevoia de a fi alãturi de cei aflaþi într-o situaþie foarte gravã”, a spus, la începutul manifestãrii de stradã Alexandru Kelremen, coordonator Caritas Valea Jiului. De la ora 17,00, vineri searã, în zona amfiteatrului
de lângã Teatrul Dramatic I.D Sîrbu, zeci de oameni au dat o mânã de ajutor. Au fost ºi actorii de la Petroºani, care au jucat gratis, în aer liber piesa „Muzicanþii din Bremen”, iar pânã la lãsarea întunericului, au aprins stelele recunoºtinþei. „Iniþiativa voluntarilor de la Fundaþia Caritas pentru o cauzã nobilã ajutorarea vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi a strâns, ºi în acest an, un numãr mare de copii, pãrinþi ºi bunici care s-au alãturat ideii de voluntariat Marcatã prin candele aprinse în forma simbolului fundaþiei, aceastã acþiune caritabilã adunã laolaltã mulþi oameni care
Produse de igienã personalã pentru persoanele defavorizate
M
inisterul Dezvoltãrii anunþã cã persoanele defavorizate vor beneficia de produse de igienã personalã, dar ºi alimente. Este vorba de douã proiecte în valoare de 59 milioane de euro prin care vor fi acordate alimente de bazã ºi produse de igienã persoanelor defavorizate de pe întreg teritoriul þãrii. “Obiectivul vizat este creºterea calitãþii vieþii prin intensificarea sprijinului de care beneficiazã persoanele dezavantajate. Solicitantul eligibil este Ministerul Dezvoltãrii Regionale,
acestuia pânã în anul 1985, dupã care, din anul 1992 pânã în anul 1996, a fost membrã a Cenaclului "Totuºi Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole. S-a stins din viaþã în august 2009, la Spitalul Militar din Capitalã, iar fiul sãu a demarat seria spectacolelor ce îi poartã numele piesei sale-testament „Cântec pentru prieteni”. Diana MITRACHE
Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene, prin unitatea specializatã Serviciul Implementare POAD care va gestiona proiectul la nivel naþional, în parteneriat cu Instituþiile Prefectului ºi unitãþile administrativ teritoriale din toate judeþele þãrii. Prin POAD se va finanþa achiziþionarea de alimente de bazã (fãinã, ulei, orez, carne la conservã etc.) ºi produse de igienã (detergent, pastã de dinþi, sãpun etc.) atât de necesare persoanelor care trãiesc sub pragul sãrãciei ºi care nu îºi pot
simt nevoia fireascã de a face un gest simplu, dãruind o parte din resursele lor pentru cei aflaþi în nevoie”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, prezent la începerea evenimentului caritabil. An de an, Crãciunul este luminat de aceste stele aprinse de noi, cei care vrem, în mod voluntar, sã oferim ceva celor nevoiaºi. Sunt bãtrâni din Valea Jiului, care sunt prea sãraci pentru a avea o masã îmbelºugatã, iar numai anul trecut, cu banii strânºi la aceastã acþiune, au fost fãcute 50 de pachete.
