CVJ NR. 1439 VINERI 13 OCTOMBRIE 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1439

Cronica Vãii Jiului Vineri, 13 Octombrie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Elveþienii storc bani româneºti cu cãrbunele din Africa

Expertizã pentru blocul din Lupeni

P

lanºeul unul imobil din Lupeni s-a prãbuºit, miercuri dupã-amiaza. Acum, trebuie realizatã o expertizã care sã stabileascã care au fost cauzele prãbuºirii. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului de Stat în construcþii, susþin cã un expert autorizat de Ministerul Dezvoltãrii va trebui sã elucideze cauzele prãbuºirii planºeului. “Un expert va trebui sã facã aceastã expertizã. Primãria va trebui sã angajeze un expert al Ministerului Lucrãrilor Publice. O sã urmeze o expertizã. Experþii MLPAT vor face expertiza”, a declarat Edmund Vereº, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcþii Hunedoara. În judeþul Hunedoara, potrivit datelor de la Ministerul Dezvoltãrii sunt ºase astfel de experþi. Expertiza M.L.P.A.T

reprezintã raportul tehnic a unei proprietãþi elaborat de un expert autorizat, prin care se atestã orice modificare sau reabilitare a acesteia. Totodatã, în raportul tehnic se prezintã analiza, concluziile ºi eventual soluþii de intervenþie/remediere la clãdirea care a fãcut obiectul expertizei. Expertiza tehnicã analizeazã starea de uzurã a structurii, instalaþiilor sau a echipamentelor, de asemenea analizeazã ºi corectitudinea execuþiei a unei construcþii. Potrivit datelor, o astfel de expertizã poate dura 72 de ore. Între timp, oamenii au fost evacuaþi din locuinþe. Prima noapte ºi-au petrecut-o la sala de sport a ªcolii Gimnaziale nr. 2 din localitate. Monika BACIU

E

lveþienii de la Vitol scot leii româneºti din þarã prin portul Constanþa sau pe la graniþele cu Rusia. Complexul Energetic Hunedoara ºi CET Iaºi au un numitor comun. Vitol, este compania care furnizeazã huilã energeticã atât la Complexul Energetic Hunedoara cât ºi la CET Iaºi. În urmã cu vreo douã luni, Consiliul de Administraþie al CEH a aprobat importul de cãrbune. Firma câºtigãtoare: Vitol. Cãrbunele este adus din Africa, via portul Constanþa. >>> PAGINA A 3-A

Înalta Curte nu a fixat termen pentru insolvenþa CEH

I

nstanþa de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie nu a fixat încã un prim termen de judecatã în dosarul insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara, deºi au trecut cinci luni de când dosarul s-a format la Înalta Curte. Acesta se aflã tot în procedurã de filtru.

“Cauza se aflã în procedurã de filtru. Primul termen de judecatã urmeazã a fi alocat ulterior”, aratã informaþiile de la Înalta Curte de Casaþie ºI Justiþie. Dosarul insolvenþei CEH a ajuns la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie dupã ce Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea de intervenþie a Sindicatului Noroc

Bun. “Respinge ca inadmisibilã cererea de intervenþie în interes propriu formulatã de

Sindicatul „Noroc Bun” din cadrul Complexului Energetic Hunedoara SA Petroºani în dosar nr.

5277/97/2016. Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunþare pentru partea prezentã ºi de la comunicare pentru pãrþile lipsã”, arãta soluþia Curþii de Apel Alba Iulia. La termenul din 18 mai, aceeaºi instantã a suspendat judecarea dosarului insolventei Complexului Energetic Hunedoara pânã la soluþionarea recursului de cãtre Curtea

Supremã. Abia dupã ce Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie soluþioneazã dosarul acesta va fi repus pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia. Aici existã douã variante. Instanþa fie admite cã CEH este în insolventã, fie retrimite dosarul spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara. Numai cã nici pânã acum nu a fost fixat un termen de judecatã. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Octombrie 2017

Vulcan: agent termic doar pentru instituþiile publice D atoriile îi lasã pe cetãþenii din Vulcan fãrã agent termic. Autoritãþile locale de la Vulcan nu vor asigura furnizarea agentului termic populaþiei.