R
achete, pistoale, mitraliere ºi echipe tactice au pus stãpânire pe Petroºani. Nu este vorba de vreun asalt militar, ci de o întrecere airsoft. Douã echipe au trebuit sã lanseze o rachetã ºi sã detoneze o bombã. Acesta a fost scenariul de la Petroºani. Pentru prima datã, la Petroºani s-a organizat un astfel de eveniment. “Echipa noastrã a luat naºtere dintr-un hobby. La nivel de þarã este considerat un sport. În 2013 s-au strâns câþiva bãieþi, au înþeles despre ce este airsoft-ul, ºi-au luat echipamente, replici ºi au început sã joace. Ulterior echipa s-a mãrit. Am început sã mergem la eventuri în þarã ºi pentru prima datã încercãm sã facem la Petroºani un mini-event. Am chemat prietenii din cinci judeþe ºi vrem vedem cum iasã un event de circa 40 de persoane, iar anul viitor vom
încerca sã organizãm un eveniment mai mare, de 100 de persoane”, a spus Cosmin Fulga – Black Raven Team Airsoft Petroºani, organizator. Este un joc cu tentã militarã într-un cadru organizat ce simuleazã un conflict, utilizând replici ale armelor adevãrate capabile sã tragã cu bile solide din plastic de mici dimensiuni. Acest joc se bazeazã în primul rând pe fairplay, deoarece bilele nu lasã urme vizibile, în momentul impactului cu adversarul, acesta trebuie sã confirme pentru cã lovitura sã fie validã. “Scenariile sunt inspirate din acþiunile militare. E un joc, noi nu suntem trupe paramilitare, dar simulãm anumite conflicte din armatã. Echipamentele sunt specifice, camuflajele le avem gen militar, armele-replicile airsoft sunt copii fidele dupã armele de rãzboi, doar cã nu au aceeaºi mecanicã. Trag cu
Diana MITRACHE
permite un standard de viaþã decent”, aratã Ministerul Dezvoltãrii. Pentru anul 2017/2018, mãsura beneficiazã de o alocare de 59 de milioane euro, din care 50 de milioane de euro pentru ajutoare alimentare ºi 9 milioane de euro pentru produse de igienã. Din totalul alocãrii, 85% reprezintã sprijinul Uniunii Europene prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD), iar 15% reprezintã contribuþia naþionalã. Programul Operaþional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 20142020 are o alocare totalã de peste 518 milioane de euro ºi are în vedere reducerea sãrãciei extreme prin distribuirea de alimente de bazã (sub formã de pachete alimentare ºi mâncare preparatã), de materialele ºcolare pentru copii, trusouri pentru nou-nãscuþi, articole de îmbrãcãminte ºi încãlþãminte ºi produse de igienã cãtre persoanele cele mai defavorizate. Monika BACIU
biluþe, nu e sport periculos. Cea mai importantã regulã e sã ai ochelari de protecþie pentru ochii sunt foarte vulnerabili la aceste biluþe. Replicile sunt setate pe anumite viteze, se trage din anumite distanþe. Nu este un joc periculos ºi este un joc al fair-play-ului ºi a onoarei, trebuie sã recunoºti când eºti lovit”, a mai spus sursa citatã.
Un joc pentru oameni mari. Aºa este caracterizat airsoft-ul de jucãtori. Minorii nu au voie sã participe. “Este un joc pentru oameni mari, dar se practicã de instalatori, avocaþi, de medici, de oricine. Este deschis pentru oricine. Seamãnã cu un câmp de luptã pentru cã este bazat pe echipamente din realitate, uniformele, chiar ºi replicile sunt dupã cele reale”, a spus Alexandru Leczfolvi - DAC Deva. Scenariile par desprinse din zonele militare. Este însã un joc, în care jucãtorii sunt scoºi din rutina zilnicã.
“Suntem pentru prima datã la Petroºani cu airsoft-ul. Facem parte dintr-o uniune de cluburi, Fight Teams, sunt cinci cluburi ºi acum suntem pentru prima datã la Petroºani ºi vrem sã jucãm aici, în permanenþã sub egida Fight Teams. Avem nevoie de colaborare între cele cinci cluburi, ultima datã am fost la Craiova. Noi facem asta cam de un an ºi jumãtate ºi este foarte OK. Sunt jocuri cu mulþi jucãtori care ne scot din rutina noastrã. Oricât de interesante ar fi scenariile, oricât de buni ar fi colegii ºi oricât de distractive jocurile, e ca ºi cum ai mânca acelaºi fel de mâncare weekend de weekend ºi la un moment dat schimbând terenul ºi coechipierii reuºim sã mai dãm puþin dinamism ºi jucând pe alte terenuri parcã îþi revine poftã sã joci ºi pe terenul tãu de acasã. E bine cã ne împrietenim, ne cunoaºtem din multe judeþe ºi e o comunitate interesantã”, ne spune Cristian Enache – P4 Airsoft Craiova. Scenariul de la Petroºani a fost unul clasic în care
Zilele „Erasmus Plus”, în Valea Jiului Î n municipiul Lupeni a avut loc vineri, 13 Octombrie 2017 , evenimentul “Info Days Erasmus 30+, Valea Jiului “, care a reunit elevi ºi profesori din zona noastrã, în Lupeni.