Puþinii abonaþii casnici ai sistemului de termoficare de la Vulcan au datorii de ordinul milioanelor de lei. Din acest motiv, aceºtia nu vor beneficia de cãldurã în sistem centralizat. “Am discutat la Prefecturã despre programul de iarnã. Noi, Primãria vom face reviziile la punctele termice, iar Complexul Energetic Hunedoara face reviziile la magistrala de transport a agentului termic. Dupã aceea vom începe probele tehnologice de sistem. Vom furniza agent termic numai instituþiilor publice. Abonaþii nu vor avea cãldurã din cauza restanþelor”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

D

atorii de milioane

Douã societãþi de termoficare din Vulcan au intrat în faliment din cauza cetãþenilor. Abonaþii serviciului de

termoficare au contribuit, masiv, la declararea falimentului. CEH are de recuperate sume importante de la populaþie pentru agentul termic livrat. Societãþile de termoficare au intrat rând pe rând în faliment, iar CEH a rãmas cu paguba. O statisticã de anul trecut a Complexului Energetic Hunedoara aratã cã populaþia din Vulcan avea datorii de 11 milioane de lei la termoficare. “Pe raza municipiului Vulcan, distribuþia energiei termice cãtre locuinþe, agenþi economici ºi instituþii s-a realizat pânã în 2009 de SC Edil Therma SA Vulcan, societatea care a intrat în insolvenþã în anul 2009, valoarea litigiului fiind de 27.845.712 lei- sumã înscrisã la masa credalã. Începând din anul 2009 pânã în anul 2014, luna

aprilie, distribuþia în municipiul Vulcan a energiei termice cãtre locuinþe, agenþi economici ºi instituþii a fost asiguratã de SC Pregoterm SA Vulcan. Prin sentinþa 8/CC/2014 instanþa Tribunalului Hunedoara a aprobat divizarea SC Pregoterm SA Vulcan în douã societãþi comerciale distincte, respectiv SC Pregoterm SA Vulcan ºi SC Termoficare Vulcan SA. În urma divizãrii, prin procesul verbal de predare-primire (…) SC Termoficare Vulcan SA a preluat datorii comerciale datorate SCEH-Sucursale Electrocentrale Paroºeni în sumã de 9.545.255,67 lei, reprezentând contravaloarea energie termice livrate ºi majorãri (penalitãþi) calculate pentru neachitarea în termen de 30 de zile a con-

Program nou la Tribunalul Hunedoara Începând cu data de 11 octombrie 2017, programul de relaþii cu publicul la compartimentul ARHIVÃ FALIMENTE din cadrul Tribunalului Hunedoara se modificã, în acest sens, acesta se va desfãºura dupã urmãtorul orar: ARHIVÃ FALIMENTE: -luni-vineri: - orele 08.30-11.30; Programul de relaþii cu publicul la compartimentele REGISTRATURÃ ºi ARHIVÃ rãmâne neschimbat, respectiv: de luni pânã vineri: -orele 08.30-13; BIROUL DE INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE Judecãtor TIMIªAN CARMEN MIHAELA – preºedinte Tribunalul Hunedoara

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

travalorii energiei termice livrate”, aratã documentul din anul 2016 de la CEH. Numai cã în anul 2014 ºi SC Termoficare Vulcan SA a intrat în insolvenþã, iar mai apoi în faliment, societatea fiind administratã de lichidatorul judiciar Quantum SPRL Deva. La întâlnirea de la Prefectura Hunedoara a participat ºi directorul general al CEH, Viorel Stancu.