Gazda evenimentului a fost Liceul Teoretic Mircea Eliade ºi Structura ªcoala Generalã nr 2, din Lupeni , care, cu aceastã ocazie au premiat elevii ºi profesorii participanþi în proiectele Erasmus plus, desfãºurate în ºcoala lor ºi au invitat colegii de la alte unitãþi de învãþãmânt sã îºi prezinte proiectele . „Au fost prezentate proiectele desfãºurate de Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani, Colegiul Economic Hermes Petroºani, Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani, Colegiul Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila , dar ºi cele de la Liceul Tehnologic
Retezatul Uricani. ªi la ªcoala Europeanã I G Duca Petroºani, a fost sãrbãtorit evenimentul. La finalul manifestãrii, participanþii au lansat o invitaþie, societãþii civile sã se alãture ºcolilor, asociaþiilor ºi universitãþilor în susþinerea continuãrii ºi multiplicãrii programului Erasmus plus , acesta permiþând societãþii sã îºi promoveze tradiþiile ºi cultura ºi sã genereze locuri de muncã compatibile cu
situaþia contemporanã”, spune Nicoleta Cândea, unul dintre dascãlii participanþi la acest eveniment. Europa sãrbãtoreºte anul acesta 30 de ani de Erasmus Plus, trei decenii de programe europene în educaþie, formare ºi tineret la nivel european. În cifre, acest program a schimbat vieþile a 9 milioane de oameni: 4.400.000 de studenþi, 1.400.000 de tineri, 1.300.000 de elevi aflaþi în formare profesionalã iniþialã, 1.800.000 profesori, formatori ºi lucrãtori de tineret, 100.000 de voluntari europeni, 100.000 studenþi ºi staff Erasmus Mundus. În perioada 13-14 octombrie, la nivel naþional ºi judeþean, au avut loc manifestãri diverse dedicate acestui eveniment important. Diana MITRACHE
echipele au trebuit sã lanseze o rachetã ºi sã detoneze o bombã. “Scenariul de astãzi este unul clasic, de apãrare-atac, noi vom fi în echipa de apãrare, vom fi atacaþi de cei de la Deva, ei vor trebui sã ocupe niºte poziþii, sã lanseze o rachetã de jucãrie,
dupã care vor urca la etaj ºi vor detona o bombã de jucãrie. Nu conteazã cine câºtigã, conteazã distracþia”, a mai spus Cristian Enache. “Acest joc presupune distracþie între oameni mari, sport, miºcare ºi mult, mult fair-play. Avem replici dupã armele reale, folosim bile sferice de 6 mm, pe scenarii diverse. Azi e un scenariu în care va fi un atac asupra unei baze în care se lanseazã rachete. Este pentru adulþi, sub 18 ani nu primim, pentru cã este un sport care presupune o anumitã responsabilitate. Noi þinem la reguli, fair-play, nu vrem sã ne rãnim, vrem doar sã ne simþim bine”, a completat Marius Bãdâi – Airsoft Club Drobeta Turnu Severin. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Octombrie 2017
De sâmbãtã, judeþul Hunedoara este parte din Drumul Mãtãsii
emnãtura ºi parafa S prin care preºedintele Consiliului Judeþean
Hunedoara, Mircea Flaviu Bobora, a înscris judeþul Hunedoara pe harta Drumului Mãtãsii a încheiat vizita în judeþul Hunedoara a unei delegaþii chineze care ºi-a propus sã parcurgã celebrul drum comercial care lega încã din antichitate China de Europa.
C
u 4x4 pe Drumul Mãtãsii
Radio ºi TV din Shaanxi, a decis ca pentru România punctul de oprire sã fie judeþul Hunedoara. Dupã o vizitã la Castelul Corvinilor, delegaþia a fost primitã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara de preºedintele instituþiei, la întâlnire luând parte ºi Radu Barb, directorul Agenþiei de Dezvoltare Economico-Socialã Hunedoara.
J
udeþul ales
”Domniile lor parcurg acest traseu cu dublu scop. Unul simbolic pentru a marca
Formatã din peste 50 de jurnaliºti, operatori TV, oameni de radio, documentariºti îmbarcaþi în 15 automobile de tip SUV, ”caravana” chinezeascã a plecat în urmã cu douã sãptãmâni din Regiunea Shaanxi, care, în vremuri, a fost chiar punctul de pornire pe Drumul Mãtãsii. Dupã un traseu de peste 8000 de kilometri, delegaþia chinezã, condusã de Hu Yutao, manager adjunct al Grupului Media,
importanþa pe care a avut-o de-a lungul secolelor celebrul Drum al Mãtãsii. Celãlalt este de a culege din fiecare þarã parcursã informaþii care sã stea la baza unor colaborãri viitoare în mai multe domenii. ªi aici mã refer la turism, educaþie, economie, schimburi culturale. Ceea ce mã bucurã în mod deosebit este cã în România delegaþia din Shaanxi a stabilit judeþul Hunedoara ca punct de interes pentru documentare. Explicaþia pentru aceasta ar putea 6 întâlnirile bilaterale de pânã acum ºi interesul pe care Consiliul Judeþean Hunedoara îl acordã relaþiei cu China în vederea dezvoltãrii unor parteneriate în turism, educaþie ºi sãnãtate”, explicã Mircea Flaviu Bobora.
H
unedoara, mediatizatã masiv în China
La rândul sãu, Hu Yutao, liderul delegaþiei chineze a solicitat ºi a primit informaþii ºi documentãri privitoare la oportunitãþile de colaborare pe
care judeþul Hunedoara le are. În prezentãri la TV ºi radio, cei peste 40 de milioane de locuitori din Regiunea Shaanxi vor afla despre Hunedoara turisticã, despre monumentele istorice de rang UNESCO de la noi sau despre sporturile de iarnã care se pot practica în Valea Jiului. În cadrul discuþiilor purtate, s-au gãsit de asemenea a6nitãþi între judeþul Hunedoara ºi Regiunea Shaanxi pentru dezvoltarea unui centrul de medicinã tradiþionalã chinezã în cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã din Deva, precum ºi pentru schimburi în sfera educaþiei, regiunea din China fiind renumitã pentru cele 77 de universitãþi ale sale în care învaþã peste douã milioane de studenþi. Dupã înscrierea judeþului Hunedoara pe harta Drumului Mãtãsii, la final, oaspeþii din China ºi-au luat rãmas bun de
Guvernul României reia legea expropierii naþionale
M
inisterul Economiei a pus în dezbatere publicã o nouã lege a minelor care reia prevederile legii toxice din 2013. Legea specialã pentru Roºia Montanã revine ºi este extinsã întregii industrii miniere (de la carierele de piatrã la cele de uraniu ºi cupru). “Guvernul României ºi industria minierã nu renunþã la legea expropierii naþionale. S-a fãcut un nou proiect de lege de care beneficiazã în egalã mãsurã Roºia Montanã Gold Corporation, Deva Gold sau Samax România. Pe parcursul elaborãrii noii legi, organizaþiile au fost exluse din grupul interministerial de lucru pentru a nu deranja afacerile dintre oficialii români ºi reprezentanþii industriei,” a declarat Roxana Pencea Brãdãþan din partea Mining Watch România. Mining Watch România ºi-a manifestat interesul de a participa în grupul de lucru ministerial încã din luna iulie 2016. Cu toate acestea, i-a fost refuzatã participarea. “Este revoltãtor acum sã vedem în expunerea de motive cã ‘au participat toate ONG-urile interesate, Ministerul Economiei fiind deschis la toate propunerile constructive ale acestora’”, a adãgat Roxana Pencea Brãdãþan. Campania Salvaþi Roºia Montanã ºi reþeaua Mining Watch condamnã modul de elaborare al noului proiect de lege, care a exclus organizaþiile de