A

NRE dã lovitura abonaþilor la termoficare

este în dezbatere legislaþia secundarã privind noþiunea de "consumator vulnerabil". Primãria Petroºani subvenþioneazã cãldura pentru abonaþii casnici. În urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi a precizat cã, pentru întregul sezon, valoarea subvenþiei alocate se ridicã la circa 500.000 de lei. La Petroºani mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termoficare circa 2000 de abonaþi. Mãsura de a elimina subvenþiile la încãlzire ar putea reduce drastic numãrul abonaþilor.

Iarna aceasta va fi ultima în care municipalitãþile vor putea subvenþiona agentul termic pentru încãlzirea Monika BACIU populaþiei. Reprezentanþii Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei au Angajãm urgent anunþat cã subvenþia va fi retrasã din luna AGENÞI DE PAZÃ aprilie a anului viitor cu contract de muncã, cu un salariu ºi cã se vor acorda lunar net în valoare de 1.400 lei. ajutoare financiare de Relaþii la telefon 0732808952 încãlzire doar familiilor care se înscriu în categoria de consumator vulnerabil. ªefa Serviciului de Eficienþã Energeticã din cadrul ANRE, Mirela Pleºca, a precizat cã, în prezent, comercializeazã pentru

- ANGAJARE -

PETROªANI dumneavoastrã

CRISTAL DE BOEMIA

Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani

SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.

Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un

CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Octombrie 2017

Elveþienii storc bani româneºti cu cãrbunele din Africa

E

lveþienii de la Vitol scot leii româneºti din þarã prin portul Constanþa sau pe la graniþele cu Rusia. Complexul Energetic Hunedoara ºi CET Iaºi au un numitor comun. Vitol, este compania care furnizeazã huilã energeticã atât la Complexul Energetic Hunedoara cât ºi la CET Iaºi. În urmã cu vreo douã luni, Consiliul de Administraþie al CEH a aprobat importul de cãrbune. Firma câºtigãtoare: Vitol. Cãrbunele este adus din Africa, via portul Constanþa. “Avem contractatã o cantitate de 60 de mii de tone de cãrbune, contract care se deruleazã deja ºi au început sã ajungã la Mintia primele garnituri de tren cu acest cãrbune cumpãrat de la firma Vitol, e adus din Africa de Sud, prin intermediul portului Constanþa. E cãrbune bun calitativ, am fãcut ºi niºte experimente de ardere cu acest cãrbune. Nu e acelaºi cãrbune de acum 3-4 ani de zile ºi randamentul este foarte bun”, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni, Viorel Stancu, directorul general al CEH. Achiziþia ce urmeazã a fi efectuatã, “în funcþie de necesitãþi” vine în contextul în care la sfârºitul acestui an Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului îºi înceteazã producþia. Între timp, CA-ul de la CEH a mai aprobat un import de cãrbune. Potrivit surselor noastre, huila arsã în centralele de la

Iaºi provine din Ucraina, pe filiera Vitol.

C

ET Iaºi, în faliment

C

um s-au îmbogãþit firmele?

CET Iaºi se aflã în procedurã de faliment ºi nu mai desfãºoarã activitate conform obiectului de activitate autorizat, iar singurele activitãþi ale acesteia sunt cele specifice lichidãrii. Presa localã din Iaºi scria cã Centrala Electricã de Termoficare a importat cãrbune de la Vitol de ordinul milioanelor de euro. În anul 2009, CET Iaºi a cumpãrat cãrbune energetic din Africa de Sud. Pentru a plãti cãrbunele, municipalitatea de la Iaºi a contractat un credit de 10 milioane de euro.