mediu sau pe cele ce lucreazã în comunitãþi direct afectate de minerit. Dacã aceastã nouã lege ar fi adoptatã, avizarea exploatãrilor precum cele de la Certej, Roºia Montanã sau Rovina ar fi simplificatã. Legea Minelor ar deveni un amplu compendiu de derogãri pentru industria minierã de la legislaþia în vigoare. Prevederile proiectului nu au legãturã cu scopul declarat în expunerea de motive. Sub pretextul creºterii gradului de siguranþã al cetãþenilor, proiectul de lege opereazã de fapt schimbãri ce pun grav în pericol dreptul constituþional la protejarea proprietãþii private. Astfel, proiectul prevede o categorie aparte de resursele minerale de importanþã strategicã, a cãror exploatare este consideratã de interes
naþional ºi declaratã de utilitate publicã. Nu se aratã ce resurse fac parte din aceastã categorie, iar criteriile foarte vagi listate pentru încadrarea ca resursã strategicã permit practic ca orice resursã mineralã sã fie consideratã astfel. Pentru a cita din textul original, o resursã de interes naþional este resursa care “contribuie la punerea în aplicare a interesului naþional”. “Aceastã încadrare ar permite exproprierea tuturor proprietãþilor private de pe terenurile necesare realizãrii exploatãrilor miniere (chiar ºi a lucrãrilor adiacente acestor exploatãri). Proiectul de lege propune ºi o procedurã de expropriere mult simplificatã ºi acceleratã de care se pot servi titularii de licenþe miniere pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor,” a declarat avocat ªtefania Simion. Aprobarea proiectelor miniere a fost întotdeauna una lipsitã de transparenþã: de la acordarea licenþelor, la semnarea contractelor de asociere ºi mai recent la litigiul statului român cu Gabriel Resources. Sub pretextul fals al creºterii gradului de transparenþã ºi participare a cetãþenilor la luarea deciziilor privind acordarea concesiunilor miniere, proiectul de lege conferã caracter confidenþial tuturor datelor ºi informaþiilor privind licenþele miniere. Mai mult, în motivarea proiectului de lege, ministerul invocã dreptul companiilor miniere la egalitate în faþa
la autoritãþile judeþene hunedorene, continuându-ºi pelerinajul terestru care are ca punct terminus Italia.
G
lobalizare ”made în China”
Vizita delegaþiei din China se înscrie în iniþia%va noii poli%ci o6ciale a statului chinez de conectare cu Europa în materie de comerþ ºi geostrategie. Nu mai departe de primãvara acestui an, preºedintele Chinei Xi Jinping a lansat o6cial, în cadrul unui summit internaþional desfãºurat la Beijing, în prezenþa a 29 de ºefi de stat ºi de guvern, noul Drum al Mãtãsii, un proiect gigantic în care China va investi 113 miliarde de euro vizând iniþierea de proiecte care promoveazã atât creºterea economicã cât ºi dezvoltare durabilã. BIROUL DE PRESÃ
legii ºi non-discriminare. În realitate, proiectul de lege conferã acestor companii un stãtut ºi privilegii absolut disproporþionate, care nu au nimic de a face cu egalitatea în faþa legii. De exemplu, companiile miniere ar fi exceptate de la obligaþia compensãrii cu terenuri a suprafeþelor scoase definitiv din fondul forestier naþional. Ridicolul dereglementãrii este într-atât de mare încât monitorizarea modului în care titularul licenþei miniere respectã condiþiile impuse prin autorizaþia de construire a minei este în sarcina… titularului licenþei miniere.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Octombrie 2017
Autorii jafului de la cazino vor în libertate tineri au C eifostdoiarestaþi preventiv dupã ce au încercat sã jefuiascã douã sãli de jocuri de noroc din Oradea.