Atât Complexul Energetic Hunedoara cât ºi CET Iaºi sunt în situaþii dificile. CET Iaºi este în procedurã de faliment, iar CEH îºi aºteaptã insolvenþa. În tot acest timp, firmele private storc bani grei de pe spatele celor douã societãþi. Vitol Iaºi este firma

care furnizeazã huila energeticã ºi la Iaºi ºi la Hunedoara, asta în condiþiile în care Valea Jiului stã pe un munte de cãrbune. “Noi atunci, eram Republica Socialistã România, eram în CAER ºi era liberã circulaþie a mãrfurilor în interiorul CAER-ului, aduceau huila direct din Ucraina, de la Doneþk”, spun sursele noastre. Primul import de la CEH dateazã din anul 2011, înainte de a se înfiinþa Complexul Energetic Hunedoara. La acel moment, directorul general al Termocentralei Mintia s-a folosit de anumite prevederi legislative pentru a importa cãrbune în valoare de 10 milioane de euro de la societãþi din Ungaria ºi Germania. La nivelul societãþilor Electrocentrale Deva ºi Complexul Energetic Hunedoara aceastã activitate a fost reglementatã prin hotãrâri emise de consiliile de administraþie. Începând cu data de 23.04.2008, competenta de aprobare a achiziþiilor de cãrbune energetic a fost stabilitã în atribuþiile con-

siliului de administraþie, iar de la data de 05.05.2011 a fost delegatã directorului general competenta de aprobare a contractelor cu o valoare mai micã de 2.000.000 EUR, respectiv 3.000.000 EUR începând cu data de 15.11.2012. A doua achiziþie de cãrbune dateazã din anul 2011 ºi este în cantitate de 220 de mii de tone. Din nou, Compania Naþionalã a Huilei a fost sabotatã. Cãrbunele achiziþionat din import a fost mai scump decât cel produs în Valea Jiului cu aproape 25 de MILIOANE DE LEI. “Rezultã cã pentru cãrbunele energetic achiziþionat din import de la societatea din Elveþia, Societatea Electrocentrale Deva a plãtit cu mai mult cu 17,91 RON/Gcal fatã de costul final al cãrbunelui livrat de Compania Naþionalã a Huilei care a fost în sumã de 70,10 RON/Gcal, în perioada noiembrie 2011 – aprilie 2012. Stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã a fost aprobat prin hotãrârea Guvernului nr. 244/2011, potrivit cãreia necesitatea

332 de mii de tone de huilã pentru programul de iarnã

3

- 163.000 pentru Hunedoara ºi 169.000 pentru Iaºi -

32 de mii de tone de huilã sunt necesare, la nivel naþional, în sezonul de iarnã 2017-2018. Cantitatea se împarte între Hunedoara ºi Iaºi! Complexul Energetic Hunedoara are voie de 163.000 de tone de huilã pentru perioada 15 noiembrie 2017 – 31 martie 2018. Iaºiul are nevoie de mai multã huilã decât Valea Jiului. Termoficarea la Iaºi se realizeazã în sistem centralizat pe bazã de huilã adusã din import. Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Energiei, Programul de iarnã în domeniul energetic. Acesta se adreseazã tuturor producãtorilor de energie electricã ºi termicã în cogenerare cu unitãþi dispecerizabile ºi se

aplicã în perioada 15 noiembrie 2017 – 31 martie 2018. “Practic, prin Programul aprobat astãzi, a fost stabilit nivelul stocurilor de combustibili în vederea producerii de energie pe care producãtorii trebuie sã îl asigure pânã la data de 15 noiembrie anul curent, dar ºi necesarul de

volum de apã din lacurile de acumulare. Precizãm cã la estimarea nivelului stocurilor de combustibili, respectiv la elaborarea Programului au stat prognozele realizate de Comisia Naþionalã de Prognozã ºi Dispecerul Energetic Naþional, precum ºi cele ale Administraþiei Naþionale de Meteorologie ºi ale Institutului Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrirea Apelor. Astfel, dupã analiza tuturor informaþiilor livrate de aceste instituþii, a fost luatã în calcul pentru iarna 20172018 o creºtere medie a consumului de energie electricã de 1,1% faþã de Programul de iarnã anterior (20162017). Pornind de la aceleaºi date, estimãm pentru perioada de iarnã o producþie de 23,5 TWh de energie electricã ºi 7,5 milioane de Gigacalorii

achiziþiei de cãrbune din import poate fi stabilitã doar în situaþia în care se înregistreazã un consum maximal de cãrbune, iar cantitatea ºi calitatea cãrbunelui livrat de cãtre Compania Naþionalã a Huilei nu asigurã o funcþionare corespunzãtoare. Ca urmare a derulãrii contractului încheiat cu societatea din Elveþia, stocul înregistrat la Societatea Electrocentrale Deva la sfârºitul lunii martie a fost cu 39.539,09 tone mai mare decât stocul necesar pentru trecerea perioadei de iarnã, prevãzut de dispoziþiile legale. Aceastã împrejurare demonstreazã cã achiziþia de cãrbune din import de la Societatea din Elveþia nu a fost justificatã. Pentru achiziþia efectuatã din import de la aceastã societate din Elveþia, Societatea Electrocentrale Deva a înregistrat cheltuieli totale mai mari cu suma de 24.265.201,40 RON, în comparaþie cu situaþia în care cãrbunele energetic era livrat de cãtre Compania Naþionalã a Huilei”, se aratã în raportul Corpului de Control al premierului. În perioada 20112013, CEH a importat peste 570.000 tone de cãrbune, aratã raportul fiscal, iar o tonã de cãrbune rusesc a costat 436 lei. În paralel, acelaºi tip de cãrbune extras din Valea Jiului costa 232 de lei/tonã. Raportul fiscal susþine cã CEH a importat, de fapt, mii de tone de praf de cãrbune. Numai cã între timp, dosarul importului de cãrbune a fost clasat de cãtre procurori. Monika BACIU

energie termicã”, aratã informarea Guvernului. Pentru asigurarea condiþiilor în vederea producerii acestor cantitãþi, stocurile necesare, pentru fiecare tip de resursã, stabilite prin Program sunt urmãtoarele lignit în centrale 1.309 mii tone din care 100 la Complexul Energetic Hunedoara, huila (Hunedoara ºi Iaºi) 332 mii de tone. Guvernul mai aratã cã “având în vedere cantitatea de energie electricã de 23.514 GWh prognozatã de producãtori a fi realizatã în intervalul de referinþã, precum ºi de consumul de energie electricã estimat de DEN la 22.294 GWh, rezultã disponibil un sold de export-import de 1.220 GWh. Estimãrile lunare ale acestui sold pentru perioada decembrie – martie pornesc de la 280 MW ºi ajung pânã la 915 MW putere medie.” Monika BACIU

4 Actualitate

Încã un popas marca Apa Serv la Valea de Peºti pa Serv revine în peisajul urban al Vãii A Jiului ºi, dupã ce a construit un parc la Petrila, ori a montat un popas pe Jieþ, a creat unul aproape identic ºi la Valea de Peºti. Este un loc extrem de vizitat de bicicliºti ºi, chiar imediat dupã ce a fost tãiatã panglica inauguralã, trei bãrbaþi, care traversau zona pe biciclete, au venit sã ne spunã cât sunt de bucuroºi pentru o astfel de investiþie. „Venim aproape zilnic ºi trebuia undeva sã ne aºezãm ºi noi, sã stãm. Uitaþi, ceva frumos! S-au gândit bine ºi noi ne bucurãm pentru

aceastã investiþie. Sã mai arãtãm ºi locurile frumoase de aici în Valea Jiului ºi natura este frumoasã, vremea excelentã, aºa cã meritã o turã cu bicicleta ºi un pahar de apã”, a spus unul dintre bicicliºti, care a primit un pahar de apã de la cei din conducerea Apa Serv.