Minea Daniel, aninoºeanul de 20 de ani, a ajuns în arest la Oradea iar complicele sãu, un alt tânãr de 24 de ani, Stroe Laurenþiu, din Petroºani, a fost arestat de instanþa din Petroºani. Amândoi au contestat deciziile de arestare preventivã ºi cer sã fie cercetaþi în stare de arest la domiciliu sau control judiciar. Minea ºi Stroe sunt principalii suspecþi în jaful de la un local de jocuri de noroc
din Petroºani, de unde au reuºit sã fugã cu circa 30 de mii de lei. Tânãrul din Aninoasa a intrat în club înarmat cu un cuþit ºi i-a cerut angajatei sã-i dea încasãrile. Speriatã, femeia s-a conformat ºi i-a dat toþi banii iar individul s-a fãcut nevãzut în câteva clipe. Poliþiºtii aveau sã descopere cã tâlharul avea un complice. Era aºteptat de Stroe cu o maºinã în apropiere ºi aºa au reuºit sã fugã înainte ca poliþiºtii sã poatã acþiona pentru prinderea lor pe raza Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Fost ºef al SRI Alba, acþionat în instanþã de Traian Berbeceanu pentru "afirmaþii mincinoase ºi defãimãtoare" ostul ºef al Brigãzii de F Combatere a Criminalitãþii Organizate (BCCO) Alba Iulia Traian Berbeceanu l-a acþionat în instanþã pe fostul ºef al SRI Alba Ioan Tarnu, cãruia îi solicitã daune morale ºi materiale de 150.000 de lei, acþiune civilã înregistratã la Tribunalul Alba. Potrivit informaþiilor postate vineri pe portalul instanþei, Berbeceanu a introdus o acþiune în constatare, prin care solicitã daune în valoare de 150.000 de lei, pârât fiind Ioan Tarnu. La începutul lunii septembrie, în urma difuzãrii pe un post central de ºtiri a unui interviu cu fostul ºef al SRI Alba, Traian Berbeceanu a susþinut, pe o reþea de socializare, cã Tarnu ar fi fãcut "nenumãrate afirmaþii mincinoase, calomnioase,
defãimãtoare" la adresa sa. Berbeceanu ºi-a exprimat atunci nemulþumirea cã respectivele afirmaþii au fost preluate de mai multe publicaþii centrale ºi locale, fãrã ca vreun jurnalist sã îi solicite vreun punct de vedere. "Îi solicit public (lui Tarnu — n.r.) sã retracteze, prin intermediul aceloraºi posturi TV ºi publicaþii, în termen de 5 zile, afirmaþiile mincinoase fãcute la adresa mea, în caz contrar urmând sã îl acþionez în judecatã,
sã solicit daune morale ºi plata acestora prin poprirea pensiei militare de care beneficiazã. Banii astfel obþinuþi, promit sã îi folosesc pentru plata unor burse de studii pentru 3 studenþi la jurnalism (categoric vor ajunge), studenþi care se vor angaja ca, dupã absolvire, sã respecte deontologia profesiei de ziarist", scria, în 6 septembrie, pe contul sãu de FB, Traian Berbeceanu. O sãptãmânã mai târziu, acesta i-a trimis ºi o notificare fostului ºef al SRI Alba, în care îi transmitea acestuia cã a lansat în spaþiul public "aspecte neadevãrate" cu privire la persoana sa ºi "afirmaþii mincinoase" de naturã sã îi afecteze "în mod grav reputaþia ºi dreptul la imagine". Berbeceanu a menþionat atunci cã îºi rezervã dreptul de a-l acþiona în instanþã ºi de a cere obligarea la plata de daune morale ºi materiale corespunzãtoare
Curtea de Conturi a constatat 132.746 nereguli la bugetele locale, cu abateri financiar-contabile de peste 87 miliarde lei urtea de Conturi a C constatat 132.746 de nereguli la bugetele locale în perioada ianuarie 2009 iunie 2017, iar valoarea abaterilor financiar-contabile constatate însumeazã peste 87,2 miliarde de lei, se aratã într-un raport al instituþiei. Cele mai multe nereguli au fost constatate la bugetele comunelor (97.388). În ceea ce priveºte bugetul de stat, abaterile financiarcontabile constatate depãºesc 143,2 miliarde de lei, fiind constatate 28.337 de cazuri. În total, în perioada 20092017, Curtea de Conturi a
identificat 186.134 cazuri de abateri de la legalitate, în valoare de peste 331,3 miliarde de lei, din care peste 301 miliarde de lei sunt abateri financiar-contabile. De asemenea, circa 11,9 milioane de lei sunt plãþi nelegale ºi 18 milioane de lei — venituri suplimentare. Printre constatãrile identificate cu ocazia acþiunilor de audit se aflã stabilirea eronatã a cuantumului unor impozite ºi taxe, nestabilirea, neevidenþierea ºi neîncasarea în cuantumul ºi la termenele prevãzute de lege a unor impozite ºi taxe, neurmãrirea încasãrii veniturilor din
impozite ºi taxe în termenul legal de prescripþie, ceea ce a condus la înregistrarea de pierderi patrimoniale, necalcularea obligaþiilor accesorii ºi necomunicarea acestora debitorilor potrivit procedurii instituite de Codul de procedurã fiscalã, deºi în evidenþa fiscalã existã debite restante, acordarea nelegalã de facilitãþi fiscale la plata unor impozite ºi taxe, activitãþile de previzionare ºi realizare a veniturilor, precum ºi cele de planificare a cheltuielilor în raport cu veniturile estimate nu se realizeazã pe baza unor indicatori de performanþã,
care sã permitã o cuantificare a gradului în care s-au îndeplinit activitãþile respective. Potrivit Curþii de Conturi, la aprobarea bugetelor anuale nu au fost întocmite documente privind fundamentarea veniturilor ºi cheltuielilor, cu stabilirea surselor de finanþare ºi a destinaþiilor de utilizare, cu stabilirea analiticã, în funcþie de tipul ºi natura acestora (capitol, titlu, articol, stat de funcþii, plan de achiziþii, lista de investiþii etc.). La baza sumelor prevãzute la partea de venituri nu s-a analizat numãrul total de roluri
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
(contribuabili), numãrul ºi suprafeþele bunurilor taxabile ºi impozitabile pe fiecare categorie în parte (impozit/taxa pe teren pentru persoane fizice ºi juridice în intravilanul ºi extravilanul localitãþii, impozitul/taxa pe clãdiri pentru persoane fizice ºi juridice, taxa pe mijloace de transport pentru persoane fizice ºi juridice, amenzi pe categorii de vechimi etc.), iar la partea de cheltuieli nu au fost fundamentate ºi specificate analitic tipurile ºi categoriile de cheltuieli în strictã corelare cu posibilitãþile reale de încasare a veniturilor ºi de realizare a investiþiilor.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Octombrie 2017
Henþ cu mâna
Alb-roºu se transformã în alb-negru? Cei care se ocupã de A.C.S. ªirineasa, liderul Seriei a 4-a a Ligii a III-a, care joacã la Petroºani, îºi doresc tot mai mult sã se identifice cu Jiul Petroºani. Sunt declaraþii publice ale finanþatorului Nicu Sarcinã sau ale preºedintelui
Alin Zgripcea. Dacã legea le-ar permite, mâine ar prelua numele de Jiul, apoi oficial, mai trebuie aºteptat pânã la varã... Un scenariu optimist ar însemna cã ªirineasa (Jiul) ar promova la anul în Liga a II-a, ar juca „brici” în
sezonul 2018-2018 ºi ar promova în Liga I. Adicã în anul 2019, când Jiul împlineºte 100 de ani, vorbim despre o nouã
revenire în Liga I. Ar fi a 9-a promovare în primul eºalon, prima oarã fiind exact acum 80 de ani... Dacã aceastã fru-
moasã formulã prinde idee, ne-am scos! Într-o epocã a miºcãrilor de tot felul, e bine ºi aºa. Ba dimpotrivã, ar trebui sã le mulþumim de la pãmânt pânã la cer celor care au vrut sã schimbe alb-roºu ªirineasa, în alb-negrul Jiul. Pe de altã parte, a opta etapã a Ligii a III-a, Seria a IV-a a produs, la Petroºani, o surprizã ACS ªirineasa învingând
ocupanta locului 2, Universitatea Craiova II, cu 2 - 0. Cele douã goluri ale partidei au fost marcate de Costea (min. 15) ºi Mãrgãrit (min. 90).