Angajaþii Apa Serv au venit în Vestul Vãii Jiului sã taie panglica acestui popas, deja apreciat de oamenii din zonã. Investiþia a fost fãcutã din fonduri proprii de la Apa Serv, pentru cã oamenii de aici s-au gândit cã, aºa cum oamenii plãtesc facturile ºi, implicit

salariile lor, tot aºa trebuie sã dea ºi ei în schimb ceva. ªi acesta este cel de al doilea popas. Al treilea este în plan în zona Taia. „Urmeazã al treilea ºi chiar vorbeam cu colegii mei, cã acela va fi fãcut în primãvarã la staþia de tratare a apei de la Taia. Nimic nu este mai mulþumitor pentru mine, decât sã fac ceva pentru oamenii locului. Eu cred cã vor mai fi ºi cârcotaºi, dar e important cã noi ne-am gândit ºi am muncit pentru acest al doilea popas. Suntem mulþumiþi sã dãm apã celor ce vor trece pe aici, gratuit. Le mulþumesc ºi mã bucur cã sunt împlinit sufleteºte cã facem ceva pentru semenii noºtri”, a

Pasul Vâlcan – „Plecãm cu speranþe, vara ºi, pânã iarna, nu facem nimic” A

u telegondolã, dar nu au turiºti. Este situaþia deja bine-ºtiutã din Pasul Vâlcan, iar autoritãþile locale din Vulcan spun cã mereu se trezesc în sezonul de iarnã cã nu pot face mai mult. Staþiunea este una de interes local ºi, în ciuda mijlocului de transport modern, turiºtii nu vin, cã acolo sus nu prea au ce face. O recunosc, an de an, ºi cei din primãrie.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Octombrie 2017

„Din pãcate, plecãm cu speranþe, vara ºi, pânã vine iarna, nu reuºim sã facem mare lucru ºi din cauzã cã este staþiune de interes local. Asta ne face sã nu putem accesa fonduri

guvernamentale”, a spus Cristian Meriºanu, viceprimar al municipiului

Vulcan. Anul acesta, autoritãþile locale mizeazã ºi pe investiþiile private, pentru cã Emil Pãrãu a promis cã va monta un teleschi ºi sperã sã funcþioneze ºi locaþia din care sã vândã ceai cald ºi gustãri. Asta, dacã o dau societãþii din subordinea Consiliului Local, pentru cã nimeni nu a venit sã liciteze, pe motiv cã nu

spus Costel Avram, director general SC Apa Serv din Valea Jiului. Primul popas a fost inaugurat la Jieþ, în poarta staþiei de tratare de acolo ºi ºi acela a fost extrem de bine primit de cei ce tranziteazã zona, ies la iarbã verde, ori trec cu bicicletele. Diana MITRACHE

ar face profit, acolo sus, în sezonul alb. „Pornim ºi cel de al doilea teleschi. Avem speranþe sã primim un ratrak pentru noi, ceea ce va fi o noutate ºi va aduce un plus ºi mai avem câteva surprize, dar eu zic cã în iarna aceasta se va schia bine ºi mult în Pasul Vâlcan. Vom da ºi acel Apres Ski pe care l-am licitat de douã ori ºi nu a venit nimeni, îl atribuim, însã, Pregoterm, ca sã gãseascã oamenii un ceai cald, o cafea, atunci când

urcã la noi ºi vom avea ºi un centru de închiriere a schiurilor”, a mai adãugat viceprimarul. Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inauguratã la începutul anului 2011, proiectul fiind realizat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Instalaþia are 73 de gondole ºi investiþia nu ºi-a dovedit deocamdatã utilitatea, proiectul fiind gândit în continuarea celui din Straja, dar niciodatã adus la punctul de a fi profitabil. Diana MITRACHE

Complicele tâlharului de la cazino, infractor de profesie ndividul care l-a aºteptat cu motorul pornit pe autorul Ijafului de la cazinoul din Petroºani, Stroe Laurenþiu Cristian, este judecat într-un dosar cu un prejudiciu de sute de mii de lei. Individul este un client vechi al poliþiºtilor din Petroºani.