Special
LA VÂRSTA DE 50 DE ANI, DE 15 ANI, MARCEL DOBRICÃ CONDUCE CU SUCCES POPICELE PETRILENE De la sportul de masã, la performanþele mondiale
Marcel Dobricã (n. 7 septembrie 1987 la Petroºani) a apãrut in peisajul sportiv al popicelor de la o vârstã fragedã. Debutul sãu a fost la Parângul Lonea (care avea secþie de popice din anul 1920), primind aceastã pasiune de la tatãl sau, Ilie Dobricã, cel care le-a insuflat fiilor sãi, Constantin ºi Marcel, pasiunea pentru acest sport. Marcel Dobricã a început sã intre în lumea acestui sport încã de la vârsta de 6 ani (era în 1973...), ca ... ridicãtor al popicelor pentru sportivii cei mari, la acea ora neexistand mijloacele moderne, electronice de azi. Primul sau antrenor a fost maestru al sporturilor Ioan Micoroiu, Marcel Dobricã urmând paºii fireºti ai drumului spre performanþã, trecând prin filiera de juniori (cu Parangul Lonea câºtigând o medalie de bronz în etapa judeþeana), dupã care ajunge la Jiul Petrila, unde sub comanda antrenorului Valeriu Piscoi va cuceri medalia de bronz la Campionatul Naþional din 1981.
INTER PETRILA ÎN 2002 Sus: G. Codarcea, I. Hordilã, G. Dumbrava, M. Dobricã.
obþinut cam tot ce se putea la acest nivel, ceea ce îºi doreºte în continuare este sa poatã sa menþinã pe linia performanþelor atât Inter Petrila cât ºi Naþionala României.
Jos: I. Bisoc, N. Stoian, F. Deak, C. Hoarcã.
Juniorul devine senior Datoritã talentului ºi a seriozitãþii în pregãtire, Marcel Dobricã este selctionat în echipa de seniori a Clubului Jiul Petrila care activa în prima liga. Va juca vreme de zece ani la cel mai înalt nivel, aducându-ºi un puternic aport la rezultatele excelente ale acelei perioade. În perioada 1997-2000 va urma cursurile de antrenor (timp în care joaca sub comanda fratelui sau, Constantin), în ediþia 20012002, preluând funcþia de antrenor la Jiul (ulterior Inter) Petrila. Este un pas important ºi un act de mare responsabilitate , el ocupându-se ºi de seniori ºi de
Paginã realizatã de Genu TUÞU
junori, reuºind în ultimii 15 ani sã menþinã echipa într-un top naþional de frunte. A reuºit aproape 100 de titluri ºi medalii la toate nivelele – cadeti, junori, seniori – participând la mari competiþii, precum Cupa Mondiala, Cupa Europei sau Cupa NBC, vârfurile
fiind cele douã titluri mondiale (în Polonia ºi Croaþia), 4 locuri II ºi 3 locuri III, toate la Mondiale cu echipa Naþionalã ºi un titlu european în 2007, în Ungaria, tot cu echipa României. Acum, la vârsta de 50 de ani, Marcel Dobricã se simte un om împlinit. A
Campionii României în 2004 O fotografie de colecþie cu echipa de popice a Petrilei în august 2004, în postura de campioana a României, cu Marcel Dobricã (al doilea din stânga) în calitate de antrenor.