Stroe Laurenþiu Cristian alãturi de alþi patru indivizi au dat douã ”lovituri” consecutive în Petroºani, în urma cãrora au creat un prejudiciu de aproape 250 de mii de lei. Hoþii au tãiat, la propriu, maºina unui distribuitor de þigãri de unde au furat sute de cartuºe. Stroe Laurenþiu Cristian ºi Bodi Iozsef au fost capii grupãrii de hoþi ºi au ochit dubiþa unui distribuitor de þigãri, i-au tãiat caroseria pentru a avea acces la marfã ºi au furat marfã în valoare de 90.000 lei. A

doua loviturã au dat-o la un depozit din municipiul Petroºani, unde erau þinute þigãrile. Paguba creatã la al doilea furt se ridicã la circa 150.000 lei. Gruparea a fost destructuratã în urma unei acþiuni comune a poliþiºtilor din Petroºani ºi Lupeni. Stroe a fost arestat preventiv pentru aceastã infracþiune ºi plasat apoi în arest la domiciliu. Ulterior a fost schimbatã mãsura restrictivã în control judiciar, însã nu s-a cuminþit. A ochit cazinoul din Petroºani, l-a studiat îndelung ºi a convenit cu Minea Daniel, tâlharul de 20 de ani, din Aninoasa sã-l atace. Tânãrul a fost cel care a intrat cu cuþitul ºi a ameninþat-o pe casieriþa localului, a luat 30 de mii de lei ºi Stroe îl aºtepta cu un autoturism în apropiere. Dupã succesul de la Petroºani, cei doi au ajuns în

judeþul Bihor cu scopul de a prãda ºi alte cluburi de jocuri de noroc. ªi aici ºi-au fãcut *temele* ºi Minea Daniel a încercat sã jefuiascã douã cluburi însã nu s-a aºteptat ca angajaþii sã opunã rezistenþã. Înarmat cu un pistol de airsoft, Minea a fost pus pe fugã de strigãtele de ajutor ale uneia dintre angajatele unuia dintre cluburile atacate. A încercat câteva ore mai târziu la un alt local, însã ºi angajata de aici a apãsat butonul de panicã. Poliþiºtii au pus mâna pe ei în scurt timp de la tentativa de jaf, iar instanþele din Oradea ºi Petroºani i-au arestat preventiv pe cei doi tâlhari. Maximilian GÂNJU

SINISTRAÞII DIN BLOCUL CARE S-A PRÃBUªIT SE MUTÃ ÎN ALTUL

eci de oameni, printre care cei mai Z mulþi au copii mici, stãteau joi dimineaþã în jurul blocului din Lupeni, pãzit acum de jandarmi. Nimeni nu mai poate intra în construcþia mãcinatã, din care inclusiv þevile de la canalizare sunt sparte.

Practic, blocul este o ruinã ºi plafonul de la etajul I, al acestei clãdiri a cedat miercuri dupã-amiazã, când unul dintre locatari a cãzut cu patul, direct la parter. Acum este internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, iar cei care au scãpat, vecinii lui de palier, sunt distruºi de ceea ce s-a întâmplat. De altfel, toþi stãteau joi dimineaþã în jurul blocului, pentru cã nimeni nu mai are acces în interior ºi jandarmii au pãzit toatã noaptea construcþia ºubredã. „Dumnezeu a vrut sã nu fiu acasã, cã eram moartã. A cãzut toatã mobila prin podeaua care s-a rupt.. Acum stãm afarã, toþi au copii. Nu ºtiam cã este aºa grav. Tot am umblat la primar sã îi spun, dar tot ne-a amânat de pe o zi pe alta. Suntem toþi scoºi afarã”,

se plângea o femeie care locuieºte uºã în uºã cu locatarul care s-a trezit la parter, cu tot cu pat. Cei mai mulþi sunt resemnaþi ºi nu par sã nu observe nici zoaiele ce înconjoarã blocul, nici nu simt mirosul canalizãrii refulate, dar nici nu vãd ceva din mizeria dinjurul lor. ”Ne-a dus, pe majoritatea la o salã de sport a ºcolii. Toate apartamentele sunt distruse. ªtiam cã este aºa ºi am locuit aici cã nu aveam unde sã ne ducem. A venit primarul acum douã luni ºi a zis cã ne renoveazã, dar dupã un an ºi jumãtate. Nu ne-a mai mutat ºi atâta a aºteptat, pânã când a cãzut. Dacã se întâmpla sã cadã vreun copil? Sunt 50 sau 60 de copii aici. Una dintre femeile de aici are 8 ºi toþi au copii mici, care au intrat în bloc pânã ieri. Plãtim chirie. Eu plãtesc

Salvat de un pompier

U

n bãtrân din localitatea Petrila a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani dupã ce s-a intoxicat cu medicamente. Incidentul a avut loc în ieri searã, într-un imobil situat în cartierul 8 Martie din Petrila.

50 de lei lunar, singur ºi uitaþi la ce ne-am expus!”, a spus un alt locatar, iar o vecinã l-a completat: ”Nu avem apã, curent, nimic. Aºa locuim”. Oamenii recunosc cã mai iau apã de la vecinii care ºi-au plãtit ºi încã mai au, dar construcþia se aflã într-o stare extrem de degradatã. Acesta este ºi motivul pentru care nimeni nu mai are voie sã intre în imobil, iar accesul este interzis total, fiind pãzitã intrarea cu jandarmii. Primarul Lucian Resmeriþã susþine acum cã i-a mutat provizoriu ºi cã le-a creat condiþii o vreme. „Momentan, jumãtate dintre locatari au fost duºi la sala de sport a ºcolii din Bãrbãteni, unde sunt saltele ºi restul s-au dus la rude. Noi lucrãm la un spaþiu aflat la fosta maternitate. Este de lucru

vreo douã sau trei zile sã tragem curent, sã montãm geamuri ºi sã legãm la canalizare, ca mai apoi sã îi putem muta acolo”, a precizat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Cei care locuiesc în acest bloc sunt oameni sãraci, iar locuinþele, toate, erau ale primãriei. Construcþia, însã, este atât de degradatã, încât, la ultimul etaj au crescut chiar ºi copaci din pervazul geamurilor, iar canalizarea este spartã la fiecare apartament ºi þevile se preling pe pereþii exteriori ai blocului. Aºa se face cã miercuri, unul dintre locatari sa trezit cã îi fuge pãmântul, la propriu de sub picioare ºi acela a fost momentul în care întreg blocul a fost evacuat.

R

esmeriþã vrea demisia directorului Universal Edil

Dupã prãbuºirea plafonului unei locuinþe din blocul social de la Lupeni, apar ºi primele sancþiuni. Primarul Lucian Resmeriþã a solicitat demisia directorului care se ocupã cu administrarea locuinþelor sociale. “În urma evenimentelor de ieri (nr. miercuri), am cerut DEMISIA domnului Miron Cocotã, Bãrbatul a fost salvat de un pompier din cadrul Detaºamentului Petroºani, dupã ce fost alertat de vecinii victimei. Militarul a reuºit sã intre în apartamentul victimei ºi sã-i acorde primul-ajutor pânã la sosirea colegilor lui. Vecinii au bãnuit cã s-a întâmplat ceva rãu, pentru cã au încercat sã vorbeascã cu bãrbatul ºi nu le-a rãspuns nimeni. Omul era bolnav ºi nu este exclusã varianta unei încercãri de a-ºi lua viaþa. (M. GÂNJU) GÂNJU)

directorul SC Universal Edil SA, întrucât în februarie 2017 i s-a cerut în mod expres reabilitarea blocului D1 de pe strada Tineretului, deoarece aceastã societate ÎNCASEAZÃ chiriile pe locuinþe ºi ADMINISTREAZÃ veniturile ºi cheltuielile

blocurilor acestea fiind în patrimoniul lor”, a declarat Lucian Resmeriþã. Potrivit administraþiei locale, primãria are atribuþii doar în repartizarea locuinþelor propuse de SC Universal Edil SA în vederea închirierii . Diana MITRACHE